Sunteți pe pagina 1din 45

COMUNICAREA INTERCELULARA

PERMEABILITATEA MEMBRANARA
SISTEME DE TRANSPORT MEMBRANAR
Dr. Gabriela Titu

Celula este considerat unitatea


anatomo-funcional a materiei
vii.
Este element primordial al
esuturilor animale i vegetale .
Denumirea provine din limba
latin, unde cuvntul cellula
definete o cavitate mic.
Exist 2 tipuri celulare distincte:
procariotele i eucariotele.
Celulele procariote sunt mai
primitive, fr organite, cu
dimensiuni ntre 0,1-10 microni
(micoplasmele, bacterii, algele
albastre) i din care nucleul
lipsete, astfel c ADN-ul este
mai puin protejat; diviziunea
acestor celule este rapid.
Celulele eucariote ( gr. carion
nucleu; eu- bine, bun) conin
organite i nucleu ce
adpostete materialul genetic i
sunt reprezentate de protozoare,
fungi i celulele vegetale i
animale.

ntre celulele unui organism, se stabilesc relaii


de comunicare, iar mecanismele prin care
acestea se realizeaz sunt fizice, prin diferite
forme de contact intercelular , i chimice, prin
secreii celulare, transportate la distan.

Comunicri intercelulare de vecintate

Membrana celular
Este o structur
complex cu rol de
barier ntre mediul
extra i intracelular,
dar i de comunicare
intercelular, avnd o
structur de baz
fosfolipidic,
colesterol i proteine,
descris de Singer i
Nicholson n 1972 ca
modelul de mozaic
fluid.

Fiecare element fosfolipid, are un cap reprezentat de


un grup fosfat negativ i dou cozi, lanuri de acizi grai
hidrofobi.
Datorit proprietilor lor termodinamice,fosfolipidele
formeaz spontan un dublu strat n mediu apos.
n organismul uman i nu numai, toate celulele sunt
nconjurate de un fluid extracelular.
Moleculele de fosfolipid i orienteaz capul spre mediul
apos i cozile n parte opus, crend o zon hidrofob n
membran, n timp ce,grupurile fosfat sunt ndreptate
spre mediul hidrofil .
Forele moleculare care in moleculele mpreun n
acest mod sunt cunoscute sub numele de legturi Van
der Vaals.

Structura membranar are cteva trsturi de baz :


-este fluid, permind mobilitatea celulei ca i o mare varietate de forme
-stratul bilipidic este selectiv permeabil : este virtual impermeabil pentru molecule
mari, relativ impermeabil pentru molecule mici cu sarcin sau ioni (de sodiu ,
potasiu,etc.) , permeabil pentru molecule mici liposolubile i foarte permeabil pentru
ap. Rata molecular de difuzie prin membran depinde de capacitatea de a ajunge n
stratul interior , hidrofob.
-fiecare ruptur de la nivel membranar este spontan reparat, datorit proprietilor
moleculare ale stratului bilipidic ce elimin zonele libere n contact cu apa.
-stratul bilipidic are asociate proteine cu funcii enzimatice, sau n aderarea celular,
n comunicrile intercelulare i transportul unor substane.
Proteinele membranare pot fi integrale ( incorporate n membran i avnd contact cu
cele dou fee ale acesteia), de suprafa (extrinseci), interne, avnd contact cu
citosolul i canale transmembranare, asemntoare cu cele integrale, dar avnd un
canal ce constituie o comunicare ntre mediul extracelular cu citoplasma. Proteinele
au caracter amfoter datorit regiunilor lor hidrofobe i hidrofile.
Rolurile proteinelor membranare se refer la determinarea formei celulei prin ataarea
elementelor citoscheletului de membran, la adezivitatea celular, la transportul
molecular prin proteine canal i
transportoare (carrieri), la activitate enzimatic , receptoare i hormonal.

Stratul bilipidic are asociate proteine cu funcii:

-enzimatice
-n aderarea celular
- n comunicrile intercelulare
-transportul unor substane.

