Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara,

Bucuresti
Facultatea de Management, Inginerie Economica n Agricultura i
Dezvoltare Rurala

Piata laptelui si a produselor lactate

Student: STANESCU ADRIAN

Grupa 8401

Privire de ansamblu, organizarea si functionarea pietei de lapte

Laptele si produsele lactate detin un rol deosebit de important in alimentatia populatiilor
din tarile europene. Functionarea normala a pietei acestor produse a fost si ramane o
preocupare permanenta a Comunitatii.
Laptele si produsele lactate detin circa 14% in valoarea totala a produselor agricole, iar in
totalul cheltuielilor din FEOGA Garantare circa 7% (la care se adauga sprijinul pe vaca). Cu
numai 19262 mii vaci de lapte (2003) si un randament mediu de 6235l/cap, Uniunea
Europeana se situeaza printre cei mai mari producatori si exportatori de produse lactate din
lume.
Uniunea Europeana cu 25 de state membre detine circa 24000 mii capete vaci, cu un
randament mediu de circa 6000l/cap.
Uniunea Europeana este al doilea exportator din lume de unr (dupa Noua Zeelanda),
primul exportatori de branzeturi, al doilea exportator de lapte praf si primul exportator
mondial de lapte condensat.
Cele mai mari tari producatoare de lapte din UE sunt: Germania, Franta, Marea Britanie,
Polonia, Olanda, Italia.
Dupa aderare, Romania ar ocupa locul al zecelea dupa numarul de vaci si al
nouasprezecelea dupa productia totala de lapte in UE, ceea ce arata un important decalaj din
punct de vedere al randamentelor medii pe vaca anual. Recuperarea acestui decalaj va avea
loc in timp, in conditiile unei sustineri mai reduse din fondurile comunitare fata se sustinerea
de care au beneficiat vechile state membre. Uniunea Europeana a decuplat sprijinul de
productie, iar pretul laptelui este in scadere. Aceasta situatie creeaza Romaniei dificultati
deoarece sprijinul acordat pe vaca nu stimuleaza cresterea productiei medii, care este scazuta.
Se impune acordare unor stimulente suplimentare pentru rasa, calitate, sistem de crestere etc.
Organizarea Comuna de Piata a laptelui si produselor lactate a intrat in vigoare in anul
1968, pe baza Reglementarii Consiliului nr. 804/68, si a continuat sa se consolideze si sa se
adapteze evolutiei pietei. Numeroasele reglementari au asigurat functionarea pietei laptelui. In
anul 1984 s-a introdus un sistem suplimentar de taxare, modificat in 1992 (Reglementarea
CEE 3950/92), in 1999 (Reglementarea Consiliului nr. 1256/99) si in 2003. Acest sistem
asigura controlul ofertei de lapte in vederea preintampinarii producerii unor excedente care
pot crea perturbatii puternice pe piete si ruina crescatorii de vaci.
Noua reforma a Politicii Agricole Comune, inceputa in anii 2003-2004, introduce
schimbari esentiale in sistemul Organizarii Comune de Piata a laptelui si produselor lactate.
Desi reglementarile anterioare sunt abrogate, se mentin tranzitorii unele prevederi ale acestora
sau altele sunt preluate de noua legislatie.

Aspecte generale legate de colectare i industrializarea laptelui

Cantitile de lapte crud preluate de centrele de colectare a laptelui sunt n strns
corelaie cu produciile de la nivelul fermelor sau a exploataiilor de animale productoare de
lapte.
Cantitile de produse din lapte obinute n unitile de procesare sunt constante pe
parcursul unui an calendaristic, ns cantitile de lapte crud recepionat nu sunt constante,
fiind n strns corelaie cu produciile de la nivelul fermelor sau a exploataiilor.
Avnd n vedere faptul c, n perioada de iarn, cantitile de lapte crud destinat
procesrii i obinerii de produse din lapte sunt insuficiente i nu pot acoperi cererea de pe
pia, unitile de procesare pot utiliza n fabricarea produselor din lapte i lapte praf obinut
n seciile specifice din unitatea de procesare sau recepionat de la alte uniti de procesare.
Aceast practic este acceptat de ctre reglementrile comunitare, respectiv
prevederile Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a
pieelor agricole, cu amendamentele ulterioare, cu condiia ca laptele praf s fie obinut n
uniti aprobate pentru procesarea laptelui, cu respectarea reglementrilor din domeniul
igienei alimentelor de origine animal.
Exploataiile de animale productoare de lapte
Exploataiile care realizeaz producie de lapte de vac sunt 111.988, cele mai
numeroase exploataii fiind cele cu 13 capete, acestea reprezentnd peste 90% din numrul
total. Laptele produs n aceste exploataii este livrat la procesare prin intermediul centrelor de
colectare a laptelui. Numrul fermelor profesionale care livreaz laptele direct la procesare
este de 1.464.
Centrele de colectare a laptelui
Exist un numr de 1.613 centre de colectare lapte, dintre care 1.031 de centre de
colectare lapte conforme structural, 362 neconforme structural, dar care au programe de
modernizare n desfurare i 220 de centre de colectare aprobate pentru schimburi
intracomunitare.
Unitile de procesare a laptelui
Unitile de procesare a laptelui aprobate pentru schimburi intracomunitare care
proceseaz lapte conform cu parametrii de calitate stabilii de legislaia n vigoare, sunt n
numr de 116.
Numrul unitilor de procesare a laptelui care proceseaz lapte care nu se ncadreaz
n parametrii de calitate stabilii de legislaia n vigoare este de 65.
Procesarea laptelui neconform n uniti de procesare a laptelui din Romnia a fost
acceptat de ctre Comisia European ca o msur tranzitorie pn n data de 31.12.2013, n
urma negocierilor purtate de ANSVSA i Comisia European n cursul anului 2011.
Calitatea laptelui crud materie prim
n prezent, doar 80% din cantitatea total de lapte furnizat la unitile de procesare
lapte este conform cu reglementrile legislaiei europene, din punctul de vedere al calitii
(numr total de germeni i numr de celule somatice).
Restul de 20% din lapte este neconform din punct de vedere al calitii i este furnizat
n majoritate de ctre exploataiile care dein doar 13 vaci.

