Emil Racovita - Aventura la Polul Sud

Emil Racovita - Aventura la Polul Sud

Pe 16 august 1897, din portul belgian Anvers, a pornit catre Polul Sud, una din
cele mai cutezatoare expeditii stiintifice ale secolului. La bordul vasului "Bel
gica" sunt cei mai mari exploratori si cercetatori ai lumii - Amundsen, Cook, Ar
ctowsky... Printre ei, se afla si tanarul naturalist roman Emil Racovita, care a
vea sa devina sufletul aventurii antarctice. Spiritul tonic al savantului roman
a contribuit din plin la succesul expeditiei spre Polul Sud si a fost rasplatit
- nu doar cu cele mai mari distinctii de stat din Belgia, Franta si Romania, ci
si cu prietenia si admiratia celebrilor sai camarazi
"Eroism in viata lui Emil Racovita"
Profesorul universitar si speologul clujean Iosif Viehmann, unul dintre discipol
ii savantului Emil Racovita, a citit tot ce se putea citi despre aventura Belgic
ai spre Polul Sud, la care a luat parte savantul roman intre anii 1897-1899. In
plus, isi aminteste si acum savuroase povesti pe care Racovita i le spunea, dupa
1945, cand s-au cunoscut la Institutul de Speologie de la Cluj. Sau detalii, mu
lte dintre ele inedite, pe care apropiatii savantului roman i le-au incredintat
dupa moartea lui Racovita, petrecuta in toamna lui 1947.
"Trebuie sa retinem un lucru: corifeii expeditiei antarctice erau recunoscuti pr
in rezistenta lor la conditiile unei astfel de aventuri. Emil Racovita nici maca
r nu a pus piciorul pe un schi inainte de Belgica si a trebuit sa schieze, sa-si
coasa haine din blana de lup, a trebuit sa faca observatii pana la 400 de metri
adancime in apa Oceanului inghetat de Sud, sa umble cu rachetele de zapada... N
u s-a simtit nici un moment ca acest om cazut din Iasi, de pe strada Pacurari, n
r. 14, intr-o expeditie polara, e altceva decat americanul Cook sau norvegianul
Amundsen, steaua stelelor, cel mai mare explo-rator al tuturor timpurilor.
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Belgica, navigand printre gheturi
Eu sunt omul in viata ca pe care il preda la Universitatea "Babes-Bolyai", intit
ulat "Eroism in viata lui Emil Racovita". Povestea expeditiei antarctice belgien
e la care a luat parte savantul Racovita da culoare acestui curs pe care Viehman
n il preda pe intuneric, insotit de nelipsitele diapozitive, exact dupa modelul
invatat de la mentorul sau, in urma cu mai bine de 60 de ani.
Recomandat de Sorbona pentru expeditia antarctica
In 1896, exploratorul belgian Adrien de Gerlache cumpara ambarcatiunea "Patria",
de fabricatie norvegiana, pe care o pune la punct si o redenumeste "Belgica".
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Belgica e prizoniera unei banchize de gheata
E primul pas spre marea aventura antarctica sub stindard belgian, prima expediti
e spre Polul Sud pe timp de iarna. Casa Regala si Academia Belgiana se implica i
n sustinerea expeditiei spre Polul Sud, pe care o visa de Gerlache. Rand pe rand
, importanti exploratori se alatura echipajului. Printre ei, norvegianul Roald A
mundsen, medicul si antropologul american Frederick Cook, mare amator de fotogra
fie, si geologul si oceanologul polonez Henryk Arctowsky. Lipsea un naturalist v
eritabil, un om de stiit e de lung? 30 de metri? Cat e de lat? Sigur e lat de 6
metri? Asta nu e cumva o jucarie? Cum sa mergem spre Polul Sud cu o coaja de nuc
a? Nimeni nu a acceptat. In disperare, Academia Belgiana scrie la Sorbona, unde
cel mai mare biolog al Frantei il recomanda pe Emil Racovita, tanarul savant rom
an din Iasi", povesteste, cu farmecul sau binecunoscut, profesorul Iosif Viehman
n.
In 1896, la 28 de ani, Emil Racovita era in plin stagiu militar. Proaspat doctor
in Biologie in Franta, fusese silit sa abandoneze pasionanta munca de cercetare

, pentru a-si indeplini datoria fata de tara.

Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Exploratorii topeau gheata pentru a-si asigura apa potabila
Familia lui Racovita a fost speriata. A suferit mult Gheorghies, tatal lui Emil,
fost mare magistrat si conducator de loja masonica la Iasi. I-a spus si el, i-a
spus si mama Eufrosina: "Emile, tu vezi ca nici un om de stiinta nu a vrut sa m
earga acolo?". Dar nici insistentele familiei, nici sfaturile unora dintre priet
enii sai nu-l fac sa renunte. Prin mijlocirea Casei Regale belgiene, recrutul Em
il George Racovita din cadrul Corpului IV Armata primeste din partea "Ministerul
ui de Resbel" acordul sa se alature marii expeditii care infierbantase deja imag
inatia intregii Europe.
"Sarmanii mei batrani..."
In ciuda bugetului restrans al expeditiei, naturalistul Emil Racovita primeste b
ani pentru cumparaturi de laborator. "Ia tot ce-ti pofteste inima!".
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Adrien de Gerlache capitanul navei Belgica
Printre altele, isi achizitioneaza un microscop de ultima generatie. Mai sunt 3
luni si jumatate pana la plecarea vasului si Racovita le scrie celor de la Carl
Zeiss din Viena: "Microscopul procurat de la dumneavoastra are o optica perfecta
, dar masuta pe care gliseaza lama este defectuoasa. Aveti alaturat o schita. Va
propun sa urmati modelul alaturat". Dupa o luna si jumatate, de la Viena vine u
n colet special: un nou microscop, gravat "E. G. Racovitza". Pana la plecarea pr
ogramata pe 16 august 1897, la Anvers, Racovita are timp sa se acomodeze cat de
cat cu terminologia marinareasca si sa-i cunoasca pe viitorii sai colegi de expe
ditie, al caror animator spiritual va deveni, gratie felului sau foarte deschis
de a fi.
Momentul imbarcarii este unul deosebit de emotionant. "Pe chei eram miscat de du
rerea sarmanilor mei parinti. Daca nu i-as fi avut pe ei, as fi plecat la drum t
ot atat de linistit ca intr-o calatorie de placere", avea sa noteze Racovita in
jurnalul sau de calatorie.
Miracolul retetei moldovenesti
Expeditia a fost plina de peripetii si de momente de cumpana, care au testat din
plin calitatea fizica si morala a celor 19 exploratori.
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Caricaturile lui Racovita au inseninat atmosfera de pe Belgica
Doi dintre ei au murit in timpul drumului spre Polul Sud, altii au dat semne de
dezechilibru psihic dupa ce, vreme de mai bine de un an, vasul a ramas blocat in
gheata, iar proviziile erau pe terminate.
"Literatura de specialitate a intarit credinta ca Adrien de Gerlache, autor al u
nor faimoase expeditii in zona Polului Nord, inainte de aventura de pe Belgica,
ar fi fost conducatorul ideal. In momentele critice, insa, deciziile au fost lua
te de Roald Amundsen, de Frederick Cook si Emil Racovita", sustine profesorul Io
sif Viehmann. "Toate lucrurile pe care le spun le reamintesc intr-o carte care v
a aparea in curand", afirma reputatul speolog clujean.
Unul dintre momentele cele mai teribile prin care au trecut cei 19 membri ai ech
ipajului de pe Belgica a fost aparitia scorbutului, o boala generata de lipsa to
tala a vitaminei C din organism. "Dintii joaca in gingii, sangereaza, si totul e
insotit de o durere de burta sora cu moartea. Daca nu iei masuri dupa o asemene
a diaree, in 2-3 saptamani te cureti. Lui Racovita, lui Cook si lui Amundsen li
se datoreaza faptul ca expeditia a ajuns inapoi cu bine in Europa - au inlocuit
conservele cu carnea de foca", declara Viehmann.

