PTH Arhitectura-Caiet de Sarcini PDF

S.C. ASI METRIC S.R.L.
BACAU
J04/283/2005, C.U.I. 17204510, str. Mihai Viteazu nr. 2, camera 15, tel. 0334 405127
www.asimetric.ro
CONSOLIDARE BLOC DE LOCUINTE str. Martir Horia, nr. 22 sc. A, mun. Bacau, Beneficiar: MUNICIPIUL BACAU
CONSOLIDARE BLOC DE LOCUINTE

DIN STRADA MARTIR HORIA, NR. 22, SC. A
proiect nr. 13 / 2012
Proiectant arhitectura:
S.C. ASIMETRIC SRL BACAU
Birou de proiectare arhitectura,
structura, urbanism
Beneficiar: MUNICIPIUL BACAU
CAIET DE SARCINI
S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

www.asimetric.ro
BORDEROU
GENERALITATI
01. ZIDARII SI MORTARE PENTRU ZIDARII
02. DESFACERI
03. COMPARTIMENTARI DIN GIPS CARTON
04. TENCUIELI INTERIOARE
05. IZOLATII HIDROFUGE
06. ZUGRAVELI SI VOPSITORII
07. PLACARI CU FAIANTA
08. TAMPLARIE DIN LEMN, PVC, METALICA, GLAFURI, FERONERIE
09. SAPE PARDOSELI
10. PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT, GRESIE, MOZAIC, CIMENT SCLIVISIT
11. CONFECTII METALICE
12. LUCRRI DE TERMOIZOLAII si TERMOSISTEME
13. TENCUIELI EXTERIOARE
14. TINICHIGERIE
15. TROTUARE DIN BETON
ntocmit,
arh. Paul ADAM

www.asimetric.ro
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune, ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea lucrarilor, transportul materialelor, etapele de executie, finisarea lucrarilor, controlul si
conditiile de aplicare.
La executarea lucrarilor se vor respecta in primul rand prevederile standardelor si normativelor
in vigoare, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Executantul va asigura prin mijloacele proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Executantul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului, verificarile suplimentare, fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Executantul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a lucrarilor, cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
1.1 Legislatie
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile cuprinse in piesele scrise si desenate ce fac
obiectul proiectului CONSOLIDARE BLOC DE LOCUINTE DIN STRADA MARTIR HORIA, NR. 22, SC. A toate specificatiile cuprinse in proiectul tehnic si detaliile de executie, precum si prevederile cuprinse
in legislatia, normativele, prescriptiile si standardele in vigoare.
Enumeram principalele legi, normative care trebuie avute in vedere la executarea constructiilor in
conformitate cu legislatia romaneasca:
Legea nr. 50/1991 republicata privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri
pentru realizarea locuintelorLegea nr. 125/1996 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea
executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor,
Legea nr. 453/2001 si Ordinul MLPTL nr. 1.943/2001, Legea nr. 401/2003
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
STAS nr.12400/2-88 Performante in constructii
Hotararea Guvernului nr. 731/1991 privind aprobarea regulamentului de atestare tehnicoprofesionala a specialistilor cu activitate in constructii
Hotararea Guvernului nr. 273/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
-
Normativ P-130-97 privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor indicativ
HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii;

Legea 137/1995 - privind protecia mediului.
Ordonata de Urgenta 7816/200 privind regimul deseurilor
Legea 106/1996 privind normele de protecia civil;
Legea 481/2004 privind protectia civil
NORME SSM SI PSI
Directiva CEE 89/ 391 privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor;
- Legea securitii si sntii in munca nr. 319/ 2006;
- Normele metodologice ,aprobate prin HG 1425/ 2006 privind aplicarea prevederilor Legii
nr.319/2006;
- HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau
mobile;
- HG 1051/ 2006 privind cerine minime de securitate pentru manipularea manual a maselor;
- HG 1028/ 2006 privind cerinele minime de securitate la utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare;
- HG 493/ 2006 privind cerinele minime de securitate la expunerea lucrtorilor la zgomot;
- HG 1091/ 2006 privind cerinele minime de securitate pentru locul de munc;
3

www.asimetric.ro
- Masuri de protectie a muncii: Legea 319/2006, Hotarare 1425/2006 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor ,,Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006,,
Hotarare 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, Hotarare 1146/2006 privind
cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca.
- Ordin 9/N/15.03.1993 al MLPAT Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii.
- Ordonanta 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor.
- Ordin 775/1998 pentru aprobarea Normelor Generale de P.S.I.
- Normativ NP 086/2005 privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor.
1.2 Lucrari propuse a fi executate _ Lucrari cu specific de arhitectura:
Lucrarile prevazute a fi executate in cadrul capitolului de lucrari de desfaceri sunt urmatoarele :
o desfacerea peretilor si a parapetilor avariati,
o desfacerea tencuielilor interioare si exterioare si a izolatiilor termice la peretii ce vor fi
camasuiti,
o desfacerea pardoselilor existente in incaperile in care se fac lucrari de consolidare, astfel:
integral a celor din parchet si partial (doar pe conturul peretilor consolidat si a traseelor de
instalatii) a pardoselilor din mozaic si gresie (pe zona in care se vor desface se vor turna sape de
egalizare pentru aducere la nivel),
o desfacerea invelitorii din tabla zincata si a sarpantei partiale din lemn,
o desfacerea partiala a tuturor straturilor acoperisului terasa langa peretii de consolidat,
o desfacerea tamplariei existente deteriorate in vederea inlocuirii cu tamplarie din profile pvc cu
geam termoizolant;
o dezafectarea resturilor de instalatii interioare, inclusiv a obiectelor sanitare distruse ramase,
o precum si altele neprvazute.
Lucrarile prevazute a fi executate in cadrul proiectului de arhitectura sunt urmatoarele :
o refacerea peretilor de inchidere,
o repararea tencuielilor interioare la pereti si tavane;
o refacere hidroizolatie terasa;
o finisaje interioare noi la pardoseli:
- repararea pardoselilor din mozaic turnat si a plintelor in holuri, casa scarii, logii si debarale;
- parchet laminat in camere (de trafic mediu) si in holuri (de trafic intens)-solutie adoptata
pentru a nu supraincarca pardoseala din mozaic sau gresie existenta;
- gresie in baile in care se desface ce existenta;
o finisaje interioare noi la pereti si tavane:
- refacere glet de ipsos, la pereti si tavan, in incaperile in care se refac tencuielile sau
amorsarea peretilor ce nu se consolideaza,
- vopsitorie interioara lavabila cu vopsea de dispersie, in doua straturi, culoare alba;
o inlocuirea usilor de interior deteriorate,
o inlocuirea tamplariei exterioare avariate cu tamplarie din profile pvc cu geam termoizolant;
o termoizolarea peretilor exteriori, precum si a soclului;
o repararea/refacerea finisajelor exterioare la pereti;
- tencuiala decorativ cu granulaie de 1,5mm, textur periat, culoare gri deschis si
granulaie de 3mm, textur striat, culoare crem (conform proiect arhitectura);
- tencuiala decorativ cu granulaie de 3mm, textur scoar de copac, culoare gri nchis la
soclu;
o refacere partiala trotuare pe conturul cladirii.
Lucrarile prevazute se vor executa conform caietelor de sarcini pe categorii de lucrari anexate.

www.asimetric.ro
Capitolul 01: ZIDARII

1.1
GENERALITI
Prezenta documentaie conine cerinele tehnice minime obligatorii necesare elaborarii
ofertelor de licitaii:
Documentaia va fi completat cu un proiect de specialitate care va conine: proiect de
arhitectura, proiect de rezisten, proiecte de instalaii.
Construcia este :
Categoria de importanta C conform conform HGR 766/1997
Clasa de importanta III conform P 100-1/2006
Obiectul specificaiei
TIPUL LUCRARILOR
Prezentul capitol cuprinde specificaii tehnice pentru zidriile din mortarele aferente.
1.2
DATE GENERALE
1.3
CONCEPTE DE BAZ
Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale, sarcinile
orizontale si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le nchid.
Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la sarcinile date
de finisaje, la presiunea vntului si la alte solicitri rezulate din functiunile spatiilor pe care le inchid.
Peretii portanti si neportanti trebuie s asigure protectia termica, fonica si acustica a
fundatiilor.
1.3.1 Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie.
Daca nu se precizeaza altfel contractorul va executa zidariile in conformitate cu STAS-urile n
vigoare la data executiei lucrarilor. Mai jos se prezint o schema simplificata cu domeniile de utilizare a
materialelor de baz pentru zidarii.
Materialul de baza: Caramizi si blocuri ceramice
Destinatia: Zidarie simpla armata sau complexa pentru pereti portanti sau neportanti la pereti de
nchidere sau compartimentare
Conditii de mediu : Grosimea minima a zidurilor de caramida sau de blocuri rezulta
din tabelul din ANEXE.
Gradul de rezistenta la foc si la explozie: Zidaria din caramida si blocuri ceramice este incombustibila
si are rezistenta la foc diferentiata n functie grosimea ei. La peretii antifoc nu se vor folosi blocuri cu
goluri orizontale.
Gradul de izolare fonica: Indicele de zgomot aerian trebuie s corespunda cu STAS 6150-68
Gradul de protectie antiseismica: Se alcatuieste si se dimensioneaza n conformitate cu normativele P
100-78 si P 2-75 (cu modificarile ulterioare). La peretii portanti nu se vor folosi caramizi si blocuri cu
goluri orizontale.
1.4
DESCRIERE
Zidriile realizate din corpuri ceramice cu goluri verticale (40-50%) se vor utiliza:
o La peretii exteriori: GVP 290X240X138
o La parapetii logiilor: GVP 500X115X238
Se vor respecta n special prevederile CR6-2006 Cod de proiectare din zidarie si de "P100 1/2006
partea I prevederi de proiectare pt. cladiri referitoare la toate aspectele privind conformarea,
punerea in opera, gabarite accesorii.
1.5
CERINE DE CALITATE PENTRU ZIDRIE
SIGURANT SI STABILITATE
Zidria trebuie s reziste la actiunile izolate sau combinate ale: agentilor atmosferici
(vnt, temperatur, nsorire ), agentilor chimici si biologici si solicitrilor seismice.
ACTIVITATEA SEISMIC
Descrierea amnuntit face obiectul unui caiet de sarcini de structuri
ACIUNEA VNTULUI
Descrierea amnuntit face obiectul unui caiet de sarcini de structuri
5

www.asimetric.ro
1.6
COMPORTAREA LA FOC
Toate elementele din zidrie vor trebui s aib o clas de reactie la foc A1
STANDARDE SI NORMATIVE
CR 6 -2009
Codul de proiectare pentru structuri din zidrie
P 2-85 Normativ privind alctuirea si calculul structurilor din zidrie.
P 104-83
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si
P 68-74
Normativ privind gradul de protectie termic a cldirilor.
P 100-92/04
Normativ de proiectare antiseismic a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
C 17-82
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
C 126-75
Normativ pentru alctuirea si executarea zidriilor din crmizi si blocuri ceramice.
C l4-82
Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de
zidrie.
C 190-79
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi de
fosfogips si zgura expandat.
C 125-81
Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonic a cldirilor.
C 139-79
Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatr brut.
C 16-79
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor si instalatiilor aferente.
C 56-86
Normativ pentru verificarea calittii lucrrilor de constructii si instalatii aferente.
C 198-79
Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor de
pereti din ipsos si alte materiale locale.
C 140-79
Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat.
C 19-79
Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii
N.P.22-77
Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistent la foc, categoriei si clasei de
pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor.
N.P.23-77
Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea
elementelor de constructii.
1.8.
MATERIALE SI PRODUSE PRINCIPALE
Sibol Tipuri de perei
Pereti din zidrie, crmid si blocuri ceramice
Tipuri de pereti
Materiale
Caracteristici
Norma tehnica
Pereti din zidarie

caramida si goluri
ceramice
Blocuri ceramice cu goluri

verticale, marca 50, marca
100
500x115x238
290X240X138
STAS 5185/I-86
STAS 5185/II-86
Calitatile materialelor la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie sa corespunda normelor

urmatoare:
Var hidratat n pulbere pentru construcii
Var pasta
Argila pentru mortare pe baza ciment
Ipsos pentru construcii
Cimenturi
Aracet pentru mortare
Agregate nisip natural de cariera
Apa
Adeziv plastifiant Disan
Acceleratori pentru intarire
Intarzietori de priz
Aditiv impermeabilizator
1.9.
STAS 9201/80
STAS146/70
STAS4686/71
STAS 545/71
STAS1500/77
STAS388/8
STAS1667/76
STAS 970/73
STAS 7514/70
STAS 2703-80
C17-1978
STAS 8573-78
AUXILIARE (MORTARE)
COMPOZITIE (la 1m3)
TIPURI PRINCIPALE
6

www.asimetric.ro
Ciment kg
Mortare pentru zidarii din caramizi
pline sau din blocuri din beton cu
agrgate uoare (var past sau var
hidratat):
M-10Z (var-ciment)
M-25Z (ciment-var)
M-50Z (ciment-var)
M-100Z (ciment-var)
o
o
o
o
F/25-117
M/31-112
F/25-165
M/31-157
F/25-165
M/30-157
F/30-275
M/30-323
Var m3
Nisip kg
0,10
1660
Ap
m3
0,310
0,100
1660
0,305
1600
0,305
1600
0,310
Aracet
kg
Mortarele pentru zidarii pot fi preparate i cu cenu de termocentral, conform completrilor

