Curs 1

Managemetul public este stiinta de a conduce de a pune in

valoare fiinta cea mai importanta, omul cu scopul identificarii
resurselor necesare prestabilite anteriror.
Mangementul este un domeniu, are tehnici proprii de analiza, are
metode proprii si este realizat de catre om .
Dezvoltarae manageriala:
-organizarea omenilor
-serviciu de aparare/ de sanatate/ educatie
-de aici rezulta organizare, existenta unor principii, unor
ierarhiiEvolutia managementului public:
La inceputul secolului 20 se instrumentaeza notiunea de managenet
in administratia publica pentru a eficientiza activitatea administratiei
publice.
M.P. ca activitate constienta de previzionare, organizare,
coordonare si control de reglare este realizat de om cu scopul satisfacerii
nevoii publice, sociale prin punerea in valoare a tuturor resurselor
umane, materiale, informationale intr-o perioada determinate de timp.
MP este cel ce a insotit evolutoia omenirii, de la formele primare la
cele mai complexe forme de organizare.
MP are o componenta psiho-sociala identificata prin existenta unei
starii de spirit caracteristica fiecarei echipe mangerilae in care se
manifesta factorii pozitivi si negative evolutiei societatii
Trasaturi:
1.este determinate de dinamismul evolutiei societatii si de schimbarea
factorilor politici, demografici, culturali , juridici.
2.stabilitatea pentru formarea structurala a elementelor de management
3.continuitatea prin care se particularizeaza ca process de conducere in
raport cu alte activitati de conducere, de contro, care esete caracteristica
sistemelor aflate in schimbare.

4. consecventa este raportata la obiectivele pe care le are organizatia

publice, existenta unei flexibilitati, identificarea etepelor procesului de
conducere
4.ciclicitatea se identifica prin existenta unor noi stari ale sistemului
sistemului condus si sistemului conducator
Functiile procesului de conducere acceptate ca fiind a;e scolii
moderne
- fct de prevedere
- fct de organizare
- fct de coordonare
- fct de angrenare- declansare a actiunii
- fct de control-reglare
Toate functiile sunt incluse in procesul de conducere.
FUNCTIA DE PREVEDRE
-functia prin care organizatia publica este condusa prin procedee
prin care sunt evidentiate aspecte de dezvoltare viitoare cu scopul
realizarii obiectivelor acestuia
-prevedrea actiunilor viitoare privind evolutia organizatiei publice
-stabilirea obiectivelor
-precizarea ansamblului de intentii si a cailor de urmat cu scopul
realizarii obiectivelor
-determinarea concreta a tuturor etapelor si programarea actiunlior
viitoare insemnand: -stablirea activitatii/ durata activitatii/
-stabilirea resurselor necesare si a distributiei
FUNCTIA DE ORGANIZARE
-totalitatea ctivitatilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima
eficienta a resurselor pe care le are organizatia
ACTVITATI analiza obiectivelor
- studierea situatie existente
- proiectarea situatiei inbunatatite
2

- realizarea conditiilor de aplicarea obiectivelor

- aplicarea sistemului imbunatatiti
- functionarea sistemului imbunatatiti si urmarirea modului in care
acesta functioneaza
FUNCTIA DE COORDONARE
-reprezinta procesul prin care conducatorul creeaza si mentine
armonia intre activitate oameni, compartimentele de munca pe care le
conduce in conditiile unui mediu in schimbare cu scopul realizarii
obiectivelor acesteia.
ACTIVITATI determinarea riguroasa a structurii de organizare a
relatiilor si a sitemelor de comunicare din interiorul organizatiei
- stabilirea unui sistem nou de comunicatii
- determinarea standardelor de performanta
- precizarea modalitatilor de compensare a perturbatiilor
FUNCTIA DE ANTRENARE DECLANSARE A ACTIUNII
-reprezinta procesul prin care sunt motivate resursele umane din
interiorul unei organizatii de catre conducator cu scopul realizarii
eficiente a obiectivelor organizatiei
ACTIVITATI cunosterea si aplicarea diferitelor tactici de motivarea a
colaboratorilor
- stabilirea planurilor de actiune
- identificrea mijloacelor si a resurselor privind declansarea actiunii
- determinarea momentului de declansare a actiunii
- evaluarea modului de indeplinire a actiunii
FUNCTIA DE CONTROL REGLARE
-reprezinta procesul prin care sunt verificate si masurate realizarile
clitative si cantitative ale unor performante, sarcini sau lucrari, sunt
comparate cu standarde cunoscute, indicandu-se masuri de corectie ori
de cate ori se inregistreaza abateri de la standard.
ACTIVITATI
3

- stabilirea obiectivelor controlului si planificarea acestuia

- determinarea nivelului de performanta care poate fi masurat
- proiectarea sistemului de control corespunzator cerintelor , si poate
fi comparat cu rezultatul standard
- pregatirea personalului care realizeaza controlul si care este
controlat
- verificarea unor parametrii si compararea cu limitele prestabilite
- interpretarea abaterilor stabilindu-se natura, amploarea, frecventa,
consecintele
- realizarea dupa caz a corectiilor necesare si indepartarea factorilor
perturbatori
Cele 5 functii au urmatoarele carcteristici:
- sunt specifice procesului de conducere realizat de catre oameni
- au cacter general
- au continut si forma de manifestare diferit in functie de nivelul
ierarhic, de specificitatea activitatii, de carcterul domeniului
- se realizeaza intr-o pondere diferita in functie de gradul de
autonomie si se aplica intr-o conceptie de sistem, ele fiind intr-o
interdependenta permanenta
- procesul de management presupune existenta a 2 doua subsisteme
in interiorul organizatiei
- subsistemul condus
- subsistemul conducator
Relatiile procesului de conducere definesc functtile acestuia pe
baza determinarilor economice, politice, umane si tehnico materiale.
Curs 2
Caracteristicile comune ale procesului de conducere
Cele 5 functii au caracter general cu continut diferit in functie de nivelul
ierarhic la care se intalnesc.
Ori de cate ori se discuta despre procesul de conducere, despre
institutiile publice, reprezentarea grafica a acesteia trebuie asimilata cu
existenta unei piramide.
4

Functia de prevedere
- reprezinta cea mai importanta functie a procesului de
conducereprin care conducatorul, in care conducatorul anticipeaza
evolutia, conditia in care se va alfa sistemul socio-economic condus,
precum si comportamentul acestuia in conditiile schimbate.
Exercitarea functiei de prevedere trebuie sa asigure identificarea
tendintelor existente, prefigurarea proceselor viitoare, a fenomenelor ce
pot avea loc si stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse si a resurselor
necesare.
Fundamenteaza strategiile si tacticile sistemului condus,
programele planurile.
Aceasta functie raspunde la activitati prin care sunt descries actiuni
viitoare, iar intrebarea este ce trebuie si ce se poate realize.
Sunt cunoscute 3 instrumente prin care se poate realize functia:
- programare
- prognozare
- planificare
Literatura de specialitate si practica demonstreaza existenta urmatoarelor
metode de previziune:
a) previziunea pe baza de identitate- care consta in mentinerea sau
prelungirea in viitor fara nici o modificare a situatiei existente,
aceasta inseamna extrapolarea in timp a constantei cauzei si a
conditionalitatii.
b) Previziunea prin extrapolare are la baza ipoteza potrivit careia
atunci cand au loc modificari ale situatiei prezente, cand si
cauzele raman constante, efectul schimbarii va fi acelasi si in
perioada imediat viitoare
c) Previziunea ciclica- consta in atribuirea evenimentelor viitoare,
unele sub formele care au aparut in trecut pe baza supozitiei ca
ele au un caracter ciclic repetabil

d) Previzionarea prin asociere- sunt concepute elemente din cel

putin doua evenimente anterioare din care se pot deduce formele
viitoare pe baza evenimentelor anterioare.
e) Previzionarea prin analogie bazata pe analogia dintre doau
category de evenimente consta in presupunerea ca ceea ce se
intampla intr-una din category se va intampla si-n viitor.
f) Previzionarea probabilistica- construirea evenimentelor viitoare
prin clasarea lor in prelungirea unor structuri statistice sesizate
ca atare pe cale intuitive.
La nivelul conducerii cand se discuta despre componenta de
previzionare trebuie sa se tina seama ca este un sistem dinamic care
instrumenteaza cele mai multe informatii care stau la baza luarii unei
decizii si se considera cel mai posibil sistemul existent in sistemul
managerial social.
Informatiile pe care le instrumenteaza sistemul managerial prin functia
de previzionare trebuie sa aia urmatoarele carcteristici:
a)
informatia sa fie integrala- realizarea starii unor indicatori,
ce caracterizeaza publicul pentru care trebuie sa luam o
decizie
b)
trebuie sa fie necesare sisuficente- ceea ce se traduceprin
faptul ca un conducator prefera sa aiba o mica de informatie
care sa reflecte realitatea si sa-i permita sa i-a decizia
c)
sa fie certe-sa reflecte reaitatea
d)
informarea sa se faca la timp cu momentul in care este luata
decizia pentru ca aceasta sa corespunda realitatii si
modelarii unui posibil coportamnet ulterior.
Literatura de specialitate (kontz) defineste ca prince[ii fundamnetale ale
planificarii:
- principiul contributiei obiective
- principiul primar al planificarii
- principiul eficientei planurilor
structura planurilor are la baza utilizarea a 2 principii:
6

