1.

Introducere
Protecia social este definit i promovat ca un ansamblu
de aciuni pe care societatea le desfoar pentru
prevenirea, diminuarea sau nlturarea consecinelor unor
situaii de risc social. Protecia social a persoanelor
vrstnice este un domeniu complex care nsumeaz mai
multe aspecte ale vieii sociale: sistemul asigurrilor
sociale de stat, asistena social, sistemul asigurrilor de
sntate i alte domenii de activitate menite s
prentmpine marginalizarea i excluziunea social a
acestei categorii sociale.
Fenomenul de mbtrnire a populaiei n Republica
Moldova s-a accentuat. Comisia European a deschis o
ampl dezbatere privind evoluia sistemelor de securitate
social n contextul noilor schimbri aprute pe piaa
muncii i a schimbrilor demografice. Aceasta a promovat
aciuni la nivel european n favoarea persoanelor vrstnice,
pe principiul solidaritii, n scopul protejrii persoanelor
vrstnice mpotriva riscurilor de srcie i dependen prin
asigurarea unei asistene de durat i ngrijiri constante.
n spaiul european principalele aciuni ale programelor
adresate vrstnicilor vizeaz difuzarea inovaiilor privind
potenialul de activitate a vrstnicilor, tranziia de la
activitatea profesional la pensionare, ameliorarea
condiiei femeii vrstnice, ngrijirea i accesul la ngrijire al
persoanelor vrstnice dependente, ntrirea solidaritii
ntre generaii i integrarea persoanelor vrstnice
ameninate de izolare inseria social n cadrul comunitii
etc.
Caracteristica ultimilor decenii ale acestui secol const n
creterea numeric a populaiei vrstnice, fenomen

prezent i n ara noastr datorit diferitor factori sociali,

printre care se enumer scderea natalitii, migraia
generaiei active n afara rii cu scopul gsirii unor condiii
de trai mai favorabile etc.
n 1988, Organizaia Mondial a Sntii a inclus
problemele mbtrnirii, printre prim ele cinci probleme de
sntate ale lumii, alturi de inim, cancer, SIDA i alcool i
astfel cunotinele de gerontologie i de geriatrie au
devenit o necesitate i totodat o prioritate. mbtrnirea
populaiei este un fenomen mondial, fiind prezent n mod
deosebit n Europa i conform datelor Organizaiei
Naiunilor Unite proporia populaiei de vrsta a treia va
crete pe termen lung.
Se apreciaz c denumirea de persoane de vrsta a treia"
este mai proprie dect aceea de persoana n vrst
(O.M.S.), deoarece evoc sectorul populaiei care a depit
mijlocul vieii. Problemele specifice cu care se confrunt
vrsta a treia constau n cheltuieli difereniate fa de
restul populaiei prin: costul ridicat al medicamentelor,
dificulti n a -i achita cotele de ntreinere a locuinei i
lipsa suportului familiei. De aceea, se justific necesitatea
construirii unui sistem de protecie social i suport pentru
persoanele vrstnice care s asigure conservarea
capacitilor fizice i psihice, s confere v rstnicilor
demnitate i confort pe msura valorizrii contribuiei pe
care au avut-o pentru societate n perioada lor activ.
Situaia actual a vrstnicilor este marcat de cteva
neajunsuri majore care conduc la o imagine precar a
calitii vie ii lor. Sistemul public de pensii s-a erodat
progresiv astfel nct raportul dintre valoarea pensiilor i
cea a veniturilor salariale este mult n defavoarea
pensionarilor, Totui n ciuda unei rate sczute de srcie

n ansamblul pensionarilor exist cteva categorii de

pensionari expuse riscului de excluziune social: pensionarii
singuri, persoanele victime ale escrocheriilor imobiliare,
persoanele vrstnice cu disabiliti etc. Consecinelor
demografice, li se adaug i consecine socio-familiale:
creterea numrului familiilor avnd copii puini sau fr
copii, creterea numrului btrnilor fr copii, uneori
dezinteres i lipsa de afeciune pentru btrni din partea
familiei etc.
Gerontologia- ca termen, se definete ca fiind tiina proceselor de mbtrnire
Geriatria- o ramur a medicinii care cerceteaz aspectele patologice ale mbtrnirii