Producia de lactate din Romnia

ntre anii 2007 i 2011, cantitatea de lapte de vac colectat de unitile
procesatoare de la exploataii agricole i centre de colectare a sczut n mod constant (o
reducere cu 224,3 mii tone sau 21,5% pe ansamblul celor cinci ani), la 892,1 mii tone. n
contrast, importurile de lapte ca materie prim pentru unitile de industrializarea laptelui au
crescut susinut, astfel c, n anul 2010, cantitatea importat (87,3 mii tone) a fost de dou ori
mai mare dect nivelul nregistrat n anul 2007.
n anul 2011 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vac colectat de
unitile procesatoare de la exploataii agricole i centre de colectare a sczut cu 11,6 mii tone
(1,3%), iar produciile de brnz obinut exclusiv din lapte de vac (care a reprezentat
94,2% din producia total de brnzeturi) i unt au cunoscut cele mai mari reduceri cu
aproape 2 mii tone (3,1%) i respectiv, cu 347 tone (3,6%). Cantitile de lapte de consum i
de lapte acidulat produse n anul 2011 sau meninut la nivelurile obinute n anul 2010, n
timp ce producia de smntn de consum a crescut cu 477 tone (+1,0%), la aproape 47,3 mii
tone.
Dea lungul primele patru luni din anul 2012, fa de aceeai perioad din anul trecut,
industria laptelui a nregistrat creteri la cantitatea de lapte de vac colectat (cu 20,6 mii tone
sau +8,0%), la 279,5 mii tone, precum i la produciile de lapte acidulat (cu 379 tone sau
0,8%, la 50,4 mii tone), brnzeturi (cu 200 tone sau 1,0%, la 20,1 mii tone) i unt (cu 92 tone
sau +3,0%, la 3,1 mii tone).

Legislaia naional n sectorul lactate

Ordonana nr. 14 din 29 ianuarie 2010 privind msuri financiare pentru reglementarea
ajutoarelor de stat acordate productorilor agricoli, ncepnd cu anul 2010

HG 1627 din 10 decembrie 2008

HG 100 din 18 februarie 2009

Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i
funcionarea Sistemului Informaional pentru Piaa Produselor Agricole i Alimentare i a
metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare i difuzare a datelor statistice

Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularuluitip al cererilor, precum i a procedurii de

acordare a cotelor i nscriere in Registrul cotelor

HG 924, 925, 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce conine principiile i
cerinele generale cu privire la produsele alimentare, nfiineaz Autoritatea European pentru
Sigurana Alimentar i prezint procedurile cu privire la sigurana alimentar

HG 48/2005 privind organizarea pieei laptelui de vac, aprobat cu modificri i completri

prin Legea 72/2006

Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Condiiilor de aprobare a cumprtorilor de lapte de

vac i a formularului de cerere pentru aprobarea i nscrierea acestora n Registrul
cumprtorilor

Hotrrea 8522006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte,

precum i a modului de alocare i reconstituire a rezervei naionale de lapte

Ordinul 389/2002 transpune prevederile Directivei Consiliului 92/46/EEC. Ordinul 1106/2003

HG 1557/2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la

bugetul de stat prin Programul de cretere a competitivitii produselor agroalimentare,
completat prin HG 2206/2004. HG 108/2006 modific HG 1557/2002

Cadrul legal pentru constituirea Consiliului laptelui este dat de Ordonana de Guvern
45/4.08.2005 i Legea 307/2005.