"Vasul era blocat in gheata de 12 luni si ceva. Oamenii inteleg ca sfarsitul lor
e dupa usa. S-au scris de acolo 33 de scrisori ale echipajului, in care si-au l
uat ramas bun de la cei dragi: "Mama, tata, aveti grija de copii...". Proviziile
de carne aduse de pe drum s-au terminat, cartofi mai erau putini, nu mai aveau
apa, topeau gheata si turnau ceva prafuri frantuzesti ca sa scoata un fel de apa
minerala... De ce a aparut scorbutul?
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Emil Racovita, cercetand o colonie de pinguini
Pentru ca Adrien de Gerlache nu tolera carnea de foca, explica profesorul. Bucat
arul a respectat comanda capitanului si nu a gatit nici macar pinguini, iar de a
ici a rezultat lipsa de vitamina C".
"Amundsen si cu Racovita il "mituiesc" insa pe bucatar cu tigari si ceva coniac
din portiile proprii. Iar bucatarul le pregateste niste gratare din carne de foc
a, cu mujdei de usturoi si cartofi prajiti - reteta moldoveneasca... Doar ei nu
fac scorbut. De Gerlache se baga in sacul de dormit si le zice si celorlalti sa
faca la fel, pentru ca astfel isi conserva energia si pot trai cateva luni de vi
ata in plus. Cand insusi de Gerlache simte ca ii sangereaza gingiile, dupa legil
e marinaresti, ii cheama pe Amundsen si pe Racovita si le da lor carnetul de cap
itan, pentru ca erau singurii in deplinatatea puterilor fizice. Amundsen da un s
ingur ordin: "Maine dimineata, toata lumea mananca carne de foca sau de pinguin,
cu mujdei de usturoi!". Absolut toata lumea s-a facut bine, a iesit din sacii d
e dormit si a avut puterea de a lupta pentru intoarcerea cu bine a expeditiei".
Tortul Racovita: cu faina si praf de gips
Nu doar lipsa hranei adecvate pune in pericol bunul mers al expeditiei antarctic
e. O depresie colectiva se instaleaza pe nava, dupa ce aceasta se blocheaza in g
heata. "Si se gandeste Racovita ce sa faca el in atmosfera asta, cand unul plang
ea, unul se vaicarea...
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Echipajul de pe Belgica lupta cu gerul si zapada
Inventeaza un joc de societate: fiecare dintre ei era dator sa duca la indeplini
re o porunca a celorlalti, pana la ora 7 a doua zi. Unul are de facut o poezie d
e sapte strofe, si in asa hal o face, ca se prapadesc toti de ras: asta era si i
deea lui Racovita! Dar ii vine si lui randul! "Pana maine la 7, ne faci un tort!
". Zis si facut: isi ia un halat de bucatar, isi potriveste o boneta pe cap si p
une o lingura de lemn la cingatoare. La 7 seara, vine cu tortul. Ei nu aveau far
furii acolo, mancau pe niste funduri de lemn. Tortul suna prea tare cand e pus p
e masa si nimeni nu se apropie, crezand ca e doar suportul pentru delicatesa ce
avea sa vina. Racovita ii imbie. "Dar e tare!". "Ce daca-i tare? Luati si sparge
ti de aici si vedeti ca am adus si ceva apa calda cu lapte praf sa inmuiati". Ia
u ei ciocanele geologice si sparg tortul, care dispare in cateva minute. A doua
zi: "Spune, cum l-ai facut de a iesit asa tare?". "Sa vedeti: aveam trei borcane
: pe unul scria amidon, pe celelalte nu scria nimic. Am inteles apoi ca am amest
ecat o faina de nu stiu care, cu un borcanel de praf de gips." Iarasi distractie
mortala pe Belgica!", se amuza profesorul Viehmann.
Tot pentru a-si omori timpul si pentru a ridica moralul echipajului, Racovita, L
ecointe si Amundsen au organizat un concurs de frumusete, pornind de la portrete
le unor faimoase vedete feminine ale momentului, gasite in paginile unei reviste
franceze. Zile intregi, cei trei s-au straduit sa scoata in evidenta calitatile
femeilor alese de membrii echipajului. Interventiile lui Racovita erau de o sav
oare iesita din comun, povestesc mai multi dintre exploratori in memoriile lor.
Romanul era celebru pe Belgica si datorita caricaturilor sale, care aveau ca sub
iect viata de zi cu zi printre gheturile Antarcticii.
Drum prin gheata spre gloria stiintifica
"O alta fapta racoviteana, pe care nu o sa o cititi in literatura de specialitat