- principiul premiselor planificarii care solicita antrenarea mai

multor indivizi ce raspund de planificare, care inteleg si conving
sa foloseasca premise substantiale pentru planificare.
- Principiul cadrului strategic si de orientari conform caruia cu cat
strategiile si orientarile sunt mai atent elaborate si mai clar
intelese cu atat va fi mai substantial si mai efficient cadrul
planificarilor organizatiei.
Reusita activitatii de planificare impune respectarea urmatoarelor
principii:
- principiul factorului imitator reprezinta esenta luarii
deciziilor, presupune rezolvarea problemei avand la baza mai
multe alternative si identificarea dace este posibil a factrilor
imitatori si eliminarea acestora
- princpiul angajamentului prin care evidentiem existenta unei
planificari logice care acopera o perioada determinate de timp in
viitor necesara, pentru a prevedea atat cat este posibil de bine
indeplinirea angajamentelor luate
- principiul flexibilitatii- presupune cresterea
gradelor
flexibilitatii a planurilor cu scopul evitarii aparitiei factorilor
perturbatori si a unor evenimente neasteptate, costul flexibilitatii
trebuie masurat in raportu cu costurile riscurilor
- principiul schimbarii dirijate- presupune cresterea numarului
deciziilor de planificare pentru viitor astfel incat prognoza sa fie
insotita de activitati de control realizate periodic cu scopul
mentinerii..
Planificarea in organizatie se clasifica :
- pe termen lung
- pe termen mediu
- pe termen scurt

Planurile pe termen lung sunte cele ce acopera aspectele

competitive tehnologiice si strategice cu un grad de complexitate mare
atat pentru sistemul condus cat si pentru conducator. Planurile pe termen
lung au in vedere acoperirea activitatii de cercetare si in sistemul
condus, punand astfel in valoare capacitatea manageriala a sistemului
conducator.
Planurile pe termen mediu se refera la perioada de timp cuprinsa
intre 1-3 ani, in timp ce planurile pe termen lung se refera la obiective
generale derivate din planurile strategice ale sistemului condus, planurile
pe termen mediu sunt detalii ale unor planuri operative si de obicei
intra in jurisprudenta nivelului mediu a sistemului conducator.
Planurile pe termen scurt se refera ca sip e termen mediu la
obiectivele specifice, ele au un orizont de timp max 1 an si au un
impact mai mare asupra activitatii zilnice a magerilor , se regasesc
vizibil evidentiate in bugetul de cheltuieli a sistemului condus
PLANURI strategice
- operative
- de unica folosinta
Planurile strategice - influenteaza evolutia intregului system condus
- sunt elaborate si definite de catre ocupantii niveluirlor ierarhice
superioare
- descrie misiunea si scopul organizatiei si stabilesc care sunt
obiectivele acesteia
Momentul declansarii procesului de planificare incepe cu declansarea
formala a misiunii care stabileste directiile si premisele planificarii
activitatii sistemului. Sunt elaborate planurile operationale, obiective
strategice, astfel incat sistemul sa se identifice cu propria misiune.
Planuri operationale acopera un domeniu mai restrans fiind orientate
spre ctivitati saptamanle si zilnice, uneori lunare prin care se asigura
realizarea obiectivelor strategice.Sunt cunoscut ca planuri tactice si au in
general ca obiect alocarea resurselor necesare realizarii obiectivului,
raportat la o perioada determinate de timp
8

Planuri de unica folosinta sunt create pentru a rezolva o problema

care este putin probabil sa apara in viitore, acestea pot fi programate,
identificate printr-un program-proect, avand un buget bine determinat.
Planuri permanente sunt create sub conducerea nivelului executive
deoarece prin aceste planuri se realizeaza delegarea de autoritate a
nivelului executive, rezolvandu-se multe probleme de cei din nivelul
executive, contribuind la economisirea timpului in luarea deciziilor.
Curs 3
FUNCTIA DE ORGANIZARE
-armonizarea resurselor
-revine unui centru de organizare
-stabileste rapoarte optime intre obiective, resurse, raportate la
resurse
-stabileste proportii necesare (functia de organizare si proportii
intre categorii)
-asigura cresterea cmplexa a volumului activitatii de organizare in
organizatia publica, realizand intre functia publica de control si functia
publica de identificare niiveluri ierarhice.
Prin functia de organizare sunt puse in valoare tehnicile organizarii
stiintifice, perfectionarea continua a acestora. Dezvolta si creeaza
conditiile aplicarii gandirii sistematice promovand sistemul de
interactiune cu celelalte cond ale functiei de conducere.
Sprijina aplicarea principiilor managementului modern;
- Principiul diviziunii muncii
- Principiul autoritatii si responsabilitatii
- Principiul disciplinei
- Principiul unitatii ordinelor
- Principiul unitatii directionale
- Principiul subordonarii intereselor individuale la interesul
colectiv
9

- Principiul remunerarii
- Principiul centralizarii
- Principiul functionarii logice
- Principiul ordinii
- Principiul echitatii
- Principiul stabilitatii conducerii
- Principiul stabilitatii conducerii
- Principiul initiativi
- Principiul solidaritatii
Functia de organizare permite evidentierea organizarii active in
institutiile publice, aceasta fiind reprezentatata prin instrumentele de
organizare regulamentara.
Structura de organizare reprezinta rezultatul organizarii institutiei,
felul in care partile acestui ansamblu sunt corelate intre ele si sunt
asezate intr-o ordine determinata de logica acesteia.
Partile structurii de organizare sunt elementul uman, circuitul de
informare, ansamblul mijloacelor materiale.
Definirea structurii de organizare comporta o analiza realizata
dintr-o tripla perspectiva, analiza functionala- sunt identificate functiile
organizatiile publice.
-definirea autoritatii stabilirea centrilor decizionali
-definirea legaturilor, evidentiindu-se natura acestora.
Dimensiunea economica a organizatiei publice se realizeaza prin
asigurarea conditiilr de corelare a sarcinilor cu atributiile, a calitatii cu
capacitatile.
Dimensiunea sociala presupune satisfacerea nevoilor personalului
angajat si a personalului contactual si a personalului ce ocupa fuctii
publice, motivarea acestuia si asigurarea unui statutu conform postului
pe care-l ocupa.
Dimensiunea informationala presupune asigurarea conditiilor de
circulare a informatiei in cele sensuri.
Un element al structurii de organizare este reprezentat de
organigrama, care reprezinta o descriere simplificata, grafica a unei
10

structuri de organizare, nu confundati cu structura organizare,

deoarece organigrama este o componenta a structurii de organizare,
alaturi de comportimentele de munca.
Alt elemen constitutiv care reprezinta suma atributiilor omogene
din punct de vedere al naturii si complexitatii, in mod permanent si
reactualizat ori de cate ori este nevoie.Se poate descrie prin rolul sau,
prin
sarcini
si
atributii
permanente,
responsabilitate
si
legaturi.Autoritatea postului asigura dreptul de a dispune executarea
unei sarcini sau a unei lucrari. Responsabilitatea reprezinta obligatia de a
indeplini anumite sarcini cu scopul realizarii misiiunii.
Postul este cel ce se ragaseste in statutul de functiuni, identificat
ca un numar si insotit de o marca.Fisa postului reprezinta un document
pe care angajatul il semneaza, in care se regasesc atributiile,
responsabilitatile, nivelul ierarhic la care este regasit postu respectiv,
legaturi de subordonare, de coordonare, de conducere sau de cooperare
in interiorul compartimentului, intre compartimentele situate la acelasi
nivel ierahic sau la un nivel inferior sau superior.
Comaprtimentul de munca sunt grupuri inchegate de persoane,
reunite sub aceeasi autoritate ierarhica si cu precizarea atributiilor si
sarcinilor cu caracter permanent.
Clasificarea se realizeaza dupa marimea compartimentului
compartimente simple/complexe
b) dupa legaturi: compartimente ierarhice/ comp. de stat major/
comp functionale
Ocupantul unui post realizeaza activitati ce sunt caracterizate
conceptual prin asa numita munca. Munca se poate evidentia prin
componentel sale: prin operatie/ sarcina/ atributii/ activitati/ legaturi
Legaturile structurale reprezinta sisteme de realizare bi si multi
dimensionale concepute sa asigure functionarea structurii de organizare.
Legaturile pot fi clasificate:
Dpdv al compartimentului in : leggaturi ierarhice de autoritate/
functionale/ de consultare de tip stat major
Dpdv al reglementerilor pot fi: legaturi formale/ neformale
11

Niveluri ierarhice semnifica treptele de autoritate ierarhica ce

separa functia de conducere de functia de executie.
Linia sau filera ierahica reprezinta controlul prin care circula
informatia si deciziile.
Rangul ierarhic, diferit de nivelul ierarhic, identifica importanta
unui departament cu un alt departament.
Ponderea ierarhica reprezinta raportul dintre functia de executie si cea
de conducere,se diferentiaza pe orizontala organizarii sau pe verticala
acesteia, in functie de complexitatea activitatii, de dificultatea muncii,
sau de gradul de repetitivitate a activitatii
Structura de organizare are 2 reglulamente: - ROF al organizatiei publice
- RS
ROF este reprezentat ca instrumentul de conducere ce se sprijina pe
detalierea tuturor activitatlor organizatiei publice astfel incat sa fie
evidentiate comportimentul de munca, nivelurile ierarhice,
responsabilitati, conducerea institutiei publice.
Structura cadru a unui ROF este definita de existenta a 4 parti
structurate astfel:
I. cuprind elemetele privind o institutie public.
a) denumirea institutiei publice
b) elemente privind statutul
c) misiunea
d) structura organizatorica
e) compartimente
f) comisiile si consiliile
g) institutii subordonate
h) organigrama
i) an infiintare
II.