Legislaia comunitar n sectorul lactate

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1055/2011 al Comisiei din 20 octombrie 2011 de
stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (UE) nr. 635/2010 al Comisiei din 19 iulie 2010 de deschidere a procedurii de
atribuire a licenelor de export pentru brnzeturile care urmeaz a fi exportate n Statele Unite
ale Americii n 2011 n cadrul anumitor contingente GATT

Regulamentul (UE) nr. 138/2010 al Comisiei din 18 februarie 2010 de stabilire a restituirilor
la export n sectorul laptelui i produselor lactate

Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr.
1344/2008 i ratele de restituiri aplicabile n sectorul lapte i produse lactate conform
Regulamentului (CE) nr. 138/2010

Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr.
1344/2008 i ratele de restituire aplicabile n sectorul lapte i produse lactate conform
Regulamentului (CE) nr. 1113/2009

Regulamentul (CE) nr. 1113/2009 al Comisiei din 19 noiembrie 2009 de stabilire a

restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 1056/2009 al Comisiei din 5 noiembrie 2009 de stabilire a restituirilor
la export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 997/2009 al Comisiei din 22 octombrie 2009 de stabilire a restituirilor
la export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 850/2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul lapte i

produse lactate, publicat n Jurnalul Oficial L 246/11 din 18 septembrie 2009

Regulamentul (CE) nr. 523/2009 al Comisiei din 18 iunie 2009 de stabilire a restituirilor la
export n sectorul laptelui i produselor lactate

Informaii privind deschiderea i modul de gestionare a contingentului de export pentru lapte

praf care urmeaz s fie exportat n Republica Dominican n 20092010

Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 al Comisiei din 14 decembrie 2001 de stabilire a normelor
de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importurilor
de lapte i produse lactate i deschiderea unor contingente tarifare

Regulamentul (CE) nr. 233/2009 al Comisiei din 19 martie 2009 de stabilire a restituirilor la
export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 140/2009 al Comisiei din 19 februarie 2009 de stabilire a restituirilor
la export n sectorul laptelui i produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 57/2009 al Comisiei din 22 ianuarie 2009 de stabilire a restituirilor la
export n sectorul laptelui i produselor lactate

Ghidul operatorului Sectorul Lapte i Produse lactate Import

Ghidul operatorului Sectorul Lapte i Produse lactate Export

Regulamentul (CE) nr. 1324/2007 al Comisiei Europene din 12 noiembrie 2007 de modificare
a Regulamentului (CE) nr.2535/2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului
(CE) nr.1255/1999 al Consiliului privind regimul importului de lapte i produse lactate si
deschiderea unor contingente tarifare

Regulamentul (CE) nr. 660/2007 al Comisiei Europene din 14 iunie 2007 de stabilire a
restituirilor la export n sectorul laptelui i al produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 55/2008 al Consiliului din 21 ianuarie 2008 de introducere a unor
preferine comerciale autonome pentru Republica Moldova i de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 980/2005 i a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei.

Ministrul Agriculturii, despre TVAi subvenii la lapte

Ministrul Agriculturii a participat, pe 12 iunie, la Sibiu, la Conferina Internaional
Meat Milk 2014. ntrebat de reprezentanii productorilor de lapte dac ia n calcul
reducerea TVA i la lapte, Daniel Constantin a rspuns c pe agenda Ministerului Agriculturii
se afl reducerea TVA la legume i fructe, ntr-o prim etap, i c abia din 2015 se va studia
posibilitatea reducerii TVA la carne i lapte.
Subvenie i pe producie
Tot la Sibiu, vicepremierul Daniel Constantin, a declarat c dispariia din 15 aprilie 2015
a cotei de lapte ar putea s reprezinte o ameninare, motiv pentru care a crescut de anul acesta
subvenia pe cap de animal.
Ne pregtim pentru momentul dispariiei. Din acest motiv am schimbat n acest an
modalitatea de subvenionare. Dac anul trecut cresctorii de bovine aveau la dispoziie un
sprijin unitar pe cap de animal, din 2014 am schimbat i pe lng acest sprijin unitar avem i
un sprijin pentru cei care raporteaz producia de lapte. n acest fel vedem c sunt stimulai s
produc mai mult. Anul trecut ajutorul era de 500 de lei pe cap, anul acesta este ntre 730 i
1.300 de lei pe cap, stimulativ pentru cei care vor s i creasc efectivele i producia de
lapte, a rspuns ministrul la ntrebarea dac dispariia n 2015 a cotei de lapte reprezint o
ameninare.
Din aprilie 2015, potrivit Directivei Europene, se va desfiina cota la lapte n exporturile
intracomunitare. Iar la 1 ianuarie 2014 a expirat perioada de tranziie aprobat Romniei
pentru alinierea la cerinele comunitare de igien a laptelui de vac materie prim. n aceste
condiii, din acest, micii fermieri trebuie s aib un buletin de analiz cu normele de calitate a
laptelui pentru a putea iei pe pia.
Ajutor pentru tancuri de lapte
Anul trecut, Guvernul a decis s acorde un ajutor de minimis, pentru sprijinirea
cresctorilor care dein pn la cinci vaci de lapte i care se organizeaz ntr-o singur form
asociativ constituit la nivelul comunei, n vederea achiziionrii unor tancuri de rcire a
laptelui, cu o capacitate de maximum 1.000 litri/comun, pentru asigurarea livrrii laptelui
materie prim spre procesare.