Asistena vrstnicului nu este numai medical, deoarece implic i

aspecte psiho-sociale, care fiind cunoscute, creeaz o perspectiv
mai favorabil procesulu i de nelegere i ngrijire a vrstnicului.
Dac generaiile anterioare apreciau i utilizau nelepciunea
btrnilor, societatea modern privete cu nencredere utilitatea
lor. Se dezvolt o cultur a tinereii i adolescenei, n care btrnul
i gsete din ce n ce mai greu locul. n concluzie, societatea
modern genereaz btrnee, dar tinde s o resping i o izoleaz.
Pentru combaterea acestui fenomen, pentru ameliorarea condiiilor
de via ale vrstnicului, n interesul acestuia, dar i al societii,
sunt necesare eforturi susinute. Specialitii chemai, prin
specificul profesiei, s ngrijeasc aceast categorie de populaie,
trebuie s ofere btrnilor respini de societate, i, uneori, de
propria familie, un sprijin nu numai profesional, dar i moral.
Accelerarea procesului mbtrnirii, ncepnd cu 2010, este de
importan major pentru politicile sociale i modernizarea
proteciei sociale. Obiectivul proteciei sociale const n garantarea
prosperitii, ntr-o societate a crei populaie mbtrnete.
Meninerea unui grad ridicat de protecie social, n aceste condiii
este o important provocare pentru autoriti. Necesitatea de
adaptare la o populaie n vrst implic revederea i adaptarea
politicilor i strategiilor. i pentru c soci etatea nu poate reveni la
condiiile de via anterioare sau la familia lrgit care asigura
mijloacele de existen i prelua ngrijirea persoanelor vrstnice,

revine n responsabilitatea statelor s elaboreze strategii/politici

sociale care s stea la baza unor programe active pentru nlturarea
efectelor mbtrnirii populaiei i pentru asigurarea unei caliti
superioare a vieii persoanelor de vrsta a treia.
Recomandrile Adunrii Mondiale a Persoanelor Vrstnice
propun o serie de msuri avnd drept int dezvoltarea ngrijirilor i
serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului
fr restricii la

serviciile de sntate, mbuntirea msurilor de prevenire

a situaiei de dependen, diversificarea prestaiilor
destinate preveniei sau combaterii riscului de
marginalizare sau excludere social i creterea calitii
vieii persoanei vrstnice.
Planul Internaional pentru Vrsta a III-a, adoptat de Adunarea General
Mondial pentru Vrsta a III-a, i aprobat de Adunarea General n rezoluia
37/51 din 3 Decembrie 1982

2. Noiunea de persoan vrstnic

Potrivit unei opinii 4 , n lume se utilizeaz dou
criterii pentru a considera c o persoan este
vrstnic: biologic i cronologic. Cel de-al doilea este
cel mai frecvent utilizat. Drept consecin, dacse
are n vedere vrsta de pensionare,o persoaneste
calificat ca fiind vrstnic dup ieirea sa la pensie
pentru munca depus i limita de vrst. Din
momentul n care btrnii au devenit pensionari,
au intervenit mai multe inovaii semantice pentru de
redefini frontierele: vrsta a treia, persoanele n
vrst dependente i, mai recent, termenul de
seniori5.

