Cure MY. -ULTIM. ——- PLUVIODENUDAREA, SIROIREA, SPALAREA IN SUPRAFATA, TORENTIALITATEA 4.1. Definitie si conditii eare favorizeazi actiunea: © Pluviodenudarea este actiunea direct pe care o exercita apa proveniti din ploi si topirea zipezii asupra elementelor de la suprafata solului sau a rocilor cu care intra in contact. Acest agent realizeaza dislocarea si deplasarea materialelor in lungul versantului pe distant variabile, dar care in timp, prin insumare conduc la modificdri importante ale pantei, alcatui solului sila generarea unui anumit grad de degradare a terenurilor. ind prima forma de actiune a apei din precipitafi, ex are un caracter general fiind o prezenti mai mult sau mai pufin activa in orice regiune de pe Pamént. fn unele locuri (regiunile calde si umede, cele temperate) se inregistreazA intr-un numar mare de zile, pe cfnd in altele (regiunile desertice, subpolare etc.) manifestarea se reduce la céteva minute cdnd se produc ploi care survin la intervale lungi de timp (uneori chiar ani). Actiunea acestui agent se concretizeaz in mai multe directii - izbirea si deplasarea individuala a particulelor; spilarea in suprafafa a versantului, iar dupa multi geomorfologi si o fragmentare linear cnd apa din precipitatii, se concentreazi temporar pe anumite aliniamente. Toate acestea ins solicit realizarea unor conditii care implicé caracteristicile terenului, precipitatiilor dar si factorii ce pot avea rol dinamic stimulativ sau restrictiv. > Precipitatiile factor stimulativ si agent dinamie Apa care provine din diferite ploi sau din topirea zpezii participa la actiunea de pluviodenudare sub doua forme. Prima implica procesul de saturare a orizontului de Sol sau a rocii prin ocuparea golurilor cu apa sldbind coeziunea particulelor si prin aceasta rezistenga la miscarea pe panta, de unde rolul stimulativ pentru pluviodenudare. Situatia este freeventa la ploile cu intensitate mica, dar de duratd si la topirea lent& a zpezii cind se acumuleazi api in sol pe adancime mai mare. A doua forma de actiune implicé procesul mecanic de smulgere si deplasare a particulelor de materiale in lungul versantului. Realizarea lui se face la ploile bogate si cu intensitate ridicati cunoscute sub numele de ploi torentiale. in acest tip se include atat aversele (ploi bogate ce cad intr-un interval de céteva minute) dar si ploile ce se produc in timp de mai multe ore si care asiguri o cantitate mare de apa. Ploile torentiale asiguré izbirea (vombardarea), iar prin cantitatea mare de ap, dislocarea si deplasarea lor. Prin specificul dinamic aceste ploi pot inregistra maximum manifestirii la inceput, citre mijlocul aversei sau Ia final, insi efectele vor fi diferite. in prima situatie pluviodenudarea va fi activa in doud cazuri. Una implica un sol saturat cu api in prealabil fie din alte ploi, fie din topirea zipezii. Ca urmare, cdderea brusca a ploii va produce o rapida antrenare pe pant a materialelor din sol. Cealaltd este specificd regiunilor unde perioadele secetoase sunt lungi incat solul este secdtuit de apa si golurile, nu prea mari, sunt umplute cu acr. Picdturile de ap mari gi dense nu pot patrunde in sol datorita rezistentei acrului dintre particulele minerale si ca urmare, ele se vor uni forménd o panzi de api care se va deplasa pe panti antrendnd gi unele elemente de la suprafafa solului. ‘Averscle cu maximum de manifestare la mijloc sau citre sfarsit, au efectele cele mai importante indiferent de starea de umiditate a solului, Pe unul umezit actiunea incepe mai repede si volumul de materiale dislocat este mai insemnat. Pe un sol uscat si cu goluri si crapituri largi o bund parte din apa cizuté la inceput pitrunde in el si il umezeste slabindrezistenta granulelor pentru ca in momentul de paroxism al ploii acestea si fie smulse i deplasate pe panti. Dar ploile torentiale cad pe suprafetele reduse gi ca urmare, efectele lor desi sunt foarte insemnate se concentreaza pe areale limitate. Ca urmare, nu trebuiesc omise ploile de durati, intrucat se produe pe un spatiu larg si asiguri o puternicd umezire a solului si realizarea unei panze de apa care imbraci versantii antrendnd spre baza acestora elementele slab coezive. > Cardcteristicile fizice si de aledtuire ale suprafetei supuse pluviodenudlérii, Se includ mai multe elemente distincte © Gradul de inclinare in functie de care se realizeazi si diferentierea modului de acti Astfel pe suprafejele orizontale picdturile mari ale aversei izbesc si proiecteazi la distante mici particulele minerale, pe cele slab inclinate se realizeazi pinze de ape, iar pe cele cu ‘c&dere mare se produc concentrarii pe figage lineare in Iungul pantei. © Forma suprafefei versantului care genereazi o distributic deosebit’ a apei rezultati din precipitatii dar si