Cota de Lapte - Sistem UE

Sistemul cotei de lapte este folosit de catre Uniunea Europeana pentru regularizarea
(limitarea) productiei de lapte si a produselor lactate. In comunitate existau surplusuri de peste
1 milion de tone de unt si peste 1 milion de tone de lapte praf degresat, iar cheltuielile cu
stocarea acestora erau foarte mari, de peste 40% din cheltuielile UE pentru agricultura.
Acest sistem a fost introdus in 1984, fiind alocat fiecarui stat membru o cota nationala
din care fiecare producator a primit o cota individuala. Aceasta cota individuala cuprinde
cantitatea de lapte pe care fiecare producator o poate comercializa fara a atrage obligatii
fiscale (plata taxei pentru depasirea cotei), in anul de cota, care se desfasoara intre 1 aprilie si
31 martie.
La inceput s-a dorit implementarea sistemului cotei numai pe o perioada de 8 ani,
incepand cu 1984 pana in 1992, dar ulterior s-au luat decizii repetate de extindere a sistemului
in 1992, 1999 si 2003 astfel incat, in prezent, extinderea este pana in 2014-2015.
Impactul pe care l-a avut implementarea sistemului cotei de lapte a constat in
urmatoarele:

eliminarea aproape completa a stocurilor suplimentare;

cresterea preturilor pe pietele mondiale;

cresterea preturilor interne pentru fermierii din UE;

reduceri semnificative ale cheltuielilor UE pentru lapte etc.

Uniunea Europeana protejeaza piata laptelui prin utilizarea unor mecanisme:

taxe de import pentru statele membre ale UE;

subventii la exportul in afara UE;

interventii, cand preturile sunt sub pretul de interventie;

alte mecanisme.
Exista 2 tipuri de cota: cota pentru livrari si cota pentru vanzari directe. Un producator
poate detine ambele tipuri de cota, dar cota care face obiectul monitorizarii de catre
cumparatori este cota pentru livrari.
Livrarile reprezinta orice livrare de lapte, cu exceptia oricarui alt produs lactat, de catre
un producator catre un cumparator, indiferent daca transportul este asigurat de producator, de
cumparator, sau de catre o terta persoana.

Vanzarile directe reprezinta orice vanzare sau transfer de lapte de la producator direct
catre consumator, precum si orice vanzare a altor produse lactate efectuata de un producator.
Vanzari directe se aplica si acolo unde laptele este produs si procesat de catre o singura
entitate comerciala. In cazul in care productia si procesarea sunt separate, chiar daca acestea
au numai o baza financiara fara a avea nume distincte, atunci se considera livrari catre un
cumparator si trebui sa fie administrate ca atare.

Cota de lapte in Romania

In 1984 s-a decis de catre statele membre ale UE (Hotararea 856/84 a CEE) limitarea productiei de lapte in
statele membre ale UE (asa numita cota de lapte).
Scopul principal al acestei scheme este reducerea dezechilibrului intre oferta si cererea pe piata laptelui si a
produselor din lapte si surplusul structural rezultat astfel sperand sa se obtina un mai bun echilibru al pietei.
Aceasta decizie se aplica in cazul fiecarui stat care adera la UE si deci, Guvernul Romaniei a elaborat
Ordonanta Guvernamentala 48/2005 referitoare la organizarea pietei de lapte de vaca, aprobata si completata
prin Legea 72/2006.
Ca tara candidata la UE, Romania a obtinut o alocare a cotei de lapte din partea Comisiei Europene. Cota a fost
alocata la sfarsitul anului 2004 si a fost stabilita la 3.245.000 tone litrii, dintre care :
1.093.000 tone pentru livrari la producatori
1.964.000 tone pentru vanzari directe
188.000 tone rezerva nationala
Anul de referinta pentru productia de grasime este 2004. perioada de referinta pentru volum este 1 aprilie 2005
- 31 martie 2006.
Cota individuala va fi alocata in 2006. Fermierii care produc lapte trebuie sa se inscrie pentru a primi o cota de
lapte conform Ordinului 1388/2005. Acest Ordin se refera la stabilirea conditiilor pentru acreditarea
comerciantilor de vite, pe baza unui formular pentru acordul si inscrierea in registrul Cumparatorilor.
Sub supravegerea Ministerului Agriculturii din Romania a fost infintat Oficiul pentru Cota de lapte la ANARZ
(Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie). Aceasta agentie are 42 de birouri regionale
pentru supravegherea sistemului de cota de lapte.
Astfel este oferit suport pentru dezvoltarea, implementarea si managementul sistemului de cota de lapte si
asistenta tehnica din partea programului PHARE. Acest sprijin va fi oferit de experti din Olanda, Austria si
Polonia.
In 28 iunie 2006, a fost elaborata Decizia 852-2006 , pe baza aprobarii metodologiei pentru stabilirea alocarii
cotei individuale de lapte, cat si alocarea si re-stabilirea rezervei nationale de lapte.
Sediul central al Departamentului Cotei de lapte este in cadrul Ministerului Agriculturii in Bucuresti si poate fi

