CONSOLIDAREA PLANEU CLDIRE CIVIL DIN

BETON ARMAT PRIN SUPRABETONARE

Consolidarea planseelor
De-a lungul istoriei constructiilor si a stiintei ei, marii constructori,
marii ingineri si tehnicieni, marii oameni de stiinta, care cu totii au contribuit
la progresul modern si-au exprimat convingerea ca marile realizari nu se pot
obtine decat pe baza unei gandiri profunde si juste, bazata pe o experienta
constinuu acumulata si aplicata.
Din punct de vedere al materialelor din care se executa, planseele
cladirilor pot fi:
- beton armat monolit sau prefabricat;
- grinzi metalice si boltisoare de caramida;
- de lemn.
Plansee de beton armat monolit sau prefabricat
Planseele de beton armat, monolit sau prefabricat, sunt rezistente,
rigide, durabile si se comporta bine in caz de incendiu. Ele necesita in
general foarte putine lucrari de intretinere.
Trebuie insa avut in vedere ca betonul este atacat atat de acizii
organici cat si de cei anorganici.
Plansee din grinzi metalice si boltisoare de caramida
Aceste plansee se intalnesc foarte des deasupra subsolului, atat la
cladirile de locuit mai vechi, cat si la cele social culturale.
Datorita excesului de umiditate din subsoluri si condensarii vaporilor
de apa pe aceste profile, ele sunt supuse coroziunii. Pentru protejarea si
conservarea lor in stare buna, profilele trebuie curatite de rugina cu perii de
sarma si vopsite cu miniu de plumb in doua straturi.
Plansee de lemn
Se intalnesc din ce in ce mai rar la cladirile de locuit. Deterioarea prea

rapida a acestor plansee poate fi provocata atat de defectiuni de executie, cat

si de o exploatare necorespunzatoare.
Degradarea betonului
Repararea si reabilitarea structurilor din beton cu mortare speciale
In trecut, betonul era considerat un material indestructibil. Aceasta
convingere i-a determinat pe multi constructori si proiectanti
sa ignore cele mai elementare norme pentru a garanta durabilitatea
structurilor din beton. Rezultatul este acela ca dupa 20-30
de ani de la construire, cea mai mare parte a constructiilor din beton prezinta
semne evidente de degradare.
Materiale si tehnologii
In prezent, cresterea continua a costurilor de constructie face ca uneori
sa fie mai avantajoasa repararea si consolidarea constructiilor degradate din
beton, chiar daca procesul de degradarea a atins un stadiu destul de avansat.
Laboratoarele de cercetare a concernului MAPEI, Milano, avand o
experienta de peste 70 de ani in producerea materialelor speciale de
constructii, prezinta o linie completa de materiale speciale (mortare
anticorozive pentru pasivizarea armaturilor, rasini epoxidice
pentru injectii fisuri, mortare de ciment sau epoxidice pentru ancorarea
fierului beton, mortare pentru refacerea stratului de beton
care acopera armaturile, tinciuri si protectii hidroizolante, vopsele speciale
cu efect anticoroziv), pentru repararea si consolidarea structurilor degradate
din beton.
Cauzele degradarii betonului
Cauzele degradarii sunt favorizate adesea de deficientele calitative ale
betonului si sunt determinate de regula de conditiile
ambientale la care este expusa constructia.
Cauzele degradarii se pot impartii in urmatoarele grupe:
Cauze chimice
- Agresiunea chimica de carbonatare a betonului