Proteinele membranare pot fi :


-integrale ( incorporate n membran i avnd contact cu cele
dou fee ale acesteia)
-de suprafa (extrinseci)
-interne, avnd contact cu citosolul
-canale transmembranare, asemntoare cu cele integrale, dar
avnd un canal ce constituie o comunicare ntre mediul
extracelular cu citoplasma.
Proteinele au caracter amfoter datorit regiunilor lor
hidrofobe i hidrofile.

Transportorii membranari
-sunt proteine intrinseci ale membranei celulare care permit
pasajul metabolitilor
-sunt selective
In scopul evitarii pierderii continutului celular si pentru
separarea celor 2 medii: extra de cel intracelula,membrana este
impermeabila pentru moleculele hidrofile.
Dar, cum reactiile chimice se desfasoara in solutii
apoase,transportorii intervin pentru a ajuta la traversarea
membranei;ei sunt trei categorii:carrierii,canalele si pompele.

Ionoforii
-Sunt molecule liposolubile, sintetizate ,de obicei ,de

microorganisme si care asigura marirea vitezei de transport a


moleculelor si ionilor prin membrana.
Exemple: unele antibiotice si unii factori aditivi de crestere gasiti in alimentele pentru
animale

Canalele
-Sunt proteine membranare permeabile selectiv, pentru unul sau mai multi ioni
*Cel mai putin selectiv este canalul nicotinic, implicat in stimularea musculara si
care permite pasajul tuturor ionilor pozitivi monovalenti
* Cele mai multe canale sunt pentru un singur ion (calciu, sodiu, potasiu,clor,etc.)
-Asigura transportul pasiv , dupa legile difuziunii, in timp ce pompele transporta contra gradientului
-Se deschid si se inchid functie de diversi stimuli ca electric,chimic, mecanic
-Sunt prezente in toate membranele celulare, avind un rol particular in fiziologia celulelor excitabile
(neuron, celula musculara)
Dupa stimulul care comanda deschiderea canalului, se disting :
-canale voltajdependente
-canale chemodependente
-canale stretch dependente
-canale dependente de temperatura (rece, cald)etc.
-o clasa particulara a canalelor ionice este reprezentata de conexinele jonctiunilor comunicante, care
determina comunicarea intercelulara (canalele ionice asigura comunicarea celulei cu spatiul extracelular
Rol fiziologic
-potential membranar de repaus si de actiune
-reglarea compozitiei celulare
-fenomene de excitabilitate si de conducere a potentialului
-sensibilitatea receptorilor sensoriali, mai ales fata de hormoni si neurotransmitatori, functie de numarul
si tipul de canale

Protein canal
Canalul este format
din subuniti
centrate unui ax
care reprezint
calea prin care ionii
strbat
canalul;canalul i
schimb
conformaia ntre
forma impermeabil
(stnga) i
permeabil
(dreapta) pentru ioni
sub aciunea unor
semnale de activare

Canalopatii
-Afectiuni cauzate de o functie perturbata a
canalului sau a proteinelor reglatoare ale
acesteia.
Sunt :
-congenitale ( prin mutatii genetice)
-dobindite (prin agresiune autoimuna asupra
tipului de canal ionic)
Exemple: miotonia, miastenia,unele forme de
epilepsie,migrena

Pompele
-sunt structuri care realizeaza transportul membranar contra gradientelor (de
concentratie, electric), prin cuplarea cu o reactie producatoare de energie din ATP, deci, o
forma activa de transpot
-Pompa de Na+/K+ ATPase: expulzeaza 3 ioni de sodiu si permite intrarea in celula a 2 ioni
de potasiu pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata: prin aceasta pompa, membrana
celulara are si isi mentine gradientul electrochimic

Alti transportori activi importanti in celula sunt cei


care concentreaza calciul citoplasmatic in RE ,
mentinind o concentratie citosolica libera joasa

Cotransportorii
Transportul contra gradientului electrochimic se poate realiza si fara ATP, atunci
cind energia necesara este furnizata de transportul conform gradientului pentru
un ion sau molecula.
Fenomenul este numit transport cuplat sau cotransport, pentru ca acest sistem
cupleaza un canal ionic cu o pompa membranara.
Dupa sensul deplasarii ionilor sau moleculelor se descriu:
-sistemul simport (deplasare in acelasi sens)
-sistem antiport (deplasare insens contrar)
Sistemele sunt necesare celulei pentru recuperarea moleculelor implicate in
metabolismul sau.
Energia provine din gradientul electrochimic, intretinut de pompa de Na +/K+,
careia ii cedeaza energie ATP; se poate considera ca ATP furnizeaza energie si in
acest caz, al cotransportului, dar de o maniera indirecta, via pompa de Na+/K+,
Se folosesc termenii de transport primar pentru pompele ATP-azice si cel de
transport secundar pentru transportul cuplat.