la Instruciunile tehnice C17-78 publicate n Buletinul Construciilor nr.6/1980.
Pentru specificaii cu privire la mortare pentru zidrii, se va consulta capitolul..
Crmizile, blocurile i alte materiale pentru zidrie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri,
sprturi i alte defecte care ar putea afecta aspectul i rezistena zdriei. Acestea vor fi curate
i nu vor fi admise atunci cnd sunt murdare sau unse.
Materialele de zidrie care prezint sprturi, deformri, fisuri sau abateri de la dimensiunile i
toleranele armise, vor fi sortate i respinse cu aprobarea proiectantului (consultantului).
1.20.
o
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se vor asigura cantitile necesare pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii,
conform programului de lucru.
o Materiale pentru zidrii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul i acela
productor pentru ntreaga cantitate necesar.
o Transportul se va asigura paletizat i nfoliat pn la punctul de lucru de lucru, cu mijloace
de transoprt adecvate. Se vor acoperi imediat dup livrare la antier, astfel nct s se evite
expunerea la intemperii i la radiaia solar excesiv i astfel, s se aigure starea adecvat
de uscare i temperatur, n momentul punerii n oper. Materialele pentru zidrie se vor
pstra n stare uscat, ferite de aciunea ploii, zpezii, soarelui.
o materialele pentru zidrii se vor aproviziona containerizat i se recomand manipularea lor
mecanizat pe tot traseul de transportat pn la punctul de lucru.
o Nu se admite transportul n vrac i descrcare prin basculare.
o nainte de utilizare, blocurile ceramice trebuie bine udate i se va folosi mortar de marc
corespunztoare standardelor n vigoare.
o Aciunea razelor UV asupra foliei de proteciei impune perioada mazim de depozitare a
paleilor n aer liber la max. 6 luni.
o Se vor verifica n permanen orizontalitatea, verticalitatea, planeitatea cu nivela i firul de
plumb.
o Manipulrile se vor face ngrijit, cu atenie pentru a se evita degradrile (ciobiri, spargeri,
fisuri etc.)
o Materialele pentru zidrii se vor depozita ordonat, n stive, grmezi, lzi, containere, n
locuri ferite i protejate.
EXECUTIA ZDARIEI
ABATERI PERMISE
Tolerantele de execuie:
Suprafeele pereilor, colurile interioare i exterioare se vor executa cu firul cu plumb,
furtunul de nivel, nivela n montura de lemn (poloboc), colarul de lemn sau metal la 90 0,
echere mari de lemn cu o latura de 70cm, dreptare1-4/4x15 sau 5x15, abloane sau orice alte
scule i dispozitive de lucru care asigura calitatea corespunzatoare zidariei.
La executia zidariilor se vor respecta urmtoarele abateri maxime admisibile:
1. La dimensiunile zidurilor:
limea de pn la 10cm: 4mm;
limea de 15 cm: +4mm sau -6mm;
limea de 20cm: +5mm sau 7mm;
limea de 25cm :+6mm sau 8mm.
limea de 30cm sau mai mare:+10 sau 10mm;
7

www.asimetric.ro
2. La dimensiunile golurilor:
egal mai mic de 1m: 10mm;
egal mai mare de 1m:-15mm, -10mm;
3. La dimenssiunile n plan ale ncperilor:
latura mai mica de 3m: 15mm;
latura mai mare de 3m: 20mm;
4. La dimensiunea rosturilor:
verticale: +3,-2mm;
orizontale:+3,-2mm.
5. La planeitatea suprafeelor:
8mm la 2,5 m n orice direcie
6. La rectiliniaritatea muchiilor:
4mm la 2,5m sau 15m pe toat lungimea
7. La verticalitatea muchiilor i a suprafeelor:
6 mm la metru sau 10mm pe etaj
8. Abateri fa de orizontala asizelor:
3mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea peretului
OPERAIUNI PREGTITOARE
Inspectare:
Se vor inspecta zonele i condiiile n care urmeaz s se execute zidriile. Nu se vor
ncepe lucrrile nainte de intrunirea condiiilor satisfctoare.
Inainte de nchiderea cu zidrie a unui spaiu, se vor ndeprta resturile i se va cura
zona ce urmeaz a fi nchis.
nainte de nceperea execuiei, se vor pregti:
degajarea frontului de lucru;
asigurarea cilor de acces pentru materiale i oameni;
asigurarea spaiilor de depozitare n zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie
i a mortarului;
aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive i utilaje necesare;
montarea schelelor, balustradelor de protecie;
punerea n funciune a echipamentelor i a utilajelor de ridicat;
verificarea pompei de mortar i probarea ei;
trasarea i verficarea axrii zidriei;
verificare i indreptarea materialelor verticale i orizontale care leag zidria de
strucur;
poziionarea golurilor de ui i ferestre, palei, alte goluri etc.
rectificarea unor neregulariti din structur.
ROSTURI
o grosime rosturilor orizontale este de 12mm;
o grosime rosturilor orizontale este de 12mm;
o umplerea rosturilor se face mai putin -1-1,5 cm de la faa zidului;
ANCORAJE
o ancorarea zidriei de structura cladirii (stalpi, diafragme) se face cu mustile din otel
beton prevzute n structur si/sau n zidarie, sau cu agrafe fixate cu bolturi impuscate
sau forate
o legura zidarie cu structura se face prin aplicarea unui pri de mortar de ciment, iar
rostul dintre zidrie i structur se umple complet cu mortar.
o barele de armtur prevzute n zidrie se vor pozitiona corect, iar grosimea rostului
de mortar va acoperi corespunztor barele de armatur.
ZIDRIE MIXT (confinat):
o de regul armtura stalpilor se face n carcase, care se monteaz naintea execuiei
zidriei.
8

www.asimetric.ro
o
o
o
o
mustile de legtur dintre rosturile zidriei vor strbate carcasele stlpilor i vor
avea margin de ancoraj necesar.
mortarul din rostul orizontalal zidriei pe latura adiacent stlpului se las neumplut 2
cm.
turnarea betonului n stlpi se face n straturi cu nlimea de cca. 1m dup udarea
prealabil a zidriei i cofrajului: ndesarea se face manual cu vergele.
deasupra i dedesubtul golurilor de zidrie (n primul rost de la gol, se vor prevedea
armturi orizontale, care se voe ancora de la gol 500mm.
ALTE PRESCRIPTII:
o zidria se ncepe de la coluri;
o ntreruperile se las sub form de trepte
o la ntreruperea lucrului nu este permis aternerea mortarului peste ultimul strat de
crmizi sau blocuri;
o suprafee verticale se vor peria n timpul execuiei i se vor pstra in stare de curenie;
o spaiul dintre tocurile tmplriei i zidrie (cnd se monteraz anterior) vor fi umplute
cu mortar:
o deasupra golurilor, acolo unde se indic n plane, se vor prevede buiandrugi din beton
armat(prefabricai sau monolii), conform detaliilor anterior aprobate i armai
corespunztor specificaiilor;
o se vor prevedea piesele nglobate n zidrie necesare prevzute n planuri i specificaii
(ghermele, dibluri, piese metalice nglobate, etc.) a cror schie au fost aprobate n
prealabil aprobate de proiectant.
1.21.
o
o
o
o
CURAIREA I PROTECTIA LUCRARILOR

Lucrarile se vor executa meninnd pe ct posibil o stare de curenie corespunztoare, se vor
ndeprta resturile de mortar de pe laturi, nainte de a se ntri;
Zidria trebuie s rmn curat, fr pat de mortar sau cu scurgeri de mortar;
Suprafeele de zidrie vor fi protejate pe durata execuie lucrrilor atunci cnd nu se lucreaz
la ele;
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada ntreruperii lucrrilor, zidurile expuse se vor
proteja la partea superioar cu folii de polietilen.
1.22.
o
o
o
VERIFICRI I REMEDIERI N VEDEREA RECPIEI LUCRRILOR

Se verific nscrierea n toleranele admise;
Se indic modul de realizare a calitii execuiei conform prezentelor specificaii;
Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere parial sau total a lucrrilor, n
funcie de cum va decide consultantul (proiectantul), urmtoarele:
nerespectarea prezenelor specificaii;
folosirea materialelor necorespunztoare;
trasare i execuie greit fa de axe;
execuia de goluri, gherme, dibluri, piese nglobate, n alte poziii dect
cele spacificate n planuri i schie.
Reguli i metode de verificare:
o se vor respecta planurile i specificaiile lucrrii;
o verificrile se fac n timpul i dup terminarea lucrrilor pe sectoare i zone;
o materialele care prezint ndoieli privind calitatea i ncadrarea n clasele de calitatea prescrise
se vor supune verificrilor de laborator conform prescripiilor;
o verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite ntre dou dreptare de 1m aezate pe
feele zidurilor;
o verificrile eserii corecte a zidriei, armrii, legturii la coluri, ancorarilor se fac n cursul
execuiei prin examinri vizuale:
verificarea planeitii supraf. superioare a asizelor se face cu polobocul i dreptarul de
2m lungime;
verificarea verticalitii suprafeelor i muchiilor se face cu firul cu plumb, polobocul i
dreptarul de 2m;
verificarea dimensiunilor ncperilor, a golurilor pentru ui, ferestre, nie, etc. se face
prin msurtori directe cu metrul i ruleta.

www.asimetric.ro
1.23.
MASURATORI SI DECONTARE
Msurtoare:
Cantitile de lucrri executate se msoar la unitatea de msur nscris n listele de cantiti de
lucrri.
Decontare:
Nu se vor deconta suplimentar mortarul, accesorile, materialele de etanare, stivuire, schele, eafodaje
etc i alte operaiuni legate de execuia propriu-zis a zidriilor,
1.24.
MORTARE PENTRU ZIDRII
GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI
Acest capitol cuprinde specificaii pentru compoziia i prepararea mortarelor pentru zidria din
blocuri ceramice
STANDARDE DE REFERIN
Acolo unde exist contraindicaii ntre recomandrile prezentelor specificaii i cele din standardele
enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaii:
Ciment Portland
STAS 388-68
Ap pt. mortare i betoane
STAS 790-73
Var pt. construcii
STAS 3910/1-76
Var hidratat n pulbere pt. construcii
STAS 9201-78
Mortare pt. zidrii i tencuieli
C 17-18
Agregate naturale dense pt. mortare
STAS 1667-76
Metode de testare pt. mortare
STAS 2634-70
Mortare obinuite pt. zidrie
STAS 1030-70
MOSTRE SI TESTARI
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte, n conformitate cu STAS 2634-70, prin
prelevarea de probe i ncercri, de ctre un laborator specializat, pe cheltuiala contractorului, dup
cum urmeaz:
rezistena la compresiune 28zile
consistena i densitatea mortarului proaspt un test la fiecare schimb;
Condiiile de accepatre la recepie a mortarului sunt:
- rezistena la compresiune la 28 zile;
consistena mortarului proaspt;
densitatea mortarului proaspt. Acestea trebuie s corespund STAS 2634-70.
Metoda de testare i ncercrile laboratorului se vor supune spre aprobare proiectantului.
Se vor face testri, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cte 5 kg. din fiecare tip de
ciment propus spre a fi folosit la lucrri.
se va pune la dispoziie de asemenea certificatul productorului c cimentul i varul livrate la antier
sunt conforme cu specificaiile din standarde.
Mostre de culoare pentru mortar
Dac n specificaii se solicit adaugarea unor pigmeni colorai n amestecurile de mortar, se vor
furniza eantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de reprezentantul arhitectului,
conf. solicitrilor acestora. Se va furniza numrul de eantioane care este necesar pentru acest scop.
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
Ciment Portland cimentul va fi conform STAS 1500/77 i 380/88 fr bule de aer, de culoare
natural sau alb fr constituieni care s pteze;
Var hidratat conf. STAS 920/80;
Var past conf. STAS 146/70. Densitatea aparent a pastei de var la consistena de 12cm va fi de
circa 1300kg/m3.
Agregatele vor fi conf STAS 4686/71, nisip natural de carier sau de ru(sau poate fi nlocuit cu nisip
de concasare). Coninutul de nisip natural va fi cel puin 50%.
10

www.asimetric.ro
Apa, conf. cu STAS 970/73 va fi curat, potabil, nepoluat cu petrol n cantiti dauntoare,
lipsit de sruei solubile, acizi, impuriti de natur organic i alte corpuri strine. Nu se va folosi
apa de mare, dect n condiiile respectrii C 140/87.

o Agregatele vor fi transportate i depozitate n funcie de sursa i sortul lor.
Agregatele vor fi manipulate astfel nct s se evite separarea lor, pierderea fineii sau contaminarea
cu pmnt sau cu alte materiale strine.
o Dac agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou
trecute prin sit nainte de ntrebuinare.
o Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finee deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obine gadaii noi de finee.
o nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de
la antier dac coninutul de umiditate este astfel nct poate afecta precizia
amestecului de beton; n acest caz agregatele se vor depozita separat, pn ce
umiditatea dispare.
o agregatele se vor depozita n silozuri, lzi sau platforme cu suprafee dure, curate. La
pregtirea depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea
materialelor strine. Agregatele de tipuri i msuri diferite se vor depozita separat.
nainte de utilizare agregatele vor fi lsate s se usuce pentru 12 ore.
CIMENTUL:
o Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd
greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n cladiri nchise, ferit de
umezeal.
o Nu se vor livra ambalaje care s difere cu mai mult de 1 % fa de greutatea specificat.
o Dac consultantul aprob livrarea cimentului, se vor asigura silozuri pentru depozitarea
cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca mrcile si tipurile de ciment n
siloz.
o Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite fr aprobare.
o Cimentul, varul si celelalte materiale cu praf se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau alte
containere adecvate, aprobate, care vor avea o etichet vizibil pe care s-au nscris numele
productorului i sortul.
o Materialele vor fi livrate si manipulate, astfel nct sa se evite ptrunderea unor materiale
strine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate
n timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
o Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele sau containerele lor originale,
avnd eticheta cu numele producatorului si, astfel nct, s se evite deteriorarea, permind n
acelasi timp identificarea lor.
o Materialele perisabile vor fi protejate i depozitate n structuri etane pe supori mai nali cu
aprox. 30cm dect elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi
depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.
o Se va ndeprta de pe santier cimentul nefolosit care s-a ntrit sau a fcut priz.
AMESTECURI PENTRU MORTARE
Generaliti
o
Se vor msura materialele pentru lucrri, astfel nct proporiile specificate de materiale n
amestecul de mortar s poat fi controlate si meninute cu strictee n timpul desfsurrii
lucrrilor.
o
In cadrul acestor specificaii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient este
considerat astfel:
Material
Ciment Portland
Past de var (consisten 12 cm)
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2%
Greutatea/m3
1560 kg
1300
1350
PREPARAREA MORTARELOR
11

www.asimetric.ro
Mortarul se amestec bine si numai n cantiti ce se vor folosi imediat. La prepararea