Gravitatea acestui fenomen este legata de calitatea betonului, de

grosimea stratului de beton care acopera armatura si de
gradul de compactare a betonului. La betoanele incorect dozate, cu un raport
mare de apa / ciment, rezistenta la carbonatare este cu atat mai scazuta cu cat
betonul este mai permeabil. CO2 prezent in aer/apa reactioneaza cu
componentii alcalini din beton, formand carbonatul de calciu. Fenomenul de
carbonatare determina o reducere a pH-ului betonului de 13 la 8,5-9, valori
care sunt sub pragul necesar asigurarii conditiilor de pasivitate a armaturilor.
Ca o consecinta logica, fierul de armatura incepe sa se oxideze, formeaza
rugina care expandeaza si creeaza tensiuni superioare rezistentei la rupere a
betonului. Astfel stratulde beton care proteja armatura se desprinde,
expunand-o direct la coroziune prin ruginire.
- Agresiunea chimica a sarurilor de clor sau de sulf
Ionii de clor, prezenti in sarurile folosite iarna pentru dezghetul
carosabilului, penetreaza betonul. Substantele intalnite in aceste
procese sunt clorura de sodiu (NaCl) si clorura de calciu (CaCl2). Efectul
clorurilor este coroziv asupra betonului dar ajungand la interior, de la o
anumita concentratie, determina coroziunea electro chimica a fierului de
armatura avand ca rezultat producerea oxidului de fier si clorura ferica.
Agresivitatea clorurilor se manifesta divers in functie de tipul de saruri.
Astfel Clorura de sodiu reactioneaza cu agregatele reactive din beton (reactie
alcali-agregate) in timp ce Clorura de calciu reactioneaza cu pasta de ciment.
In mediul marin, pe terenuri argiloase cu continut mare de pirita sau in cazul
apelor reziduale, agresivitatea este de natura sulfatica. Atacul coroziv asupra
betonului este datorat substantelor acide cu pH scazut, sulfati care produc
hidrogen sulfurat sau acid sulfuric, care se manifesta prin deteriorarea si
exfolierea stratului de beton.
Cauze fizice
Agresiunea ciclurilor de inghet/dezghet
Apa se infiltreaza prin porii betonului in interiorul lui si in prezenta
inghetului, prin modificarea volumului apei, determina mari presiuni care
provoaca fisuri si crapaturi ale betonului. Prin inghet apa isi modifica
volumul cu 9% !. Alternanta ciclurilor de inghet - dezghet accelereaza
fenomenul de degradare, care este cu atat mai grav cu cat betonul este mai

poros, cu cat stratul de acoperire cu beton peste armatura este mai redus si cu
cat calitatea betonului este mai slaba.
Agresiuni cauzate de incendii
Structurile sunt supuse in acest caz la eforturi care uneori pot
determina colapsul. Stratul de beton care acopera si protejaza
armaturile poate rezista pana la temperatura de + 650 grd C. Armaturile pot
rezista pana la temperaturi de + 500 grd C. La structurile de beton armat
supuse incendiilor, apare fenomenul de dilatare a fierului de armatura care
este mai mare decat coeficientul de dilatare a betonului si care genereaza
tensiuni ce provoaca fisuri si distrugeri ale structurii si desprinderea
completa a armaturii de beton. In functie de gravitatea cu care se manifesta
un astfel de incendiu, cele doua materiale pot sa nu mai conlucreze si astfel
se produce colapsul structurii din beton.
Agresiuni cauzate de contractii
Variatia umiditatii relative U.R.% a mediului determina modificari
dimensionale ale structurilor din beton. Aceste modificari se
transpun in practica prin aparitia unor tensiuni care se manifesta prin aparitia
de fisuri. Fisurile sunt de doua tipuri:
- fisuri datorate contractie plastice a betonului proaspat.
1- fisuri datorate contractie higrometrice a betonului intarit. In ambele cazuri
fisurile apar ca urmare a evaporarii apei din beton in
ambient.
Cauze mecanice
Agresiunea provocata prin abraziune
Se manifesta prin distrugerea stratului superior al betonului datorita
pulberilor de materiale mai dure decat betonul.
Agresiunea provocata prin eroziune
Se manifesta prin uzura suprafetei betonului datorita curgerii apei care
contine materiale antrenate de apa. Eroziunea depinde de viteza apei, de
geometria suprafetei din beton si de calitatea betonului.
Agresiunea provocata de apa prin smulgerea betonului

Se manifesta prin distrugerea suprafetei betonului datorita curgerii

apei cu viteza mare. Fenomenul apare in canale si lucrari hidrotehnice unde
viteza apei depaseste viteza de 12 m/sec iar suprafata betonului nu este
neteda si compacta. Din cauza diferentei de presiune, apa in curgere creaza
efectul de suctiune sau smulgere.
Agresiunea provocata prin suprasarcini si impact
Solicitarile de supragreutate neprevazute in faza de proiectare sau
socurile mecanice accidentale sau ciclice pot genera in multe cazuri leziuni
grave ale structurii de beton.
Repararea si consolidarea structurilor degradate din beton
Interventiile de reparare/ consolidare, dupa un studiu atent asupra
structurii, se finalizeaza prin eliminarea cauzelor care auprovocat
degradarea. Daca este vorba despre agresiuni datorate conditiilor de mediu,
scopul principal al interventiei de reparare trebuie sa fie acela de a opri
substantele chimice care penetreaza betonul si cauzeaza deteriorarea
acestuia.
Cercetarea cauzelor degradarii betonului
Inainte de a incepe orice fel de interventie pentru reparare, este necesar sa se
procedeze la o investigatie completa si amanuntita a structurii respective,
determinand :
- Profunzimea de carbonatare a betonului.
- Grosimea stratului de beton care acopera armatura.
- Prezenta cel putin a fisurilor care indica ca in acel punct dilatarea betonului
a depasit rezistenta la rupere.
- Cauza care a provocat dilatarea (coroziunea si expandarea fierului de
armatura, sulfatarea, pozitionarea incorecta a fierului de
armatura).
CERINTELE DE CALITATE A MATERIALELOR DE REPARATII
Succesul interventiilor de reparatii este legat mai ales de alegerea
potrivita a materialelor folosite.
Mortarele de reparatii, din linia Mapegrout: Mapegrout Tissotropico,
Mapegrout T60, Mapegrout BM, Mapegrout Rapido,

