Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat Istoria Administratiei
Referat Istoria Administratiei
R E F E RAT
TEMA: Instituia domniei i sfatul domnesc sub regimul turco-fanariot.
A elaborat:
Grupa
Specialitatea:
Coordonat:
Chiinu 2013
6
fcute de boieri.
De atunci toi domnii munteni i moldoveni au fost numii direct de Poart.
Banul Mihai Cantacuzino precizeaz c alegerea domnilor de ctre boieri nceteaz
definitiv n 1730.
n ce privete Moldova, orice alegere domneasc ncetase mai de mult,
deoarece nsui Dimitrie Cantemir i predecesorii lui din primul deceniu al
veacului al XVIII-lea fuseser numii direct de Poart. Mai mult nc dect n
epoca precedent, nu mai poate fi vorba acum de o politic extern proprie a rii
Romneti i a Moldovei. Totui, faptul c aceti domni sunt reprezentai pe lng
Poarta otoman 'de capuchehaiele indic pstrarea unei relative autonomii. Datorit
prestigiului dobndit la Poart, la care contribuiser cultura lor apusean i
cunoaterea limbilor strine, vrfurile societii greceti din Fanar ajunseser s
joace un rol important n politica extern a Imperiului Otoman. Demnitatea de
mare dragoman, din secolul al XVII-lea i pn n 1821, a fost deinut n chip
exclusiv de fanarioi. ncheierea tratatelor de pace ale Imperiului Otoman cu
puterile europene, legturile cu acestea, procurarea informaiilor politice din toat
Europa pentru sultan cdeau n sarcina marilor dragomani.
Cei mai muli domni fanarioi din ara Romneasc i din Moldova
trecuser, nainte de a se ridica n scaunul domniei, prin treapta de mare dragoman.
Ca domni ai celor dou ri romne, ei se gseau n situaia de a relua i de a
extinde aciunea de informare i de mediere n folosul Porii dus de unii dintre
predecesorii lor. Domnii fanarioi i pstreaz legturile cu capitalele europene, n
care ntrein ageni pentru obinerea de informaii. Ioan Mavrocordat, domnul rii
Romneti n 1718, a tratat cu Imperiul habsburgic i cu Veneia pacea de la
Passarowitz. Relaiile cu statele europene nu sunt ntreinute ns de demnii
fanarioi n calitatea lor de domni ai rilor romne, ci numai n folosul Porii
otomane, ca reprezentani ai ei.
7
Bibliografia
- Liviu P. Marcu, Istoria dreptului romnesc, Bucureti, 1997;
- N. Iorga, Istoria poporului romnesc, 1985;
- Emil Cernea, Emil Molcu, Istoria statului i dreptului romnesc, Ediia Press
Mihaela, Bucureti, 2001;
- M. Platon, S. Roca, A. Roman, T. Popescu, Istoria admnistraiei publice din
Moldova, Chiinu 1993.