mortarului se va folosi cantitatea maxima de ap care asigur o capacitate de lucrabilitate
satisfctoare, dar se va evita suprasaturarea cu ap a amestecului. Mortarul se va pune n
oper n dou ore dup preparare. n acest interval de timp se permite adugarea apei n mortar
pentru a compensa cantitatea de ap evaporat, dar acest lucru este permis numai n
recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n
timpul stabilit va fi ndeprtat.
Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face n mixere mecanice cu
tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie i uniformitate. Se va
amesteca pentru cel puin 5 min.: 2 min pt. amestecuri materiale uscate i 3mni dup
adugarea apei. Voluml de amestec n fiecare lot nu va depi capacitatea specificat de
productorului mixerului. Tamburul se golete complet dup adugarea lotului urmtor.
Mortarul folosit pt. rostuire va fi uscat att nct s aib proprieti plastice pt. umplerea
rosturilor.
TRANSPORTUL MORTARULUI
Se va face cu utilaje adecvate.
Durata maxim de transport va fi apreciat a. i. transportul i punerea n oper s se fac:
_ n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
_n maxim 1 or de la preparare, pentru mortarele de ciment sau
_n maxim 16 ore, pentru mortarele cu ntnzietor de priz.
MSURATORI SI DECONTARE
Pentru lucrrile din aceast seciune nu se fac decontri cantitative separat, ci se cuprind n cadrul
lucrrilor de zidrie, conform articolelor de cantiti de lucrri.
CONTROLUL CALITII SI RECEPIA LUCRRILOR
VERIFICRI
Se va verifica existena : certificatelor de calitate, certificatelor de conformitate, instruciunilor
de si montaj precum si a agrementelor tehnice pentru toate materialele.
Se va verifica si corespondena dintre mostrele martor si materialele care se pun n oper
CONTROL
n situaia nerespectrii prezentelor specificaii, a desenelor de execuie i a mostrelor aprobate,
beneficiarul / proiectantul general va putea decide stoparea lucrrilor si nlocuirea acestora cu
altele, care s respecte toate cerinele.
RECEPTIE
La ntocmirea procesului verbal de recepie vor participa reprezentani ai beneficiarului,
constructorului,
proiectantului (si eventual alfabricantului), si se vor urmri urmtoarele :
- ndeplinirea aspectului fizic solicitat, calitatea execuiei.
- respectarea tuturor prescripiilor din caietul de sarcini.
Se vor respecta precizrile din normativul C56/1986
lucrrilor de construcii si instalaii aferente .
DISPOZIII FINALE
Prevederile caietului de sarcini pot fi completate cu msuri suplimentare propuse de executani
cu conditia ca acestea sa nu contravin normativelor n vigoare.
12

www.asimetric.ro
Capitolul 02: DESFACERI

GENERALITI
1.1 OBIECT
Prin reparaii capitale, lucrri de reabilitri i modernizri la sediul judectoriei se urmrete:
- recuperarea, pe ct este posibil, recondiionarea, prelucrarea i gestionarea n condiiile stabilite
de lege, a resurselor materiale rezultate;
- reintegrarea n natur a materialelor nerecuperabile asigurndu-se securitatea maxim a
personalului de execuie a lucrrilor.
Sortarea materialelor se va face cu acordul beneficiarului, avnd la baz o justificare economic.
1.2. DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentului Caiet de sarcini se aplic la execuia reparaiilor capitale, a lucrrilor de
reabilitare a construciilor, a desfacerilor de elemente perisabile i degradate, cu nlocuirea acestora cu
materiale compatibile ca proprieti sau mai calitative, a execuiilor de lucrri de recompartimentare
funcional i modernizare pentru cldirea cu destinaie principal - birouri.
1.3. CONDIII DE UTILIZARE
Prezentul Caiet de sarcini urmeaz a fi luat n consideraie n toate cazurile pentru care au fost
autorizate lucrri de intervenie de ctre autoritile publice locale.
1.4. OBLIGAII I RSPUNDERI
1.4.1. Obligaiile i rspunderile privind interveniile sunt cuprinse n "Regulamentul privind
urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp i postutilizarea construciilor"; anexa 3 la
H.G. nr. 2618/8.VI.1994, precum i n Legea 10/1995 privind calitatea n construcii.
1.4.2. Obligaii i rspunderi ale executanilor:
- nceperea execuiei lucrrilor numai pe baza documentaiei tehnice, funcie de categoria de
importan a construciei;
- respectarea prevederilor din documentaia tehnic aferent;
- organizare de antier corespunztoare anvergurii lucrrii;
- realizarea condiiilor de calitate prevzute n documentaia tehnic;
- instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor i operaiilor i a
msurilor de protecia muncii;
- luarea msurilor de protecie a vecininatailor prin evitarea de transmitere a vibraiilor puternice
sau a ocurilor, prin degajri mari de praf, precum i prin asigurarea acceselor necesare la aceste
vecinti;
- msuri de protecie a circulaiei i a mediului nconjurtor.
1.5. MSURI I REGULI DE PROTECIE LA ACIUNEA FOCULUI
1.5.1. Msurile de protecie mpotriva incendiilor se stabilesc n funcie de categoria de pericol de
incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezisten la foc al elementelor de tmplrie, precum i
de sarcina termic a materialelor i substanelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau
depozitate, definite conform reglementrilor tehnice C300 - 94.
1.5.2. Organizarea activitii de prevenire i stingere a incendiilor precum i a evacurii
persoanelor i bunurilor n caz de incendiu, vizeaz n principal:
a) stabilirea n instruciunile de lucru, a modului de operare precum i a regulilor, msurilor de
prevenire i stingere a incendiilor ce trebuie respectate n timpul executrii lucrrilor;
b) stabilirea modului i a planului de depozitare a materialelor i bunurilor cu pericol de incendiu
sau explozie;
c) dotarea locului de munc cu mijloace de prevenire i stingere a incendiilor, necesare
conform normelor, amplasarea corespunztoare a acestora i ntreinerea n perfect stare de
funcionare;
d) organizarea alarmrii, alertrii i a interveniei pentru stingerea incendiilor la locul de munc,
precum i constituirea echipelor de intervenie i a atribuiilor concrete;
e) organizarea evacurii persoanelor i a bunurilor n caz de incendiu precum i ntocmirea
planurilor de evacuare;
f) ntocmirea ipotezelor i schemelor de intervenie pentru stingerea incendiilor la instalaiilor
cu pericol deosebit;
13

www.asimetric.ro
g) marcarea cu inscripii i indicatoare de securitate i expunerea materialelor de propagand

mpotriva incendiilor.
1.5.3. naintea nceperii procesului tehnologic de demontare, muncitorii trebuie s fie instruii s
respecte regulile de paz mpotriva incendiilor.
1.5.4. De asemenea muncitorii trebuie s cunoasc care sunt cile de evacuare n caz de incendiu,
acestea trebuie marcate corespunztor prin panouri vizibile.
1.5.5. Scrile de evacuare ale teraselor i podurilor trebuie s aib protecii corespunztoare
mpotriva propagrii fumului i focului i s asigure ieirea persoanelor la nivelul terenului.
1.5.6. Pe timpul lucrului se vor respecta ntocmai instruciunile tehnice privind tehnologiile de
desfacere, precum i normele de prevenire a incendiilor.
1.5.7. La terminarea lucrului se va asigura:
a) ntreruperea iluminatului electric, cu excepia celui de siguran;
b) evacuarea din incint a deeurilor rezidurilor i a altor materiale combustibile;
c) nlturarea tuturor surselor cu foc deschis;
d) evacuarea materialelor din spaii de siguran dintre construcie i instalaii.
1.5.8. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate i montate conform
standardelor STAS 297/1 i STAS 297/2
1.5.9. Montarea i demontarea construciilor provizorii pentru organizarea de antier se va face
conform proiectelor de organizare.
1.5.10. Depozitarea subansamblelor i a materialelor rezultate din procesele de demontare,
transportul acestora pe alt amplasament se va face n raport cu comportarea la foc a acestora i cu
condiia de a nu bloca cile de acces de ap i mijloacele de stingere i spaiile de siguran dintre
cldiri.
1.5.11. Ordinea operaiilor de desfacere sau demontare se va stabili n conformitate cu
caracteristicile construciilor respective, astfel nct operaiile de tiere sau rupere a unor ansambluri
nedemontabile s nu creeze pericolul de aprindere a elementelor combustibile ale construciei.
1.5.12. Se interzice lucrul cu foc deschis la distane mai mici de 3 m fa de elementele sau
materialele combustibilre PAS (carton sau pnza bitumat, poliester, lemn, etc) fr luarea msurilor
de protecie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc). Zilnic, dup terminarea programului de lucru,
ncperile se cur de resturile i deeurile rezultate. Materialele i substanele combustibile se
depoziteaz n locuri special amenajate, fr pericol de producere a incendiilor.
1.5.13. Pe timpul executrii lucrrilor la desfacerea tmplriei este interzis focul deschis sau
fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevzute i asigurate cu proteciile necesare.
1.5.14. La executarea lucrrilor pentru desfacerea tmplriei pe timp friguros se interzice
curirea de zpad i ghea a materialului lemnos cu foc deschis.
1.5.15. antierul trebuie s fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:
- Glei de tabl vopsite n culoarea roie cu inscripiile
- buc. 2
"Gleata de incendiu"
- buc. 2
- Lopei cu coad
- buc. 2
- Topoare trncop cu coad
- buc. 2
- Cngi cu coad
- buc. 2
- Rngi de fier
- buc. 2
- Scar mperechere din trei segmente
- buc. 1
- Lada cu nisip de 0,500 mc
- buc. 1
- Stingtoare portabile de tip prevzute n tabela de dotare
- buc. 2
- Stingtoare carosabile cu spum chimic dioxid de carbonadecvate lucrrilor de construcii
sau unde se depoziteaz materiale la a cror stingere se folosesc astfel de mijloace - buc. 2
1
2
3
5
6
7
1.6. LISTA REGLEMENTRILOR CONEXE

--Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea n construcii.
C 56 - 85
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii
i instalaii aferente.
P 95 - 77
Normativ tehnic de reparaii capitale la cldiri i construcii speciale.
Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i
NE 005 - 97
elementelor componente ale construciilor. Intervenii la nvelitori i
acoperiuri (terase i arpante).
Ordin MLPAT
Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii, aprobat prin
nr.9/N/15.03.93 Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.03.1993
Anexa 3 la HG
Regulament privind urmrirea comportrii n exploatare, intervehniile n
nr. 2618/8.VI 94 timp i postutilizarea construciilor, anexa nr.3 la H.G. nr. 2618/08 VI 1994
14

www.asimetric.ro
---
Legea mediului nr. 137 din 1996
STAS297/1-88
Culori i indicatoare de securitate. Condiii tehnice generale.
10
STAS297/2-88
Culori i indicatoare de securitate. Reprezentri.
2. DESFACERE TERMOIZOLAIE DIN BCA

La acest gen de investiie se prevd intervenii asupra elementelor de izolaie termic i
hidroizolaii constitutive, cum ar fi termoizolaiile consolelor de la casele scrilor i consolele slilor de
judecat, hidroizolaiile i termoizolaiile de pe logiile i terasa etajului 2, care nu necesit echipe
calificate de intervenie. La efectuarea lucrrilor de desfaceri se vor adopta msurile i regulile
generale de protecia muncii n funcie de amploarea lucrrilor, de ctre personal atestat i calificat pe
categoriile de lucrri necesare.
Se vor respecta cu strictee msurile de protecia muncii de la Capitolul 26-Demolri, reparaii i
consolidri din "Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii", aprobat prin Ordin
M.L.P.A.T. nr.9/N/15.03.1993.
2.1.GENERALITI
2.1.1. Termoizolaia reprezint un strat cu grosimea de circa 15 cm de BCA amplasat pe logia de la
etaj 2, straturi de protecie termic, amplasate sub plcile din beton armat ale slilor de judecat i ale
scrilor, toate ieite n consol. Termoizolaia este prins cu tencuieli armate de plcile de beton armat
la exterior.
2.1.2. Desfacerea termoizolaiei se ncepe dup eliminarea nveliului din tencuieli armate, cu
eliminarea consecutiv a blocurilor inglobate, cu lucrri de nlocuire a acesteia.
Termoizolaia este fragmentat i extras pentru a fi uor manevrat i scoas de sub console
folosind un jghgeab. Se va proceda la eliminarea fragmentelor de la nceput pentru a evita cderile
accidentale n timpul executrii desfacerilor. Dup desfacerea sloiului superior se trece la desfacerea
sloiurilor inferioare.
2.1.3. Termoizolaia fragmentat este adunat i ambalat n pungi sau saci, care sunt coborti
pentru evacuare mpreun cu molozul din antier.
2.1.4. Dup eliberarea consolelor de stratul de termoizolaie se trece la lucrri de execuia a unei
termoizolaii noi..
2.2. MSURI I REGULI DE PROTECIE LA ACIUNEA FOCULUI
2.2.1. Normele de protecie mpotriva incendiilor privind interveniile la nvelitori de pe logia
existent se stabilesc n funcie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul
de rezisten la foc al elementelor de construcie, precum i de sarcina termic a materialelor i
substanelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform
reglementrilor tehnice C300 - 94.
2.2.2. Organizarea activitii de prevenire i stingere a incendiilor precum i a evacurii
persoanelor i bunurilor n caz de incendiu, vizeaz n principal:
2.2.2.a. Stabilirea n instruciunile de lucru, a modului de operare precum i a regulilor,
msurilor de prevenire i stingere a incendiilor ce trebuie respectate n timpul executrii lucrrilor;
2.2.2.b. Stabilirea modului i a planului de depozitare a materialelor i bunurilor cu
pericol de incendiu sau explozie;
2.2.2.c. Dotarea locului de munc cu mijloace de prevenire i stingere a incendiilor,
necesare conform ormelor, amplasarea corespunztoare a acestora i ntreinerea n perfect stare
de funcionare;
2.2.2.d. Organizarea alarmrii, alertrii i a interveniei pentru stingerea incendiilor la
locul de munc, precum i constituirea echipelor de intervenie i a atribuiilor concrete;
2.2.2.e. Organizarea evacurii persoanelor i a bunurilor n caz de incendiu
precum i ntocmirea planurilor de evacuare;
2.2.2.f. ntocmirea ipotezelor i schemelor de intervenie pentru stingerea incendiilor
la instalaiilor cu pericol deosebit;
2.2.2.g. Marcarea cu inscripii i indicatoare de securitate i expunerea materialelor de
propagand mpotriva incendiilor.
2.2.2.h. naintea nceperii procesului tehnologic de demontare, muncitorii trebuie s fie instruii
s respecte regulile de paz mpotriva incendiilor.
2.2.2.i De asemenea muncitorii trebuie s cunoasc care sunt cile de evacuare n caz de incendiu,
acestea trebuie marcate corespunztor prin panouri vizibile.
2.2.2.j Scrile de evacuare ale logiei trebuie s aib protecii corespunztoare mpotriva propagrii
fumului i focului i s asigure ieirea persoanelor la nivelul terenului.
15

