Sunteți pe pagina 1din 3

Dezvoltarea i validarea modelelor de prognoz concepute pentru a putea prezice

aptitudinile in scaunul cu rotile la externarea din cadrul programului de reabilitare


a leziuniilor mduvei spinrii
Obiectiv: Dezvoltarea si validarea unor modele statistice pentru a prezice aptitudinile in scaunul
cu rotile ale bolnavului de la startul internarii in cadrul reabilitarii leziuniilor maduvei spinarii.
Plan: Potentialul grupului de studiu.
Locul: Opt centre de reabilitare olandeze.
Subiectii: O sut patruzeci i doi pacieni cu leziuni ale mduvei spinrii.
Principalele msuri: Modele au fost dezvoltate cu timpul de performan i capacitatea de scor la
t2 ca variabile dependente iar t1 scorurile de performan in timp precum vrsta, sexul, indicele
de mas corporal si caracterul complet al leziunii ca variabile independente. Modelele statistice
au fost evaluate prin compararea scorurilor individuale estimate cu scorurile efectiv msurate.
Concluzie: Modelele de prognostic dezvoltate n acest studiu, pentru a prezice viitoarele
abilitati in scaunl cu rotile ar putea contribuii la planificarea cursului de reabilitare. Modelele ar
trebuii sa fie utilizate cu precautie in practica clinica de zi cu zi, dar se pot adauga informatii
utile la experitzarea clinica a fiecarui pacient.
Introducere
Majoritatea pesroanelor cu leziunii a maduvei spinarii sunt dependente de un scaun cu rotile,
fapt ce poate avea impact asupra activitatiilor de ansamblu. Pentru mentinerea independentei,
competentele si capacitatiile sacunelor cu rotile sunt de mare importanta pentru persoanele cu
leziuni a maduvei spniarii.Prin urmare, in setariile clinice, o buna echilibrare aeroba si anaeroba
este sustinuta. Acest antrenament ar trebui combinat cu instructiuni despre tehnicile de propulsie
si informatii despre abilitatiile necesare in timpul activitatiilor zilnice precum, negocierea unei
pante sau trecerea unui prag.
MacPhee a aratat ca o perioada scurta de formare a competentelor in scaunul cu rotile a dus la
un scor mai bun in cadrul celor 25 de intrebari la test. Kilkens a aratat ca abilitatiile in scaunul cu
rotile s-au imbunatatit in timpul reabilitarii. Monitorizarea progreselor este importanta pentru a
putea individualiza un program special de tratament.
Testele pentru scaunul cu rotile, sunt descrise in literatura de specialitate, avand ca scop
cercetarea, dar, de asemenea, sunt folosite pentru monitorizarea fiecarui pacient in timpul sau de
rebilitare. Pentru ultimii opt ani de studiu multicentric olandez Reabilitarea coloanei vretebrale
fracturate a investigat dezvoltarea si rezultatele procesului de rebilitare pentru persoanele cu
maduva spinarii prejudiciata. Ca parte a acestui proiect, s-a dezvoltat un circuit pentru scaunul cu
rotile pentru a masura timpul de performanta in cadrul internarii si dupa aceasta. Urmatorul pas
in acest studio multicentric este de a pune in aplicare o baterie de teste dezvoltate exclusive
pentru scaunul cu rotile. Procesul de monitorizare va fi comunicat echipei de reabilitare pentru a
omtimiza reabilitarea individuala si pentru a imbunatatii leziuniile maduivei spinarii.
Pe scurt scopul acestui studiu este de a dezvolta si valida modele statistice pentru a putea
prezice performantele in scaunul cu rotile. Versiunea de cercetare (8 teste) a circuitului scaunului
cu rotile va fi utilizata pentru studiul de investigare.

Metode

Datele au fost folosite din grupul de studiu olandez Tulpina fizica, capacitatea de munca si
mecanismele de restaurare a mobilitatii in reabilitarea persoanelor cu leziuni a maduvei spinarii.
In Olanda grupul de stiudiu a fost recrutat din opt centre de reabilitare specializate pe leziuni a
maduvei spinarii. Subiectii au fost eligibili pentru studiu daca au avut leziuni a maduvei spinarii,
cu varsta intre 18 si 65 de ani, au fost clasificati cu A, B, C, D pe scala Asociatiei Americane de
Leziuni a Spinarii. Toate testele si protocoalele au fost aprobate de catre centrul medical de etica
olandez. Toti subiectii au primit o informare si si-au dat consimtamantul pentru procedura de
testare.
Plan
Datele au fost colectate de la inceputul reabilitarii active si au fost procesate de asistenti
instruiti cu experienta paramedicala in trecut.
Personalul si caracteristicile leziunilor
Informatiile privind varsta si genul au fost colectate la inceputul programului de reabilitare.
Caracterisiticile leziunilor au fost determinate folosind criteriile America n Spinal Injury
Association. Masa coroporala a fost masurata pentru a determina indicele masei corporale, si
inaltimea a fost masurata la inceputul programului si la sfarsitul acestuia.
Circuitul pentru scaunul cu rotile
Circuitul pentru scaunul cu rotile este un test pentru evaluarea performantei. Versiunea de
cercetare a circuitului este formata din diferite 8 sarcini standardizate: 1) figura in forma de 8; 2)
traversarea unui prag; 3) montarea unei platform; 4) 15m sprint; 5) transferul; 6) negocierea unei
pante de 3% pe o banda de alergare; 7) negocierea unei pante de 6% pe o banda rulanta; 8)
propulsia scaunului cu rotile timp de 3 minute pe o banda de alergat. Parcurgerea circuitului duce
la obtinerea unui punctanj in functie de performanta. Toate elmentele de testare, care sunt
efectuate in mod adecvat, independent si intr-o anumita perioada de timp duc la obtinerea unui
punct. Toate punctele se aduna pentru a obtine un scor generala variind de la 0 la 8. Subiectii au
fost instruiti pentru a indeplinii sarcinile la capacitatea lor maxima.
Statistici
In primul rand subiectii cu date lipsa au fost exclusi din baza de date. Ulterior, subiectii cu
scoruri maxime au fost exclusi deorece aceste scoruri nu se pot imbunatati pe timpul programului
de reabilitare. Datele ramase au fost impartite aleatoriu in doua probe: (1) un esantion de de
dezvoltare a modelelor statistice si (2) un esantion pentru validarea datelor. Raportul dintre
numarul de subiecti si numarul de variabile independent ear trebui sa fie cel putin 5:1 si in mod

ideal aproximativ 20:1. Cu date 117-134 de subiecti disponibili si sase variabile independente in
model , raportul pentru acest studiu a fost 15:1, care sa conduca la cel putin 90 de subiecti in
cercetare. Prin urmare datele au fost impartite in mod aleatoriu: esantionul de cercetare
(aproximativ 80% din date) si proba de validare (aproximativ 20% din date).