contactat la 021-2661211 si anarz@pcnet.ro

Cotele de lapte la livrari 2009/2010
Conform datelor oficiale ale unui comunicat de presa al UE din 29 Octombrie, Romania a avut 136.735
producatori activi care au livrat lapte la unitatile de procesare cu un total de 927.854 tone de lapte crud (adica
918.992 tone de lapte corectat din punctul de vedere al continutului de grasime). Aceasta livrare a fost cu
59.992 tone/lapte sub limita de cota.
Pentru vanzari directe, Romania a avut 293.138 producatori care au vandut in total 1.676.628 tone de lapte fiind
cu 685.418 tone sub limita de cota.
Evaluarea la cerere a sistemului de cota a laptelui la 1 aprilie 2007
Pana la 1 Aprilie 2007 sistemul de cota a laptelui a fost pus in practica si de atunci au fost facute alocari de cota
tuturor celor care au solicitat si au fost eligibili pentru obtinerea cotei de lapte. Totusi, datorita diverselor
circumstante alocarea cotei de lapte este inca in discutie si va fi subiectul unor noi schimbari.
Pe baza cererilor facute, la inceputul anului (de cota) au fost facute urmatoarele alocari:
Cota de livrari
- Alocare nationala 1.093.000 tone
- Dintre care rezerva 21.860 tone
--------------------------------------- Disponibil pentru alocare 1.071.140 tone
- Cerere pentru alocare 1.022.607 tone
- 2% este disponibil 1.002.155 tone
250.493 gospodarii (ferme) au solicitat cota pentru livrarile directe catre unitatile de procesare . Aceste
solicitari pot fi impartite in urmatoarele cantitati:
Volum in Kg

< 5.000

40,4

5.001 10.000

16,4

10.001 50.000

17,8

50.001 100.000

19,9

> 100.001

5,8

In ceea ce priveste marimea fermelor, solicitarile de cota de lapte pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
Numar de vaci /
solicitant
<2

43,6

3 pana 5

18,0

6 pana 10

7,9s

11 pana 50

16,4

51 pana 100

3,8

> 101

10,3

68.985 tone sunt rezervate pentru extinderea fermelor si investitii noi

Cota pentru vanzari directe
- Alocari nationale 1.964.000 tone
- Dintre care rezerva 39.280 tone
--------------------------------------- Disponibil pentru alocare 1.924.720 tone
- Solicitari pentru alocare 2.186.431 tone
622,504 gospodarii (ferme/persoane fizice) au solicitat cota pentru vanzari directe. Aceste solicitari pot fi
clasificate in functie de cantitate dupa cum urmeaza:

Volum in Kg

< 5.000

66,7

5.001 10.000

14,9

10.001 50.000

13,0

50.001 1.000.000

5,1

> 1.000.001

0,4

Doar 4 ferme au cota mai mare de 1 milion de kilograme!!!

Alocarea cotei pentru extinderi si ferme nou infiintate:
- Disponibil pentru extinderi si ferme noi 68.985 tone
- Numar de solicitari 1.233
- Cantitea de lapte solicitat 181.588 tone
- Estimare a alocarii % 38%

Dacian Ciolo: Romnia poate crea un subprogram pentru sectorul

laptelui pentru sprijinirea productorilor
-SubventiiRomnia dispune de instrumentele necesare pentru a sprijini productorii de lapte
dup eliminarea cotelor de la 1 ianuarie 2015, a declarat comisarul european Dacian
Ciolo, fcnd referire la posibilitatea pe care o au autoritile de a crea un subprogram
pentru sectorul laptelui.
"Exist, dincolo de plile directe normale, posiblitatea de a aloca anumite subvenii

specifice pentru sectorul laptelui i exist n programul de dezvoltare rural instrumente,

