Soveja este o comun n judeul Vrancea, Moldova, Romnia, format din satele Dragosloveni (reedina) i Rucreni.

Cuprins
[ascunde]

1 Aezare

2 Demografie

3 Istorie

4 Monumente istorice

5 Personaliti

6 Note

7 Bibliografie suplimentar

8 Legturi externe

Aezare[modificare | modificare surs]

Comuna se afl n zona montan din nord-vestul jude ului, la limita cu judeul Bacu, n zona cursului superior al rului uia. Este traversat
de oseaua naional DN2L, care o leag spre sud de Tulnici (unde se termin n DN2D) i spre sud-est
de Cmpuri, Rcoasa, Stroane,Panciu i Mreti (unde se termin n DN2).

Demografie[modificare | modificare surs]

Componena etnic a comunei Soveja

Romni (96.47%)

Necunoscut (3.42%)

Alt etnie (0.09%)

Componena confesional a comunei Soveja

Ortodoci (96.43%)

Necunoscut (3.42%)

Alt religie (0.13%)

Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Soveja se ridic la 2.159 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior
din 2002, cnd se nregistraser 2.725 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt romni (96,48%). Pentru 3,43% din populaie, apartenen a
etnic nu este cunoscut.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci (96,43%). Pentru 3,43% din populaie, nu
este cunoscut apartenena confesional.[4]

Istorie[modificare | modificare surs]

La sfritul secolului al XIX-lea, comuna fcea parte din plasa Zbru i a judeului Putna i era, ca i acum, format din satele Dobrosloveni i
Rucreni, cu 2491 de locuitori. n comun func ionau dou biserici i o coal mixt. [5] Anuarul Socec din 1925 consemneaz comuna n plasa
Vidra a aceluiai jude, cu o populaie de 2500 de locuitori. [6]
n 1950, a fost transferat raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (dup 1952) din regiunea Brlad i (dup 1956) dinregiunea Galai. n
1968, comuna a trecut la judeul Vrancea.[7][8]

Monumente istorice[modificare | modificare surs]

Mausoleul eroilor din Primul Rzboi Mondial, monument memorial de interes naional din comuna Soveja

n comuna Soveja se afl fosta mnstire Soveja, monument istoric de arhitectur de interes naional, ridicat n 1654 de Matei Basarab, din
care se pstreaz biserica Naterea Domnului, turnul clopotni i fragmente din zidul de incint. Un alt monument de interes na ional din
comun este mausoleul eroilor din Primul Rzboi Mondial, datnd din 1929 i clasificat ca monument funerar sau memorial.
n rest, n comun mai exist dou obiective incluse n lista monumentelor istorice din judeul Vrancea ca monumente de interes local. Unul
este clasificat ca monument memorial sau funerar cimitirul ostailor germani aflat la marginea mnstirii. Cellalt este un sit arheologic aflat
la sud-est de satul Dragosloveni i care cuprinde urmele unor a ezri din eneolitic (cultura Cucuteni faza A), Epoca Bronzului i perioada
Latne(cultura geto-dac).

Aflat la aproximativ 80 km de mun. Focani, pe valea rului uia,Soveja este o oaz de linite, ce ofer vizitatorilor peisaje de vis, dar mai ales un loc n care
tradiia i obiceiurile vrncene stau la loc de cinste. Dac vrei, este exact opusul a ceea ce vedei pe Valea Prahovei.

Este o comun a crei reedine este localitatea Dragosloveni. La nceputul secolului al XVI-lea, din cauza srciei care s-a abtut peste locuitorii din partea Rucrului
i din partea localitii Dragoslavele din judeul Arge, o parte dintre oamenii(oieri,dupa cum spun legendele) din acele zone i-au prsit locuinele pentru a cuta s
mearg la mai bine. S-au oprit ntr-un loc frumos, nconjurat de muni i cu un aer curat i primitor. n prezent, comuna Soveja este mprit, aa cum zic i btrnii, n
dou sectoare : Rucreni i Dragosloveni.
n Soveja, fostul mare dictator al rii noastre obinuia s vneze uri i mistrei, pe timp de iarn. Tot n acea vreme, Soveja era o staiune renumit n Vrancea,
bogat n resurse, cu un climat benefic, tonifiant i cu izvoare de ape minerale. Din pcate, n prezent, Soveja nu se poate mndri ca fiind o staiune de interes turistic,
dar are un potenial uria. Cu puin curaj, cu speran i cu mult suflet, se pot accesa fonduri structurale care ar putea face din Soveja un punct turistic important pe
harta Romniei.