imprimarca unci anumite viteze in deplasarea ei, in general, efectele scurgerii apei sunt mai mari plecénd de la partea superioard cdtre baza pantei (creste cantitatea de api) pe suprafetele drepte si convexe (aici se adaugi si cresterea valorii pantei) 5i accentuate la partea superioara a versantilor coneavi (pant mare) i din ce in ce mai slabi spre baza lor (pant din ce in ce mai mic&); pe pantele complexe in care se asociazi segmente drepte, concave, convexe pluviodenudarea se diversifica impundnd porfiuni in care sunt dislocate si deplasate materialele si portiuni cx pant miei, concava in care are loc acumularea acestora, © Lungimea versangilor are un rol restrictiv in conditiile alc&tuirii lor din roci permeabile sau depozite groase, (apa se infiltreazi si pluviodenudarea slibeste) si stimulativ pe pantele formate din roci impermeabile, depozite subtiri si saturate in apa. Efectele se amplified cu cat lungimea creste. Astfel la 0 dublare a acesteia spilarea produsd se mareste de trei ori) © Expozifia versangilor diferentiazd actiunea pluviodenudarii in doud sensuri. Este mare pe suprafefele ce au grad de saturare in api deoscbit, apoi pe expunerile de N, NE, NV unde evaporarea este mai redusa si minime pe cele opuse. De asemenea apa din averse se distribuie neuniform in raport cu directia de deplasare a frontului ploii (maximum pe pantele expuse). © Aledtuirea litologicé a versantilor poate avea rol stimulativ (pe rocile sedimentare si depozitele argiloase cu un grad redus de permeabilitate) sau restrictiv (pe rocile dure, rezistente, permeabile, pe depozitele groase nisipoase). © Solurile care acoperi rocile sau se afld la partea superioars a depozitelor de pe versanti in condifiile unei texturi argiloase, lutoase sau a unci structuri glomerurale sunt usor de atacat de pluviodenudare in raport cu cele cu texturd nisipoasi sau structuri bolovénoast, prismatic’. Mai mult diferentele care se produc de la un orizont la altul face ca in timp pluviodenudarea si cunoasc& intensitate deosebité pe misura trecerii de la suprafati cdtre baz. mbinarea celor sase caracteristici ale suprafefei de versant care intra in contact direct cu apa din precipitatii conduce la o diversificare a situafiilor de manifestare a pluviodenudiiii. © Vegetatia - ecran de protejare a suprafefelor de versant. Cu except desertice si polare in rest suprafetele care alcdtuiesc relieful sunt acoperite de vegetatie in proportie variabilé atét spatial cat si in timp. Ea va reprezenta un strat interpus intre rocd, sol si apa provenita din precipitatii ceea ce face ca interventia agentului - apa - si se faci mai domol. Vegetatia realizeaza o tripl actiune, refine 0 parte din apd pe frunze, ramuri si trunchiul arborilor care revine in atmosfer’ ca 2vapori, sldbeste si pasibilitatea concentrarii apei ce ajunge pe sol sub forma de panze sau suvoaie care si exercite eroziune si méreste coeziunea dintre granulele solului prin sistemul de ridicini. Gradul de protectic a solului fati de pluviodenudare depinde de tipul de vegetatie care acoperii terenul. Este redus pe suprafetele cu pajisti discontinui in raport cu cele unde exist pajisti compacta, finete dense, Sub pidure eroziunea este slaba, protectia mai mare sau mai mici depinzand de densitatea arbotilor si de durata prezentei sistemului foliaceu (in padurile de conifere apa ajunge greu la suprafata solului in raport cu cele de foioase indeosebi la finele toamnei si inceputul primaveri). (© buna parte din vegetatia spontand a fost indepirtat& prin destelenire sau defrisare gi inlocuiti cu diverse culturi. in timpul anului (primavara sau toamna), cand ardtura este proaspati, aceste suprafefe sunt supuse direct atacului apei din ploi, iar cand plantele sunt bine dezvoltate protectia este deosebita sub culturi de graminee sau leguminoase (trifoi, lucerna) si mai slab sub cele prigitoare (porumb). © Activitajile umane extrem de diversificate pot deveni factor de stimulare sau de Timitare a pluviodenudiri. in prima grupa se includ toate actiunile care conduc la un contact direct intre apa din precipitatii si materialele de la suprafata pantei (despiidutiri, arderea vegetatiei, arfturd in lungul pantei, sectionarea versantilor etc.) pe cdnd in grupa opusa pot fi incadrate toate lucririle care incetinesc sau oprese realizarea acestor situatii (impaduriri, menajarea suprafetelor cu paduri, pajigti, un mod de folosire a terenurilor adecvat mirimii pantelor, lucrari de stabilizare rapida a sectoarelor de versant sectionate etc.). 