inclusiv posibilitatea de a face un subprogram pentru sectorul laptelui, de ce nu, aa cum
neleg c este vorba s fie fcut pentru sectorul pomicultur, pentru a susine financiar prin
investiii sau prin alte mijloace financiare pe cei care doresc ntr-adevr s rmn pe pia", a
declarat comisarul european dup o ntrevedere cu secretarul de stat al SUA pentru
Agricultur, Tom Vilsack.
Comisarul european a atras atenia asupra importanei negocierilor n acordul de liber
schimb UE SUA privind condiiile de acces a produselor lactate i brnzeturilor pe piaa
american. n prezent, exist o serie de restricii pentru comercializarea produselor lactate.
"i este un lucru care, cu siguran, va trebui clarificat n aceast negociere", a spus Ciolo.
Problemele productorilor de lapte au fost dezbtute i la reuniunea minitrilor de
agricultura a Uniunii Europene de la Luxemburg.
"Chiar dac perspectivele acum sunt foarte bune, att pe piaa intern european, ct mai
ales la export, tocmai n aceast perioad favorabil pentru sectorul laptelui, mi se pare
important s discutm despre perspectivele sectorului i despre cum s ameliorm
instrumentele de protejare a productorilor, care pot fi competitive n situaii normale de
pia", a adugat Dacian Ciolo.
Cotele naionale de lapte se vor elimina de la 1 ianuarie 2015 ceea ce ar putea ridica foarte
multe probleme productorilor romni ce vor trebuie s fac fa concurenei din strintate.
Ei au solicitat, n repetate rnduri, msuri de sprijin pentru a putea rezista pe pia.
Romnia aplic sistemul cotelor de lapte odat cu aderarea la UE, de la 1 ianuarie 2007.
Cota total de producie a laptelui alocat Romniei, dei sub potenial (3.245.000 tone), nu a
fost niciodat realizat integral, n cel mai bun caz 75%. Deja, cantiti de lapte provenite din
statele membre vecine sunt importate n Romnia datorit respectrii condiiilor de igien,
dar i al facilitii furnizrii procesatorilor romni (se evit costurile mari de colectare).
Diferena de competitivitate a laptelui romnesc este cauzat de randamentului redus de
producie, lipsa infrastructurii, a instalaiilor de mulgere i rcire, a unor ferme de talie medie
capabile sa realizeze performana i lista ar putea continua

Despre cota de lapte si importuri

Dupa eliminarea cotelor de lapte din 2015, piata din Romania va fi "invadata" de
laptele nemtesc. Producatorii germani dispun de aparatura de racire si au mult mai
multa experienta decat cei romani, este de parere secretarul de stat la Ministerul
Agriculturii, Achim Irimescu.
Cota de lapte, solutie introdusa in 1984 pentru a limita productia de lapte in statele membre

UE o sa dispara din 2015. Prin urmare, fiecare stat are dreptul sa puna pe piata cantitatea de
lapte pe o obtin producatorii locali. In negocierile cu Uniunea Europeana, Romania a primit
dreptul sa realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, din care doua milioane de tone au fost
alocate pentru vanzare directa, iar un milion de tone pentru livrari catre fabricile de procesare.
"In 2015 cand o sa dispara cota de lapte o sa fie un dezastru pentru micii producatori din
Romania care o sa dispara de pe piata pentru ca ne invadeaza laptele din Germania. Ei sunt
super performanti. Au 10 tone de lapte pe cap de vaca, romanul are maxim 3 tone de lapte pe
cap de vaca si nu va avea niciodata performanta neamtului ca pret", a declarat pentru
Business24 secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Piata laptelui din Romania va fi "sub ocupatie" nemteasca din 2015

Importurile de lapte au explodat. Cretere de peste 62%
Procesatorii au importat n 2013 o cantitate de lapte mai mare cu 62% fa de anul
precedent, potrivit Institutului Naional de Statistic. n acelai timp, cantitatea colectat de la
fermierii romni a sczut. Concret, cantitatea de lapte brut importat a crescut n anul 2013 fa
de anul 2012 cu 36838 tone (+62,2%).
Tot n 2013 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vac achiziionat de
unitile procesatoare de la exploataiile agricole i centrele de colectare loicale a sczut cu
5473 tone (-0,6%). Mai mult, cantitile de lapte brut procesat din alte specii au crescut n
anul 2013 fa de anul anterior, producia de lapte de capr remarcndu-se n mod deosebit cu
o cretere cu 2439 tone (+52,1%).
De asemenea, n 2013, producia principalelor produse lactate a manifestat tendin
ascendent, cea mai mare cretere a produciei avnd loc la smntn de consum cu 5929 tone
(+12,4%) comparativ cu anul 2012. Creteri semnificative ale produciei n anul 2013 fa de
anul precedent pot fi menionate la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de but i altele) cu 13348 tone
(+8,7%), unt cu 511 tone (+5,5%), lapte de consum cu 10917 tone (+5,2%) i brnzeturi
(inclusiv urd) cu 3375 tone (+5,0%).
Evoluia cantitii de brnz obinut exclusiv din lapte de vac (89,0% din producia
total de brnzeturi) s-a meninut n aceeai tendin ascendent.Producia de lapte praf i cea
de brnzeturi topite a crescut, de asemenea, cu 70 tone (+3,3%), respectiv cu 65 tone (+0,7%),
n anul 2013 fa de anul 2012. Din Romnia, cele mai mari cantiti de lapte de vac s-au
colectat n regiunile Centru (36,4%), Nord-Est (21,1%) i Nord-Vest (19,5%).
Laptele de consum s-a produs cu preponderen n regiunile Centru (46,2%), Nord-Est
(20,3%) i n Nord-Vest (16,9%). Regiunile Bucureti-Ilfov, Centru i Sud-Muntenia dein
peste 75,0% din producia de produse lactate proaspete (smntna i laptele acidulat). Cele
mai mari cantiti de unt s-au produs n regiunile Centru (46,1%), Vest i Nord-Vest (peste
15,0% fiecare) i Nord-Est (15,5%). Brnza s-a produs, ndeosebi, n regiunile Centru
(36,2%), Nord-Vest (19,3%), Nord-Est (18,5%) i Sud-Muntenia (14,9).