Depresiunea Soveja este o unitate geografic i istoric aparte fa de marea depresiune a

Vrancei. Din punct de vedere al latitudinii i longitudinii, este cuprins ntre paralelele
4558' i 4604'27" latitudine nordic i ntre meridianele 2637'30" i 2643' longitudine
estic.
Relieful este colinar, alctuit dintr-o salb de dealuri: dealul Dogariei, Moului, Rochilei,
Fcului, Pusnicul, Unguraul, Runcul, Cocosila etc., strbtute de multe izvoare i ruri de
munte, ca: uia, Prul Negru, Dragomira, Chilug, Chiua, Dumicu.
Altitudinea medie a aezrii este de 620-700 m., medie anual msoar 690 mm col. Hg,
precipitaiile (ploi, zpezi) ajungnd la 650 mm/mp, depresiunea fiind ferit de vnturile
dominante (Criv, Bltre, Austru), dar e biciuit de un vnt local care sufl puternic mai
ales toamna i primvara, trombele de aer rece rostogolindu-se de pe culmile Zboinelor
(Neagr i Verde) bgnd spaima n sufletele localnicilor, mai ales dup 3 martie 1943, cnd
acest vnt npraznic a dat for unui incendiu care a mistuit peste 380 locuine, n miez de
noapte, arznd sute de animale i 19 aduli i copii. Acelai vnt local a alimentat n lunile
iulie i iunie 1998, dou incendii n satul Rucreni, distrugnd 31 podarii (primul) i 17 (al
doilea).
Clima este continental moderat, cu o temperatur medie anual n jur 8,4 , cu pn la
-20 iarna i rareori pna la +30 vara.
Localitatea se ntinde pe o suprafa de 10.000 ha, de terenuri arabil (gradini), fanee,
puni i pduri - dup altitudine - cu frumoase esuri - la odi -, cu poieni odihnitoare pline
de flori i izvoare sau puni pe coastele dealurilor sau pe vile apelor, fiind urmate de
mpria codrilor de foioase (fag, carpen, mesteacn), dar mai ales de conifere (brad,
molid, pin).
Soveja se nvecineaz la sud cu comuna Tulnici i satul Negrileti ce aparine comunei
Brseti, aezri ce se afl la 9, respectiv 7 km deprtare; la est - cu comunele Vizantea
Livezi i Cmpuri la 7, respectiv 10 km deprtare; la nord - cu comuna Mnstirea Cain,
ce se afl la 1 km deprtare, iar la vest - cu satele Lepa i Greu situate la 15 km deprtare,
sate prin care se trece peste munte spre comuna Ojdula din judeul Covasna, ce se afl la 50
km distan, urmnd tot spre vest oraulTrgu-Secuiesc la 60 de km i Braovul la 120 km
faa de Soveja.
1.1.2. Ci de acces
Drumurile de acces spre Staiune sunt deservite de autobuze, pe traseele: Focani-PanciuSoveja (82 km); Focani-Vidra-Soveja (90 km), Panciu-Soveja (47 km). Cu mijloace
personale de transport se circul pe ruta Soveja-Lepa-Trgul Secuiesc-Braov (120 km).
Pn la Focani, reedina judeului Vrancea, este o distan de 82 de km, cu trecere prin
oraul Panciu, la 47 km de Soveja, avnd ca mijloc de transport autobuzul (4-5 curse pe zi),
care consum timpul i banii sovejenilor, nevoii s-i rezolve problemele de via
(administrative, colare, medicale i mai ales cele ale muncii la cmpie, unde i au
terenurile arabile) cu un efort numai de ei tiut i simit.
Soveja este format din dou sate: Dragosloveni - sat de reedin -i Rucreni, aezate pe
vile a dou ape (Dragomira i uita), fiind desprite de Dealul Bisericii, peste care trec
crrile i drumurile vecinale, de circa un kilometru lungime fiecare, ceea ce face ca