4.2. Tipurile de producere dupi modul de manifestare si rezultate a denudii > Impactul picituritor de ploaie mari si a boabelor de grindin Unii geomorfologi o numesc pluviodenudare, pe cind altii largese sfera acestei notiuni incluzind gi alte procese precum spilarea in suprafata, siroirea ete. - Realizarea procesului impune cditeva conditii + ploi torentiale cu picituri de api cu diametre de 3-7 mm, boabe de grindind; actiunea croste cfind deplasarea particulelor de api capati viteze mai ridicate datorate rafalelor de vant; + suprafaja rocii, depozitului sau solului trebuie si fie neacoperita de vegetatic, prezenta acesteia conducdnd la atenuarea impactului; + clementele componente ale rocii, depozitului, solului si prezinte coeziune redusi; = Desfasurarea procesului presupune impactul piciturilor de apa, a grindinei cu elementele de la suprafata terenului. In functie de puterea de izbire dati de marimea si viteza picdturilor de api particulele minerale sunt dislocate si deplasate in sus si lateral fata de locul izbirii, in mod obisnuit ele sunt ridicate cativa decimetri si deplasate pnd la un metru de locul provenientei. Actiunea pare neinsemnata dar prin cumularea efectelor individuale are important morfologica local ea punand in miscare particule de pani la cdtiva milimetri in diametru. o> > SPALAREA IN SUPRAFATA (areolara, ablatie, eroziune laminarii) Este procesul realizat de pénzele de apa care se organizeaz& pe portiuni din versant i condifiile: + producerii unor ploi torentiale bogate cu maximum de manifestare la mijlocul sau in finalul acesteia; 3+ topirea rapid a zipezii ce genereazi api care imbibii orizontul de sol dezghefat dar si di nastere le o panzA care se scurge pe versant; + versantul si aib& 0 pantii care si permit scurgerea apei dar nu concentrarea ei pe diferite figase; in general intre 3° si 15°. + materialele de la partea superioara a depozitului, solului, rocii sa fie slab coczive si si se inregistreze un anumit grad de saturare cu api. + lipsa vegetafici care refine apa impiedicdnd scurgerea ei. = Desfisurarea procesului implicd intr-o faz preliminara, umectarea depozitului apoi constituirea pinzei de api care se amplificd spre momentul de varf al ploii. Viteza apei conditionata de valoarea pantei si de cantitatea rezultatii din precipitatie genereaza forta care produce smulgerea de particule din sol sau din rocd si antrenarea lor in lungul pantei. La precipitatii foarte bogate pinza devine mai groasi, iar micile deniveliri ale suprafetei versantului determin crearea pe de-o parte a uneiscurgeri valurite, iar pe de alta parte dezvoltarea de microturbioane care smulg din sol cantititi de materiale pe care apa le transport pe panti. Spre finalul ploii odati cu micsorarea cantititii de apa, pinza devine tot mai subfire transformandu-se treptat in suvife de api care se strecoara printre materialele mai ‘mari ce-au fost abandonate. Versantii nu au o forma simplé, ci se compun din suprafete drepte, convexe, concave cu inclinati si lungimi deosebite. Ca urmare, modul de manifestare al panzei va fi diferit de la un sector la altul, in unele precumpanind eroziunea, iar in altele depunerea materialelor dislocate (fig. 19). ~ Masuri de prevenire si combatere, Efectele sunt diferite nu numai spatial ei si in timp $i cle depind de modul in care condifiile generatoare ale procesului se imbina. Eroziunea se manifesti intens pe solurile sau depozitele lipsite de vegetatie si duce in timp la indepartarea orizonturilor acestora ajungind pana la roca de sub ele (roca in loc). Cum spalarea pe versant se face diferit de Ia un loc 1a altul se ajunge in final ca suprafata acestuia sa se constituie dintt-o insumare de petece ce reprezintd orizonturi ale solurilor mai mult sau mai putin erodate. O parte din acestea se acumuleaz la baza versantilor la contactul cu podurile teraselor sau Ia marginea luncilor aici rezulténd glacisuri coluviale, Multe dintre materialele spalate ajung in albiile piraiclor si rdurilor constituind cea mai mere parte din masa aluviunilor in suspensie crate de citre apa lor. ° = > \siroreal Reprezinti procesul de concentrare a apei din precipitatii pe ‘wasee Tineare care constituie aliniamente joase in lungul versantilor. Scurgerea apei pe acestea se face cu o vitezi mare impusi de masa de api si de pant de unde o forta a suvoiului care se consuma prin erodarea materialelor de pe patul curgerii si transportarea lor. Procesul incepe lent, se accentueazd pe masura cresterii volumului de apa, sfarseste la scurt timp dupii ce ploaia a incetat si este reluat la alte ploi similare. De aici caracterul discontinuu in timp datorita manifestirii ploilor torentiale. Realizarea siroirii este condigionaid si de: lipsa unei vegetatii dense, existenta unor denivelari, pante mai mari de 10°, prezenta in alcatuirea versantului a unor soluri, depozite sau roci usor de dislocat de citre suvoaiele de ap’, un mod de ulilizare a terenurilor propice scurgerii concentrate (desfigurarea in lungul pantei a