www.asimetric.ro
2.2.2.k Pe timpul lucrului se vor respecta ntocmai instruciunile tehnice privind tehnologiile de
demolare, precum i normele de prevenire a incendiilor.
2.2.2.l La terminarea lucrului se va asigura:
a) ntreruperea iluminatului electric, cu excepia celui de siguran;
b) evacuarea din incint a deeurilor rezidurilor i a altor materiale combustibile;
c) nlturarea tuturor surselor cu foc deschis;
d) evacuarea materialelor din spaii de siguran dintre construcie i instalaii.
2.2.2.m Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate i montate conform
standardelor STAS 297/1 i STAS 297/2;
2.2.2.n Montarea i demontarea construciilor provizorii pentru organizarea de antier se va face
conform proiectelor de organizare.
2.2.2.o Depozitarea subansamblelor i a materialelor rezultate din procesele de demontare,
transportul acestora pe alt amplasament se va face n raport cu comportarea la foc a acestora i cu
condiia de a nu bloca cile de acces de ap i mijloacele de stingere i spaiile de siguran dintre
cldiri.
2.2.2.q Ordinea operaiilor de demontare se va stabili n conformitate cu caracteristicile
construciilor respective, astfel nct operaiile de tiere sau sudare a unor ansambluri nedemontabile
s nu creeze pericolul de aprindere a elementelor combustibile ale construciei.
2.2.2.p Se interzice lucrul cu foc deschis la distane mai mici de 3 m fa de elementele sau
materialele combustibilre PAS (carton sau pnza bitumat, poliester, lemn, etc) fr luarea msurilor
de protecie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc). Zilnic, dup terminarea programului de lucru,
logia se cur de resturile i deeurile rezultate. Materialele i substanele combustibile sunt coborte
i se depoziteaz n locuri special amenajate, fr pericol de producere a incendiilor.
2.2.2.r Pe timpul executrii lucrrilor la arpante i nvelitori combustibile este interzis focul
deschis sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevzute i asigurate cu proteciile
necesare.
2.2.2.s
La executarea lucrrilor la nvelitori pe timp friguros se interzice curirea de zpad i
ghea a acoperiurilor cu foc deschis.
2.2.2.t Fiecare antier trebuie s fie echipat cu un post de incendiu, echipat conform
reglementrilor n vigoare.
2.3. Scule si dispozitive necesare la desfacerea nvelitorilor din tabl i igl ceramic:
- ciocan 400 ... 250 g;
- dalta pentru metal;
- tesla pentru scos cuie;
- foarfeca pentru tiat srm;
- dalt pentru beton
3 .DESFACERE TMPLRIE DIN LEMN I DIN METAL
La acest gen de investiie se prevd intervenii asupra elementelor constitutive, cum ar fi uile i
ferestrele din lemn i metalice, glazvandurile metalice, ui metalice cu gratii, tocurile i piesele
componente de montaj i fixare, inglobate n zidrie. Lucrrile de baz, de desfacere, au implicaii
asupra elementelor constructive nvecinate i a finisajelor aferente, astfel nct necesit echipe
calificate de intervenie. La efectuarea lucrrilor de desfaceri se vor adopta msurile i regulile
generale de protecia muncii n funcie de amploarea lucrrilor, de ctre personal atestat i calificat pe
categoriile de lucrri necesare.
M.L.P.A.T. nr.9/N/15.03.1993.
1. GENERALITI
1.1. - nainte de nceperea lucrrilor, se ntocmete un proces verbal n care se descrie situaia de
fapt a tmplriei care va fi desfcut. Pe baza procesului verbal se ntocmete proiectul de organizare a
lucrrilor de demolare a uilor i ferestrelor din lemn, a uilor i ferestrelor metalice, a glafurilor din
lemn, care va fi aprobat de conducerea tehnic a antierului.
1.2. Conducerea lucrrilor de desfacere va fi ncredinat unui tehnician cu experien n astfel de
lucrri, care va rspunde de execuia corect a lor.
1.3. Conductorul responsabil va aduce la cunotina muncitorilor planul de desfaceri, metodele de
executare a lucrrilor, locurile cele mai periculoase i msurile de prevenire a accidentelor.
1.4. nainte de nceperea lucrrilor de desfacere, conductorul lucrrii va lua urmtoarele msuri:
a. va mprejmui zonele unde urmeaz a fi defcut tmplria, iar la punctele de acces spre
locurile de demolare va pune placarde de avertizare;
16

www.asimetric.ro
b. va afia placarde de interzicere a accesului persoanelor strine pe teritoriul antierului;

c. va ntrerupe legturile conductelor reelelor de ap, gaze, electricitate, termicitate i
canalizare, lund msuri pentru a nu fi deteriorate;
d. va lua msurile indicate contra cderii posibile a diferitelor pri ale tmplriei ale
elementelor acesteia ce se desfac.
1.5. Desfacerea prilor componente ale tmplriei trebuie executat numai cu condiia c
demontarea unei pri din aceasta s nu atrag prbuirea neprevzut a altei pri sau altui element.
1.6. Se interzice:
a. Desfacerea concomitent a elementelor de tmplrie (n special al geamurilor) pe mai multe
etaje;
b. Utilizarea reelei electrice a cldirii. Pentru iluminarea locului de lucru, nainte de desfaceri se
va amenaja o reea electric separat, care s nu aib nici un fel de legtur cu tmplria care se
desface.
1.7. n cursul lucrrilor de desfacere se vor lua msuri pentru a se evita praful (de ex. prin
stropirea cu ap a elementelor de tmplrie care se desfac).
1.8. Golurile de ui i ferestre rmase dup desfaceri vor fi marcate sau mprejmuite. Materialele
rmase dup desfaceri (cercevele, tocuri, praguri, pervazuri, glafuri din lemn, vor fi depozitate, pentru
a nu constitui un pericol pentru trectori. Geamurile vor fi depozitate separat n locuri amenajate,
marcate i mprejmuite, pentru a evita accidentarea.
1.9. In cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistene i stabiliti insuficiente a elementelor
ce se desfac, (prile putrezite ale tmplriei), muncitorii vor fi dotai cu masc de protecie a
respiraiei, pentru evitarea inhalrii de gaze i praf toxic.
4.DESFACERI TENCUIELI
La acest gen de investiie se prevd intervenii pariale asupra elementelor constructive, cum ar fi
desfacerea tencuielilor interioare i exterioare la pereii cldirii. Lucrrile de baz, nu au implicaii
asupra elementelor constructive, astfel nct nu necesit echipe calificate de intervenie, cu experien
n acest tip de lucrri cu caracter simplu.
La efectuarea lucrrilor de desfaceri se vor adapta msurile i regulile generale de protecia muncii
n funcie de amploarea lucrrilor, de ctre personal atestat i calificat pe categoriile de lucrri
necesare.
M.L.P.A.T. nr.9/N/15.03.1993.
1.GENERALITI
1.1. - nainte de nceperea lucrrilor, suprafeele de tencuieli propuse pentru desfacere vor fi
verificate, dup care se ntocmete un proces verbal n care se descrie situaia de fapt a acestora i
prile care vor fi operate. Pe baza procesului verbal se ntocmete proiectul de organizare a lucrrilor
de desfacere, care va fi aprobat de conducerea tehnic a antierului.
1.2. Conducerea lucrrilor va fi ncredinat unui tehnician cu experien n astfel de lucrri, care
va rspunde de execuia corect a lor.
1.3. Conductorul responsabil va aduce la cunotina muncitorilor planul desfacerilor, metodele de
1.4. nainte de nceperea lucrrilor conductorul lucrrii va lua urmtoarele msuri:
1.5. va mprejmui poriunile ce urmeaz a fi operate, iar la punctele de acces spre locurile de lucru
va pune placarde de avertizare, plase dese mpotriva mptierii prafului;
1.6. va afia placarde de interzicere a accesului persoanelor strine pe teritoriul antierului;
1.7. va ntrerupe legturile conductelor reelelor de ap, gaze, electricitate, termicitate i
1.8. va lua msurile indicate contra prbuirii posibile a diferitelor pri ale construciei,
suprafeele creia sunt eliberate de tencuieli.
1.9. Desfacerea tencuielilor trebuie astfel executat, nct operarea unei pri din suprafeele
zidriei sau a unui element de construcie s nu atrag prbuirea neprevzut a altei pri sau altui
element.
2.0. Se interzice:
a. Desfacerea concomitent a tencuielilor de pe suprafeele de zidrie, lucrrile fiind
organizate n aa mod nct operaiunile s fie efectuate consecutiv;
b. Utilizarea reelei electrice a cldirii, care se va dezafecta. Pentru iluminarea locurilor de
lucru, nainte de desfacerea tencuielilor se va amenaja o reea electric separat, care s nu aib nici
un fel de legtur cu construcia care se demoleaz.
17

www.asimetric.ro
2.1. n cursul lucrrilor se vor lua msuri pentru a se evita praful (de ex. prin stropirea cu ap a
poriunilor de zidrie care se opereaz).
2.2. Suprafeele de zidrie, dup desfacerea tencuielilor vor fi splate i lsate pentru uscare.
Materialele i molozul rmase dup desfaceri vor fi evacuate.
2.3.n cazul unui front mare de lucru ce se opereaz, muncitorii vor folosi utilaje electromecanice
specifice. Acionate de pe schele montate lng elementele fixe i rezistente ale construciei,
elemente care nu se demoleaz.
2. DESFACERI DE TENCUIELI LA PEREI I TAVANE
2.1. ncperile pe care se execut lucrrile, locurile de trecere nu trebuie aglomerate cu materiale
de construcii i moloz.
2.2. Locurile de trecere vor fi curate de noroi i moloz i protejate cu copertine din folie de
polietilen fixat pe o structur - suport din lemn sau metal.
2.3. Terenul de lucru va fi prevzut cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafa, care ns nu
vor fi amplasate de-a lungul zidurilor, spturilor i gropilor de fundaii, pentru a se evita eventualele
umpleri ale acestora cu noroi i moloz provenit din splarea zidriei.
2.4. Se interzice executarea lucrrilor pe aceeai vertical la dou niveluri diferite, deasupra sau
dedesuptul unui agregat n funciune, dac n prealabil ntre ele nu a fost executat o podin cu parapet
de 1 m nlime i cu bordur, care s previn cderea oamenilor i a obiectelor.
2.5. Lucrul la nlimea de peste 3 m, unde exist pericol de cdere i unde nu se poate executa
parapet, se va efectua numai cu utilizarea centurilor de siguran, verificate i legate de elementele
solide ale construciei sau cu ajutorul scrilor provizorii, care trebuie s fie suficient de rezistent.
2.6. n ncperile n care se desface tencuiala, golurile vor fi protejate cu plas.
2.7. La lucrrile ce se execut deasupra trecerilor, se vor amenaja plase de protecie, pentru a se
preveni cderea materialelor sau uneltelor peste trectori. Aceste treceri nu vor putea fi folosite pentru
depozitarea materialelor.
2.8. Trecerile peste anuri, gropi sau agregate se vor face cu ajutorul unor puni late de minimum
70 cm, cu parapet rezistent, nalt de 1 m i cu bordur.
2.9. Toate locurile de munc i de circulaie vor fi bine iluminate.
2.10. Reeaua aerian provizorie de ap va fi montat la 2 m nlime lng ziduri sau garduri, i
la 3 m nalime deasupra coloanelor i trecerilor.
2.11. La montarea schelelor n apropierea conductelor sub tensiune se vor lua toate msurile de
prevenire a electrocutrii (izolarea, ngrdirea etc).
2.12. Molozul va fi cobort prin jgheaburi nchise, captul inferior al acestora fiind la cel mult 1 m
de la pmnt sau pardoseal. n caz contrar, pentru evitarea prafului, se va monta un buncr de
primire. Nu se admite aruncarea molozului pe scri i blocarea acestora, i nici suprancrcarea
planeelor cu materiale provenite din desfaceri de tencuieli.
2.13. Muncitorii vor fi protejai cu echipamente individuale de protecie (mnui, ochelari, masc,
or, etc.) i acest lucru se va urmri cu deosebit atenie de ctre conductorul lucrrilor, pentru a nu
se provoca accidente.
3. Scule si dispozitive necesare la desfaceri de tencuieli la perei i tavane :
- ciocan 400 ... 250 g;
- dalt pentru beton;
- rotopercutor;
- freza cu disc;
- hrle;
- roab
5. DESFACERE CONFECII METALICE, GRILAJE,
La acest gen de investiie se prevd intervenii asupra elementelor constitutive, confecii
metalice, grilaje, grtare, i piesele componente de montaj i fixare inglobate n zidrie. Lucrrile de
baz, de desfacere au implicaii asupra elementelor constructive nvecinate i a finisajelor aferente,
astfel nct necesit echipe calificate de intervenie. La efectuarea lucrrilor de desfaceri se vor adopta
msurile i regulile generale de protecia muncii n funcie de amploarea lucrrilor, de ctre personal
atestat i calificat pe categoriile de lucrri necesare.
M.L.P.A.T. nr.9/N/15.03.1993.
1. GENERALITI
18