descrierea tuturor atributiilor, atributiile institutiei publice

- obiectul de activitate
- atributele compartimentului de munca
- diagramele relationale dezvoltate pe orizontala si pe vertica
12

III. elemente privind conducerea institutiei publice

- conducerea
colectiva

stabilindu-se
componenta,
compartimentele, atributiile responsabilitatile
- conducerea executiva- atributii, competente, raspunderi
- compartimentele de munca la diverse niveluri ierarhice de munca
- competentele, raspunderi, relatii cu celelalte compartimente
IV dispozitiile finale reprezentate de modalitatea in care ROF-ul
poate fi aplicat, actualizat, modificat, corectat.
FUNCTIA DE ANGRENARE ( declansarea activitatii)
- consta in transmiterea catre personalul de executie a sarcinilor si
atributiilor de executie ce revin acestuia.
- Ne permite dezvoltarea unui sistem complex de punere in
valoare a tuturor resurselor institutiei publice cu scopul asigurarii
realizarii obiectivelor specifice si dezvoltarea interdependentei
intre nivelurile ierarhice
- Control reglare
- Organizare
- Promoveaza motivarea
diferentiata a angajatilor institutiei
publice, claritatea si concizia formularii dispozitiilor, a logicii
actiunilor si a logicii argumentarii si transmiterea atributiilor si
sarcinilor
- Evidentiaza realizarea echilibrului intre autoritati si
responsabilitati
- Realizeaza repartizarea echilibrata a sarcinilor, ofera spatii si
promoveaza constituirea unui sistem informatizat
Adapteaza stilul de conducere la specificul fiecarei actiuni promovand
metode de conducere de tip C, prin proiecte, obiective, bugete, metode
de conducere ce sunt specifice.
FUNCTIA DE COORDONARE
- ..............................................................................improvizarea in
timp si spatiu a activitati cu resursele realizate de catre
personalul angajat
13

- institutiile publice au caracteristica de promovare a activitatii de

coordonare, activitate complexa prin care se realizeaza
coordonarea la fiecare nivel ierarhic al institutiei, punandu-se in
valoare rolul compartimentului de tip stat major (consultativ)
- stil de conducere participativ, decizia este luata de echipa
manageriala, actul de decizie este colectiv
- stimuleaza initiativa
FUNCTIA DE CONTROL REGLARE
- reprezinta urmarirea desfasurarii actvitatii si realizarea
obiectivelor in conformitate cu plan prestabilit
- asigura cresterea actiunilor de control, controlul indirect in raport
cu controlul direct, ierarhic interdependent a actiunii de control
realizat la diferite niveluri ierarhice, la diferite etape,
amplificarea rolului si importantei compartimentului, in
exercitarea functiei de control, diversificare formelor si meodelor
de control si crestere caracterului preventive al si
corelarea cu functia de previziune
- controlul asigura identificarea momentului de finalitate clara a
actiunii cuantificand obiectivele si abaterile.Prin functia de
control se realizeaza o repartizare clara, echilbrata a sarcinilor si
responsabilitatile,
asigurarea
bunei
circulatii
a
informatiei,imbinarea formelor de control.
Curs 4
Delimitari conceptuale intre sector public- bun public
Sectorul public este format din stat si colectivitatile locale, ambele
categorii fiind incluse in structurile dreptului public. A doua componenta
a sectorului public e formata de institutia publica. In categoria
institutiilor publice includem institutiile cu caracter administrativ,
comercial, si industrial. A treia componenta este data de structuri de
drept privat aflate sub controlul autoritatilor publice fie datorita
14

obiectului lor social, fie datorita modului de organizare sau a posesiunii

capitalului.
Orice intreprindere in care statul , colectivitatile sau institutiile publice
sunt proprietere, independent sau impreuna, direct sau indirect, cu o
parte din capital a carei importanta: a). excede o jumatate din capitalul
intreprinderii; b). desi minoritara, permite existenta sau conjugarea cu
puterea publica; este o intreprindere publica.
Cat de important e sectorul public?
Din perspectiva istorica au fost formulate 4 conceptii:

conceptia birocratica- traditionala : promoveaza existenta unui

public pentru a raspunde direct nevoilor sociale ale populatiei. In
aceasta conceptie , termenul de serviciu public apare ca sintagma
fundamentala , functionarul public este privit ca actor principal
caruia statul ii garanteaza drepturi si obligatii.

conceptia liberala- statul este dator sa asigure respectarea

drepturilor si obligatiilor publice si sa regleze activitatiile
fundamentale bunei desfasurari a activitatii publice. In aceasta
conceptie se discuta despre statul minimal prin care delegarea
autoritatii este o necesitate.

conceptia modernista- accentul e pus pe interes, iar apropierea de

stiinta administrativa este vizibila. Sectorul public apare ca o
preconditie a gestionarii cu succes a actiunilor publice.

conceptia juridica- statul de drept este regula. Prin urmare, statul pt

ca este nevoie de o entitate care sa fie sursa unica si elementara a
alegerilor, modalitatilor de functionare a mecanismelor publice, a
neutralitatii si impartialitatii functiilor publice.
Cea de-a doua perspectiva care raspunde intrebarii cat de important este
sectorul public, este cea economica; 6 motive:

existenta unui sector public asigura intrarea libera pe piata a

producatorilor si consumatorilor, exercitarea in cunostiinta de cauza
a deciziei de cumparare. Miza este ca existenta legilor clasifica si
asigura un cadru fluent si stabil dezvoltarii pietei.
15

guvernul poate interveni in echilibrarea concurentei acolo unde

aceasta nu este eficienta datorita costurilor in scadere.

aranjamentele contractuale si schimburile necesare pentru

functionarea pietei nu ar putea exista fara protectia si impunerea
unei structuri juridice oferite de guvern;

situatiile de esec al pietei pot fi contracarate prin existenta unui

sector public;

valorile sociale pot necesita ajustarea in distributia veniturilor, fapt

ce rezulta din transmiterea drepturilor de mostenire , de exemplu
asupra proprietatii;

sectorul public poate ajusta ineficienta pt sistemul de piata in ceea

ce priveste cresterea nr de angajati , stabilitatea preturilor si a ratei
sociale a cresterii economice.
Particularitati ale sectorului privat

e mai transparent fata de cel public;

cresterea concurentei;

obiectivul : obtinerea profitului;

libera initiativa ;

actorul principal e proprietarul.

Criterii de diferentiere intre sistemul privat si cel public:

accesul la produse. Pt sistemul public, accesul la produse se face

prin alegere colectiva , printr-o politica publica. In sistemul privat,
accesul la produse se face prin alegerea individuala.

reglare. In sistemul public public , reglarea se realizeaza prin

nevoia de resurse. Statul intervine cand cetatenii au nevoie. In
sectorul privat, reglarea se realizeaza prin cerere -oferta.

obiectivele. In sectorul public- obtinerea egalizarii nevoilor; insect

privat- obtinerea profitului financiar.

calitatea actorilor. In sectorul public- cetateni; in cel privat- clienti.

instrument al pietei. In sectorul public- actiunea colectiva; in cel

privat- concurenta.
16

decizii. In sectorul public- decizia poarta oputernica raspundere

politica si poate fi coercitiva; in sectorul privat- procesul decizional
are valente consensuale, iar fundamentarea e raspunderea in fata
actionarilor.

Domeniul public- definitie.

1.Include totalitatea bunurilor mobile si imobile care nu sunt
susceptibile de a face obiectul proprietatii private sau care sunt destinate
folosintei publice sau functionarii publice.
2. Poate reprezenta organizarea cu scop colectiv , cuprinzand actiunea
colectiva, cetatenii, indivizii unui stat , la un anumit moment ,
art.136/Constitutia Romaniei.
Bunul public.
Produs al carui consum de catre un singur individ nu reduce cantitatea
valabila pentru altii, poate fi folosit de toti membrii unei colectivitati in
acelasi timp si nu exclude de la consum pe cei care nu doresc sa
contribuie la finantarea bunului public.
Serviciu public.
In sens organic, serviciul public desemneaza realizatorul activitatii de
interes public, un organism,o persoana juridica ,publica sau privata.
In sens material , serviciul public desemneaza o activitate publica sau de
interes public (serviciul de legiferare, de administrare, judiciar).
Functia publica.
Potrivit unei prime definitii, functia publica =complexul de puteri si
competente organizate prin lege pentru satisfacerea unui interes general
in vederea ocuparii in chip temporar de un titular sau mai multi ,
persoana fizica ce exercita puterea in limita competentei si urmareste
realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea (Paul Negulescu
1934)
Grupare de atributii, de competente, stabilite conform legii din cadrul
17

unui serviciu public infiintat in scopul satisfacerii in mod continuu de

catre functionarii publici numiti in aceste functii, a intereselor generale
ale societatii.
Pentru managementul public, functionarii publici vor fi , in consecinta,
considerati resurse umane ale societatii si garanti ai functionarii
activitatilor acestora.
Curs 5
ORGANIZATIA PUBLICA
Notiune de organizare
-in general prin organizare intelegem descoperirea unui fenomen,
process sau sistem in elementele sale cele mai simple precum si
analizarea acestora cu scopul recompunerii lor sub un efect de sinteza
ameliorata
-etimologic organizarea provine din gr. Organo ce inseamna
armonie. Notiunea de organizatie privita in lit de specialiate intr-o
acceptie foarte larga astfel potrivit teoreticianului Henry Fayon
organizarea consta in costruirea dublului organism social si material al
unei organizatii precum si inzestrarea acesteia cu tot ceea ce ii este
necesar pt a pute functiona
-in domeniul M.P.organizarea consta intr-un ansamblu de procese
de munca prin care se delimiteaza elementele componente ale
sistemului, se stabilesc competentele,sarcinile si responsabilitatile care
revin componentelor acesteia, precum si relatiile care se stablilesc intre
ele in interiorul si exteriorul sistemului.
-in esenta organizarea este un proces de divizare a muncii, de
precizare a responsabilitatilor si a autoritatilor.
-ratiunea existentei organizarii in Adm. Publ deriva din necesitatea
stabilirii ierarhiilor si a autoritatii in vederea indeplinirii obiectivelor.
Drept urmare fiecare individ trebuie sa stie cine este, ce trebuie sa faca,
cine este responsabil si pt care anume rezultat
18