e: Amundsen si Racovita fac calcule pentru a sapa un canal de 700 de metri in gh

eata, cu scopul de a scoate de acolo nava blocata.
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Sanie cu vela folosita de personalul stiintific al expeditiei anctarctice
Racovita descopera in cala vasului un joagar, un ferastrau cu doua manere. Arunc
a un maner si leaga acolo niste greutati desprinse de pe la motorul de rezerva a
l navei si incepe sa taie blocuri de 5 pe 6 metri. Ferastraul trebuia doar ridic
at, pentru ca inapoi il ducea gravitatia. Cu harpoanele, bucatile de gheata sunt
impinse apoi in apa libera. Canalul se termina, vasul ridica panzele si ajunge
in Europa. Victorie totala!", exclama profesorul Viehmann, interpretand valul de
entuziasm cu care a fost primit echipajul de pe Belgica la intoarcere. Suntem i
n 1899. Dupa 2 ani plini de emotie si de incordare, dupa ce vestea alarmanta a s
cufundarii Belgicai a facut de mai multe ori inconjurul Europei, zdrobindu-i ini
ma batranului Gheorghies Racovita, expeditia se intoarce pe batranul continent.
De Gerlache, Amundsen si Racovita iau cele mai mari decoratii din partea regelui
Leopold al II-lea al Belgiei. In cazul lui Emil Racovita, distinctiile sunt dub
late de Legiunea de Onoare a Frantei, o data Comandor si o data Cavaler. A fost
modul prin care Franta a tinut sa remarce meritele stiintifice ale celui pe care
l-a instruit in Stiintele Naturii si l-a recomandat apoi pentru expeditia antar
ctica.
Dedicatie de la Polul Sud
Participarea la expeditia belgiana e cea mai mare realizare a lui Emil Racovita,
sustine profesorul Iosif Viehmann.
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Faimosul Amundsen il tunde pe savantul Racovita
Colectiile alcatuite de Emil Racovita in Expeditia "Belgica" insumeaza circa 1.2
00 de piese zoologice si 400 de piese botanice stranse in Patagonia, de pe tarmu
rile antarctice si din sondajele oceanice efectuate pe tot parcursul calatoriei.
Lor li se adauga o documentatie fotografica formata din peste 200 de clisee, un
obiect de studiu de o consistenta si o diversitate rare pentru acele timpuri.
Dincolo de valoarea observatiilor, aventura antarctica a lui Emil Racovita a ins
emnat si certificarea intrarii sale intr-un circuit al marilor valori stiintific
e. Dovada a respectului pe care tanarul Racovita si l-a castigat pe Belgica e un
amanunt pe care profesorul Viehmann nu-l poate omite: "Cativa ani mai tarziu, A
mundsen ajunge la Polul Sud si publica "Au Pole Sud". Primele zece volume sunt d
e colectie, cartonate, speciale. Pe al saptelea exemplar scrie frumos, caligrafi
c, "A mon cher ami, Emile Georges Racovitza, 1912"". Semneaza Roald Amundsen, ce
l mai mare explorator al tuturor timpurilor.
O expeditie istorica
Drumul vasului Belgica spre Polul Sud, sub comanda lui Adrien de Gerlache, a int
rat in istoria stiintei drept una dintre cele mai fascinante si mai dificile din
tre primele expeditii antarctice.
Emil Racovita - Aventura la Polul Sud
Insula Cobalcescu, denumita astfel dupa numele unui profesor al lui Racovita
Este prima expeditie pur stiintifica in Antarctica si prima ocazie cu care omul
a petrecut o iarna intreaga in zona Polului Sud. I-a avut la bord pe reputatii e
xploratori Roald Amundsen si Frederick Cook, iar ca principal cercetator, pe nat
uralistul roman Emil Racovita.
Expeditia inscrie pe harta inca incompleta a Antarcticii o stramtoare si mai mul
te insule, una dintre ele numita de Racovita "Insula Cobalcescu". Materialul adu
nat a constituit obiectul unui numar de 60 volume publicate, reprezentand o cont
ributie stiintifica mai mare decat a tuturor expeditiilor antarctice anterioare

luate la un loc. Savantul roman a intreprins un studiu aprofundat asupra vietii

balenelor, pinguinilor si a altor pasari antarctice, fapt care i-a adus o uriasa
reputatie internationala.