Sintagma vrsta a treia a cunoscut, n rile

europene, o larga difuziune n anii 1970, o data cu
universitile pentru vrsta a treia, cu cluburile
pentru vrsta a treia i turismul specific. Aceast
nou sintagm, a vehiculat o etic activist a
pensionrii, fiind definite n opoziie cu btrneea.
Vrsta a treia devenea, astfel, o nou tineree6 .
Diferii autori au pus bazele construciei sociale a
acestei noi categorii, dei unii identific i piedici.
Spre exemplu, demograful roman 7anun ca
eufemistic denumirea vrsta a treia pentru
populaia care cuprinde cohortele cu vrste de peste
60 de ani.
n anul 1985, Adunarea Generala O.N.U. a
recomandat urmtoarea clasificare a persoanelor n
funcie de vrst:
- aduli, ntre 45 i 59 de ani;
- persoane vrstnice, ntre 60 i 64 de ani;
- persoane btrne, ntre 65 i 90 de ani;
- persoane foarte btrne, peste 90 de ani.
n prezent, O.N.U. recomand vrsta de 65 de ani
drept limita de la care o persoan se considera
vrstnic8.
Se cunoate c btrneea este nsoit de modificri
profunde ale organismului,n sensul uzurii generale
a acestuia, stare asociatcu boli frecvente i

diverse. Aceast situaie, nsoit uneori de lipsa

unor venituri corespunztoare, sau de sprijin i
ajutor familial, constituie principala cauz a
problemelor sociale ntlnite la persoanele vrstnice,
probleme care pot prezenta o serie de particulariti
n funcie de anumite condiii specifice.
De aceea, pentru aceste categorii de persoane,
respectiv pentru acelea lipsite de venituri i de
susintori,a celor cu venituri insuficiente i fr
familie, sau a bolnavilor cronici care nu pot fi ngrijii
n familie,au fost reglementate o serie de prestaii
pe linia asistenei sociale.

Asist. univ. dr. Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Universitatea Dimitrie Cantemir

Bucureti.
4

V. Miftode, Dimensiuni ale asistenei sociale, Editura Eidos, Botoani, 1995, p. 189.

V. Caradec, Sociologie de la vieillesse et du viellissement, Nathan, Paris, 2001, p. 20.

D. Grleanu-oitu, Vrsta a treia, Editura Institutul European, Iai, 2006, p. 22-23.

Vl. Trebici, Genocid i demografie, Editura Humanitas, Bucureti, 1991, p. 133.

A se vedea D. Enchescu, M. G. Marcu, Sntate public i management sanitar,

Editura All, Bucureti, 1995, p. 118-119.

3. Principiile Natiunilor Unite pentru

Persoanele de Varsta a III-a
Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (98) 9 privind dependena,
adoptat de Comitetul de Minitri ai statelor membre la data de 18
septembrie 1998, subliniaz, prin coninutul ei, necesitatea ca
opinia public s fie sensibilizat referitor la importana

problematicilor legate de situaia de dependen, precum i

urgena orientrii msurilor politice i legislative asupra acestui
domeniu.
Acest document recomand statelor membre s elaboreze legislaia
n domeniu, lund n considerare reglementri care privesc:
a) definiia dependenei;
b) principii generale n favoarea persoanelor dependente;
c) msuri n favoarea persoanelor dependente;
d) ngrijitorii fr statut profesional.
Strategia sistemului de asisten social n favoarea persoanelor
vrstnice reprezint o prioritate i se fundamenteaz att pe
evaluarea situaiei prezente i a potenialelor riscuri la care este
predispus persoana vrstnic, ct i pe principiile enuntate
Organizaia Natiunilor Unite:
9

independenta

participarea
ingrijirea
auto-realizarea
demnitatea
Cadru general: Aprecierea contributiei pe care persoanele varstnice
o aduc societatii lor
Recunoasterea ca, in Carta Natiunilor Unite, persoanele din
cadrul Natiunilor Unite declara determinarea lor in reafirmarea
increderii in drepturile fundamentale ale omului, drepturi egale
intre femei si barbati, natiuni mari si mici, si promovarea
progresului social si a celor mai bune standarde ale vietii
Notificarea elaborarii acestor drepturi in Declaratia Universala
a Drepturilor Omului, Conventia Internationala a Drepturilor
Economice, Sociale si Culturale si Conventia Internationala a
Drepturilor Civice si Politice si alte declaratii care asigura
aplicarea standardalelor universale la grupuri particulare

