Scurt istoric despre Copsa Mica

Orasul Copsa Mica este situat in partea de nord-vest a judetului Sibiu, la confluenta riurilor Tirnava Mare
cu Visa. Traversat de DN14 este situat la 43 km de resedinta de judet, 12 km de municipiul Medias si la 33 km fata
de municipiul Blaj pe DN 14B.
Localitatea se invecineaza la nord cu comuna si statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Tirnava si
municipiul Medias, la est cu comuna Valea-Viilor, la sud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna Micasasa.
Orasul este amplasat in culoarul depresionar al raului Tarnava Mare, inconjurat de dealuri.
Copenii sunt vreo 5,400 de suflete. Condiiile grele de via n care au crescut, n care s-au educat i n
care trebuie s munceasca pentru asigurarea bunstarii familiilor lor, au fcut din ei nite oameni care nu cedeaz,
care lupt cu ncrncenare pentru atingerea obiectivelor personale i familiale i care tiu c numai efortul susinut i
continuu poate s ii scoat din gaura neagr n care se afl.
Urmele arheologice au fost cercetate si studiate de Institutul de Arheologie din Cluj si Muzeul Municipal
din Medias. S-au descoperit mai multe urme materiale care atesta prezenta vietii si a omului pe aceste meleaguri.
Asezarea preistorica se afla pe panta joasa a dealului din sud-vestul orasului. Au fost scoase la iveala
bucati de chirpici si impresiuni de nuiele, ceramica fragmentara. Pe malul drept al paraului Visa cu ocazia
exploatarii unei cariere de nisip s-a descoperit un molar apartinand unui mamut (Mamuthus Primigenius Blumb) si
urmele unei asezari din bronzul timpuriu. Aceste materiale au fost donate Muzeului din Medias.
In timpul amenajarii constructiilor pentru strand au fost identificate un sirag de margele confectionate din
cochilii de scoici perforate si scheletul unui adult, precum si urmele unei locuinte semiingropate apartinand periodei
hallstattiene. Locuinta cuprindea o vatra de foc si mai multe vase de lut care dateaza din mileniul II i.e.n. Alte
sapaturi efectuate in 1958 de profesorul Nicolae Lupu din Sibiu in colaborare cu profesorul Nicolae Dragan din
Medias, au scos la iveala un mormant de inhumatie cu numeroase obiecte de inventar: o fibula, un inel de argint, 2
margele din foita de aur, o bucata dintr-o toarta de bronz cu proteme de sarpe, un dentar republican (229 - 217
i.e.n.), un antonomian de la Filip Arabul (244 - 248 e.n.), o bucata dintr-o zabala, o placa de bronz, o fusaiola de lut
ars. Cel mai important punct arheologic se poate considera Dealul Cetatii (Burc) unde s-au descoperit o serie de
materiale de valoare istorica: resturile unui schelet de rinocer (Rhinoc. Trichorn. Et. Cerv. Capriolius), obiecte din
bronz apartinand culturii Witenberg si o moneda de bronz de factura tracica din secolul I i.e.n. Pe Dealul Cetate au
fost localizate vestigii romane si resturile unui mormant din secolul IV e.n., iar pe terasele sud-estice ale actualei
asezari s-au descoperit fragmente ceramice din secolele XI - XII - semne evidente ale vatrei satului medieval. Toate
aceste vestigii arheologice constituie dovezi ale continuitatii populatiei pe aceste meleaguri din timpuri stravechi,
pana in zilele noastre. Centrul asezarii s-a mutat dintr-o parte in alta datorita in parte interventiei procesului de
migratie a popoarelor, proces atestat in Copsa prin descoperirea unor fragmente de ceramica cenusie.
Monografia orasului...
Copsa Mica este atestata din punct de vedere istoric in anul 1700. Cu toate acestea o prima atestare
documentara dateaza de la inceputul sec. al-XV-lea. Conform informatiilor dintr-o lucrare a prof. C. Suciu asezarea
apare initial sub denumirea de PARVA KABAZ in anul 1402. In anul 1415 localitatea apare sub denumirea de
KOPS MINOR iar in anul 1429 apare sub denumirea de KYSZ KAPPWSS.

Satele din jurul Copsei - Axente Sever, Tarnava, Tarnavioara, Valea Viilor
apartineau Fundusregius organizat administrativ in scaunul Medias. In secolul XIV acest scaun obtine autonomie
fata de regatul Ungariei, autonomie intarita de Mateas Rex in 1476 printr-o diploma numita Universitas Saxonum.
Privilegiile acordate acestei populatii satesti s-au extins si asupra celei din Copsa. Documentele vremii atesta ca aici
nu au existat tarani aserviti, ci liberi. Aceasta libertate trebuia rasplatita prin asigurarea pazei drumului comercial
dintre Alba Iulia - Dumbraveni - Sighisoara care era o artera principala din estul Transilvaniei.
Pe locul bisericii evanghelice, in secolul XV s-a construit un turn de paza in jurul caruia a luat fiinta
localitatea care azi constituie vatra veche a orasului. Batranii povestesc ca acest turn era mic punct de vama pentru
comerciantii care circulau spre Medias si Blaj. De aici traducerea din limba maghiara Poarta Mica. Numele de mica
este data probabil de suprafata restransa pe care o ocupa orasul din cauza luncii inundabile a Tarnavei Mari si a
reliefului framantat.
Amenajarea cailor de comunicatie atat sosele cat si cai ferate determina o dezvoltare mai pronuntata a
localitatii. intre 1850 - 1867 se construieste drumul national Sibiu - Sighisoara - Brasov - Blaj - Copsa, iar in 1872
calea ferata Sibiu - Copsa, la care in 1873 se adauga via Arad - Copsa - Brasov. Localitatea devine astfel un nod
feroviar important. Dezvoltarea ulterioara se datoreaza descoperirii si exploatarii gazului metan. Prima sonda ia
fiinta in 1913 dar lucrarile se intrerup din cauza izbucnirii primului razboi mondial. In jurul anului 1935 apar
primele semne ale industrializarii localitatii. In anul 1961 localitatea a fost declarata oras.