organizatia publica poate fi definita pornind de la sensul traditional al

organizatiei ce reprezinta o entitate sociala creata in scopul realizarii de
obiective specifice, de realizare a misiunii sale fundamentale, aceea de
satisface a nevoii publice. In plus, conceptul poete fi definit ca si
coordonareplanificata a activitatilor unui anumit nr de oameni prin
impartirea muncii si a functiilor printr-o ierarhie a responsabilitatilor si a
autoritatilor.
Cine are dreptul sa ia decizii?
Autoritatea
Cine poarta raspunderea in situatia in care ceva nu merge bine?
Responsabilitatea
Este informat functionarul public atunci cand desfasoara activitate in
organizatie?
Informare
Cand incepe activitate?
Coordonarea
Exista o metoda mai buna de recompensare a activitatii realizate?
Recompensa
Aflate in stransa legatura cu organizatia publica, structura
organizationala poate fi definita ca ansamblul persoanelor si a
subdiviziilor organizatorice, al relatiilor stabilite intre acestea astfel
constituite si implementate astfel incat sa asigure premisele
organizatorice neceesare pentru obtinerea performantelor dorite.
Indicatori de proiectare:
1. postul
2. functia
3. compartimentul
4. relatii organizatorice(leg structurale)
5. nivelul ierarhic
6. ponderea ierarhica
Parametrii de situatie
1. vechimea organizatiei
2. dimensiunea orgaizatiei
19

3. pietele
4. structura organizatiei
5. controlul organizatiei din exterior
6. procesul decizional intern
7. tehnologia utilizata
In general asupra parametrilor de proiectare intervine echipa
manageriala pentru configurarea organizatiei publice, parametrii de
situatie fiind aceea care conditioneza realizarea sa.
Din analizarea elementelor de definitie, putem spune ca elementele de
baza ale oricarei organizatii publice, sunt urmatoarele:
1. 1.scopul organizaatiei publice-misiune,obiective,politici, strategii
2. structura-rolurile,sarcinile, activitatile
3. clasa oameni-cunostinte, capacitati, competente
4. cultura-stilul de conducere, valorile pe care le promoveaza
5. mediul extern-suma de factori de influenteaza organizatia publica
6. tehnologia-echipamentele utilizate la procesarea informatiei
Organigrama- o transpunere grafica a optiunii de repartizare de
autoritate si responsabile intr-o organizatie publica
In practica pot fi intalnite 3 tipuri de organigrame:
a)org functionale- cele ce radau functiile manageriale
b)org divizionale- se refera la segmentele strategice grupate pe diferite
servicii
c)org matriciale- o combinatii de criterii a) si b)
Principiile organizationale
-avand in vedere toate elementele componente ale unei structuri
organizationale apare ca necesara fixarea anumitor reguli si proceduri de
asamblare a cestora in vederea desfasurarii de activitati eficiente si
eficace.
-ca urmare in lit de specialitate au fost conturate 3 principii
organizationale:
-1.principiul functional
20

-2.principiul liniei
-3.principiul.liniei si al personalului
intr-o organizatie apare necesitatea delegarii si cooperarii intre indivizii
insarcinati cu realizarea functiilor din cadrul compartimentelor de
munca, in acest scop este necesara realizarea unei diagrame
organizationale pt identificarea autoritatii, a resposabilitatii, a atributiilor
si a sarcinilor spacifice.
1.P. functional
-se caracterizeaza prin faptul ca un angajat are mai multi superiori,
fiecare dintre acestia, fiin specialist in domeniul sau de activitate.
-avantaje: utilizarea eficienta a specialistilor; linia scurta de comanda
-dezavantaje: incrucisarea liniilor de autoritate,de comanda; atribuire
neclara a responsabilitatilor
2.P.liniei
-conform acestuia datorita nr ridicat de personal, este necesara
specificarea in detaliu a fiselor postului. Aceasta forma dea congigurare
o organizatiei publice implica instrumentul managerial numit delegare
de autoritate si creeaza linii clare de autoritate intre diferite niveluri de
autoritate
-int-o astfel de organizatie trasatura distincta este ca fiecare angajat are
un singur superior, nu va exista niciodata indoiala asupra ordinii ce
trebuie urmata, canalele de autoritate si de comanda fiind aceleasi
-avantaje: fiecare angajat are un singur superior; liniile de comanda se
suprapun cu cele de comunicare; distribuirea clara a autoritatii si a
responsabilitatii
-dezavantaje: pre multe niveluri in organizatie;dificultatea utilizarii
specialistilor; proble de coordonare si cooperare
3.P.liniei si al personalului
-se datoreaza multiplicarii sarcinilor in organizatii, ceea ce conduce la
probleme de control si de competenta. Presupune o autoritate clara,
precum si impartirea responsabilitatilor rezultand tipuri de
compartimente, unlu liniar si unul functional; cel liniar fiind responsabil
pt indeplinirea obiectivelor esentiale ale organizatiei.
21

Management public
Curs 6. Mecanismele decizionale
Cele cinci functii ale procesului decizional se finalizeaza cu momentul
luarii unei decizii specifice fiecarei activitati.
Functia de previziune-Ce trebuie ?ce poate fi realizat ? in cadrul
organizatiei. Ea reprezinta ansamblul proceselor prin care se determina
obiectivul organizatiei, se formuleaza actiunile si modalitatile de
actionare si sunt alocate resurse.
Functia de previziune asigura identificarea resurselor necesare executarii
misiunii organizatorice, prefigureaza procesele, fenomenele care vor
avea loc si stabileste obiectivele.
Functia de organizare- cine ?cum ? contribuie la realizarea obiectivelor
organizatiei. Prin aceasta functie sunt asigurate resursele necesare
aplicarii planului cu scopul activitatii cuprinse in plan.
Functia de coordonare- care ? sunt modalitatile de armonizare si
motivare. Reprezinta ansamblul proceselor prin care sunt armonizate
deciziile cu actiunile. Scopul organizatiei este de a raspunde in timp real
provocarilor interne si externe pt indeplinirea obiectivului organizatiei.
Functia de antrenare si declansare- de ce ?personalul organizatiei
participa la realizarea obiectivului acesteia. Se stabilesc sarcinile precise
si functiile de motivare exercitate la diferite nivele.
Functia de control- cu ce ? rezultate s-a finalizat munca. Se identifica
prin ansamblul proceselor de masurare si comparare a rezultatelor
organizatiei cu standardele si obiectivele prestabilite.
Momentul esential al procesului de conducere este reprezentat de decizia
22

manageriala.
Fiecare functie a procesului de conducere se finalizeaza cu un act
decizional astfel :
F. de previziune- decizia privind obiectivele si directiile de actiune ;
F. de organizare- decizia privind formele si metodele de organizare ;
F. de coordonare- decizia de armonizare intre personal si activitati ;
F. de antrenare- decizia privind motivarea personalului ;
F. de control-reglare- deciziile privind corectiile necesare realizarii
obiectivelor ;
Diferenta intre a hotari si a decide :
A hotari= act unilateral ; nu are la baza mai multe variante posibile de
rezolvare a problemei ; este un act de vointa.
A decide= proces ce are la baza identificarea unei probleme, culegerea
datelor privind problema sesizata, prelucrerea datelor, elaborarea
variantelor posibile decizionale, alegerea unei variante din cele
elaborate.
Decizia ca si proces se identifica cu existenta a doi parteneri : decidentul
si obiectivul.
Decidentul poate fi individual sau colectiv.
Obiectivul = problema aparuta in organizatie si scopul eliminarii
factorilor ce au determinat aparitia acesteia si dezvoltarea unor variante
posibile eliminarii factorilor.
Obiectivul cat si decidentul exista intr-o relatie biunivoca de
conditionare reciproca ce actioneaza intr-o perioada de timp determinat.
Procesul decizional= procesul prin care unsistem inteligent stabileste
oportunitatile si pertinanta unei anumite modificari in sistem, a
comportamentul sistemului si elaboreaza alternative posibile in acest
sens, selectionand o singura alternativa, cea care este indreptata
constient pentru realizarea problemei.
Nivelul la care actioneaza decidentul intr-o organizatie publica se
identifica in structura organizationala cu pozitia pe care o are decidentul
23

pe nivelurile ierarhice, decidentul fiind inzestrat cu autoritate autentica

si oficiala. Gradul de autoritate este determinat de coeficientul de
autoritate, aceasta fiind autoritate oficiala .
Obiectivul ce face obiectul procesului decizional este caracterizat de un
procent de importanta Kj , deoarece in activitatea organizatiei publice pot
exista mai multe prioritati pentru atingerea obiectivelor.
Nivelul la care se afla obiectivul este caracterizat de un criteriu de
importanta KJ , Kj>0 trebuie sa fie supraunitar.
Decidentul = cel acre instrumenteaza doua tipuri de multimi ; prima este
cea a variabilelor decizionale (V), iar a doua este multimea criteriilor
decizionale.
Fiecarui criteriu ii este asociat un coeficient de importanta.
Determinarea variantei optime depinde de natura modului de adoptare a
deciziei. Si anume : se urmareste pe de-o parte varianta care raspunde
tuturor cerintelor si restrictiilor iar pe de alta parte cea care asigura
eliminarea factorilor care au generat problema conducand la realizarea
obiectivului organizatiei.
Modelele pentru luarea deciziei sunt modele matematice, instrumentate
pe conceptul de modelare sociala, toate pornind de la teoria clasica
privind luarea deciziei. In acest sens, decizia este luata intr-un mediu
caracteristic ei in care exista factori externi si interni de natura
economica, sociala, tehnica.
Factorii externi : prevederile, normativele, limitarile metainformationale care pot fi statice sau dinamice. Aspectul static este dat
de caracterul universal si valabil pe o perioada determinata de timp a
unui tip de informatie. Aspectul dinamic- timpul relativ scurt al
existentei informatiei si de puternicile influente externe ce ii
influenteaza continutul.
Alti factori :
limitarile organizationale tipologia organizatiei in care
functionaeaza procesul decizional si tipologia organizationala ce
exista in exteriorul organizatiei si care se interconditioneaza.
Limit.normativa si tehnica : factori economici si financiari ;
24