 In indeplinirea Planului International pentru Varsta a III-a,

adopatat de Adunarea Mondiala pentru Varsta a III-a, si aprobat
de Adunarea Generala in rezolutia 37/51 din 3 Decembrie 1982
Apreciind diversitatea situatiilor persoanelor de varsta a III-a,
nu doar dintre tari dar si in cadrul aceleasi tari si chiar intre
indivizi, care necesita o varietate de politici de raspuns
Avertizarea ca in toate tarile, foarte multi indivizii ajung la o
varsta avansata intr-o stare de sanatate mai buna decat
oricand
Avertizarea cercetariilor stiintifice care dezabroba multe
stereotipuri referitoare la declinurile inevitabile si ireversibile
ale varstei
Convingerea ca intr-o lume caracterizata de o crestere a
numarului si proportiei de persoane de varsta a III-a,
oportunitatiile trebuiesc oferite persoanelor in varsta doritoare
si capabile sa participe si sa contribuie la activitatiile
desfasurate de societate
Reamintirea ca impasurile in viata de familie atat in tarile
dezvoltate cat si cele in curs de dezvoltare cer suport pentru
cei care ofera ingrijire persoanelor varstnice nevoiase
Avand in minte standardele deja stabilite de Planul
International de Actiune pentru Varsta a III-a, si conventiile,
recomandarile si rezolutiile Organizatiei Internationale a Muncii,
Organizatia Mondiala a Sanatatii si alte entitati ale Natiunilor
Unite
Se incurajeaza guvernele sa incorporeze urmatoarele principii in
programele lor nationale atunci cand este posibil:

Independenta
1. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la mancare
adecvata, apa, adapost, haine si ingrijire medicala cu ajutorul unor
venituri personale, familiale si suport comunitar.
2. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba oportunitatea de a
lucra sau de a avea acces la alte posibilitati generatoare de venit.

3. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa participe in determinarea

cand si cu ce ritm trebuiesc inlocuiti din campul muncii.
4. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la programe de
educatie si training adecvate.
5. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa locuiasca in medii sigure si
adaptate la preferinte personale si capacitati de schimbare.
6. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posibilitatea sa
domicilieze acasa cat mai mult posibil.

Participarea
7. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa ramana integrate in
societate, sa participe activ in formularea si implementarea
politicilor care le afecteaza direct viata si sa-si impartaseasca
cunostintele si experienta generatiilor mai tinere.
8. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posibilitatea sa caute
si sa dezvolte oportunitati pentru comunitate si sa serveasca ca
voluntari in pozitii apropiate de interesele si posibilitatile lor.
9. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posiblitatea sa
formeze asociatii de persoane de etatea lor.

Ingrijirea
10. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa beneficieze de ingrijire
familiala si comunitara si protectie in acord cu fiecare sistem de
valori si cultura sociala.
11. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la ingrijiri ale
sanatatii care sa le ajute sa-si mentina sau sa-si recastige nivelul
optim fizic, mental si emotional al vietii si sa prevada sau sa intarzie
declansarea bolilor.
12. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la servicii
sociale si legale in vederea autonomiei, protectiei si ingrijirii.
13. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa fie in masura sa utilizeze
instrumente de ingrijire adecvate care sa ofere protectie, reabilitare
si stimulare sociala si mentala intr-un mediu civilizat si sigur.

14. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa se bucure de drepturile

omului si libertatile fundamentale care exista in orice adapost,
dreptul la ingrijire sau tratament, incluzand un respect total pentru
demnitatea, credintele, nevoile si intimitatea lor precum si pentru
dreptul de a lua decizii privitoare la ingrijirea si nivelului calitatii
vietii.
Aspiratii
15. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa fie capabile sa
urmareasca diverse oportunitati in vederea dezvoltarii totale a
potentialului lor.
16. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba acces la resurse
sociale, educationale, culturale, spirituale si recreative.
Demnitatea
17. Persoanele de varsta a III-a trebuie sa aiba posibilitatea de a trai
in demnitate si securitate, ferite de exploatare si abuz fizic sau
mental.
18. Persoanele de varsta a III-a trebuiesc tratate corect privind
varsta, sexul, provenienta rasiala sau etnica, existenta unor
dizabilitati sau alte caracteristici, si sa fie evaluati independent de
contributia lor ecomica.