administrarea comunei s nu fie anevoioas. Cele dou sate formeaz o potcoav cu baza
sub dealul lfa, n partea de est a localitii, numit Golaei. Hotarul dintre sate constituie
o problem administrativ i colar, Goleii aparinnd, dup caz, cnd Dragoslovenilor,
cnd Rucrenilor.
Imaginea turistica a statiunii sau localitatzii turistice
Interesul fact locali cu privire la ind turismului
Posibilitatile de dezv a statiunii turistice
Caile de acces : rutiere ; feroviare; aeriene;maritime
Semnalizarea rutiera
Dezv transporturilor locale:calitatea serviciilor de transport;costul transferurilor de la
aeroport sau de la gara in centrul orasului
Perspective si proiecte care pot influienta turismul local
Calitatea primilor turisti si nivelul de cunoastere al limbii straine de catre personalul unitatii
Durata sezonului turistic
Conditiile meteorologice: climatul, sezonalitatea, precipitatiile, vanturile,puritatea
aerului,frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada, etc.
Frumusetea peisajului natural
Valoarea terapeutica a unor elemente (izvoare de apa minerala si termala, namoluri
terapeutice,microclimat si topoclimat)
Patrimonial cultural-istoric
Conditii demografice (nr, structura, si dinamica pop, forta de munca , migratia, etc)
Conditiile social-economice si influienta lor asupra activitatii de turism(interdepenta
turismului cu celelalte ramuri social-ec)
Calitatea si protectia mediului
Securitatea turistilor (agresiuni, furturi)
Integrarea turistilor in viata comunitatzii locale a statiunii turistice
Apropierea de principalele pct de atractie ale regiunii (plaja, izvoare de apa minerala,
monumente de arta si arhitectura)
Extras din document:
Imaginea turistica a statiunii sau localitatii turistice
Situata la 82 km de Focsani, pe valea raului Susita, Soveja dispune de toate atuurile pe care
natura le poate oferi unei statiuni balneoclimaterice, climat tonifiant (cea mai ozonata
statiune din Europa), izvoarele minerale (recomandate in tratamentul starilor de surmenaj
fizic si intelectual sau al bolilor aparatului locomotor), liniste si peisaje frumoase.
Aici, in anul 1853, scriitorul Alecu Russo a descoperit balada Miorita.
Interesul factorilor locali cu privire la industria turismului
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Vrancea, Marian Oprisan, vrea sa realizeze o
telegondola care sa uneasca statiunile turistice Soveja si Lepsa, informeaza Adevarul online
in editia de vineri.
Oprisan a precizat ca aceasta telegondola ar putea fi construita cu fonduri europene, in
cadrul proiectul de infrastructura pentru turism din zona Tulnici-Lepsa-Gresu-Soveja, care
urmeaza sa fie finantat in Vrancea in urmatorii ani. Deocamdata, proiectul se afla in faza de
licitatie la minister, a spus Oprisan.
Proiectul este in valoare de aproximativ 14 milioane euro si a fost gandit in 2003. Consiliul
Judetean intentioneaza astfel sa faca din zona Lepsa-Soveja o veritabila statiune montana cu
partie de schi deservita de o instalatie de transport pe cablu, puncte de informare documentare turistica, serviciu salvamont, dispensar medical, serviciu civil de pompieri.
De asemenea, se are in vedere imbunatatirea si conservarea calitatii mediului prin realizarea
unor gropi de gunoi ecologice. Totodata, se urmareste valorificarea prin turism a unor
traditii, mestesuguri si obiceiuri locale, pe cale de disparitie.