Evolutia situatiei pietei laptelui si a produselor lactate

Piata UE a laptelui se afla in prezent intr-o situatie destul de favorabila. Pretul mediu al
laptelui in UE in ianuarie 2014 era de 40,03 c/kg, adica cu 17 % mai mare decat in ianuarie
2013, reprezentand cel mai ridicat pret mediu al laptelui inregistrat vreodata (statistici
incepand cu anul 1977). Aceasta tendinta ascendenta a fost observata si in ceea ce priveste
pretul produselor lactate, desi pretul untului a fost supus la o anumita presiune de la inceputul
anului 2014. Pana in prezent, cererea puternica la nivel mondial a contribuit la mentinerea
unor preturi ferme. Cu toate acestea, o rectificare a preturilor nu ar trebui exclusa, avand in
vedere cresterea productiei de lapte remarcata la principalii exportatori.
Previziunile pe termen mediu privind laptele si produsele lactate sunt favorabile atat in ceea
ce priveste piata mondiala, cat si piata interna. Cererea la nivel mondial ramane dinamica, in
special la nivelul economiilor emergente. In ciuda incetinirii cresterii economice, produsele
lactate joaca un rol important in regimul alimentar al oamenilor, data fiind proportia mai
ridicata de gospodarii apartinand clasei de mijloc. Se preconizeaza cresteri ale productiei
rezultate in urma ridicarii sistemului de cote in special in statele membre restrictionate in
prezent de acest sistem, cum ar fi Irlanda, Germania, Tarile de Jos, Danemarca, Austria si
Polonia, precum si in Franta. Productia va depinde de ritmul de crestere a consumului atat in
UE, cat si la nivel mondial, precum si de alti factori, cum ar fi constrangerile legate de mediu

Listarea la burs, soluie pentru procesatorii romni?

Laptele i produsele lactate au nceput anul cu o serie de noi reglementri de la Uniunea
European, prin care este ngreunat serios capacitatea de comercializare a productorilor
individuali. Acest lucru, coroborat cu altele, a dus la decapitalizarea multor companii
romneti din sectorul lactatelor. O soluie demn de luat n seam ar fi listarea societilor
romneti la Burs, n vederea atragerii de capital. Dar e posibil?
Cu analiz tehnic sau fr?
Pe de-o parte, exist problema productorilor individuali care sunt obligai s creasc
preul, pentru a putea plti buletinele de analiz cerute de noile reglementri, dar i alte
cheltuieli de zi cu zi. Teoretic, msura pare s i favorizeze pe marii productori, fermele care
au sute sau mii de vaci i care sunt obligate s menin calitatea la un nivel ridicat. Numai c
marii procesatori de lapte oricum achiziioneaz laptele din import, pentru a acoperi
necesarul, iar o scumpire a laptelui primit de la micii fermieri locali nu ar avantaja pe nimeni.
Deja unii dintre marii procesatori au nceput s renune la achiziia de lapte de pe piaa
intern, apelnd la importurile din Polonia i Ungaria.
n aceste condiii, o soluie demn de luat n seam ar fi listarea societilor romneti la
Burs, n vederea atragerii de capital. Investiiile ulterioare trebuie efectuate numai n
condiiile unei temeinice analize tehnice. Analiza tehnic nseamn studiul istoricului

graficelor cu scopul de a determina direcia viitoare a preului. Adepii analizei tehnice