www.asimetric.ro
fapt a pieselor metalice ce se desfac. Pe baza procesului verbal se ntocmete proiectul de organizare a
lucrrilor de desfacere care va fi aprobat de conducerea tehnic a antierului.
1.4. nainte de nceperea lucrrilor de desfaceri, conductorul lucrrii va lua urmtoarele msuri:
a. va mprejmui zonele i punctele de acces spre locurile de desfaceri, va pune placarde de
avertizare;
d. va lua msurile indicate contra cderii posibile a diferitelor pri ale confeciilor metalice ale
elementelor acesteia ce se desfac.
1.5. Desfacerea prilor componente ale confeciilor metalice trebuie executat numai cu condiia
c demolarea unei pri din acestea s nu atrag prbuirea neprevzut a altei pri sau a altui
element.
1.6. Se interzice:
a. Desfacerea concomitent a elementelor metalice la exterior pe diferite nivele.
b. Utilizarea reelei electrice a cldirii. Pentru iluminarea locului de lucru, nainte de
desfaceri se va amenaja o reea electric separat, care s nu aib nici un fel de legtur cu confeciile
metalice care se desfac.
stropirea cu ap a zidriei pe lng confeciile metalice care se desfac).
1.8. Golurile rmase dup desfaceri vor fi marcate sau mprejmuite. Materialele rmase dup
desfaceri (cadre, rame, bare, profile metalice, tocuri, praguri, tirani, etc), vor fi depozitate, pentru a
nu constitui un pericol pentru trectori.
1.9. In cazul unui spaiu redus de lucru ( n casa scrii) sau al unei rezistene i stabiliti
insuficiente a elementelor ce se desfac, (prile ruginite i fisurate ale confeciilor), muncitorii vor fi
dotai cu masc de protecie a respiraiei, cu ochelari de protecie a vederii, pentru evitarea inhalrii
de gaze i praf toxic sau particole de metal.
2. DESFACEREA CONFECIILOR METALICE
2.1. ncperile i locurile de trecere n care se execut lucrrile de desfaceri nu trebuie aglomerate
cu materiale de construcii i moloz.
2.2. Elementele metalice ale grilajelor vor fi desfcute consecutiv ncepnd cu piesele aflate pe
nivelirile superioare ale cldirii i terminnd cu elementele de prindere n zidrie ( ancore, tirani,
dibluri, etc). Locurile de lucru vor fi curate de noroi i moloz.
2.3. Coborrea sau urcarea elementelor sau pieselor metalice se va efectua pe scrile interioare
existente.
dedesuptul unui agregat n funciune (rotopercutor, frez disc, agregat pentru tierea metalului cu
oxigen sau argon, etc) dac n prealabil ntre ele nu a fost executat o podin cu parapet de 1 m
nlime i cu bordur, care s previn cderea oamenilor i a obiectelor.
2.5. De regul, desfacerile se vor executa n interiorul ncperilor, dar i n exterior la balcoane,
pe sol la grilajele de ventilare a demisolului.
2.6. n casa scrii din care se scoate mna curent, rampele vor fi securizate cu plase sudate
marcate cu bande reflectorizante.
2.7. La lucrrile de desfacere a confeciilor metalice se vor utiliza dispozitive verificate anterior,
corespunztoare standardelor de siguran n expluatare, specificate n fiele tehnice ale produselor.
2.9. Reeaua aerian provizorie de ap va fi montat la 2 m nlime lng ziduri i la 3 m
nalime deasupra coloanelor i pasajelor.
2.10. La montarea armturii n apropierea conductelor sub tensiune se vor lua toate msurile de
planeelor cu materiale provenite din drmturi.
19

www.asimetric.ro
2.13. Piesele metalice vor fi coborte de la nlime pe scrile interioare i spre curtea interioar
cu ajutorul cablurilor, funiilor, scripeilor sau manual i acest lucru se va face cu deosebit atenie,
pentru a nu se provoca accidente. Este interzis aruncarea pieselor metalice de la nlime.
3. Scule si dispozitive necesare la demontarea confeciilor metalice :
- ciocan 400 ... 250 g;
- rotopercutor;
- freza cu discpentru metal;
6. DESFACERE PARDOSELI DIN LEMN I PIATR ARTIFICIAL
La acest gen de investiie se prevd intervenii asupra elementelor constitutive, cum ar fi
pardoselile din lemn (parchet i duumele) poriuni din pardoseli din mozaic pentru execuii de
cmueli la perei. Lucrrile de baz, de desfacere au implicaii asupra elementelor constructive
nvecinate i a finisajelor aferente, astfel nct necesit echipe calificate de intervenie. La efectuarea
lucrrilor de desfaceri se vor adopta msurile i regulile generale de protecia muncii n funcie de
amploarea lucrrilor, de ctre personal atestat i calificat pe categoriile de lucrri necesare.
M.L.P.A.T. nr.9/N/15.03.1993.
1. GENERALITI
fapt a pardoselilor care se desfac. Pe baza procesului verbal se ntocmete proiectul de organizare a
lucrrilor de desfacere a pardoselilor, care va fi aprobat de conducerea tehnic a antierului.
1.4. Se interzice:
a. Desfacerea concomitent a elementelor de pardoseli (n special al duumelelor i
parchetului din lemn) pe mai multe etaje;
b. Utilizarea reelei electrice a cldirii. Pentru iluminarea locului de lucru, nainte de desfaceri
se va amenaja o reea electric separat, care s nu aib nici un fel de legtur cu finisajele care se
demoleaz.
stropirea cu ap a suprafeelor care se desfac).
1.6. Suprafeele de clcare, rmase dup desfaceri vor fi marcate sau mprejmuite. Materialele
rmase dup desfaceri (scnduri, ipci, grinzioare, plinte, etc), vor fi depozitate, pentru a nu constitui
un pericol pentru trectori. Loturile de parchet din lemn, vor fi depozitate separat n locuri amenajate,
marcate i mprejmuite, pentru a evita accidentarea i pentru a uura selectarea ulterioar a acestuia n
vederea reutilizrii.
1.7. In cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistene i stabiliti insuficiente a elementelor
ce se desfac, (piese putrezite ale parchetului sau a duumelelor), muncitorii vor fi dotai cu masc de
protecie a respiraiei, pentru evitarea inhalrii de gaze i praf toxic.
2. DESFACEREA PARDOSELILOR DIN LEMN I DIN PIATR ARTIFICIAL
2.1. ncperile i locurile de trecere n care se execut lucrrile de desfaceri nu trebuie aglomerate
cu materiale de construcii i moloz.
2.2. Elementele din lemn ale pardoselilor din duumele sau parchet vor fi desfcute consecutiv
ncepnd
cu desfacerea plintelor, cu desfacerea scndurilor btute n paralel cu peretele, cu scoaterea cuilor
din scnduri pentru evitarea rnirii muncitorilor n procesul de manevrare. Parchetul va fi desfcut
ncepnd cu piesele de completare, de lng perete i din colul camerei sau din locurile unde poate fi
desfcut cu uurin. Piesele putrede trebuie eliminate i depozitate n pungi sau saci pentru a nu se
produce poluare cu praf i gaze. Pardoselile din mozaic vor fi desfcute pe poriuni n fiii de 20 cm
lime pe lng perei, ncepnd cu demolarea plintelor, a scafelor sau a poriunilor de treapt la
scrile interioare. Locurile de lucru vor fi curate de noroi i moloz.
2.3. Pardoselile din lemn i piatr artificial va fi desfcut ncepnd cu nivelul superior al cldirii,
i terminat cu demisolul. Coborrea sau urcarea elementelor pardoselilor se va efectua pe scrile
interioare existente cu suprafaa umezit preventiv, pentru evitarea formrii prafului.
20

www.asimetric.ro
dedesuptul unui agregat n funciune (rotopercutor, frez disc, etc) dac n prealabil ntre ele nu a fost
executat o podin cu parapet de 1 m nlime i cu bordur, care s previn cderea oamenilor i a
obiectelor.
2.5. De regul, desfacerile se vor executa n interiorul ncperilor, ncepnd cu glafurile i
pervazurile din lemn (dac exist).
2.6. n ncperile din care se scoate podina, uile vor fi imediat ncuiate. Dac podina se scoate
parial, golurile vor fi mprejmuite cu parapete.
2.7. La lucrrile de desfacere a pardoselilor se vor utiliza dispozitive verificate anterior,
corespunztoare standardelor de siguran n expluatare, specificate n fiele tehnice ale produselor.
2.8. Trecerile peste goluri n tavane, se vor face cu ajutorul unor puni late de minimum 70 cm, cu
parapet rezistent, nalt de 1 m i cu bordur.
2.10. Reeaua aerian provizorie de ap va fi montat la 2 m nlime lng ziduri, i la 3 m
nalime deasupra coloanelor i pasajelor.
2.11. La montarea armturii n apropierea conductelor sub tensiune se vor lua toate msurile de
planeelor cu materiale provenite din drmturi.
2.13. Piesele din pardoseli vor fi coborte de la nlime pe scrile interioare i spre curtea
interioar cu ajutorul cablurilor, funiilor, scripeilor i acest lucru se va face cu deosebit atenie,
pentru a nu se provoca accidente.
3. Scule si dispozitive necesare la desfacerea demontarea pardoselilor din lemn i piatr
artificial :
- ciocan 400 ... 250 g;
- rotopercutor;
- freza cu disc pentru metal;
7 . DESFACERI PLACAJE CU FAIAN, GLAFURI DIN MOZAIC
La acest gen de investiie se prevd intervenii asupra finisajelor, cum ar fi desfacerea placajelor
interioare cu faian i desfacerea glafurilor din mozaic. Lucrrile de baz, nu au implicaii asupra
elementelor constructive, astfel nct nu necesit echipe calificate de intervenie, cu experien n
acest tip de lucrri cu caracter simplu.
La efectuarea lucrrilor se vor adapta msurile i regulile generale de protecia muncii n funcie
de amploarea lucrrilor, de ctre personal atestat i calificat pe categoriile de lucrri necesare.
M.L.P.A.T. nr.9/N/15.03.1993.
1.GENERALITI
1.1. nainte de nceperea lucrrilor, suprafeele placate i glafurile propuse pentru desfacere vor fi
verificate, dup care se ntocmete un proces verbal n care se descrie situaia de fapt a acestora i
prile care vor fi operate. Pe baza procesului verbal se ntocmete proiectul de organizare a lucrrilor
de demolare, care va fi aprobat de conducerea tehnic a antierului.
a. va mprejmui poriunile ce urmeaz a fi operate, iar la punctele de acces spre locurile de
lucru va pune placarde de avertizare, plase dese mpotriva mptierii prafului;
d. va lua msurile indicate contra prbuirii posibile a diferitelor pri ale construciei,
suprafeele creia sunt eliberate de placajele cu faian i glafuri.
21

www.asimetric.ro
1.5. Desfacerea trebuie astfel executat, nct operarea unei pri din suprafeele finisajelor sau a
glafurilor s nu atrag prbuirea neprevzut a altei pri sau altui element.
1.6. Se interzice:
a. Desfacerea concomitent a placajelor cu faian i a glafurilor din mozaic de pe suprafeele
de zidrie, lucrrile fiind organizate n aa mod nct operaiunile s fie efectuate consecutiv;
lucru, nainte de desfacerea tencuielilor se va amenaja o reea electric separat, care s nu aib nici
un fel de legtur cu finisajele care se demoleaz.
poriunilor de finisaje care se opereaz).
1.8. Suprafeele de zidrie, dup desfacerea finisajelor vor fi splate i lsate pentru uscare.
Materialele i molozul rmase dup desfaceri vor fi evacuate.
1.9. Muncitorii vor folosi scile pentru operare manual i utilaje electromecanice specifice.
2. DESFACEREA PLACAJELOR CU FAIAN I A GLAFURILOR DIN MOZAIC
2.1. ncperile n care se execut lucrrile, locurile de trecere, nu trebuie aglomerate cu materiale
de construcii i moloz.
dedesuptul unui agregat n funciune, dac n prealabil ntre ele nu a fost executat o podin cu parapet
de 1 m nlime i cu bordur, care s previn cderea oamenilor i a obiectelor.
2.5. Lucrul la nlimea de peste 3 m, unde exist pericol de cdere i unde nu se poate executa
parapet, se va efectua numai cu utilizarea centurilor de siguran, verificate i legate de elementele
solide ale construciei sau cu ajutorul scrilor provizorii, care trebuie s fie suficient de rezistent.
2.6. n ncperile n care se desfac placajele i glafurile, golurile vor fi protejate cu plas.
2.8. Reeaua aerian provizorie de ap va fi montat la 2 m nlime lng ziduri sau garduri, i la
3 m nalime deasupra coloanelor i trecerilor.
planeelor cu materiale provenite din desfaceri de tencuieli.
3. Scule si dispozitive necesare la desfacerea placajelor din faian i a glafurilor din mozaic :
- ciocan 400 ... 250 g;
- rotopercutor;
- freza cu disc pentru metal;
8. DESFACERI TROTUARE DIN PLCI DIN BETON
La acest gen de investiie se prevd intervenii asupra trotuarelor existente, cum ar fi desfacerea
plcilor din beton. Lucrrile de baz, nu au implicaii asupra elementelor constructive, astfel nct nu
necesit echipe calificate de intervenie, cu experien n acest tip de lucrri cu caracter simplu.
La efectuarea lucrrilor se vor adapta msurile i regulile generale de protecia muncii, de ctre
personal atestat i calificat pe categoriile de lucrri necesare.
M.L.P.A.T. nr.9/N/15.03.1993.
1.GENERALITI
1.1. nainte de nceperea lucrrilor, trotuarele propuse pentru desfacere vor fi verificate, dup
care se ntocmete un proces verbal n care se descrie situaia de fapt a acestora i plcile care vor fi
operate. Pe baza procesului verbal se ntocmete proiectul de organizare a lucrrilor, care va fi aprobat
de conducerea tehnic a antierului.
22