Mapegrout Colabile, Planitop 430, Mapegrout Gunite, etc, trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
- Aderenta foarte buna la betonul existent si la fierul de armatura.
- Coeficient de contractie foarte mic sau mai exact coeficientul de
expansiune a materialului proaspat sa fie mai mare decat cel
de contractie in stare intarita (de aceea aceste materiale se numesc mortare
cu contractie controlata).
- Rezistenta la factorii agresivi din mediu si un grad mare de
impermeabilitate.
- Usurinta in aplicare.
Folosirea mortarelor traditionale pe baza de ciment s-a dovedit
nesatisfacatoare deoarece contractia amestecului proaspat este una din
cauzele cele mai frecvente ale insuccesului, care consta de obicei in
desprinderea materialului de reparatie de suport sau aparitia de fisuri pe
suprafetele reparate. Mortarele predozate de la MAPEI, sunt armate dispers
cu microfibre care reduc aparitia fisurilor la intarire, au o expandare
controlata (reducand astfel aparitia contractiilor la intarire) si produc in
contact cu armatura sau cu un suport suficient de rugos o precompresiune in
materialul de reparatii aplicat.
FAZE OPERATIVE
- Se trece la indepartarea manuala sau mecanica a partilor degradate din
beton si la controlarea grosimii de carbonatare cu o solutie de fenolftaleina
1% in alcool etilic. (Fenolftaleina este un indicator care aplicat pe un beton
carbonatat care are un pH de 8-9 ramane de culoarea trensparent, dar aplicat
pe un beton sanatos care are un pH de 12-13, vireaza din culoarea
transparent in culoare rosie).
- Indepartarea betonului degradat se face pana la decopertarea fierului de
armatura. In unele cazuri indepartarea betonului va fi facuta pana la
indepartarea completa a betonului carbonatat, caz in care armaturile nu vor
mai conlucra cu betonul. - Reparatiile precedente, care nu sunt perfect
aderente la suport, vor fi indepartate.
In cazul consolidarilor, cand grosimea de turnare sau de aplicare a
mortarului de reparare este mare, la structura sau la elementul in discutie se
adauga armatura metalica suplimentara.
Suprafata betonul care se va repara cu mortare speciale, va trebui sa
fie foarte rugoasa, cu denivelari mai mari de 5 mm.

2Curatarea suprafetelor
Dupa indepartarea betonului degradat, trebuie sa se curete foarte bine
suprafetele decopertate, pe care se vor aplica mortarelede reparatii.
Procedeul de curatare cel mai eficient este hidrosablarea deoarece
indeparteaza eficient de pe suport partile neaderente, urmele de uleiuri,
grasimi, vopsea sau rugina. Prin aceaste operatiune se curata foarte bine si
armaturile fiind aduse la stadiul de "metal alb". Un procedeu optim de
indepartare a betonului degradat este folosirea apei de foarte inalta
presiune, la 2000-2500 de bari, cu ajutorul unor masini speciale. Astfel, in
structura de beton, nu sunt induse vibratii puternice si nu apar alte fisuri.
Suprafata betonului sanatos ramane foarte rugoasa.
Protectia armaturii
Dupa indepartarea betonului deteriorat si curatarea suprafetelor,
armaturile existente se protejaza si se pasivizeaza cu un mortar special,
pentru a preveni noile fenomene de coroziune. Cand armaturile existente
sunt corodate si au sectiunea redusa cu mai mult de 30%, este necesar sa se
adauge suplimentar noi armaturi care de asemenea se protejaza cu mortar
anticoroziv. Materiale utilizate la repararea si refacerea structurilor degradate
din beton Pentru repararea structurilor degradate din beton, conform SR EN
1504 - Produse si sisteme pentru repararea structurilor
din beton - se pot folosii urmatoarele tipuri de materiale speciale, impartite
pe sectiuni.