 Limit.conjuncturala.
Factorii interni : factori tehnici, economici ,sociali.
Limit informationale in cadrul org ;
Limit statice ;
Limit de invatare ;
Limit de comportament in climatul de munca ;
Barierele de cunostinte ;
Motivarea ca actiune ;
Caracteristicile personale ale decidentului ;
Limit performantelor personalului.
Etapele clasice ale procesului decizional sunt :
1. Precizarea problemei ;definirea problemei ;
2. Culegerea datelor si informatiilor privind problema ;
3. Prelucrarea datelor / analiza info si datelor utilizand corelatia
factorilor ;
4. Construirea variantelor ;
5. Analizarea variantelor propuse si luarea deciziei ;
6. Comunicarea deciziei ;
7. Aplicarea deciziei ;
8. Controlul aplicarii deciziei luate.
Exista trei etape :
Fundamentale : 1, 4, 5, 7
Auxiliare : 6
Complementare : 2, 3,8.
Fiecarei etape specifice procesului decizional ii este caracteristic un
principiu managerial astfel :
Etapele 2, 3 principiul argumentarii selective ;
3 principiul indivualizarii si fundamentarii alternativelor ;
5 principiul optimizarii variantei alese ( + p delegarii autoritatii si
25

actiunii individuale)
6 p economiei informatiei ;
8 p participarii.
Modelele de luare a deciziei in sistemul public sutn imprumutate din
teroria economiei si teoriile manageriale si sunt adaptate tipologiei
problematicii supuse procesulu decizional.
Modelul Paterson : are cinci etape :
1. identificarea problemei ;
2. generarea alternativelor ;
3. alegerea ;
4. autorizarea ;
5. implementarea.
Modelul Kotter are doua etape fundamentale :
1. fixarea problematicii ( stabileste scopul, planul uman, financiar,
organizational)
2. dezvoltarea unei retele ( dezvoltarea retelei umane cu scopul obtinerii
informatiilor)
Modelul Pounds are zece faze :
1. alegerea modelului clasic trebuie adaptat la nevoia eliminarii
problemei identificata ;
2. compararea cu realitatea ;
3. identificarea diferentelor ;
4. selectarea diferentelor ;
5. alegerea modlului care trebuie aplicat in organizatie ;
6. aplicarea modelului ;
7. urmarirea modului in care este aplicat ;
8. practicarea corectiilor ;
9. evaluarea stadiului in care se afla problema ;
10. compararea rezultatelor cu modlul teoretic.
Teoria decizionala promoveaza nevoia adaptarii modelelor matematice
la aspecte sociale, politice, economice si administrative.
In sistemul public pot fi evidentiate trei modeel de luare a deciziei
26

identificate pe ierarhia organizationala. Model decizional prin abordare :

politica ;
juridica ;
manageriala.
Specificitatea sistemelor publice e data de existenta triunghiului
decizional pt orice tip de decizie luata , astfel triunghiul decizional este
similar cu triunghiul organizational, fiind format din nivelul strategic,
tactic si operational.
1. Nivel strategic : abordare politica, decizii, planificare strategica ;
2. Nivel tactic : planificare tactica, decizii tactice, abordare juridica ;
3. Nivel operational : actiunea propriu-zisa, decizii operationale,
abordare manageriala)
Nivelul 1.
Caracteristicile nivelului strategic sunt determinate de specificitatea
decidentilor implicati in procesul decizional, nr redus de decidenti care
lucreaza in mod nerepetitiv si creativ.
Nivelul strategic este caracterizat de procesul decizional, elemente
privind viitorul organizatiei si al modului in care functioneaza
organizatia.
Aria de cuprindere e larga.
Orizontul de timp se masoara in ani, majoritatea info = info agregate
ce provin din surse externe organizatiei.
Planificarea e strategica si caracterizeaza nivelul de varf al
organizatiei.
Deciziile strategice- stabilirea sau schimbarea obiectivelor organizatiei
si la resursele necesare realizarii obiectivelor si ploiticilor. Abordarea
deciziei e abordarea politica- vezi cartea.
Nivelul 2.
E caracterizat de interactiunile personale , de delimitarea ariei de
cuprindere fiind mai restransa si de un orizont de timp mai mic
masurat in luni.
27

Nivelului tactic ii e caracteristica planificarea tactica in care se

instrumenteaza notiuni de nivel managerial mediu prin elaborarea si
luarea deciziilor tactice. Deciziile tactice privesc modul in care
resursele sunt obtinute si utilizate in mod eficace, eficient in
concordanta cu obiectivele organizatiei.
Ii e caracteristica abordarea administrativa sau juridica a deciziei (in
carte).
Nivelul 3.
E nivelul operational in care se desfasoara procesele prin care se
realizeaza sarcinile specifice obiectivelor specifice in mod eficient si
eficace.
Caracteristicile nivelului operational sunt determinate de dimensiunea
ariei de cuprindere care e mai restransa si bine definita de orizontul de
timp care se masoara in saptamani, zile.
Tipologia informationala utilizata e de natura interna apartinand
organizatiei.
Precizia si gradul de detaliere a activitatii sunt ridicate iar frecventa
aparitiei detaliilor pt activitate e ridicata.
Deciziile operationale sunt caracterizate de sarcini si resurse necesare
realizarii obiectivelor specifice ca au fost stabilite la nivel anterior.
Tipologia decizionala = abordarea manageriala.
Caracteristicile deciziei :
1. Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai apropiat de obiectiv ;
2. Decizia trebuie luata in timp real si aplicata in timp cat mai scurt
posibil ;
3. Trebuie sa fie definita de elemente logice :
Abstractia : rationala, formalizata, modelata si simulata ;
Sa aiba la baza info reala ca premisa a cunoasterii realitatii si a
alegerii variantei optime ;
Obiectiva.
28

Curs 7. Metode de conducere

1. Conducere prin obiective;
2. Conducere prin exceptie;
3.Conducere prin proiecte;
4.Conducere prin servicii.
1.Conducere prin obiective.
E metoda moderna de conducere prin care sunt determinate obiectivele
unei organizatii publice , ce pot fi masurate si pot fi comparate
rezultatele acesteia cu dimensiunile previzionate sau standardizate. E
determinata de nevoia desfasurararii precise si masurabile a unor actiuni.
Aceasta metoda necesita ordonarea in functie de importanta a actiunilor
organizatiei publice respectandu-se principiul diviziunii muncii.
Metoda porneste de la ideea ca succesul si dezvoltarea organizatiei
publice depind de intrepatrunderea obiectivelor colective cu ceel
personale. Respectarea principiului subordonarii intereselor personale
interesului general.
Caracteristicile principale:

definirea riguroasa a obiectivelor si cuantificarea contributiilor

individuale;

realizarea acestora;

dezvoltarea unui grad de autonomie individuala pentru actiunile de

intreprins;

efectuarea controlului rezultateor.

Etapele solicitate in aplicarea metodei de conducere:

stabilirea obiectivelor generale ale organizatiei publice;

incredintarea de catre conducere realizarii unor obiective specifice

colaboratorilor (delegarea de autoritate, transferul de putere de la
nivel superior catre nivelul imediat inferior)
29

stabilirea de comun acord de catre nivelul de conducere si nivelul

de executie a masurilor ce trebuie luate pentru realizarea
obiectivelor;

compararea rezultatelor cu obiectivele initiale, analiza abaterilor,

realizarea unor corectii necesare, stabilirea noilor obiective;
Metoda conducerii prin obiective sustine caracteristica fundamentala a
procesului de conducere: ciclicitatea. Se porneste de la obiectivul
general, sunt identificate obiectivele specifice, sunt obtinute rezultate
comparate cu previziunile si se stabilesc obiectivele etapei urmatoare.
Tehnicile utilizate in metoda conducerii prin obiective sunt:

fisa obiectivelor cheie;

ierarhizarea obiectivelor in functie de importanta;

analiza comaprativa;

analiza sistemelor.
Masurile prin care sunt puse in valoare metodele utilizate sunt
constituite de activitatile prin care se caracterizeaza in detaliu atrbutiile,
responsabilitatile , competentele, se actualizeaza ROF-ul, se aplica.........
O alta masura de punere in valoare a conducerii prin obiectiveasigurarea unui nivel ridicat de pregatire profesionala a personalului
angajat, concomitent cu dezvoltarea unui grad mare de autonomie
inrealizarea actiunilor.
Metoda de conducere prin obiective se incadreaza cadrului legist si
normativ specific domeniului de activitate a organizatiei publice cu
scopul asigurarii conditiilor pentru realizarea misiunii organizatiei.
Aceasta metoda are un grad de aplicabilitate mare, la nivelul tuturor
organizatiilor publice,in care obiectivele generale pot fi masurate ,
cuantificate cantitativ si calitativ, si comparativ.
2.Conducerea prin exceptii.
E determinata de lipsa acuta de timp cu care sunt confruntati
conducatorii, si de nevoia echilibrarii interventiilor pe termen lung si
30

scurt a problemelor de ansamblu , complexe si a celor curente.