potecilor, drumurilor de ctruté, a ariturii, aculturilor pragitoare etc.). Prin modul de desfisurare si rezultate, siroirea constituie procesul care face trecerea de la spélarea in suprafaté la scurgerile torentiale si fluviatile. Cu primul proces are comun dependenta de ploile torentiale, locul de manifestare (suprafata versantilor) si depozitele slab coezive de pe acestea. Fati de celelalte elementele comune sunt- realizarea scurgerii pe 4figase in lungul pantei, eroziunea, transportul apei si al materialelor dislocate, crearea unor forme de relief negative si alungite. Ceea ce le deosebesc sunt amploarea si specificul formelor de relief rezultate. Siroirea creeazi trei tipuri de forme de relief care reflect evolutie ale procesului pe versant. Sentuletele sau rigolele sunt forme primare, cu dimensiunile cele mai mici si eu un grad de instabilitate acceniuat. Ele’ apar pe majoritatea sectoarelor de versant unde se realizeaza trecerea rapidi de la o panti mic& la una accentuati (prag) cu conditia lipsei vegetatici Frecvent se produc in lungul potecilor, drumurilor de c&rutZ, scoourilor (santurilor) rezultate prin tarrea trunchiurilor copacilor etc. La ploile torentiale rezultd in urma eroziunii sentulete cu lungimi de mai multi metri, latime si adéncime sub 0,5 m care taie solul sau depozitul de versant, mai rar roca, Sunt paralele sau convergente in functie de fizionomia versantului. Existenta lor este efemera intrucat pot fi umplute spre sfarsitul ploii de citre materialele care ajung aici din partea superioard a versantului sau ulterior in intervale uscate prin néruirea peretilor ori prin nivelare antropica (mai ales prin araturi). Efectul credrii rigolelor la prima vedere pare minor si local, insi ele contribuie Ia micsoraca stabilitatii versantului pregitind prin reluare degradiri de amploare. in regiunile somidesertice si desertice unde ploile sunt rare, dar au caracter torential, astfel de forme sunt frecvente avand un loc insemnat in evolutia versantilor (fig. 19). Rayenele (ravinele) sunt forme evoluate ale siroirii, procesul repetandu-se de mai multe ori; ca urmare eroziunea a creat forme negative alungite (de la mai multi zeci de metri la sute de metri), late de 0,5-1,5 m, cu adancimi de 1-1,5 m, dezvoltate pe toaté grosimea depozitului de versant; sunt permanente si se asociaza la obarsia torentilor, paraielor sau pe unii versanti. Cand desimea lor este mare incit spatile dintre ele se reduc la creste, versantii capati 0 infitisare silbatici, gradul de degradare al terenurilor fiind maxim. De aici si termenul preluat in geomorfologie din topica popular de "paménturi rele". in S.U.A. ele se numesc "badlands” avind aceeasi semnificatie. Evolutia ravenei se face diferit in sectoarele sale, Obirgia care apare sub forma unui perete abrupt sufer’ o retragere activa le fiecare ploaie datorata atat croziunii suvoiului de api ce vine din partea superioari a versantului, cat si néruirii materialelor (este 0 forma de manifestare a eroziunii regresive). in loessuri si depozite loessoide se adaugi sufoziuni, iar in depozitele argiloase curgeri de noroi. Peretii laterali suferé © spilare in suprafata si numai cdnd au o latime de peste un metru pe ei se pot dezvolia sentulete de siroire, Talvegul ravenei este un sector activ la fiecare ploaie prin el se scurg apa si materialele dislocate, dar in lungul su, din loc in loc rman bolovani si volume desprinse de pe pereti ce n-au putut fi transportate; apar si praguri pe capetele stratelor de roci dure. Materialele transportate de apa sunt frecvent impristiate pe versant la capitul inferior al ravenei. Numai cand in fata acestuia se afl4 o lunca sau 0 suprafata orizontali atunci se poate ajunge gi la dezvoltarea unor forme de acumulare embrionare. Pe suprafetele aproape verticale ale malurilor inalte ale&tuite din loess sau depozite loessoide, siroirea se imbini cu sufoziunea, iar formele rezultate au o infitisare aparte, rezultati din dou sau chiar trei componente - ravena propriu-zisa, pe panta abrupt (are mult material in lungul ei rezultat din n&ruiri si siroire), hruba de sufoziune sparta spre ravend la partea superioari a versantului; se adaugi la baza ravenei materialul cizut si transportat, iar uneori dincolo de hrube unul sau mai multe puturi de sufoziune (indica directia de inaintare a ravenei). = Ogasul constituie forma cea mai dezvoltata creat prin siroire, cca care premerge torentulti, Are dimensiuni foarte mari- lungimi de sute metti (chiar peste 1 km), létimi de mai multi metri gi adiincimi care desi variazi depasesc freovent cétiva metri; sectioneazé nu numai 5 bund misura si stadiile dedepozitul de versant ci si o parte micd din stratele de sub acestea. Dinamica in diferitele sectoare ale sale este mult mai activa decdt