(1) Statiunea turistica atestata este administrata de consiliul local n a carui raza teritoriala
se afla.
(2) Consiliul local exercita n acest domeniu urmatoarele atributii:
a) urmareste respectarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism
aprobate pentru
unitatea administrativ-teritoriala din care face parte statiunea turistica atestata, precum si a
altor reglementari legale
privind reabilitarea, conservarea si protejarea valorilor de patrimoniu natural si construit;
b) urmareste construirea, amenajarea si administrarea terenurilor sportive, parcurilor de
distractii si a spatiilor
verzi;
c) urmareste desfasurarea activitatii turistice din statiune astfel nct agentii economici din
turism sa aiba acces
nediscriminatoriu la resursele turistice si sa respecte normele de punere n valoare si de
protectie a acestora;
d) urmareste ca activitatile economice care se desfasoara n statiune sa nu aduca atingere
intereselor dezvoltarii
turismului n zona;
e) actioneaza pentru protectia mediului nconjurator prin masuri si programe speciale n
vederea ncurajarii si
dezvoltarii functiei turistice a statiunii si eliminarii tuturor surselor de poluare, inclusiv a
celor de poluare sonora
Posibilitatile de dezvoltare a statiunii turistice:
transformarea turismului intr-un sector viabil climatic, concurential si generator de locuri de
munca si de profit;
dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice;
lansarea si exploatarea in folosul comunitatilor rurale a programelor turistice promovate de
asociatia judetelor de munte;
infiintarea cadrului institutional adecvat pentru asigurarea accesului unui numar tot mai
mare de turisti.
Caile de acces: rutiere (drum local, national sau autostrada); feroviara (distanta pana la cea
mai apropiata gara); aeriene (cel mai apropriat aeroport); maritme (port maritime sau
fluvial)
TRASEE TURISTICE
Oaspetilor Vrancei le stau la dispozitie 13 trasee turistice marcate, pe parcursul carora
peisajul geografic apare in totalitatea trasaturilor ce-i confera prestanta, atractivitate si, nu
mai putin, interes stiintific. Laolalta, traseele alcatuiesc o retea cu caracter aproximativ
rectangular, urmeaza deopotriva aliniamente orografice si hidrografice principale si
secundare, permitind astfel alegerea cu usurinta a celor mai inedite itinerare, capabile sa
satisfaca o gama foarte larga de preferinte corespunzatoare experientei in drumetiile
montane, virstei, alcatuirii numerice a grupurilor, scopurilor drumetiei, timpului disponibil
etc.
In ansamblul lor, traseele nu prezinta grad de dificultate care sa-l puna pe drumet in situatii
critice. Exista insa si unele portiuni care, datorita detaliilor de forma ale reliefului, inclinarii
suprafetei topografice, dlferentelor de inaltime accentuate, caderilor de pietre, avalanselor si
altor factori, necesita prudenta sporita. Pe de alta parte, toate traseele sint accesibile si iarna,
insa numai turistilor experimentati si bine echipati.
Despre timpul necesar parcurgerii traseelor, facem urmatoarele precizari:
el este raportat la conditiile de mers in sezonul de vara si corespunde sensului dat de
enuntul traseului, putind fi, teoretic, mai mic in situatia parcurgerii lui in sens invers, daca
astfel se trece la altitudini, evident, inferioare (si exista asemenea cazuri);
au fost inclusi si timpii consumati in popasurile absolut necesare refacerii capacitatii fizice
(obisnuit, intre 5 sl 15 minute), in opririle scurte (1-3 minute) pentru "respiro" sau tururi de
orizont ocazionale, precum si cel afectat dejunului (de pina la 45-60 minute);

s-a avut in vedere ritmul de mers specific grupului alcatuit din 10 persoane (in medie), cu
rucsacuri in greutate corespunzatoare virstei de 20-40 ani, cu pregatire si echipament pentru
o excursie de minimum doua zile.
In sprijinul alegerii returului drumetiei, pe un alt traseu decit cel parcurs in prima etapa, cit
si pentru diversificarea itinerarelor montane, au fost consemnate si numerele traseelor cu
care acesta se intersecteaza, punctele de legatura fiind identificate si pe harta turistica
anexata ghidului (potrivit locului, intersectiile sint mentionate si in text). De asemenea, s-au
avut in vedere si potecile nemarcate, adiacente traseelor, relatii asupra lor fiind oferite la
momentul oportun.
Cea mai mare parte a traseelor marcate foloseste drumuri forestiere, recent amenajate, care
patrund adinc in interiorul muntelui, poteci pastorale, sau tronsoane din terasamentele
fostelor cai ferate forestiere, cu ecartament ingust. In ceea ce priveste acestea din urma, la
inceputul secolului XX, in Muntii Vrancei a existat o retea feroviara in scopul valorificarii
materialului lemnos din majoritatea bazinelor hidrografice.
Aceasta retea a fost conceputa in asa fel incit mai fiecare bazin era strabatut de doua
"magistrale": una, pe firul vaii, si cealalta, pe versantii ei, trecind adesea, prin sei, in
bazinele hidrografice vecine. In diferite puncte ale aceluiasi bazin, cele doua "magistrale"
se legau prin asa-numitele "planuri inclinate". Liniile feroviare, ramase in "arhiva" Muntilor
Vrancei, poarta amintirea trista a exploatarii intensive si irationale a padurilor, practicata
odinioara pe scara larga, iar consecintele dezechilibrului ecologic, creat astfel, inca se mai
resimt.
Asa se explica de ce multe din traseele turistice actuale, care se desfasoara in cuprinsul
unuia ori al mai multor bazine hidrografice, intercepteaza vechile terasamente ale
drumurilor de fier (pe unele utilizindu-le fidel) din lungul vaii sau, numai, pe cote de pe
versant. Aceasta relatie intimplatoare este ilustrata pe toate itinerarele montane.