Endocardita infectioasa este o boala infectioasa grava cu formarea grefelor
septice pe endoteliu valvular, care produc vegetatii ce conduc la schimbari structurale si functionale locale si embolii sistemice. Aspectul clinic este variat - de la tabloul unei boli infectioase subacute la cel al unei boli infectioase acute sau supraacute cu evolutie fulminanta. Distrugerile valvulare, emboliile arteriale, anevrismele micotice duc la deces n lipsa terapiei promte si precoce. Peretii cordului uman sunt formati din trei structuri musculare de la exterior catre interior: epicard, miocard, endocard. Endocardita bacteriana este o afectiune inflamatorie, cu caracter evolutiv, localizata la nivelul endocardului si valvelor inimii. Aceasta afectiune este determinata de infectia cu Streptococul beta hemolitic de grup A, care poate avea ca punct de plecare focare infectioase oculte sau latente intestinale, din cavitatea orala sau de la nivel cutanat si care sunt insotite de bacteriemii intermitente. Infectia se grefeaza pe leziuni valvulare anterioare ce includ sechele reumatismale, malformaii cardiace, interventii de chirurgie cardiaca anterioara si abuz de droguri i.v.
haemoliticus gr.A, streptococcus pneumonae, gonococi.Endocardita infectioasa subacuta: - streptococcus viridans, enterococi. Mai rar: - staphylococcus aureus, staphylococcus epidermidis, haemofilus influenzae, fungi. Factori predispozanti: bolile cardiace cu defecte structurale, care produc turbulenta fluxului sangvin: - valvulopatii reumatismale, boli congenitale de cord, boli cardiace degenerative, chirurgie cardiaca, cardiopatia hipertrofica obstructiva, prolaps de valva mitrala cu regurgitare, 30-40% survin fara maladie cardiaca. Poarta de intrare a microorganismelor:- interventii stomatologice, operatii digestive, interventii urologice, infectii cutanate, infectarea intravenoasa prin drogare, cateterisme venoase prelungite. In circumstantele mentionate, alterarea endoteliala duce la formarea de trombi, adica a unor cheaguri de sange, care pot fi colonizati de bacterii n cursul bacteriemiilor tranzitorii. Indivizii ce prezinta risc inalt de a dezvolta endocardita infectioasa sunt purtatorii de proteze valvulare, cei ce au suferit in antecedente de endocardita infectioasa, cei cu cardiopatii congenitale cianogene, cei la care persista ductul arterial, cei care prezinta valvulopatii precum insuficienta aortica, stenoza aortica sau boala mitrala, cei la care persista defectul septal ventricular, cei care prezinta coarctatia aortei si cei carora li s-au realizat chirurgical sunturi pulmonar-sistemice. Indivizii cu risc mediu de a dezvolta endocardita infectioasa sunt cei care prezinta prolaps de valva mitrala cu insuficienta, cei cu stenoza mitrala pura, cei cu boala tricuspidiana, cei cu stenoza pulmonara, cei cu hipertrofie septala asimetrica, cei cu bicuspidie aortica, in cazul sclerozei aortice calcificate, la cei cu boli valvulare degenerative si indivizii cu leziuni cardiace reparate chirurgical, la mai putin de 6 luni dupa operatie. Grupelor de indivizi cu risc inalt si mediu de a dezvolta endocardita infectioasa, li se recomanda aplicarea profilaxiei antibiotice inainte de
procedurile terapeutice, care prezinta risc de a produce bacteriemie.
In cazul terapiei stomatologice aceste masuri de profilaxie antibiotica a endocarditei se aplica inainte de orice procedura sangeranda, precum extractia dentara, replantarea dentara, detartrajul, chiuretajul subgingival si radicular, planarea radiculara, rezectia apicala, frenectomia, frenotomia, descoperirea chirurgicala a unor dinti inclusi, incizia si drenajul colectiilor purulente, instrumentarea pungilor parodontale, inserarea implanturilor dentare, aditia de os si membrana, interventia de sinus-lifting , punctia anestezica intraligamentara, plasarea subgingivala a fibrelor antibiotice, plasarea inelelor ortodontice. Nu necesita profilaxie antibiotica a endocarditei procedurile stomatologice ce nu provoaca sangerare, precum inspectia si palparea cavitatii orale, radiografiile dentare,punctia anestezica submucoasa, tratamentul cariilor, extirparea pulpei dentare, amprentarea dintilor, extractia dintilor temporari cu rizaliza avansata, obturatia coronara sau radiculara, proceduri protetice de inlocuire a dintilor lipsa, indepartarea firelor de sutura, plasarea digai, plasarea protezelor mobile, mobilizabile sau aparatelor ortodontice la nivelul cavitatii orale, fluorizarea locala. Pentru realizarea profilaxiei antibiotice a endocarditei, American Medical Association recomanda urmatoarele scheme terapeutice in functie de situatia clinica prezenta. Tratament In schema terapeutica standard pentru adulti se recomanda administrarea a 3 g per os de Amoxicilina, cu o ora inainte de inceperea procedurii stomatologice, apoi 1,5 g per os la 6 ore dupa doza initiala. In cazul copiilor regimul de antibioterapie standard recomanda administrarea de Amoxicilina 50mg/kg corp, oral cu o ora inaintea procedurii. In cazul pacientilor adulti, care prezinta alergie la Amoxicilina sau Penicilina , adica la beta lactamine, se recomanda administrarea de Eritromicina 1 g per os cu doua ore inaintea procedurii, apoi 0,5 g la 6 ore dupa doza initiala, sau
administrarea de Clindamicina 300 mg per os cu o ora inaintea interventiei
si 150 mg la 6 ore dupa doza initiala. De asemenea alte solutii de antibioterapie in cazul pacientilor alergici la beta lactamine sunt administrarea de Cefalexin sau Cefadroxil 2 g cu o ora inaintea interventiei ori administrarea de Azitromicina sau Claritromicina 500mg cu o ora inaintea interventiei. Copiilor ce prezinta alergie la beta lactamine li se vor administra la alegere una dintre cele trei scheme terapeutice ce urmeaza : Clindamicina 20 mg/kg corp oral cu o ora inaintea interventiei sau Cefalexin/ Cefadroxil 50 mg/kg corp oral de asemenea cu o ora inaintea interventiei stomatologice sau Azitromicina/Claritromicina 15 mg/kg corp oral cu o ora inaintea interventiei. In cazul pacientilor adulti incapabili a lua medicamente administrate oral se recomanda administrarea de Ampicilina 2 g intramuscular sau intravenos, cu 30 de minute inaintea interventiei, apoi 1 g intramuscular sau intravenos sau Amoxicilina 1,5 g la 6 ore dupa doza initiala. Copiilor carorora nu li se pot administra antibiotice oral se recomanda administrarea de Amoxicilina 50 mg/kg corp intramuscular sau intravenos cu 30 de minute inaintea interventiei. Este lesne de inteles importanta aplicarii protocolului de antibioprofilaxie a endocarditei in cazurile mai sus mentionate ca apartinand grupurilor de risc mediu si inalt, ce previn instalarea endocarditei si a tuturor complicatiilor survenite ca urmare a afectarii valvulare.