Persoanele in dreptul privat roman

Potrivit dreptului roman ca o fiinta umana sa poata participa la viata juridica ea trebuie sa dispuna de
capacitate juridica sau personalitate (caput).Caput reprezinta echivalentul actului capacitatii juridice
civile,care semnifica aptitudinea de a avea drepturi si obligatii,de a executa drepturile si de a executa
obligatiile.Capacitatea juridica apare odata cu nasterea si inceteaza odata cu moartea fizica sau
juridica.Ca exceptie copilul conceput se considera ca si nascut daca interesele lui o cer.Capacitatea
juridica deplina presupune intrunirea urmatoarelor elemente:
1.Statut de cetatean roman
2.Statut de persoana libera
3.Statut de sef de familie
4.Gen masculin
5.O anumita virsta
6.Starea psihica normala
Sunt cunoscute trei categorii de limite a capacitatii juridice a persoanei:
1.Limitarea maxima a capacitatii juridice care presupune pierderea libertatii si implicit pierderea
statutului de cetatean si a statutului de sef de familie.
2.Limitarea medie presupune pierderea statutului de cetatean ca urmare a exilului sau a emigrarii.
3.Limitarea minima a capacitatii juridice presupune pierderea sau modificarea statutului juridic.
Statutul juridic al cetatenilor romani:Cetatenii romani se bucurau de totalitatea drepturilor civile si
politice,si in special de dreptul de a incheia acte juridice conform dreptului civil roman,de a incheia o
casatorie,de a participa la legiuni.Dreptul de a alege si dreptul de a candida la vrio functie in stat.
Cetatenia romana se dobandea prin nastere sau prin alte acte ulterioare nasterii cum sint eliberarea
din sclavie,adoptia,merite deosebite fata de societatea romana sau in baza legii.Copilul daca se nastea
in casatorie era considerat cetatean roman,daca in afara cetateniei obtinea statutul mamei.
Virsta:
1 categorie:Copii pina la 7 ani erau lipsiti de capacitate de exercitiu,adica de aptitudinea de a realiza
de sine statator drepturile
2.Copii de la 7 pana la 12 sau 14 ani,aveau capacitate juridica limitata,puteau doar sa obtina cateva
drepturi.
3.Persoanele pana la 25 de ani,de la inceput erau deplin capabili dar capacitatea lor treptat a fost
limitata.Daca nu aveau parinti,incepand cu sec. 3 e.n in mod obligatoriu se supuneau curatelei.
4.Persoanele de la 25 de ani in sus nu se supuneau curatelei si erau pe deplin capabili.
Statutul juridic al latinilor si peregrinilor
Latinii ocupau o pozitie intermediara intre cetateni si necetateni (peregrini).
1 cat. de latini-Latinii vechi erau rude de sange cu romanii si dispuneau de drepturi civile si
politice,cu exceptia dreptului de a fi ales si de a participa la legiune
2 cat. de latini-latinii coloniali,sunt locuitorii coloniilor intemeiate de romani.
3 cat. de latini-Latinii iuniani sunt sclavii dezrobiti fara forme solemne,despre ei se spunea ca traiesc
liber dar mor sclavi.
Peregrinii:
1.Peregrinii obisnuiti-nu dispuneau de careva drepturi cunoscute cetatenilor,intre ei peregrinii se
conduceau de propriile obiceiuri
2.Peregrinii deditici-sunt locuitorii cetatilor care s-au opus expansiunii roman,nu aveau nici un fel de
drepturi.
Statutul juridic al sclavilor:
Sclavul era considerat obiect,bun,ce putea fi exploatat in cele mai diverse
moduri(vandut,cadonat).Stapanul avea drept de viata si de moarte asupra lor.
In vederea cointeresarii sclavilor stapanii au inceput sa le acorde bunuri in administrare (peculiu),tot
ce dobindea sclavul prin administrarea peculiului treceau la stapan,dar cu economiile pe care le
facea,sclavul isi dobindea libertatea.

Sclavia avea mai multe surse (prizonieri de razboi,persoanele condamnate pentru datorii,copii nascuti
de la sclavi,etc) Daca mama copilului (sclava) intr-o oarecare perioada de la conceptie pana la
nastere era libera,copilul se nastea liber.
Dezrobitii:
Dezrobitii sunt sclavii eliberati din sclavie.Fata de intreaga societate erau considerati liberi,insa fata
de fostul stapan ramaneau incontinuare dependenti.Fata de patron dezrobitii aveau un sir de
obligatii.Obligatia de respect,pentru incalcarea acestei obligatii dezrobitul putea fi reintors in
sclavie.Obligatia de a presta servicii patronului precum si obligatia de intretinere a patronului si
familiei acestuia in caz de necesitate.Dezrobirea se putea face prin forme solemne sau
nesolemne,Formele solemne erau:
Prin testament,daca stapanul moare,prin inscrierea sclavului in lista oamenilor liberi cu ocazia
recensamantului si printr-un proces de judecata simulat.
Persoanele juridice:
Persoana juridica nu este o persoana existenta in realitate,ci o persoana imaginara care se considera
subiect de drepturi si obligatii.Persoana juridica poate participa la raporturi juridice civile,doar daca
aceste raporturi au un caracter patrimonial.Romanii considerau persoane juridice:
statul,provinciile,municipiile,curiile municipale,colegiile de preoti.Persoana juridica trebuie privita
distinct de membrii care o formeaza.