Aceasta metoda a aparut din necesitatea economiei de informatie cu
scopul realizarii conditiilor de corelare intre nivelul decizional si
cantitatea de informatie aferenta.
Aceasta metoda se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

existenta unor zone cu limite de variante prestabilite pt fenomenele

economice, sociale, tehnice, materiale sau legislative;

stabilirea prin diviziune a procedurilor si interventiilor numai in

cazul aparitiei abaterilor;

realizarea economiei informationale.

Etapele ralizarii metodei de conducere prin exceptii.

stabilirea informatiilor si a limitelor de variatie la nivel de

conducere;

realizarea activitatii de conducere cu coercitiile necesare;

analiza abaterilor de la tolerantele admise ;

revizuirea normelor si a tolerantelor prin realizarea corectiei sau

prin reactualizare.
Tehnicile si metodele utilizate in conducerea prin exceptii sunt:

graficele Gantt

diagrama limita;

simularea;

determinarea tendintelor.
Masurile de punere in valoare a metodei de conducere prin exceptii sunt
identice cu cele ale conducerii prin obiective.
Domeniul de aplicare prioritar se regaseste in tot sectorul public in toate
organizatiile siinstitutiile publice in care e dezvoltat un sistem puternic
informational in care sunt actualizate informatiile si prelucrate in timp
real.
Conducerea prin exceptie e o metoda utilizata pentru o perioada de timp
scurt sau mediu , promoveaza delegarea de autoritate, e aplicata numai
la nivel superior si reprezinta procesul de conducere prin caracteristica
sa, dinamism si flexibilitate.
31

3.Conducerea prin proiecte.

E determinata de nevoia asigurarii unei suplete organizatorice cu scopul
realizarii lucrarilor eterogene de mare complexitate. Ea a aparut din
nevoia ordonarii in timp si spatiu a unor lucrari , dezvoltand
coordonarea si sistematizarea actiunilor.
Caracteristici:

adaptabilitatea organizarii la situatii specifice reclamate de

realizarea unor proiecte;

promovarea lucrului in echipa sau in echipe pluridisciplinare,

concentrarea , economia de timp, de efort fizic si material si
instrumentarea delegarii de autoritate.
Etapele:

definirea proiectului de condus;

organizarea conducatorului proiectului si echipei sale;

realizarea proiectului : planificare , programare, alocare de

resurse, executie, urmarirea si controlul realizarii proiectului;

evaluarea rezultatelor.
Tehnicile si metodele utilizate sunt:

graficul Gantt;

diagramele;

metoda drumului critic;

arborele decizional;

simularea.
Masurile de punere in valoare a metodelor sunt identice cu cele ale
conducerii prin obiective si a conducerii prin exceptii, cu diferenta ca la
conducerea prin exceptii nu se instrumenteaza procedura de delegare de
autoritate.
Domeniul de aplicare prioritar e sectorul public, institutiile si
intreprinderile publice in care se realizeaza lucrari de mare complexitate
cu durata si resurse limitate.
32

Legea transparentei decizionale;!!!!

Legea administratiei publice.!!!!

PENTRU EXAMEN

4.Conducerea prin servicii.

A aparut din nevoia asigurarii cresterii calitatii serviciilor publice , a
eficientizarii acesteia cu scopul individualizarii responsabilitatii.
A aparut din nevoia gestionarii unitare a serviciilor publice importante
din etapele identificarii nevoii publice, a nevoii sociale pana la cea de
satisfacere a nevoilor publice si masurarea calitatii serviciilor publice.
Caracteristici:

conducerea orientata spre cresterea gradului de innoire si

adaptabilitate a serviciilor publice;

intensificarea actiunilor de coordonare desfasurate intre

compartimente;

decongestionarea activitatii organismelor functionale prin crearea

posibilitatii de aplicare a autonomiei decizionale , deci prin
multiplicarea centrelor decizionale.
Etape:

stabilirea strategiei servciului public gestionat;

elaborarea planului serviciului respectiv;

crearea conditiilor pentru furnizarea serviciului public;

asigurarea realizarii eficientei economice;

pregatirea si functionarea conditiilor pentru imbogatirea serviciilor.

Tehnicile si metodele instrumentate sunt:

arborele decizional;

analiza posibilelor beneficii;

metoda Brain storming;

analiza valorii;

studiul de piata.
Domeniul reprezentativ e sectorul public , serviciile sau grupurile de
servicii de utilitate publica reprezentative cu grad mare de accesibilitate
supuse innoirii accelerate.
33

Masurile de punere in valoare a metodei sunt comune cu cele prezentate

la metoda anterioara.
Legea serviciilor de utilitate publica!! (lg. 51/2006)
Analizand cele patru metode de conducere , observam ca acestea au ca
elemente comune urmatoarele aspecte:
1.Domeniul in care sunt aplicate si mediul:
Mediul economic, social, politic, tehnologic si in domeniul specific mai
precis servicii publice si politici publice sectoriale.
2.Aceste metode au etape de rationalizare a actiunilor din punctul de
vedere al identificarii gradului de rationalizare in functionarea metodelor
de conducere.
Fiecare metoda de conducere se caracterizeaza prin etape, in general 4,
singura metoda in care sunt 5 este cea prin servicii, toate finalizandu-se
cu etapa de verificare , control, masurare, comparare, realizarea
corectiilor rezultatelor (vezi functia de control-reglare)
3.Tehnicile folosite sunt in general, comune; ele se bazeaza pe analize
realiste ale starii actuale, pe corelatii intre factorii determinanti in
aparitia obiectivului si cei pentru dezvoltarea acestuia pe evaluarea
tendintelor si simulare.
4. Toate aceste metode instrumenteaza aceleasi masuri de punere in
valoare , promovand instrumentarea delegarii de autoritate.
Singura metoda in care nu functioneaza delegarea de autoritate e
conducerea prin exceptii.
Curs 10
Managementul functiei publice
Temeiul legal, legea 188/ .., care a fost modificata ultima data la
20 iulie 2006
Functia publica ansamblul atributiilor si responsabilitatilor
stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogrativelor de putere
34

publicate de catre administratia publica centrala, locala si autoritatile

administratiei autonome.
Trasaturile functiei publice
1. orice functie publica reprezinta o totalitate de atributii din cele
care formeazacompetenta cu care este dotat un serviciu public in
vederea infaptuirii sarcinilor acestora organizare a executarii si
executarea a legii in regim de putere publica.
2. atributii care formeaza continutul functiei publice trebuie sa aiba
un caracter legal sa fie prevazut pentru ficare functie publica prin
lege sau prin acte emise in baza si executarea legii.
3. atributii care constituie continutul functiei publice nu pot fi
stabilite printr-un contract ci doar prin lege sau prin acte emise in
baza si in executarea legii dat fiind ca prin functia publica se
realizeaza intrese generale care nu pot fi negociate intre
subiectele raportului de functie publica care este de drept
administrativ.
4. atributiile corespunzatoare functiei publice se stabilesc in raport
de sarcini specifice de specialitate, pe care fiecare serviciu public
le exercite pt satisfacerea unui anumit interes general.
5. prin exercitarea functiei publice trebuie sa se contribuie la
realizarea puterii publice, fie intr-o forma directa, in cazul
functiei de conducere, fie intr-o forma indirecta prin actiunea de
executaresi control care sunt strans legate in
6. functiile publice sunt create pentru a da satisfactii intereselor
generale si nu in mod direct intereselor individuale.
7. functia publica, exista inainde de a fi numit pe postul respectiv
viitorul functionar public neputandu-se pune problema
declansarii concursului doar pe ideea ca functia publica se va
infiinta.
8. functiile publice au caracter continuu, sunt create pt a da
satisfactie intereselor generale pe toata perioada existentei lor.
35