www.asimetric.ro
a. va mprejmui poriunile ce urmeaz a fi operate, iar la punctele de acces spre locurile de
lucru va pune placarde de avertizare, plase dese mpotriva mptierii prafului;
d. va lua msurile indicate contra prbuirii posibile a diferitelor pri ale construciei,
suprafeele creia sunt eliberate de plcile din beton.
1.5. Desfacerea trebuie executat naintea finalizrii lucrrilor de baz, astfel nct trotuarele
existente s serveasc antierul ca suprafee circulabile pe ntreaga perioad.
1.6. Se interzice:
a. Desfacerea concomitent a plcilor din beton, lucrrile fiind organizate n aa mod nct
operaiunile s fie efectuate consecutiv, de la un capt al trotuarului la cellalt;
lucru, se va amenaja o reea electric separat.
poriunilor de trotuar care se opereaz).
1.8. Suprafeele de strat suport, dup desfacerea plcilor din beton vor fi nlocuite cu un strat
suport nou. Materialele i molozul rmase dup desfaceri vor fi evacuate.
1.9. Muncitorii vor folosi scile pentru operare manual i utilaje electromecanice specifice.
2. DESFACEREA PLCILOR DIN BETON A TROTUARELOR
2.1. Suprafeele n care se execut lucrrile, nu trebuie aglomerate cu materiale de construcii i
moloz.
2.4. Se interzice executarea lucrrilor deasupra sau dedesuptul unui agregat n funciune, dac n
prealabil ntre ele nu a fost executat o podin cu parapet de 1 m nlime i cu bordur, care s
previn cderea oamenilor i a obiectelor.
2.5. Lucrul la nlimea de peste 2 m (lng zidurile de sprijin), unde exist pericol de cdere i
unde nu se poate executa parapet, se va efectua numai cu utilizarea centurilor de siguran, verificate
i legate de elementele solide ale construciei sau cu ajutorul scrilor provizorii, care trebuie s fie
suficient de rezistent.
2.6. Pe suprafeele pe care se desfac plcile din beton, golurile existente sau noi ale instalaiilor
vor fi protejate cu plas.
2.8. Reeaua aerian provizorie de ap va fi montat la 2 m nlime lng ziduri sau garduri, i la
3 m nalime deasupra coloanelor i trecerilor.
2.9. Molozul va fi adunat n saci di polietilen, pentru evitarea prafului. Nu se admite aruncarea
molozului de pe zidul de sprijin.
3. Scule si dispozitive necesare la desfacerea plcilor din beton a trotuarelor :
- ciocan 1000 ... 4000 g;
- rotopercutor;
- rang metalic;
- hrle;
- roab
23

www.asimetric.ro
Capitolul 03: COMPARTIMENTARI DIN GIPS CARTON

1. PREVEDERI GENERALE
2. CONDIII TEHNICE GENERALE DE CALITATE ALE PEREILOR DE COMPARTIMENTARE
3. PEREI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON
4. VERIFICAREA LUCRRILOR DE COMPARTIMENTRI
1.
PREVEDERI GENERALE
1.1 Domenii de utilizare

Tipurile de nchideri i compatimentri la care se refer prezentul caiet sunt:
-perei de compartimentare din gips carton
-plafoane suspendate din plci
1.2 Tehnologii i tehnci de execuie
n funcie de amploarea lucrrilor, de posibilitile executantului precum i de cerinele
proiectantului sau ale beneficiarului tehnicile i tehnologiile adoptate pot fi :
- tradiionale - utilizate n special la nchiderile i compartimentrile realizate prin turnare sau din
corpuri de dimensiuni reduse, realizate prin procedee umede, cu tehnologii ce nu impun un grad nalt
de calificare i cu scule i dispozitive uzuale. nchiderile i compartimentrile realizate n acest mod pot
fi utilizate i la realizarea structurilor de rezisten.
- tehnci avansate - care asigur realizarea de elemente de compartimentri din elemente uoare
autoportante sau fixate pe un schelet din metal, lemn sau mase plastice. Aceste tehologii necesit
folosirea unor piese speciale de fixare, echipamente i dispozitive speciale de execuie cu avantajul
reducerii i eliminrii procedeelor umede. De asemenea, necesit folosirea de mn de lucru calificat.
1.3 Condiii de recepie a lucrrilor executate anterior.
Asigurarea calitii lucrrilor de nchideri / compartimentri impune recepia:
- suprafeelor pe care se monteaz;
- structurii de rezisten de care se fixeaz;
- elementelor de nchideri compartimentare cu care se nvecineaz. Pereii realizai fr procedee
umede se vor executa numai dup uscarea mortarelor sau betoanelor utilizate la pereii turnai sau
realizai din corpuri i a tencuielilor umede.
1.4 Condiii de mediu
Pereii de nchideri / compartimentri se vor executa n concordan cu prevederile din
regiementrile tehnice n vigoare sau din agremente privind temperatura, gradul de umiditate la care
pot fi executai i se va ine seama i de msurile de protecie pentru cazul unor temperaturi sau
umiditai ce pot afecta calitatea lucrrilor.
1.5 Faze de Iucru
La pereii din corpuri, etapele de execuie vor fi urmtoarele:
- trasarea peretelui;
- organizarea zonei n care va fi realizat;
- pregtirea elementelor i a materialelor utilizate ca liant;
- prelevarea de probe pentru stabilirea calitii liantului;
- executarea peretelui;
- protejarea peretelui pn la ntrirea liantului contra ocurilor fizico-mecanice sau a condiiilor
nefavorabile de mediu;
- verificarea lucrrilor.
La pereii din plci subiri (gips carton) se va respecta urmtoarea ordine a lucrrilor:
- trasarea zidului;
- pregtirea zonei n care va fi amplasat; executarea scheletului suport;
- fixarea elementelor;
- verificarea lucrrilor.
1.6 Metode de verificare i testare
Metodele de verificare i testare variaz n funcie de importana construciei, de rolul
nchiderilor/ compartimentrilor n cadrul construciei i sunt stabilite prin standarde, reglementri
tehnice sau agremente.
1.7 Recepia lucrrilor
Recepia lucrrilor se face sub aspect al:
24

www.asimetric.ro
- poziionrii corecte;
- dimensiunilor geometrice;
- poziionrii i dimensiunilor golurilor;
- existenei i poziionrii corecte a pieselor nglobate;
- modul de ancorare;
- geometriei: planeitatea suprafeei, abateri geometrice pe orizontal i verticl
- aspectului: omogenitatea culorii, Iipsa unor bavuri sau caviti ce pot afecta calitatea finisajelor
- calitii produselor i materialelor utilizate determinat prin testri sau certificate de calitate ale
productorului.
2. CONDIII TEHNICE GENERALE DE CALITATE ALE PEREILOR DE COMPARTIMENTARE
(conform P 113-81)
2.1 Comportarea sub aciunea ocurilor
Peretele despritor, inclusiv rosturile i legturile, nu trebuie s fie strpuns, nici s se rup sau s
se deteriorizeze ntr-un mod periculos pentru ocupant, sub aciunea unui oc dat de un corp moale cu o
energie de impact de 24 Kgm i a unui oc dat de un corp dur cu o energie de impact de 1 Kgm.
2.2 Comportarea legturilor cu structura de rezisten
Legturile peretelui despritor cu structura trebuie s fie executate astfel nct, sub influena
deformaiilor normale ale structurii i a eventualelor deformaii proprii pereilor despritori, s nu se
produc ruperea sau deteriorri periculoase pentru ocupant.
2.3 Comportarea sub aciunea ncrcrilor verticale
Peretele despritor, inclusiv rosturile i legturile, nu trebuie s se rup sau s se deterioreze ntrun mod periculos pentru ocupant sub aciunea unei ncrcri provenind din suspendarea obiectelor grele
(mobilier, echipament sanitar).
2.4 Comportarea sub aciunea focului
Pereii despritori (inclusiv rosturile i legturile) trebuie s satisfac urmtoarele cerine:
- pereii despritori n exploatare nu trebuie s favorizeze n mod direct sau indirect nici apariia
focului i nici propagarea cu uurint a incendiului;
- dac n caz de incendiu pereii despritori se constituie ca surs a unor degajri de gaze nocive
sau toxice sau a fumului, este necesar ca din punct de vedere cantitativ acestea s fie limitate n aa fel
nct s nu conduc la punerea n pericol a vieii ocupanilor sau la distrugerea bunurilor de valoare sau
echipamente importante i nici s aduc prejudicii structurilor de rezisten a cldirilor;
- utilizarea maselor plastice ca elemente auxiliare la alctuirea pereilor despritori se va supune
cerinelor enunate mai sus.
La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereii despritori, se vor lua msuri de
etanare a golurilor din jurul acestora, cu materiale rezistente la foc.
ncorporarea n pereii despritori a traseelor i aparatajelor electrice uzuale (doze, prize) se va
face cu respectarea prevederilor normativului NP 17-02, prin executarea unor protecii corespunztoare
din materiale incombustibile, evitndu-se aprinderea pereilor despritori datorit unor avarii sau
defeciuni ale instalaiilor electrice.
Pozarea conductelor instalaiilor de nclzire n raport cu pereii despritori se va face cu
respectarea prevederilor "Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire" 11302.
2.5 Etaneitatea
Etaneitatea pereilor despritori este dependent de rosturile i legturile cu elementele
structurale.
Pentru asigurarea etaneitii pereilor se va ine seama de variaiile dimensionale ale rosturilor i
legturilor datorate:
- toleranelor de realizare a elementelor structurale i a panourilor, inclusiv toleranele de montaj;
- variaiilor dimensionale ale elementelor structurale i panourilor pe timpul duratei de exploatare
normal a construciei.
n ncperile n care sunt prevzute pardoseli care se cura prin splare cu apa, legtura dintre
peretele despritor i pardoseal va fi astfel alcatuit nct s se asigure etaneitatea la ap pentru
ncperile alturate; de asemenea, partea inferioar a peretelui despritor finit (gata pentru
exploatare) trebuie s fie astfel conceput i protejat nct s fie nlturat posibilitatea umidificrii
prilor sensibile la ap prin latura inferioar a panoului, pentru o nlime de cel putin 10 mm de ap
stagnat pe pardoseal.
n ncperile umede, unde este prevzut posibilitatea unui jet de ap asupra peretelui, precum i
n ncperile unde este posibil condensarea apei pe faa peretelui (buctrii), suprafaa peretelui
inclusiv rosturile trebuie s fie etane la ap.
25

www.asimetric.ro
Peretele despritor din panouri, inclusiv rosturile i legturile, trebuie s fie practic etane la aer,
cerin introdus prin definiia peretelui despritor ca element de separare ntre dou ncperi
alturate.
2.6 lzolarea termic
Pentru pereii despritori care separ o ncpere nclzit de o ncpere nenclzit (cazul
pereilor despritori ntre cmri nenclzite i avnd fereastr proprie i alte ncperi din
apartament), rezistena la transmisia termic (R0) trebuie s fie mai mare sau cel mult egal cu
rezistena la transmisia termic necesar (R0 nec) pentru asigurarea condiiilor minime de confort
(stabilit conform STAS 6472/3-89).
2.7 Condensarea vaporilor de ap
Pentru pereii despritori care delimiteaz ncperi cu regim de umiditate ridicat, dar
intermitent (buctrii), un condens superficial temporar va fi n orice caz inevitabil i acceptat cu
condiia ca peretele s satisfac cerinele de etaneitate.
Producerea unui condens superficial pe o perioad de timp relativ mare - precum i n interiorul
peretetui - posibil pe timp de iarn la pereii despritori care separ ncperi nclzite de cele
nenclzite (cazul peretelui despritor la cmri nenclzite i avnd fereastr proprie), se va evita prin
dimensionarea corespunztoare a panourilor conform STAS 6472/4-89.
2.8 Izolarea fonic
Capacitatea de izolare la zgomot aerian a pereilor despritori, n cadrul unui apartament, trebuie
s satisfac condiiile cuprinse n STAS 6156-86 "Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile".
3.
PEREI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON
3.1 MATERIALE
3.1.1 Plci de gips-carton
Plci uscate de gips-carton cu grosimea de 9,5 mm; 12,5 mm; 15 mm, 18 mm, simple, rezistente la
foc sau impregnate, rezistente la umiditate.
Plci acustice perforate cu grosimea de 9,5 mm; 12,5 mm, 15,0 - 25,0 mm.
Grosimile i tipurile plcilor de gips-carton sunt inscripionate pe spate i au urmtoarele nsemne
de recunoatere:
- plcile normle - inscripionare albastr;
- plcile antifoc - inscripionare roie;
- plcile impregnate rezistente la umiditate - carton verde pe ambele fee. Direcia fibrei de carton
corespunde cu marcajul de pe muchia mbrcat a plcii.
3.1.2. Structuri de susinere
- profiluri din tabl zincat de 0,6 mm sau 0,75 mm grosime
- profiluri de 2 mm grosime din oel zincat pentru realizare goluri de ui sau alte goluri. Lungimile,
tipurile i grosimile sunt inscripionate pe grosimi i ambalaje
- rigle din lemn de rinoase.
3.1.3. Accesorii metalice
- uruburi autofiletante (zincate sau cadmiate), uruburi i piulie cu filet metric (zincate), bride
de ajustare (zincate), ine de ghidaj (zincate), ancore i cleme (zincate), tije de suspendare (zincate),
uruburi cu diblu din plastic i diblu conexpand cadmiate.
3.1.4. Alte accesorii: chit de rost, band adeziv
3.1.5. Condiii tehnice
n funcie de destinaia construciilor, perei de compartimentare din gips-carton sunt grupai n
dou domenii de utilizare;
- Domeniul l: pentru ncperi cu numar redus de utilizatori ca: locuine, hoteluri, birouri, case de
sntate, spitale etc.
- Domeniul 2: pentru ncperi cu numr mare de utilizatori i anume:coli, sli de expozitie, sli de
audiie, spaii vnzare etc.
Alegerea i respectiv verificarea dimensiunilor profilurilor verticale de susinere i interaxul de
montaj se face pe baza tabelului 2.1.
Tabelul2.1.
Tip profil
Interax vertical de
nlime perei (m)
montaj (mm)
Un singur strat
Dou straturi
Domeniul
Domeniul
Domeniul
Domeniul
1
2
1
2
CW50
600
2,75
3,25
2,75
400
3,25 ; 3,75 2,75
3,75
3,25
26

www.asimetric.ro
CW75
CW 100
300
600
400
300
600
400
300
3,25 ; 3,75
3,75
4,50
5,25
4,50
5,50
6,50
3.25
3,25
4,0
4,75
4,0
5,0
6,0
4,25
4,25
5,0
5,75
5,0
6,0
7,0
3,75
3,75
4,50
5,25
4,50
5,50
6,50
Tabelul 2.2
Grosimea plcii de gips-carton (mm)
Dimensiuni maxime ntre ramele structurii (mm)
9,5
400
12,5
600
15
700
18
800
Dimensiunile uzuale ale elementelor de prindere i distanele de prindere maxime admise, n
funcie de grosimea plcilor de gips-carton se selecteaz i se verific dac au fost respectate pe baza
tabelului 2.3:
Tabelul 2.3
Tip plac gips-carton
Grosime
Dimensiune
Distana
plac
uzual
maxim (mm)
(mm)
element prindere
(uruburi aulofiletante)
Plci normale, rezistente la foc

umiditate
Plci acustice perforate
9.5
(mm)
3,5x25
170
12,5
9,5 i 12,5
15,0-25,0
3,5x35
3,5x25
3,5 x 35
250
170
250
3.1.6. Caracteristici
Plci gips-carton uzuale cu dimensiuni conform tabelului 2.4:
Tabelul 2.4
Tip plac
Plci normale
Plci
antifoc
Plci impregnate
rezistente la
umiditate
Grosime
standard
(mm)
12,5
Lungime
standard
(mm)
2000-3000
Lime
standard
(mm)
1200
Masa
kg/rnz
Insemne de recunoatere
10,0
Inscripionat albastru pe
spate
15,0
2000-3000
1200
12,0
12,5
2000-3000
1200
10,0
15,0
2000-3000
1200
12,0
12,5
2500-2750
1200
10,0
15
2500
1200
12,0
Inscripionat rou pe spate
Carton verde pe ambele

fee
3.1.7. Abateri admisibile:

- Lungime/lime -2,5 mm
- Grosime - 0,25 mm
3.1.8. Aspect
Carton intact pe ntreaga suprafa, fr pete sau exfolieri, muchii ntregi, suprafa plan,
dreapt.
3.1.9. Marcaj
Plcile au marcaje cu indicativele tipului de plac, lungime, lime, grosime i culorile
convenionale ale nsemnelor de recunoatere.
3.2. DOMENII DE UTILIZARE
Panourile de gips carton se folosesc pentru realizarea urmtoarelor tipuri de perei:
> Perete cu un strat pe structur metalic
27

www.asimetric.ro
> Perete cu dou straturi pe structur metalic

> Perete cu dou straturi pe structur metalic dubl
3.3 CONDIII TEHNICE DE MONTAJ
3.3.1. mbinri ale pereilor de compartimentare cu elementele construciei existente
Conform normativului P100/1992, compartimentrile neportante se ancoreaz de structura.
Prinderile se fac cu accesorii de fixare speciale cu dibluri conexpand la 800 mm distan.
Unde este cazul, pentru etanare i tratare elastic rost, precum i pentru a limita transmiterea
zgomotelor prin structur se utilizeaz o band de etanare autoadeziv montat nainte de prinderea
profilurilor pe structura existent.
3.3.2 Montarea structurii metalice de susinere
ncepe cu montarea profilurilor orizontale, dup care se monteaz profilurile portante verticale i
apoi profilurile neportante pentru prinderea plcilor cu uruburi autofiletante sau autoperforante sau
prin prindere cu piese i accesorii n cazul profilurilor de oel.
ndirile se fac prin garnituri corespondene ca lungimi cu seciunea profilurilor, dar mereu
alternate ca poziie:
- pentru CW 500 - 500 mm
- pentru CW 750 - 750 mm
- pentru CW 1000 - 1000 mm.
Nu se accept profluri rsucite sau abateri mai mari de 6 mm.
Nu se trece la montajul plcilor de gips-carton dac nu s-a terminat ntreaga structur de executat
i s-a ntocmit proces-verbal de lucrri ascunse consemnndu-se particularitile de executare fa de
norme.
3.3.3. Montarea plcilor
Plcile se fixeaz cu uruburi autofiletante rapide dispuse la un interval de 250 mm pentru un strat
de plac sau de 750 mm pentru primul din dou straturi i respectiv la 250 mm pentru urmtorul.
Lungimea uruburilor autofiletante trebuie s respecte precizrile din tabel i variaz n funcie de
grosimea plcii de gips-carton.
Capul uruburilor nu vor strpunge suprafaa de carton a plcilor, ele se vor opri puin sub
suprafaa plcii, urma urubului putnd primi pasta de ipsos la pcluire.
Se completeaz nti o fa a pereilor.
n situaia pereilor cu mai multe straturi sau a pereilor deosebit de nali, plcile se monteaz
alternativ i paralel pe feele peretelui.
Vata mineral n cazul n care este prevzut n proiect, se fixeaz cu cleme metalice pe profilurile
portante.
Pentru realizarea unei mbinri corecte plcile de gips-carton se mbin obligatoriu cu sanfrenare,
executat cu ajutorul rindelei de col.
Dac plcile au fost deja montate, sanfrenul se poate executa cu un cutter.
Nu se admit:
- tensiuni ntre profiluri i plci rezultate din montaj;
- neplaneiti sau devieri de la verticalitate (mai mari dect cele stabilite prin norme).
Nu se nchid complet pereii nainte de a se verifica traseele instalaiilor electrice, sanitare, de
ventilaie i nclzire, precum i poziionarea vatei minerale n structur.
3.3.4. Montarea uilor
La dimensiuni ce depesc goluri de 0,9 m deschidere i 2,8 m nlime sau la ui cu greutatea mai
mare de 25 kg, se vor monta obligatoriu profiluri din oel tip UA de 2 mm, ce vor borda golurile i vor fi
prinse ferm n plafon i n planeu precum i ntre ele, cu piese specifice de acceai calitate.
La dimensiuni normale de goluri n interiorul profilurilor obinuite care bordeaz golul pentru u,
se vor monta rigle din lemn de dimensiuni compatibile cu profilul, n vederea realizrii prinderii
tmplriei.
3.3.5 Montajul instalaiilor sanitare, termice i electrice
Se face urmnd regula:
- obiectele cu greutatea de pna la 0,4 kN/m2 se vor monta direct pe placa cu accesorii speciale
- obiectele cu greutate ntre 0,4 i 0,7 kN/m2 se vor monta numai pe placa cu grosimea de 18 mm
i cu accesorii speciale sau compatibile
- pentru sarcini ntre 0,7 i 1,5 kN/m2 (vase WC, chiuvete, boilere etc.) se vor utiliza elementele
speciale de structur din oel zincat de 2 mm grosime, tip UA.
3.3.6 Pregtirea pereilor pentru finisare
Se trateaz rosturile care au fost sanfrenate cu chit, dup care se aplic banda de armare care se
preseaz pe toat lungimea pentru asigurarea unui bun contact cu chitul.
28

www.asimetric.ro
La mbinrile cu tavanul sau alte suprafee orizontale se aplic banda de aluminiu, care etaneaz
rostul i nu permite apariia fisurilor.
Muchiile ieinde se consolideaz cu colare i se chituiesc.
Suprafaa se pregtete pentru finisare prin chituirea eventualelor tirbituri i a capetelor
uruburilor de mbinare cu ipsos adeziv.
4.
VERIFICAREA LUCRRILOR DE COMPARTIMENTRI
Suprafaa se pregtete pentru finisare prin chituirea eventualelor tirbituri i a capetelor

uruburilor de mbinare cu ipsos adeziv.
3.4.1. Verificarea materialelor folosite:
- se verific calitatea plcilor de gips-carton, ca aspect, planeitate, starea suprafeelor i a
muchiilor, a caracteristicilor geometrice i a marcajului n scopul stabilirii corespondenei materialului
cu prevederile proiectului.
- se verific caracteristicile profilurilor de rezisten conform cu tabelul nr. 2.1. sau cu proiectul;
- se verific celelalte profiluri metalice din punct de vedere al materialului i al stratului de
protecie
- se verific tipurile de accesorii metalice ca dimensiuni (tabelul nr. 2.3).
3.4.2. Verificarea structurii metalice montate:
- se verific existena benzii de etanare ntre profilurile metalice i structura existent
- se verific distanele profilurilor portante i a profilurilor de prindere care trebuie s corespund
celor prezentate n tabelele nr. 2.1 i nr. 2.2
- se verific planeitatea structurii metalice care nu trebuie s aib abateri mai mari de 6 mm pe
ambele direcii
- nu se accept profiluri rsucite
- se verific calitatea executrii instalaiilor electrice, sanitare de ventilaie sau nclzire ce se
monteaz n perei nainte de nchiderea pereiior;
- se verific modalitatea de executare a golului pentru ui
Rezultatele verificrilor se consemneaz ntr-un proces-verbal de lucrri ascunse, cu prezentarea
particularitilor de executare a structurii fa de norme.
3.4.3 Verificarea montrii i pregtirii pentru finisaj a plcilor
- se verific distana de executare a prinderilor (a uruburilor)
- se verific modalitatea de montare a plcilor i dac mbinrile au fost alternate.
Nu se admit rosturi n cruce sau rosturi corespondente pe feele opuse.
- se verific dac mbinrile au fost sanfrenate
- se verific dac s-a montat banda autoadeziv pe ntreaga lungime a rosturilor dintre panouri
- se verifc dac s-a montat banda de aluminiu la mbinrile cu planurile orizontale
3.4.4 Alte precizri
Calitatea obinut pentru execuia pereilor de compartimentare i suprafaa finit a pereilor,
trebuie s respecte criteriile de verificare ale pereilor clasici din zidrie i ale tencuielilor, din
normativul C 56/1985 i din "Ghidul pentru elaboarea caietelor de sarcini pentru lucrri de construcii structuri din zidrie".
Montajul plcilor de gips-carton nu se poate face la temperaturi sub limita de nghe.
Nu se monteaz plci cu adeziv i nu se realizeaz mbinri cu past de ipsos la temperaturi sub +
5C.
Nu sunt compatibile cu panourile din gips-carton, vopselurile pe baz de var i, sau silicat de sodiu.
Agrementele tehnice i certificatele de calitate ale materialelor vor nsoi procesele-verbale de
lucrri ascunse.
29

www.asimetric.ro
Capitolul 04: TENCUIELI INTERIOARE

1.
2.
3.
4.
GENERALITATI
STANDARDE DE REFERINTA
ALCATUIREA TENCUIELILOR
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR
4.1. Controlul si pregatirea stratului suport
4.2. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
4.3. Executarea amorsarii
4.4. Executarea grundului
4.5. Executarea stratului vizibil
5. VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRRI A TENCUIELILOR
6. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
7. MASURARE SI DECONTARE
1. GENERALITATI
1.1 DOMENII DE APLICARE
Prevederile prezentului capitol se refer la toate tencuielile elementelor de construcii, avnd rol
de finisaj sau de protecie i executate cu mortare de orice tip. n acest capitol intr i tratamentele
subiri cu grosimi ncepnd de la 1 mm.
1.2 PREVEDERI COMUNE
Tencuielile fiind lucrri destinate de cele mai multe ori s rmn vizibile, calitatea lor din punct
de vedere al aspectului poate fi verificat oricnd, dup terminarea ntregului obiect.
Verificarea calitii suportului pe care se aplic tencuiala se face n cadrul verificrii execuiei
acestui suport.
Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste supori ce nu au fost recepionai conform
instruciunilor specifice.
nainte de execuia tencuielilor este necesar de a se verifica dac au fost recepionate toate
lucrrile destinate a le proteja sau lucrri care prin execuie ulterioar ar provoca deteriorarea
tencuielilor: nvelitori, planee, balcoane, instalaii, tmplrii pe toc, etc.
Se va verifica dac o dat cu execuia suporilor au fost montate toate piesele necesare fiecrei
tmplrii sau instalaii: ghermele, praznuri, colare, etc..
Materialele nu pot fi introduse n lucrare dect dac s-a verificat n prealabil de ctre conductorul
tehnic al lucrrii c acestea au fost livrate cu certificate de calitate, care s confirme c sunt
corespunztoare cu normele respective.
Pe parcursul lucrrii este necesar a se verifica dac se respect tehnologia de execuie, utilizarea
tipului i compoziiei mortarului, precum i aplicarea straturilor succesive fr depiri de grosimi
maxime. Se vor lua msuri mpotriva uscrii prea rapide (vnt, nsorire), splri de ploaie sau
ngheului.
Rezultatele ncercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului
tehnic al lucrrii n termen de 48 ore de la ncercare. n toate cazurile n care rezultatul ncercrii este
sub 7 % din marca prescris, se va anuna beneficiarul lucrrii pentru a stabili dac tencuiala poate fi
acceptat. Aceste cazuri se nscriu n registrul de Procese verbale de lucrri ascunse i se vor meniona
n prezentarea ce se pred comisiei de recepie preliminar, aceast comisie va hotr definitiv asupra
acceptrii tencuielilor respective.
Peste tencuielile simple se va aplica un strat de glet pentru finisarea peretilor si a tavanelor.
2. STANDARDE I NORMATIVE PRIVIND EXECUTAREA LUCRRILOR DE TENCUIELI
SR EN 197-1:2002 Cimenturi compozite uzuale;
SR EN 197-1:2002 - Ciment Portland;
SR 7055/96 Cimenturi Portland Alb
SRENV 197:2/1997 - Ciment. Partea 2.Evaluarea conformitii
ER EN 12620:2003 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali
STAS 1030/85 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli
SR EN 1008:2003 - Ap pentru betoane i mortare
STAS 8573/78 - Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment (Apastop)
30