Sistem simport
2 ioni de sodiu intra in celula impreuna cu o molecula de glucoza

Exemple:

-Sistem antiport in muschiul cardiac implicat in reglarea


contractilitatii
Schimba 3 Na+ (in) cu 1 Ca2+(out)
-Sistem antiport Na+/H+ de reglare a pH-ului citosolic
Schimba 1 Na+ (in) cu 1 H+(out)

Activarea unui mesager secund via proteina G


1. cuplarea neurotransmitorului cu receptorul, urmat de cuplajul receptor-complex G
care determin subunitatea G s se lege de GTP n locul GDP
2. GTP disociaz subunitile G (Ga) de G (Gb)
3. G sau G activeaz proteina efectoare sau, direct, canalul ionic
4.Faze intermediare care duc la apariia unui mesager care nchide sau deschide canalul
ionic

Sisteme de transport
transmembranar
1.Continue:
-transport pasiv
-transport activ

2.Discontinue:
-endocitoza
-exocitoza
-transcitoza

Transportul pasiv
Consta in miscarea transmembranara a ionilor si moleculelor fara
consum de energie, prin gradient electrochimic.
Forme: -Difuzia
- Difuzia facilitata
-Filtrarea
-Osmoza

Difuzia simpla
Se realizeaza de la concentratie mai mare la joasa
concentratie.
Diferenta de concentratie dintre cele 2 compartimente
se numeste gradient de concentratie.

Difuzia facilitata
Numita si difuzia mediata de carrieri.
Molecule mari (ex.glucoza), insolubile in lipide, nu pot traversa porii membranari; au
nevoie de carrieri.

Filtrarea
consta in miscarea apei si a moleculelor solvite prin membrana celulara,
datorita presiunii hidrostatice , generate de sistemul cardiovascular
Depinde de marimea porilor membranari si de cea a moleculelor solvite
Ex.: la nivelul capsulei Bowman, trec particule mici (albumine)
la nivel hepatic,pori mari

Osmoza
este difuzia moleculelor de apa printr-o membrana
semipermeabila de la sectorul cu dilutie mare spre cel cu
dilutie mica.

Transportul activ primar foloseste energie pentru a transporta molecule si ioni prin
membrana, impotriva gradientelor.
Energia este furnizata de mai multe tipuri de reactii:
-reactii la care participa ATP-azele transmembranare ( o asemenea enzima universala pentru
viata tuturor celulelr esteimplicata in pompa sodiu-potasiu, care mentine potentialul celular
-energie redox (lantul transportor de electroni mitocondrial foloseste energia redox a NADH
pentru protonii care trec prin membrana interna mitocondriala contra gradientului de
concentratie)
-energia fotonilor in fotosinteza

Exista 3 forme de transport activ secundar:


-uniport(realizat de o proteina integrala membranara , implicata in difuzia facilitata.
Canalele uniport se deschid la stimuli specifici.
-cotransport(simport glucoza-Na)
sistemul este localizat in intestinul subtire, rinichi, inima, creier, prostat, testicul,,trahee
-contratransport sau antiport

Schema microtransportului transmembranar


pasiv i activ

Transportul transmembranar pasiv

Protein transportoare (carrier) n difuzia


facilitat

Transport pasiv prin proteine-canal voltaj, ligand i


stres dependente
PR potenial de repaus
DH deplasarea helixului
DC deschiderea canalului (b)
IS intrarea sodiului (c)
C nchiderea canalulu (d)

Transport activ simplu i cuplat

Exocitoza este procesul prin care celulele transport proteinele i


lipidele nou-sintetizate ctre membrana celulara. Transportul
proteinelor solubile ce vor fi secretate n mediul extracelular i al
componentelor membranei celulare are loc n structuri veziculare (~50
nm n diametru) sau tubulare.