http://www.seniori.ro/index.php?pg=articole_6.php Principiile Natiunilor Unite

pentru Persoanele de Varsta a III-a

4. Msurile de protecie social acordate

persoanelor vrstnice
n prezent, ara noastr se confrunt cu un dezechilibru
ntre numrul salariailor i numrul pensionarilor, n sensul
c, datorit, n primul rnd, politicii de stimulare a
pensionrii timpurii de dup 2000, a crescut rapid numrul
de pensionari, n timp ce numrul salariailor a sczut, mai
ales prin emigrarea tinerilor n afara granielor rii. n acest
context, mbtrnirea populaiei accentueazo problem
resimit deja n societatea moldoveneasca: persoanele
vrstnice au nevoie de ngrijire medical i asisten
personal cu mult peste resursele de care dispun att ei
nii, ct i sistemul de asigurri i de asisten social.
ngrijirea la domiciliu se efectueaz numai la indicaia
medicilor, iar furnizorii de ngrijiri medicale au obligaia de a
comunica medicului care a recomandat aceste servicii
situaia evoluiei strii de sntate a pacientului ngrijit.
ngrijirea persoanelor vrstnice n cmine reprezint o
msur de asisten social care se dispune numai cu titlu
de excepie. Accesul unei persoane vrstnice n cmin se
face avndu-se n vedere urmtoarele criterii de prioritate:
- necesitngrijire medicalpermanentdeosebit, care nu
poate fi asigurat la domiciliu;
- nu se poate gospodri singur;
- este lipsitde susintori legali sau acetia nu pot s i
ndeplineasc obligaiile datoritstrii de sntate sau
situaiei economice i a sarcinilor familiale; nu are locuin
i nu realizeaz venituri proprii. n cadrul cminelor pentru

persoane vrstnice se asigurcondiii corespunztoare de

gzduire i de hran, ngrijiri medicale, recuperare i
readaptare, activiti de ergoterapie i de petrecere a
timpului liber, asisten social i psihologic. Serviciile
medicale asigurate n cmin constau n: consultaii i
tratamente la cabinetul medical, n instituii medicale de
profil sau la patul persoanei imobilizate; servicii de ngrijireinfirmerie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu
dispozitive medicale; consultaii i ngrijiri stomatologice.
Persoanele vrstnice care dispun de venituri proprii i sunt
ngrijite n cmine, precum i susintorii legali ai acestora,
au obligaia sa plteasc lunar o contribuie de ntreinere,
stabilit pe baza costului mediu lunar de ntreinere. n
cazul persoanelor vrstnice care nu au venituri i nici
susintori legali, contribuia de ntreinere este asigurat
din bugetele locale sau judeene, dup caz.

5. Concluzii i recomandri
Problemele acestui important segment de populaie au fost
abordate, pn n prezent, de cele mai multe ori, cu referire
la sistemul de securitate social, cu accent principal asupra
sistemului de pensii. Modelele de ngrijire moderne spre
care tindem pun accentul pe aciuni de prevenire a
situaiilor de dependen i pe programe de socializare.
Totodat, fr o asisten social i medical de lung
durat, existena nsi a persoanelor vrstnice dependente
este compromis deoarece odat cu naintarea n vrst,
riscul de a prezenta boli invalidante i implicit de
dependen crete.
Asistena social trebuie s asigure respectarea drepturilor
persoanelor vrstnice aa cum sunt ele reglementate n
tratatele i conveniile internaionale pe care Republica
Moldova le-a ratificat.La momentul actual nu sunt

dezvoltate programecare s vizeze pregtirea pentru

pensionare i programe de meninere a unei viei active i a
unei participri sociale se mnificative a persoanelor n
etate. Din acest punct de vedere, ngrijirea persoanelor
vrstnice ar putea s capete noi valene incluznd i
programe de socializare, divertisment, culturale sau
sportive n paralel cu cele de ngrijire socio-medical. Este
necesar revizuirea criteriilor de stabilire a coului minim
pentru familia de pensionari, care are alte nevoi, diferite de
cele ale unei familii cu copii.