la ravene. Obarsia tnainteaza ctre partea superioara a versantului, aici individualizandu-se multiple senfuleje sau chiar ravene secundare; peretii se transforma in maluri pe care spalarea in suprafata, siroirea si naruirile sunt freevente; in talveg se dezvolti praguri pe capetele de roci mai dure, dar si acumulari bogate de provenienté lateraki, De obicei, gura ogasului ajunge la baza versantului unde materialele aduse de suvoaiele de api se acumuleaz sub forma de conuri. Dezvoltarea acestor forme de manifestare a siroirii, conduce la fragmentarea versantilor, distrugerea solurilor si a diversclor culturi, constructii etc. Masurile care se impun pot avea caracter preventiv sau ameliorativ. fn prima grup se includ acele actiuni care au menirea de a mentine stabilitates versantilor si impiedicare redeclansirii repetate a procesului. Intre acestea importante sunt menfinerea unei vegetatii bogate care sii nu favorizeze concentrarea apei din ploi, evitarea culturilor prisitoare pe pante care depisese 10°, impiedicarea dezvoltarii de retele de poteci si drumuri in Iungul versantulvi, etc. in cea de a doua situajie Iucrérile de combatere sunt mai reduse Ja ravene in raport cu ogasele, ele find deosebite gi in functie de sectoarele acestora. Obarsiile unde abunda santurile si senfulefele vor fi fixate prin cleionaje si plantatii de arbusti, in Iungul ogagului vor fi realizate baraje de tipuri diferite (din lemn, piatra, beton etc.), ele vor permite scurgerea inceatd a apci, stocarea materialelor si prin aceasta micgorarea pantei pe sectoare. Paralel pe versant, in jurul ravenelor se va aplica un mod de utilizare a terenurilor corespunzator ce va asigura stabilitatea pantelor si impiedicarea concentrarii apei spre ozase. © <> © Torentialitatea. Este actiunen directa. cea mai complex a apelor rezultate din ploi 51 topirea zipezii. Este o siroire de proportii (ca debit, durati) ce cuprinde spatii largi si creeazi o forma de relief - organismul torential sau torentul - care prin multe caracteristici dinamice prefigureazi organismele fluviatile (paraiele, raurile etc.) = Condifiile care favorizeaza actiunea sunt: versanfi cu pant mai mare de 10° pe care si se poati organiza o scurgere linear rapida; lipsa sau o slabéi dezvoltare a vegetatiei ierboase sau arboricole; precipitatii bogate care freevent au caracter de ploi torentiale; roci si depozite usor de secfionat; activititi antropice care stimuleaza procesele torentiale (despaduriri, seofionarea versantului in lung, crearea de jghesburi prin tardrea arborilor, drumuri etc.) = Elementele din compunerea unui torent sunt: - bazinul de receptie, canalul de scurgere si conul de dejectie (agestrul); ele se aceasti ordine plecind de la partea superioari a versantului catre bazii (fig. 19). + Bazinul de recepfie in majoritatea situatiilor ocupa cea mai mare parte din organismul torential, desfiigurdindu-se pe o suprafat extinsd a versantului. Este alcdtuit dintr-un numér variabil de ravene si ogase care se inrimureaz, dar cele mai importante se adund intr-un punct aflat la partea inferioara a bazinului. Apa din precipitatiile cizute pe suprafata bazinului se dirijeaza pe sentulete, ravene, ogase pe care le adancesc dar si le extind; ca urmare limitele bazinului nu rman fixe, ci se dezvolt& pe versant incorpordnd spatii noi, pe masura inaintarii obarsiilor ravenelor. + Canalul de scurgere este sectoral central al torentului. Are forma linear intinzindu-se de la partea inferioara a bazinului de receptie si pani la baza versantului. Este rezultatul eroziunii efectuate de guvoiul de apa incdreat cu materiale care s-au adunat de pe toate ravenele din bazinul de receptie. La ploile torentiale dispune de multi energie care se transpune intr-o fort de atac putemica care sap fn lungul canalului. 6Datoriti faptului ci sunt erodate roci ce opun rezisten{a diferité, profilul bazei canalului este neregulat cu multe praguri pe roci dure si scobituri in roci moi. Malurile au pante mari si sunt supuse eroziunii in suprafata si surparii, materialele cizind pe fundul canalului de unde sunt preluate de suvoiul de apa. Uneori pe maluri se dezvolta senfulete si ravene secundare scurte. + Conul de dejectie (agestrul) reprezinté partea final (inferioaré) a torentului constituind o forma de felief pozitiva (un semicon) rezultati prin acumularea pe 0 suprafa{a cvesiorizontalé a materialelor crate de suvoiul de apa. Este cu atat mai mare cu cat torentul este mai extins, suprafata pe care se acumuleaz este largé gi nu este spalatd de apele raurilor, rocile si depozitele erodate de torent sunt friabile si usor de dislocat, evolufia torentului este indelungeté. Conul constituie o sumé de panze de ‘materiale suprapuse, fiecare apartine unei ploi importante; la