Sunteți pe pagina 1din 1

Traditionalismul, modernismul si avangarda sunt trei termeni generici, care incearca sa acopere

experientele si varietatea lirismului interbelic, noutatea formelor artistice estetice intr-o perioada in
care curentele literare tind sa interfereze
Daca din simbolism se dezvolta modernismul, inclusiv cel extremist al avangardei, din samanatorism si
poporanism va lua nastere traditionalismul, considerat, datorita elementelor lui de noutate, un
modernism autohtonizat.
Modernismul include miscarile artistice si, implicit, pe cele literare care exprima o ruptura fata de
traditie. Peplan european aparitia modernismului este marcata de volumul Florile raului de Charles
Baudelaire. La noi, el a fost teoretizat de Eugen Lovinescu si se concretizeaza in trei ipostaze:
modernismul clasic, moderat si programatic (de avangarda).
Reprezentantii avangardei sunt Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Stephan Roll ori Geo Bogza,iar poeti
precum Ion Vinea, B.Fundoianu, Adrian Maniu sau Alexandru Philippide ilustreaza un modernism
moderat.
La baza poeziei moderniste stau anumite principii, cum ar fi renuntarea la speciile reflexivemoralizatoare sau descriptive, refuzul copierii realului in favoarea interioritatii si preocuparea pentru o
poezie de cunoastere care vizeaza aspectele metafizice. Se apeleaza la fragmentarismul textului, la
disonanta dintre continut si forma sau la estetica uratului ,manifestata prin preferinta pentru grotesc,
pentru anormalitate. Limbajul se caracterizeaza prin ambiguitate, prin functia sa simbolica si prin
incercarea de a crea universuri posibile datorate imaginatiei poetilor.
Tradirtionalismul este cea de-a doua directiva importanta a perioadei interbelice, chiar daca e mai
degraba un program decat o sensibilitate reala (N. Manolescu), il putem identifica in opera unor poeti
ca Ion Pillat ori Vasile Voiculescu.
Vazut ca expresie a unei nevoi creatoare de valori autohtone, traditionalismul poetic polemizeaza cu
ideea imitatiei lovinesciene a formelor poeziei franceze. Traditionalismul a revitalizat teme romantice
mai vechi, precum folclorul, mitul sau latura ortodoxiei in spatiul romanesc, ecourile lor gasindu-se si la
alti reprezentanti ai liricii interbelice precum Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.