5.1 Recomandri n plan organizatoric

Menit s asigure garantarea respectrii drepturilor i
libertilor constituionale ale omului, Instituia avocailor
parlamentari n vederea asigurrii respectrii drepturilor
persoanelor vrstnice consider necesar:
n plan financiar:
- Identificarea de noi surse de finanare i atragerea de
fonduri din sectorul privat;
- ncurajarea sponsorizrilor oferite de persoane juridice ori
fizice pentru construirea sau dotarea instituiilor de
asisten social;
Resurse umane:
- Perfecionarea personalului din cadrul instituiilor de
asisten social;
- Schimburi de experien i formare continu al acestuia;
- Atragerea de specialiti cu experien;

- Numr mai mare de personal de ngrijire, n special a

celui de vrst tnr;
Servicii i infrastructur:
- Reabilitarea azilurilor i centrelor de plasament pentru
persoanele vrstnice
- Modernizarea cldirilor instituiilor de asisten social
existente, pentru a se putea respecta standardele minime
de calitate aprobate;
- mbuntirea i extinderea tipurilor de servicii ce le sunt
asigurate vrstnicilor n instituiile de asisten social,
respectiv programe de terapie ocupaional, recuperare
etc.,
- Dotarea instituiilor de profil cu echipamente, aparatur
medical, electrocasnic, electronic i mobilier
personalizat;
- nfiinarea de centre de ergoterapie;
- mbuntirea colaborrii cu instituiile medicale i
asigurarea asistenei medicale la nivel nalt;
Implicarea comunitii n aciunile sociale:
- Organizarea de programe de pregtire n vederea
pensionrii;
- Intensificarea popagandei de sensibilizare a opiniei
publice fa de problematica vrstei a treia;
- Meninerea n via activ a persoanelor de vrsta a treia;
- Stabilirea obligaiei ca fiecare primrie s cunoasc
vrstnicii din cadrul comunitii care se gsesc n situaie
de risc socio-medical i n colaborare cu instituiile de
specialitate i reprezentanii societii civile s acioneze

operativ pentru ameliolarea condiiilor de trai a acestor

persoane.
- Diversificarea formelor de informare a persoanelor
vrstnice cu privire la drepturile sociale de care acestea
beneficiaz n condiiile legii;
- Implicarea mai intens a factorilor sociali pe plan local
pentru aprarea drepturilor persoanelor vrstnice;
- Promovarea i ncurajarea voluntariatului i a culturii
filantropice, inclusiv cu implicarea persoanelor vrstnice;

Ergoterapie tratarea unor boli fizice i psihice prin munc

manual

5.2 Propuneri de mbuntire a sistemului de

protecie social
a persoanelor vrstnice
Reforma sistemului naional de asistensocialar
trebui s urmreasc direciile de dezvoltare
globala politicilor sociale n domeniu, care au n
vedere, n principal:

a) Respectarea drepturilor omului i asigurarea

libertilor fundamentale pentru persoanele
vrstnice;
b) Promovarea unei viei sntoase, active, sigure,
mplinite, decente i demne;
c) Promovarea unui sistem coerent, coordonat i
integrat de
asisten social;
d) Combaterea riscului de excluziune social i
creterea calitii vieii persoanelor vrstnice;
e) ntrirea cadrului administrativ i instituional la
nivel central i
local;
f) mbuntirea cadrului legislativ;
g) Stabilirea unui sistem de finanare apt s asigure
dezvoltarea
msurilor de asisten social pentru persoanele
vrstnice;
h) Dezvoltarea i diversificarea prestaiilor sociale;
i) Dezvoltarea i diversificarea serviciilor sociale;
j) Susinerea implicrii active a persoanelor vrstnice
n viaa
societii.
Avnd n vedere multitudinea de relaii sociale
pecare le reglementeaz normele dreptului

administrativ, evoluia lor i modul n care sunt

reglementate aceste relaii, s-ar putea spune
cramura dreptului administrativ este cea mai
dinamic din sistemul nostru de drept 2
2

Elena M. Fodor, Drept administrativ, Editura Albastra, Cluj Napoca,

2008, p. 9-10.