aversele bogate, puterea de eroziune si capacitatea de transport a suvoiului de api sunt ridicate, ceea ce face ca materialele ce ajung in sectorul de acumulare si aibi dimensiuni mari; ele sunt precedate si urmate de materiale cu marimi reduse care corespund unor debite mai mici specifice inceputului si sfargitului viiturii, La ploile ce dau o cantitate mica de api, pinzele sunt formate din elemente fine. Depunerea materialelor, indiferent de ploaic, implica o anumiti sortare, elementele grosiere fiind primele acumulate (la vairful conului) pe cind cele mai fine ultimele (spre marginea conului), aceasta fintrucat viteza apei scade odati cu micsorarea pantei ceea ce face ca si puterea de transport si se reducd spre marginile conului. Toate acestea fac ca structura conurilor de dejectie sa fie foarte heterogend, in sectiune st apari succesiunea de pinze de unde si ideca de "structuri incrucigata". Dac torentii debugeazi in albiile minore ale raurilor, conurile nu se formeaza sau au dimensiuni modeste, intrucat o bund parte din materiale sunt preluate de apa acestora. Daci réul are api putin’ si vitezd micd, iar torentul aduce o cantitate insemnaté de materiale atunci conul se dezvolta, iar albia raului fie ci este obturati, fie c& este impinsé spre versantul opus. Uneori, torentii se dezvolti pe fruntiile unor terase sau a unor trepte structurale, platouri etc. La acestia frecvent se vor dezvolta fie un canal de scurgere alungit (un ogas putemic) si un con de dejectic, fie un bazin de receptie pe suprafata slab inclinati (podul terasei, suprafata structurala) si un con de dejectie 1a baza (humiile de pe terasele Dundrii din Mehedinti). Organisme torentiale complexe rezulti si pe versantii acoperiti de depozite loessoide groase, intrucdt torentialititii i se adaugi sufoziunea. Ca urmare, in bazinul de receptie allituri de ravene se dezvolti puturi, hrube si tunele sufozionale, canalul de scurgere include i parti din tunele sufozionale prabusite (ex. versantii Podisului Moldovei dinspre Prut si Siret). Situatii similare apar si pe versantii regiunilor aleatuite din blocuri de sare acoperite de depozite luto-argilo-nisipoase groase (Subcarpatii de Curburd in bazinele vailor Ramnic, Slinicul de Buzau; la Praid, Ocna Dej ete.) = Formarea $i evolutia torenjilor. Realizarea organismelor torentiale implic& actiuni multiple care se desfigoara in timp indelungat. Ble se coreleazi si se inscriu intr-un lant evolutiv a carui amploare se reflecti in forma de relief rezultati. Schematic in cadrul acestuia se pot separa: + faza de ravene, Se caracterizeazi prin individualizarea pe versanti a ravenelor de giroire care la inceput apar disparate, dar citre finalul acestei faze incep si se grupeze; materialele transportate sunt impristiate pe versant; procesele active sunt: - eroziunea care 1a obérsia ravenclor provoaca inaintarea acestora in susul versantilor, iar pe canalele ravenelor, 1adincirea lor; ransportul apei si materialelor dislocate; 1a aceste procese se asociazi surpirile, spilarea in suprafatd (pe suprafetele dintre rigole), tasarea, sufoziunea, aluneciri superficiale (pe malurile si obargia ravenelor) ctc.; uneori adéneirea ravenelor constituie un factor care accentucazi instabilitatea versantilor provocind declangarea_unor alunecéiri cu dimensiuni mari. + faza de torent propriu-zis. incepe din momentul in care s-au realizat cele ‘rei componente, cea ce presupune, ca anterior si se producé unirea ravenelor (dau bazinul de receptie), adancirea ravenei colectoare (devine canal de scurgere) si alungirea acesteia pind la baza versantului unde rezulti conul de dejectie, Odati format torentul igi continua propria evolutie care implica dependenta proceselor din cele trei sectoare individualizate. Eroziunea sub cele dou forme (de obarsie si linear’) constituie procesul dominant in bazinul de receptie, incat acesta se va extinde, iar fragmentarea versantului se va accentua. in canalul de scurgere pe prim plan se situeazi transportul apei rcate cu materiale (aduse din bazin sau din surparea malurilor), iar ca procese secundare, eroziunea laterala asupra malurilor, spalarea acestora, unele acumulari ale materialelor catre finalul viiturilor, cand forta guvojului de apa scade treptat). Conul de dejectie creste in dimensiuni prin suprapunerea panzelor de piettis, bolovanis, nisip crate de aps. Dar, evol conduce spre un moment cdnd directia ascendenti exprimati de cresterea in dimensiuni gi in intensitatea proceselor se modificd trecdndu-se extrem de lent la atenuarea lor. + faca stingerit torendului, inceputul este marcat de realizarea pe © ‘buna parte a traiectului inferior al canalului de scurgere a unei pante foarte mici care nu va mai putea asigura decét transportul apei cu o mica incircituri