consider c toate evenimentele economice, politice sau de alt natur, care ar putea influena
piaa, sunt deja reflectate n evoluia graficului, fcnd astfel inutil analiza fundamental.
Istoria se repet, inclusiv cea bursier i, deci, micrile pieei urmresc anumite tipare care
pot fi anticipate sau cel puin cuantificate. Aceste tipare generate de micarea preului poart
denumirea de semnale. Scopul analizei este de a descoperi semnalele n evoluia actual a
preului, pe baza analizei semnalelor din trecut.
De asemenea, analiza tehnic susine faptul c preul se mic n trenduri, prin urmare,
micrile preului nu sunt ntmpltoare. Preul poate s aib trei direcii: cresctor,
descresctor i stagnant (micare oarecum orizontal ntr-un interval foarte restrns). Odat ce
preul a intrat ntr-un trend, acesta continu n acea direcie pentru o bun perioad.
Evoluia recent a pieei de capital romneti pare s confirme ateptrile privind rolul su
n finanarea activitii economice. Bursa de Valori Bucureti a reprezentat n ultimii trei ani,
scena unor oferte publice primare, att de obligaiuni, ct i de aciuni emise de corporaii.
ns, aceast evoluie este bazat n principal pe modul de pregtire i de informare a
traderilor care acioneaz pe bursa din Romnia, acetia urmrind modul de desfurare a
tranzaciilor de pe principalele burse internaionale, dar i modul n care analiza tehnic este
cea care joac rolul primordial n succesul tranzaciilor pe burs.

Impactul aderarii Romaniei la UE asupra pietei laptelui

In negocierile cu Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de lapte de 3,2 milioane de
litri. Aceasta cota desemneaza laptele pe care producatorii autohtoni il vor putea comercializa
la procesatori sau pe piata libera dupa aderarea tarii noastre in Comunitatea Europeana. In
momentul de fata insa, in Romania se proceseaza doar 1,3 milioane de litri de lapte.
Mai mult, din cauza ca nu respecta normele de calitate impuse de Uniune, numarul
unitatilor de procesare vor scadea drastic. Altfel spus, in Romania exista o mare foame de
unitati de procesare moderne, pentru care fermierii romani nu au bani sa le puna pe picioare.
In schimb, investitorii straini pot minca mult timp o piine buna din aceasta afacere.
In Romania, numarul procesatorilor de lapte care respecta normele UE este limitat.
Profitind de acest lucru si de faptul ca am negociat o cota de productie pe care s-ar putea sa nu
o atingem, investitorii straini devin tot mai interesati de piata autohtona.
Incepind cu 1 aprilie anul curent producatorii de lapte au intrat in linie dreapta in ceea ce
priveste pregatirea pentru obtinerea cotelor de lapte, adica acele cantitati pe care acestia le vor
putea comercializa la procesatori sau pe piata libera dupa aderarea tarii noastre la Uniunea
Europeana.
Pe ultima suta de metri se pare ca au intrat insa si investitorii straini care doresc sa
patrunda pe piata autohtona. S-au anuntat mai multe companii care vor sa vina in
Romania sa proceseze lapte.

Nu este nimic rau in acest lucru, dar interesul nostru este ca si fermierii romani sa participe
la acest proces", a declarat Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, care a dat exemplul
companiei Tnuva din Israel.
Pina la 31 martie 2006 este perioada de referinta pentru cotele de lapte, in acest interval
monitorizindu-se cantitatile pe care fiecare producator in parte le va distribui procesatorilor.
De la 1 aprilie 2006 si pina la finele anului se va face alocarea propriu-zisa la cote.
Romania a obtinut in negocierile cu Uniunea Europeana o cota de lapte de 3,2 milioane de
tone, cantitate care va fi distribuita individual acelor ferme, microferme sau mici producatori
individuali care realizeaza marfa conform normelor Uniunii Europene.
Cota ce revine fiecarui producator indica astfel cantitatea de lapte pe care acesta o poate
comercializa catre unitatile de procesare sau direct pe piata. Momentan insa se proceseaza
numai 1,3 milioane de litri, iar situatia unitatilor de procesare nu este tocmai buna.
Conform datelor Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
(ANSVSA), din cele 553 de unitati de procesare a laptelui, doar 33 indeplinesc conditiile UE.
In schimb, in perspectiva aderarii 410 unitati sint destinate inchiderii. Altfel spus, pe piata
autohtona a laptelui exista loc de mult mai multi procesatori.
Atribuirea cotelor va fi realizata de un nou departament, creat saptamina aceasta in cadrul
Agentiei Nationale de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (ANARZ). Departamentul va
avea drept atributii alocarea cotelor individuale de lapte, inregistrarea transferurilor cotelor de
lapte, administrarea rezervei nationale, precum si controlul vinzarilor directe si livrarilor catre
procesatori.

Bibliografie
http://www.bihon.ro/ministrul-agriculturii-despre-tva-si-subventii-la-lapte/1441293
http://www.infolapte.ro/cota_laptelui_romania.html
http://www.recolta.eu/industrii/lactate/dacian-ciolo-romania-poate-crea-un-subprogrampentru-sectorul-laptelui-pentru-sprijinirea-producatorilor-25495.html
http://www.ziare.com/afaceri/producatori/piata-laptelui-din-romania-va-fi-sub-ocupatienemteasca-din-2015-1259736
http://www.agri-news.ro/importurile-de-lapte-au-explodat-crestere-de-peste-62/
http://gazetadeagricultura.info/stiri-agricole/538-comisia-europeana/16218-comisiaeuropeana-piata-produselor-lactate-si-pachetul-privind-laptele.html