9. are caracter obligatoriu drepturile si obligatiile care-I alcatuiesc

continutul trebuie exercitate, exista o indatorire in acest sens si
nu o posibilitate de genul dreptului subiectiv conferit pers fizice
sau juridice si fata de care exista latitudinea de a intra sau nu
dupa propria vointa in rap juridic conform intereselor proprii.
10. prin exercitiul efectiv al functiei publice se realizeaza
compertenta autoritatii sau a institutiei publice, cnform
atributiilor de specialtate legal constituite.
11. fonduri pentru functiile publice siunt asigurate de la bugetele
de stat sau bugetele locale.
Clasificarea functiilor publice
I Dupa natura atributiilor titularului functiei publice
a) functii publice corespunzatoare inaltilor functionari publici.
b) functii publice de conducere
c) functii publice de executie
II Dupa cerintele privind nivelul studiilor absolvite
a) functii publice clasa I pentru a caror ocupare se cer studii
universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii
superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta.
b) Functii publice clasa a II-a pentru a caror ocupare se cer studii
superioare de scurta durata absolvite cu diploma.
c) Functii publice clasa a III-a pt a caror ocupare se cer studii
liceale, studii medii finalizate cu diploma de bacalaureat.
III Dupa nivelul atributiilor si competentelor
a) functii publice generale
din lege
b) functii publice specifice
IV Dupa nivelul palierulu administratiei publice
36

a) functii publice de stat

b) functii publice teritoriale
c) functii publice locale
Functiile publice de stat
a) sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul
ministerelor organelor de specilaitate ale administratiei publice
centrale precum si in cadrul autoritatii administratiei publice
autonome.
b) Sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul
institutiei prefecturii serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si a celorlalte organe ale adminstratiei publice
centrale din unitetile administrativ teritoriale.
c) Sunt functi publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul
aparatului propriu al autoritatii administratiei publice locale si al
institutiilor publice subordonate acestora.
Conditiile de acces la ocuparea functiilor publice
Principiile accesului egal la functia publica orice persoana care
indeplineste conditiile prevazute de lege poate ocupa o functie
publica.
Principiul egalitatii sanselor de admisibilitate intr-o functie publica
- deriva din principiul egalitatii sanselor consacrat pentru prima
data in declaratia universala a drepturilor omului si cetateanului din
1789.
Conditii:
1. persoana care accede la ocuparea functiei publice sa aiba
cetatenia romana si domiciliul in Romania in prezent aceasta
conditie rezulta din articlolul 16 aliniatul 3 din Constitutie unde
37

se arata ca functiile si demnitatile publice civile sau militare pot

fi ocupate de persoane care au cetatenia romana si dominiliul in
tara.
2. poate accede la o functie publica numai persoana care cunoaste
limba romana scris si vorbit. Legislatia actuala prevedefolosirea
unei limbi minoritare in activitatea autoritatilor administratiei
publice locale in care populatia apartinand unei minoritati are o
pondere de peste 20%. In raport cu autoritatile administratiei
publice locale cetatenii apartinand unei minoritati nationale din
unitatile administrativ teritoriale in care acestia cu o pondere de
20% din numarul ocuitorilor au dreptul sa li se aduca la
cunostinta in limba materna ordinea de zi a Consiliului judetean
precum si hotararile adoptate de acestia. Cetatenii minoritari au
dreptul sa se adreseze oral sau in scris autoritatilor administratiei
publice locale ai aparatului propriu al acestora si in limba
materna si cu drept la oficierea casatoriei in limba materna cu
conditia ca ofiterul starii civile sa cunoasca limba respectiva, dar
actele de stare civila sau hotararile consiliilor locale si judetene
se vor oficia doar in limba romana.
Potrivit legii , cunoasterea limbii unei natiuni se aplica numai pt
cei care intra In contact direct cu cetatenii si chiar in cadrul
acestor institutii, numai unii functionari publici vor cunoaste
limba.
3. indeplinirea varsta minima de 18 ani impliniti
4. persoana trebe sa aiba capacitate deplina de exercitiu pt
indeplinirea drepturilor si obligatiilor pe care o dobandeste la
implinirea varstei de 18 ani.
5. persoana fizica care doreste sa ocupe o functie publica trebuie sa
aiba o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentr
care candideaza, stare de sanatate atestata pe baza de examen
medical de specialitate
38

6. trebuie sa indeplineasca conditiile de studii prevazute de lege pt

functia publica respectiva
7. indeplinirea conditiei specifice pt ocuparea functiei publice
8. sa nu fi fost condamnat pt savarsirea unei infractiuni contra
umanitatii, statului sau a autoritatii de serviciu sau in legatura cu
serviciul care impiedica infaptuirea justitiei, infractiune de fals
sau a unor fapte de coruptie sau a unor infratiuni savarsite cu
intentie, care ar face incompatibila cu savarsirea functiei publice
cu exceptie situatiei in care a intervenit reabilitarea.
9. sa nu fi fost desituit(a) din functiile publice sau sa nu ii fi incetat
contractul individual de munca ptr motive disciplinare in ultimii
7 ani
10. sa nu fi desfasurat activitati de politie politica. Prin politie
politica se inteleg toate acele structuri ale securitatii create pt
instituirea si mentinerea totalitar comuniste precum si pt
suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale
ale omului.
Notiunea si trasaturile functionarului public
El reprezinta persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau
insitutie publica aflate in raporturi ierarhice si care au fost legal
investiti sau investite cu exercitiul unei functii publice de regula pe
o perioda de timp nedeterminata fiind salarizati pt perioada de timp
depusa.
Trasaturi
1. functionarul public poate fi cetatean roman cu domiciliul in tara
2. functionaru public este doar cetateanul numit intr-o functie publica
vacanta din cadrul unui serviciu public nu si cel ales
3. numirea functionarului public are loc in conditiile legii ceea ce
presupune ca cel numit trebuie sa indeplineasaca toate conditiile
generale si speciale prevazute de lege si eventual inamovibilitatea
39

4. numirea in functia publica trebuie facuta de regula pe o perioada

nedeterminata fiindca acest element asigura functionarului public
stabilitatea in functie si eventual inamovibilitatea
5. functionarii publici au reglementate drepturi si obligatii,
raspunderea incompatibilitatile si in general regimul de ocupare si
exercitare a functiei intr-un statut special , expresia statutului
juridic a acestuia
6. functionarul public isi exercita sarcinile in vederea realizarii
competentelor specifice serviciului public respectiv
7. functionarul public sunt salarizati din fonduri publice de la bugetul
de stat sau bugetele locale.
Gestiunea functiei publice
Conceptu de gestiunea functiei publice poate fi analizat:
- in sens material
- in sens formal
In sens material prin gestiunea functiei publice se intelege actele
juridice si operatiunile administrative prin care se recruteaza
functionari publici si se materializeaza situatia lor profesionala de
catre structurile realizate in acest scop
- formal se analizeaza autoritatea si organismele implicate in
procesul de derulare a operatiunilor de gestiune a functiei publice.
Potrivit prevederilr Hot 1209/ 2003 art 2, privind dezvoltarea
carierei functionarului public, aceasta cuprinde ansamblul situatiilor
juridice si efectele produse, care intervin de la data nasterii
raspunderii de serviciu pana in momentul incetarii acestei raspunderi.
Mijloacele manageriale de gestiune a functiei publice.
a. planul national de ocupare a functiilor publice
b. recrutarea si selectia
c. promovarea si dezvoltarea carierei
d. managementul perfectionarii continue la nivelul intregului
sistem.
40

Curs 11
Conflictul de interese si incompatibilitatea cu functia publica
Prin conflictul de interese se intelege situatia prin care o persaoana
care exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes
personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu
obiectivitate a atributilor care-I revin potrivit constitutiei si a altor acte
normative.
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in
exercitarea functiei publice sunt:
-impartialitatea
-integritatea
-transparenta deciziei
-suprematia interesului public
Functia este in conflict de interese daca se afla in una din
urmatoarele situatii:
a) este chemat sa resolve cereri sa ia decizii sau sa participle la luarea
deciziilor cu privire la personae fizice sau juridice cu care are relatii
cu character patrimonial
b) participa in cadrul aceleiasi comisii constituita conform legii cu
functionari publici care au calitate de sot sau ruda apropiata
c) interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor acestora de grI
pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei
publice.
In cazul exeistentei unui conflict de interese functionarul public este
obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau
participarea la luarea unei decizii sis a informeze de indata pe seful
ierarhic caruia ii este subordonat direct.
Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu
impartialitate a functiei publice in termen de cel mult 3 zile de la data
luarii la cunostinta.
41

Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta

functie publica decat cea pentru care a fost numit, precum si cu functiile
de demnitate publica
Functionarul public nu poate detine alte functi sin u poate
desfasura alte acvitatii remunerate sau neremunerate dupa cum urmeaza:
1. in cadrul autoritatilor si institutiilor publice
2. in cadrul cabinetului demnitarului cu execeptia cazurilor in care
functionarul public eset suspendat din functia publica in
conditiile legii pe durata numirii sale
3. in cadrul regiilor autonome , societatii comerciale ori in alte
unitati cu scop lucrative din sectrorul public sau privat, in cadrul
unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizate
4. in calitate de membru al unui grup de interes economic
Deasemnea functionarul public nu pt fi mandatari ai unor personae in
ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe
care o executa. Functionarii publici pot exercita functii sau activitatii in
domeniul didactic, l cercetarii stiintifice si al creatiei literar artistice.
Deasemenea functionarul public poate candida pentru o functie eligibila
sau poate fi numit intr-o functie de demnitate publica.
Raportul de serviciu al functionarului public se suspend ape durata
campaniei electorale pana in ziua ulterioara alegerilor sau daca este ales
pana la incetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publica in
cazul in care functionarul public a fost ales sau numit.
Functionarii publici pot fi membrii ai partidelor politice insa le este
interzis sa fie membrii ai organelor de conducere ale partidelor politice
sis a exprime sau sa apere in mod public pozitiile unui partid politic.
Functionarii care fac parte din categoria inaltilor functionari publici
nu pot fi membrii ai unui partid politic sub sanctiunea destituireii din
functia publica.
Persoana care exercita o functie publica va depune o declaratie de
interese pe propria raspundere cu privire la si activitatile pe care le
42

desfasoara cu excepia celor legate de mandatul sau functia pubic ape

care o exercita.
Functia si activitatile care vor fi mentionate in declaratia de interese
sunt
1. functionarul detine in cadrul unor asociatii, fundatii, sau alte ONGuri ori partide politice
2. activitati profesionale remunerate
3. calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale, inclusive
banci sau alte institutii de credit, asociatii de asigurare si finantare
Declaratii de interese se depun in termen de 15 zile de la data numirii
in functie si vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care
trebuie inscrise in aceste declaratii.
Modificarea suspendarea si incetarea raportuui de serviciu.
Modificarea
- delegarea
- detasarea
- transferal
- mutarea in cadrul altui department sau altei structuri fara
personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice
- exercitarea cu character temporar a unei functii publice de
conducere
Suspendarea
- de drept
- la cerere
Incetarea
- de drept
- prin acordul partilor consemnat in scris
- prin eliberarea din functie
- prin destituirea din functia publica
43