de materiale cu dimensiuni reduse. Elementele grosiere se vor depune treptat in lungul acestuia incepind din partea de jos citre cea superioaré a canalului accentuind si mai mult scéderea inclindrii Iui (un proces de acumulare regresiva). Ele vor fi acoperite de vegetatie care se fixeazi tot mai bine extinzindu-se dinspre conul de dejectic. Dar Giminuarea pantei se va face si pe mulfimea ravenelor din bazinul de receptie unde dezvoltarea vegetaliei pe spatiile dintre acestea va cauza scBiderea cantititii de api ce ajunge in ele si deci a scurgerit torentiale. Dupi foarte mult timp procesele specifice torentului se vor atenua, iar acesta va fi in intregime acoperit de vegetatic. Un astfel de scenariu este posibil, dar este greu de realizat intrucdt intervin si alti factori intre care interventia omului ce poate fie si grabeasca stingerea, fie si intensifice actiunea lor. > Consecinte. Importanta cunoasterii torentialitétii. Torentii ca si celelalte forme ale siroirii produc degradarea solurilor, fagmentarea terenurilor si multe alte neajunsuri (distrugerea soselelor, caselor, acoperirea culturilor cu materiale etc.) pentru activitatile umane. In acelasi timp actiunea lor se inscrie ca o forma extrem de agresiva in sistemul modelirii subaeriene a reliefului creat de tectonicd in uncle regiuni naturale (temperate, subtropicale, semiaride etc.) unde condifiile climatice favorizeazi ploi in averse. Prin modul de desftigurare si caracteristicile proceselor sale, torenfii constituie o verigé importanta intre actiunile care realizeaz’ nivelarea versantilor, dar gi intre procesele legate de actiunea direct, dar intermitenta a apelor din precipitatii si cea a apelor curgitoare. De aici necesitatea pe de-o parte a cunoasterii torentilor, att ca mecanism cat si ca rezultanti (forma 8de relief), iar pe de alti parte a stabilirii legaturilor cu celelalte procese specifice altor agenti. Prima directie conduce spre evidentierea unor aspecte de natura teoretica si practicd, intre care: -ierahizarea factorilor potenfiali propice realiziri ei dar si a celor care fac posibila manifestarea gi intensificarea proceselor (ploile torentiale si actiunile multiple ale societatii umane), -urmirirea proceselor (eroziune de obirsie, eroziune lineard; transport, acumulari) care se produc in diferite compartimente ale lor, modul de asociere intre ele sau cu altele de alta naturd deosebita (gravitationale, spailare in suprataté etc.); -evidentierea rolului pe care il are locul unde se termina canalul de scurgere (nivelul de baz) in dinamica proceselor din cuprinsul torentului in diferitele faze ale evolutiei sale; -stabilirea de corelatii intre marimea pantei canalului de scurgere si a ravenelor din bazinul de receptie si dinamica proceselor; -legituri intre mirimea si structurarea materialelor din conul de dejectie, tipul si debitul ploilor, caracteristicile modului de utilizare a terenurilor, stadiul de evolutie a torentului; -specificul regional al aciunii torentiale si raportul cu celelalte procese in dinamica versanfilor. Pentru activitatile umane studierea torentilor prezint& insemnatate, din dou puncte de vedere diametral opuse. Mai intai torentialitatea conduce la efecte negative intre care degradarea terenurilor prin fragmentare, crearea unei stiri de instabilitate pentru rocile si depozitele versantului; inundatii care pot rezulta atit din suvoiul de apa concentrat, edt si in urma bardrii albiei réului in care debuseazd; distragerea constructiilor aflate in calea apei si a materialelor transportate - ex. sosele, case etc. fn al doilea rand sunt si unele aspecte pozitive (nisipal, pictrigul gi chiar bolovanii din conul de dejectie pot fi folosite ca materiale de constructie; conurile extinse si cu indltime mare care doming luncile inundabile ale raurilor pot fi folosite pentru unele construct si ete.) Oricat de mare ar fi, torentul rimane suficient de mic pentru a putea fi observat, analizat si ummarit in timp sub raport dinamic, morfologic si prin prisma consecintelor activititii proceselor (eroziune, transport, acumulare) ce au loc. De aici si expresia "torentul constituie un mic laborator geomorfologic’. Studierea proceselor i evolutiilor in contextul corelarii cu diversi factori care fi influenteaza, permite stabilitea de extrapolari la actiuni ale altor agenti modelatori intre care deosebit de importante sunt cele referitoare la réuri. > Legiturile dintre torenti si réuri sunt multiple fiind impuse de elememe comune sau apropiate. Astfel - agentul care actioneazi este apa; aceasta provine dominant din precipitatii si se concentreaz pe un fiigas colector cu dimensiuni variabile; apa inedreata cu materiale realizeaz procese de eroziune, atat in patul pe care se scurge, cat gi la obargie; apa