Tipuri
1.neconstitutiv, dependent de Ca2+
2.constitutiv, independent de Ca2+
Exocitoza ce are loc la sinapsele chimice neuronale este dependent de
Ca2+ i deservete semnalizarea interneuronal. Exocitoza
constitutiv are loc n toate celulele i servete fie la eliberarea unor
substane n afara celulei, fie la livrarea ctre membrana celular a
unor proteine nou-sintetizate.

Rolurile exocitozei:
-in secreia enzimelor, hormonilor si anticorpilor din celule
-in meninerea i rennoirea membranei celulare
-in eliberarea de neurotransmitatori din presinapsele
neuronale
-in transportul proteinelor membranare integrale
-in reacia acrozomal n timpul fertilizarii ovulului
-in prezentarea anticorpilor n timpul rspunsului imun
-in reciclarea receptorilor membranari
-in comunicarea dintre celule (in cazul sinapsei neuronale,
impulsul electric e convertit n informatie chimica
(eliberarea/secreia unor neurotransmitori) prin intermediul
exocitozei.

Etapele exocitozei:
1. Proteinele sintetizate n reticulul endoplasmic sunt transportate n
carausi veziculari microscopici la aparatul Golgi, unde sufer modificri
secundare. La ieirea din aparatul Golgi, proteinele sunt din nou
ncorporate n vezicule ce le vor transporta, de-a lungul fibrelor de
actina sau tubulina, ctre periferia celulei. ncorporarea n anumite
tipuri de vezicule, ale cror membrane au compoziii unice i specifice,
depinde de alctuirea i structura proteinei n cauz (care i permite
interaciunea cu o complicat mainrie ce coordoneaz aceste
procese).
2. Capturarea (veziculelor lng membrana int
Odat ajunse lng membrana int, molecule asociate acesteia
interacioneaz cu molecule asociate membranei veziculare, limitnd n
acest fel mobilitatea cruilor. Acest ancoraj iniial al veziculelor nu
este foarte rigid, el permind micarea pe distane de aproximativ 100
nm, i este facilitat de complexe macromoleculare.

3. Ancorarea veziculelor la membrane


descrie alturarea la distane mai mici de 5-10 nm i interaciunea
stabil a unor membrane. Acest proces depinde de un complex numit
SNARE,alctuit din molecule alungite, care se asociaz temporar
alctuind o structur asemntoare a doi erpi ncolcii unul n jurul
celuilalt, astfel fixnd vezicula lng membran.
4. Condiionarea
Condiionarea definete modificrile locale ce preced fuziunea. Este
considerat ca fiind caracteristic unor tipuri specializate de
exocitoz, cum ar fi secreia sinaptic.
5. Fuziunea
Reprezint unirea celor dou membrane (vezicular i int), fiind
finalizat fie prin eliberarea coninutului veziculei (enzime, hormoni,
neurotransmitori, toxine) n spaiul extracelular, fie de ncorporarea
unor componente ale membranei veziculare (proteine, lipide) n
membrana int (de exemplu membrana celular). Ultimul proces e
important pentru meninerea compoziiei/dimensiunilor membranei
celulare, sau dimpotriv, pentru schimbarea rapid a acestora ca
rspuns la semnale exterioare. Mai mult, n acest fel se asigur
creterea suprafeei membranei n timpul creterii.

Dup fuziune, componente veziculare sunt reciclate


ctre interiorul celulei prin endocitoza

Endocitoza este procesul de internalizare de ctre celule a


unor macromolecule, particule sau chiar a altor celule.
Materialul extracelular este nconjurat progresiv de ctre
membrana celular care apoi formeaz o invaginaie nspre
interiorul celulei i apoi se desprinde, formnd o vezicul
endocitic ce conine substana ingerat.
n funcie de mrimea veziculelor se disting dou tipuri de
endocitoz:
fagocitoza (ingestia unor particule mari, cum ar fi
microorganismele);
pinocitoza (ingestia de fluide).
Particulele internalizate sunt transportate n mare parte ctre
lizozomi. Membranele internalizate pot fi reciclate ctre
membrana celular.

Transcitoza anticorpilor din lumenul


intestinal spre lichidul interstitial, prin celula
intestinala.