- demisia

Curs 12
Serviciile publice
Literatura de scpecialitate defineste existenta unei categori de
activitati care acopera nevoia publica, ce sunt realizate de organisme
statale sau actori ai vietii economico-sociale privati sau publici.
In acest sens la nivelul sistemului legislativ national exista un set de
legi in care este stipulata si definita notiune de serviciu public si prin
care sunt delimitate competentele activitatii desfasurate la nivel local,
regional, etc..
-in acest sens in legea fundamentala al oricarui stat gasim notiunea
de serviciu public, un drept o libertate, o indatorire fundamentala de a fi
satisfacuta o nevoie publica si de a avea acces neingradit la serviciile
publice
-prin constitutie sunt prevazute serviciile publice generale,
speciale-asigurate in mod egal si continuu cetatenilor:
EDUCATIE
SANATATE
PROTECTIE SI PAZA
CULTURA
PROTECTIE SOCIALA
-se adauga srviciul de justitie, poltie si serviciul apararii nationale.
Tot in constitutie sunt delimitate conceptele de autritate publica
specificandu-se atributiile acestora din perspectiva asigurarii serviciilor
publice. Astfel se face distinctia in mod indirect intre serviciile publice
si serviciile de utilitate publica.
-serviciul public furnizat de autoritatile statale
-parteneriat public- privat difera in functie de contractele
incheiate
44

Notiunea de serviciu public o intalnim in sistemul constitutional al

oricarui stat instrumentata o data cu aparitia acestuia.
TARANGUL intr-o lucrare de specialitate considera ca interventia
statului, interventia autorizata in functia serviciului public, are un sens
special, determinat de faptul ca exista la nivel general o nevoie publica
nationala recunoscuta care poate fi satisfacuta prin activitati constituite
in servicii de utilitate publica.
-legislatia speciala serviciilor publice este cea privind serviciu de
utilitate publica, legea 5/2006 legea administratiei publice, constitutia
tarii.
Mai sunt legile complemetare care asigura functionarea
administratiei publice in Romania cu ar fi directivele si normele Ue ce
au ca obiect al textului de lege serviciul de utilitate exemplificat prin:
-serviciu de apa- electricitate, transport educatie, cultura etc.
-serviciul public de legiferare realizate, organizatie statala, la aceasta
partcipand Parlamentul Romaniei, iar prin activitate acestui serviciu sunt
adoptate NORME JURIDICE obligatorii care reglementeaza in mod
uniform la nivel national relatiile sociale
-serviciul public judiciar realizat de instantele juridice si care
solutioneaza cu putere de adevar legal conflictele juridice
-servciul public administrativ asigura executarea legilor si a hotararilor
judecatoresti, ordinea publica, siguranta nationala si creeaza conditii
optime pentru sanatate, instructie publica, cultura , transport
Specialistii considera existenta a IV tipologii de servicii publice:
1) Serviciul care acopera un areal al unui stat competenta nationala,
realizate la nivel national
2) Natura serviciului din punct de vedere juridic:
- servicii administrative
- servicii industriale, comerciale
3)modul de organizare servicile realizate de catre autoritatea
publica locala, realizate de instituitia publica
45

4)forma de proprietate- servicii publice de tip monopol, regimul

administrativ asigurat prin forma de dezvoltare, unei singure
structuri organizate care detine monopolul pentru realizare nevoii
publice, sau serviciil publice realizate in parteneriat public privat.
In teoria economica serviciile publice sunt clasificate in functie de
natura pe piata:
- tip market- se supun regulilor pietei atat pentru stabilirea
cererii si ofertei cat si petru stabilrea preturilor in functie de
costuri, sau market, obtinut in urma actului de vanzare
- tip nou market- obtinut nu prin actul de vanzare cumparare,
ajung in mod gratuit la utilizatorul acestuia
- serviciile colective- se adreseaza unei colectivitati
segmentate teritorial si care este delimitata prin aria de
rezidenta la care apartine colctivitatea
- servicii individuale- la care fiecare membru al colectivitatii
in functie de nevoia publica, are acces pe o perioada
determinata de timp, intr-o anumita cantitate ce ii satisface
nevoia publica, la un anumit pret, pret platit direct de
cetateni sau care au acces cetatenii in mod liber fara plata,
servicii de educatie, sanatate, asistenta sociala.
Caracteristicile serviciilor publice
1. satisface o nevoie publica ce raspunde, interesului general
totalitatea intereselor tuturor cetatenilor
unui stat sau ale
locuitorilor unei comunitati, interesul colectiv, reprezinta interesul
unui grup de indivizi ce apartin unei institutii, unui agent economic
2. infiintarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autoritatii
deliberative
3. autorizarea si functionarea unei persoane fizice sau juridice ce se
poate constitui in furnizor al serviciilor publice, este data de o
autoritate executiva a administratiei publice locale

46

-Principiile care stau la baza definirii serviciului public pe care le gasim

in teoriile fundamentale publice numite- Legile lui Rolland sunt;
- adaptabilitatea
- continuitatea
-egalitatea
-aceste 3 principii se regasesc in toate constitutiile statelor natioanel, la
acestea se adauga principiul descentralizarii, principiul efeicientei,
principiul eficacitatii, principiul cunatificarii.
Principiul continuitatii
Se bazeaza pe ideea ca preluarea unei activitati de autoritatea
administratiei publice implica o nevoie sociala, ce trebuie satisfacuta,
presupune ca aministratorul sa fie in masura sa furnizeze servicii publice
pe toata perioada in care se manifesta nevoia sociala, functionarea
regulata, au obligatia sa mentina functionarea serviciului public, sa
functioneze fara intreruperi brutale.
Principiul egalitatii
Egalitatea tuturor cetatenilor in fata serviciilor publice, generaliatatea si
neutralitatea acestuia, asigurand functionarea serviciilor publice, toti
cetatenii au dreptul la servicii publice si sunt egali.
Principiul continuitatii
Este cel care completeaza principiul egaliataii din perspectiva
impartialitatii si laicitatii serviciilor publice si al egalitatii serviciilor si a
tratamentului tarifar, toti cetatenii se bucura de aceleasi drepturi si toti
trebuie sa beneficieze in aceeasi masura si fara intrerupere a serviciului
public.
Principiul adaptabilitatii/ sau muatbilitatii
Presupune ca prestatiile furnizate cetatenilor sa fie intotdeauna adaptate
nevoilor sale, daca circumsatantele se schimba, daca utilizatorii exprima
noi exigente, serviciile trebuie schimbate.
47

Principiul descentralizarii
Permite realizarea climatului prielnic satisfacerii nevoilor sociale locale,
tinand cont de elementele traditionale, obiceiuri, istorie si realizand
concordanta intre nevoile sociale manifestate de cetatenii cu optiunea
reala de a satisface aceste nevoi
- principiul descentralizarii- promoveaza initiativa locala,
individuala, in contrast cu centralizarea ce reduce initiativa,
conducand la cresterea artificiala a preturilor serviciilor
publice.
- Principiul
descentralizariigenereaza
starea
de
independenta locala, interesul pentru binele obstesc, cu
scopul dezvoltarii comunitatii locale, perspectiva dezvoltarii
intregii comunitati sociale.
- Transferul serviciului public de la nivel central la nivel
local, scopul este satisfacerea in mod real al nevoilor
conferind personalitate juridica serviciului public si
constituidu-se ca structura al administratiei publice
- Descentralizarea permite colectivitatii locale sa-si
administreze singuri serviciile publice sub controlul statului
Principiul eficientei
Realiazarea raportului optim intre cost si cantitate si calitatea serviciului
public in conducerea SP
Reformarea serviciilor de utilitate publica este masurata prin
indicatori universal acceptati
Eficienata serviciilo publice masoara gradul de satisfacere pe care poate
sa-l atinga serviciul public, asigurat de furnizor, de acoperire a nevoii
publice percepute de utilizator
Principiul eficacitatii

48

Presupune masurarea gradului in care obiectivele furnizorului de servicii

publice fata de cerintele identificate prin nevoia publica, prin calitatea
nevoilor publice.
In special indicii de calitate masoara oportunitatea, accesibilitatea
seriozitatea si cantitatea serviciilor publice.
Principiul cunatificarii
Permite evaluarea rapida a eficientei serviciului public prin acoperirea
satisfacerii nevoii publice
-principiu complementar principiului eficientei si sustine reforma
serviciilor publice alaturi de sectorul public.
Intangibilitatea,
inseparabilitatea,
variabilitatea,
perisabilitaatea
1. serviciile nu pot fi vazute, simtite, auzite, mirosite inainte de a fi
cumparate
2. presupune existenta relatiei intre prestator- consumator, relatie ce
se realizeaza simultan, realizandu-se si consumandu-se in acelasi
timp
3. caracteristica prin care servici public nu poate fi repetat de la o
prestatie la alta, el depinzand de factorul uman atat presatorul cat
si consumatorul
4. inexistenta posibiliataitii de stocare a serviciilor de utilitate
publica sau de inventariere.

49