efectueaz% transportul materialelor pe care le depune selectiv pe parcurs sau in final in functie de dimensiuni si puterea de transport impusa de debite si viteza; exist faze care reflectit evolutia lor etc. Deosebirile dintre cele doua moduri de manifestare a apei sunt numeroase. Raurile care au dimensiuni foarte mari in comparatie cu torentii actioneazi permanent avand 0 alimentare care implicd si sursa subterand. Procesele de eroziune, transport si acumulare sunt mult diversificate la rauri, determindnd varietatea formelor de relief create. Evolujia reliefului prin aotiunea réurilor se face in intervale de timp de ordinul milioanelor de ani, pe cind cea impusi de torenti se rezuma la perioade scurte (zeci, sute de ani; Analiza torentilor réspunde la numeroase probleme de dinamic& fluviatilé intre care - rolul nivelului de baz pentra procesele care se produc mai sus de el; specificul eroziuni la 9obérsie si in canalele de scurgere; realizarea transportului prin saltare, rostogolire, suspensie; semnificatia si modul de dobandire a unui profil morfodinamic, modul de imbinare a proceselor torentiale eu prabusirile, alunecdrile, siroirea etc. © > Miésuride prevenive si combatere a activitifii torentiale. Defi se manifest intermitent, la ploile bogate sau cénd zpada se topeste brusc, actiunea torentilor este insofita de multe neajunsuri pentru om, dar cel mai semnificativ este degradarea terenurilor, a solului si'distrugerea constructiilor. Sunt gi situatii in care se ajunge la pierderi omenesti, De aceea studiul dinamicii torentiale implica si cunoasterea misurilor care prin aplicare conduc la micsorarea riscului producerii sau la atenuarea efectelor atunci cand s- au produs. - Mésurile preventive implic& intretinerea echilibrului intre factorii ce conferd caracteristica morfodinamicd a versantului (pant, formi, lungime, expunere, depozit de acoperire, rocé, tipul de vegetatie si gradul de dezvoltare a ei etc.) gi ploile torentiale. Orice actiune care conduce la ruperea echilibrului constituie stimulentul pentru dezvoltarea siroiri si torentialitiii, Ele pot fi naturale (0 furtund sau un incendiu care distrug 0 parte din padurea care acopera versantul) sau antropice (defrisarea pidurii, destelenirea urmata de araturi in lungul pantei; crearea de canale oblice sau in lungul pantei, sectionarea versantilor etc.). De accea actiunile preventive au in vedere eviterea acestor situatii prin adoptarea unor modalita adecvate de folosire a terenurilor. = Acfiunile care slabese treptat procesele care se produc in diferitele sectoare ale torentului sunt cele mai insemnate. in bazinul de receptie se actioneaz asupra ogaselor si ravenelor (impadurire, fixarea malurilor abrupte de la obarsie si a ravenelor prin cleionaje). in lungul canalului de seurgere se realizeazi o suita de baraje din lemn, piatr& si chiar beton bine fixate in patul vaii si in maluri ce au o indltime mai mare decat mérimea suvoiului de apa si ‘materialelor rezultate Ja viituri; in baraje vor exista goluri mici prin care apa se scurge dar care nu permit strecurarea materialelor; acesta se vor acumula in spatele fiecarui baraj micsorind local panta patului ceea ce conduce la slabirea vitezei de api si a fortei de eroziune; in timp se creeai pante echilibrate pe depozite groase in care apa se infiltreaz gi pe care vegetatia se dezvolti repede. = Pentru folosirea suprafefei conului de dejecie (pentru culturi, constructii), mai ales cénd are dimensiuni mari, se vor crea canale betonate care asigurd scurgerea rapid a apei; dimensionarea acestora se va face in raport direct de debitul maxim de ap pe care torentul il poate da. La torenfii cu dimensiuni mari la care procesele legate de scurgerea apei se imbi altele (aluneeari, surpiri etc.) amenajarea bazinului torential se va realiza complex la masurile amintite ad&ugandu-se altele care conduc la stabilizarea completa a pantelor. Subreee Owes igh 4s . olo quellarc laepitls gift’ (2poyeus-) tt (uterus (-28elopew )Nume $i prenume...... Grupa EXAMEN GEOMORFOLOGIE 1. Definigi termenii: Geomorfologie, Miscéri epirogenetice, Meteorizare, Sufoziune 4x 0.25p=1p ‘Completati toate celulele tabelului de mai jos ‘AGENT TIP DE AGENT PROCES FORMA DE RELIEF GEOMORFOLOGIC REZULTATA vale Intern Cutare Gheata Extern 1p Il Dezagregarea prin inghet - dezghet tp IV, Pe baza schitei de mai jos identificati: 1. procesul geomorfologic si partile componente ale formei de relief, marcate cu literele A, B, Csi D 2. explicati conditiile de deciansare si evolutie 3. clasificati forma de relief rezultata/procesul, dupa mai multe criterii V. Eroziunea 1p Punctaj: 6p lucrare + 2p oficiu + 3p laborator Toate subiectele sunt obligatorii. Abordarea subiectelor se poate face aleatoriu. Tip de lucru: 90 minute