www.asimetric.ro
SR ENV 459-1:1997 - Var hidratant n pulbere, pentru construcii

NE 001 -96 - Normativ privind executarea tencuielilor umede groase i subiri
C 17/1982 - Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial
C 16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor
aferente
3. ALCATUIREA TENCUIELILOR
Toate tipurile de tencuieli cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt realizate in trei straturi :
- spritul - primul strat cu caracter de amorsa; este necesara executarea lui corecta, cu mortar
avand compozitia si consistenta adecvate naturii suprafetei pe care se executa; se vor evita
supraincarcarile; se recomanda aplicarea lui la cel putin 15 zile de la terminarea zidariilor nivelului
aferent, respectiv la minim 10 zile de la decofrarea elementelor de beton aferente (stalpi, placi).
Stratul de sprit se va executa dupa o usoara umezire. Compozitia spritului pentru amorsarea
suprafetelor va fi din amestec de ciment si apa (lapte de ciment) si se va aplica in grosime de 3mm
- stratul de baza grundul in grosime de 8 30 mm
- stratul vizibil tinciul - in grosime de 5 15 mm constituit dintr-un strat de ipsos, denumit glet
de ipsos pentru tencuielile obisnuite interioare care urmeaza sa primeasca finisaje de zugraveli, tapete,
vopsitorii in ulei.
n scopul obinerii unor suprafee pe care se aplic vopsitorii sau zugrveli superioare se aplic un
strat de netezire numit glet.
Acest strat suplimentar este glet de ipsos de consistena smntnii. Gletul de ipsos se aplic n
strat de 1-2 mm. nainte de aplicare suprafaa se ud prin stropire cu ap. Gletul se netezete cu drica
din oel pn se obine o suprafa perfect neted la pipit, fr zgrieturi, fr urme la nndirea
poriunilor lucrate n perioade diferite.
Eventualele asperiti se curcu hrtie sticlat.
Controlul planeitii gletului de ipsos se face cu dreptarul metalic i cu lumina unui bec apropiat de
suprafaa gletuit care pune n eviden micile denivelri.
4. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR
4.1. Controlul si pregatirea stratului support
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil un
control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp,
pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor,
astfel zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce ( mortarul sa se intareasca in rosturi ),
iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta
tencuielilor.
La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie
simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de
grasime, etc. Suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustati
de sarma zincata de scheletul metalic sau de elementul pe care se aplica. Tencuielile nu se vor aplica
decat dupa remedierea eventualelor deficiente ale suportului, constatate.
Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele tipuri de suport, acestea
trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu
prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat cele indicate in prescriptiile tehnice in
vigoare. Abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin
acoperirea intradurilor mari ( peste 40 mm ) cu plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile de zidarie,
peste care se va executa tencuiala; rectificarea intrandurilor mai mari de 70 mm pe suprafetele
exterioare ale cladirilor ( profiluri decorative, cornise, solbancuri, etc.) nu se vor face cu plasa de rabit,
ci cu completari de caramida sau prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, in
care se toarna beton, eventual armat cu o impletitura de sarma fixata in cuie.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 35 mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
Se vor acoperi cu plasa de rabit suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele din zidarie
de caramida ( gheremele, grinzi, buiandrugi, etc.) Pe suprafetele de lemn acoperite cu plasa de rabit,
sub plasa de rabit se va introduce carton bitumat, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct
cu tencuiala.
Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor de beton care se executa in cofraje de inventar cu
fete netede ( metalice, placaj, etc.) nu vor fi tencuite ci se vor pregati doar prin chituire cu mortar de
31

www.asimetric.ro
ciment si nisip fin, eventual cu adaos de aracet D.50 pentru ca ulterior sa fie finisate direct cu
compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete, etc.
4.2. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite .
La efectuarea trasarii prin diferite metode, cu repere de mortar ( stalpisori ), scoabe metalice lungi sau
sipci de lemn sau cu repere metalice de inventar se va verifica modul de fixare a acestor repere asa
incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
Pe suprafetele exterioare ale peretilor ( fatade ) trasarea se va executa in acelasi mod ca si pe
suprafetele interioare ale peretilor , insa pe toata inaltimea cladirii si nu separat pe fiecare etaj in
parte. In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile fatadei , precum si pe
suprafetele dintre golurile ferestrelor (pe toata inaltimea fatadei).
In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din
care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi de 8-12 cm pentru mortarele de varciment sau de var si de 2-5 cm pentru mortarele de ipsos.
4.3. Executarea amorsarii
Suprafetele de beton (tavane, stalpi) vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea
prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm. Compozitia spritului pentru amorsarea
acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi
amorsate prin stropire cu un mortar fluid in grosime de maximum 3mm, care va avea aceeasi compozitie
ca a mortarului pentru stratul de grund.
Aplicarea spritului se va face fie manual cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat cu aceleasi
aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului.
In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform,
fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient
intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait
cu mana.
4.4. Executarea grundului
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20mm) se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la
aplicarea spritului, in cazul suprafetelor de beton si dupa o ora in cazul suprafetelor de caramida; pe
suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate
aplica imediat. In cazul in care suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta
suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a aplica grundul.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala
fiind de cca. 15mm.
Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraje de inventar, care sunt netede si care au o
absorbtie de apa redusa, stratul de grund (cca.5mm grosime) se va executa cu mortar cu adaos de
aracet D.50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campurile dintre
repere) se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil , asigurandu-se o suprafata (front
de lucru) de cel putin 2000mp.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului pe tavane si in partea superioara a peretilor, se va
executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici extensibili de
inventar si direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.
Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin
acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini sau alte mijloace.
Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate sau daca exista
pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in
limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa
rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu
prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, ciupituri, etc.
Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada, montate
la circa 50cm. Fata de suprafata fatadelor.
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafetele grundului sa fie uscata si sa nu
aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de
32

www.asimetric.ro
grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele
tencuite.
4.5. Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie
cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pasta si cu nisip fin pana la 1mm sau in
cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra (marmura).
Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2-5mm) mortarul de tinci se va arunca cu
mistria la anumite intervale de timp, astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu drisca.
Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele folosite, precum si de sculele utilizate,
tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative
din materiale speciale, etc.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza, fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire
(cca.1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat
subtire (cca.2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate.
Gletul folosit va fi sub forma de pulbere omogena de culoare alba, ambalata in saci de 5, 10 sau 20
kg.
Produsul va trebui sa aiba urmatoarele caracteristici tehnice :
- apa de amestecare 25 40 %
- durata de lucrabilitate 1.5 2.5 ore
- rezistenta la compresiune mai mare de 2.5N/mm2
- aderenta la suport de beton : min 0.3N/mm2
- timpul minim de intarire : cca. 30 minute, la 20C si umiditatea de 60%
- consum specific : 1-2Kg/m2 in functie de planeitatea suprafetei de gletuit.
Tehnologia de aplicare
Inainte de aplicare peretele va trebui sa fie curat, fara urme de grasime sau de praf, daca
suprafetele sunt puternic absorbante se va aplica un strat de amorsa.
Modul de preparare a gletului se va face in functie de produsul care se va folosi si de instructiunile
specifice de utilizare.
Pe suprafetele de beton nu se vor aplica direct gleturi de var sau ipsos, fara straturi intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de glet,
se va folosi o pasta speciala numita gipac a carei reteta si mod de preparare sunt indicate in anexa a
II-a a C.18-83.
Finisarea suprafetelor netede de beton se poate face de la caz la caz si cu paste subtiri pe baza de
ipsos, aracet sau vinarom. Aceste paste se vor prepara din doua parti si anume: o parte lichida si o parte
solida. Partea solida este ipsosul de constructii, iar partea lichida este un amestec din mai multi
compusi, care se va realiza in laboratorul de santier.
Cele doua parti (componente) se vor amesteca pe santier adaugandu-se si apa necesara.
Pastele subtiri gipac si pe baza de ipsos, aracet sau vinarom se vor intinde pe suprafetele interioare
netede, ale peretilor de beton, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet (in strat subtire sub
1mm sau in strat mai gros cand este necesar), fie cu aparatul de zugravit manual sau electric sau cu
pistolul pulverizator (imitatie de calcio-vechio); aceste paste se pot colora prin amestecare cu pigmenti
frecati cu apa, obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.
De retinut:
Pe parcursul lucrarilor de tencuieli se va urmari ca in campurile mari (in special pe fatade,
tencuielile sa fie realizate din aceeasi cantitate de mortar pregatit in prealabil, pentru a nu se produce
diferente de culoare; de asemenea se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor,
deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare, in campurile mari dintre
golurile de pe fatade, in dreptul spaletilor, etc.
In cazul cand se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de
+5grade C.) se vor lua masurile speciale prevazute in Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros, indicativ C.16-62.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite,
pana la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni :
- umiditatea mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de suprafata tencuita , uscare care poate proveni din curenti de aer , expunerea indelungata la razele soarelui , supraincalzirea incaperilor , instalarea sobelor si a
33

www.asimetric.ro
cocsierelor in imediata apropiere a peretilor proaspat tencuiti;

- loviri , vibratii provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte
de termen.
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
5. VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRRI A TENCUIELILOR
Verificarea pe faze de lucrri a tencuielilor se face la fiecare tronson, avnd n vedere
urmtoarele:
a) rezistena mortarului;
b) numrul de straturi ce se aplic i grosimile respective;
c) aderena la suport i ntre dou straturi;
d) planeitatea suporturilor i liniaritatea muchiilor;
e) dimensiunea, calitatea i poziia elementelor decorative (solbancuri, brie, cornie).
Aceste verificri se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se fac cel puin cte una la
fiecare ncpere i cel puin cte una la fiecare 100 mp.
La recepia preliminar se efectueaz direct de ctre comisia aceleai verificri, dar cu o frecven
de minim 1/3 din frecvena fazei precedente.
Abateri admise la lucrrile de tencuieli
1
4
Tencuiala
gletuit
Denumirea defectului
Tencuiala brut
Tencuiala dricuit
Maxim una pn
la 4 cm2/1m2.
Nu se admit.
Nu se admit.
Nu se admit.
Maxim 2 la
1m2.
Nu se admit.
Nu se admit.
Nu se admit.
Nu se verific.
Maxim 2
neregulariti n
orice direcie, avnd
adncimea sau
nlimea pn la 2
m.
Maxim 2
neregulariti n
orice direcie,
avnd
adncimea sau
nlimea pn
la 1 mm.
Maxim 3 mm /
neregulariti n
orice direcie,
avnd adncimea
sau nlimea
pn la 3 mm.
Minimum admis
pentru
elementul
suport.
La tencuielile
interioare maxim 1
mm/1m i maxim 30
mm/ toat nlimea
camerei.
La tencuieli
exterioare maxim 2
mm/1 m i maxim
20 mm/ la toat
nlimea cldirii.
Pn la 1 mm/
1 m i maximum
toat nlimea
ncperii.
Maxim 2 mm/1 m
i maxim 20 mm
pe toat
nlimea
cldirii.
Abateri fa de
orizontal a
tencuielilor tavanelor.
Nu se verific.
Maxim 1 mm/1m i
maxim 3 mm de la o
latur la alta.
Abateri fa de
orizontal sau
vertical a unor
elemente ca
Maximum cele
admise pentru
elemente.
Pn la 1 mm/1m i
maxim
8mm/element.
Umflturi, ciupituri,
mpucturi, fisuri,
lipsuri la glafurile
ferestrelor, la
pervazuri, plinte,
obiecte sanitare.
Zgrunuri mari (pn
la max. 3 mm), bici
i zgrieturi adnci
formate la dricuire la
stratul de acoperire.
Neregulariti ale
suprafeelor verificare cu dreptarul
de 2 m lungime.
Abateri de la
vertical.
34
Pn la 1
mm/1m
i maximum 2
mm ntr-o
ncpere.
Pn la 1
mm/1m
i maxim 2 mm
pe toat
Tencuial faade
Nu se verific.
Pn la 2 mm/1
m i maximum 5
mm pe nlimea
unui etaj.

www.asimetric.ro

intrnduri, ieinduri,
glafuri, pilatri,
muchii, brie, cornie,
solbancuri,
ancadramente.
Abateri fa de raza la
suprafee curbate.
nlimea sau
lungimea.
Nu se verific.
Pn la 5 mm.
Pn la 5 mm.
Pn la 6 mm.

Tencuielile fiind lucrari destinate in general a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este
necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.
Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire, inainte ca suportul sa fi fost
verificat si receptionat conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor ce depasesc abaterile
admisibile , in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete
in continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu invelitori, plansee, etc.) sau a caror
executie ulterioara ar provoca deteriorarea lor (de exemplu conducte pentru instalatii, tamplarie, etc.)
precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (gheremele, praznuri, suporti, coltare, etc.).
Toate materialele si semifabricatele ( de ex. mortarele preparate centralizat) nu pot fi introduse in
lucrare decat daca ,in prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate
cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Pe parcursul lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea
tipului si compozitiei mortarului indicat precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise;
de asemenea este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii
prin ploaie sau inghetului.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului
tehnic al lucrarii in termen de 48 de ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii
este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi
acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale ale lucrarilor ascunse si se vor
mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara ; aceasta comisie va hotara
definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.
Receptia pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari , la fiecare
tronson in parte :
1. rezistenta mortarului
2. numarul de straturi aplicate si grosimea acestora (determinate prin sondaje)
3. aderenta la suport si intre straturi
4. planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)
5. dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe, bucata cu bucata
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in registrele
de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cate una la fiecare
incapere.
Tencuielile se masoara la metru patrat de suprafata desfasurata, nuturile se masoara la metru
linear, iar adaosurile de coloranti la kg.
Golurile de ferestre , chepengurile mai mici de 0.5mp nu se scad, se adauga suprafetele glafurilor
si spaletilor tencuiti.
35

www.asimetric.ro
Capitolul 05: IZOLATII HIDROFUGE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
GENERALITATI
ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TERMO-HIDROIZOLATIILOR
VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRRI A IZOLATIILOR
URMRIREA COMPORTRII N TIMP A HIDROIZOLAIILOR
CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
MASURARE SI DECONTARE
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile si modul de alcatuire si executare al lucrarilor de
termohidroizolatii la terase, peste planseu din beton armat.
1.1. Standarde si normative de referinta
Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n
standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
STANDARDE:
- SR 137:95-Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.
- SR 138-94 - Carton bitumat.
- STAS 588-80 - Suspensie de bitum filerizat (SUBIF).
- STAS 661-71 - Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de celuloza (CELOCHIT).
- STAS 1046-78 - Pnza bitumat.
- STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
- STAS 3 789-86 - Hrtie Kraft de 125 g/m2.
- STAS 6800-91 - Grund pentru protectia conductelor metalice ngropate (CITOM).
- STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrri de hidroizolatii n constructii.
- SR 7916:1996 - Impslitura din fibre de sticla bitumata.
- STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.
- STAS 10126-92 - Testur din fibre de sticla bitumata.
- STAS 10546-76 - Bitum cu adaos de cauciuc.
- STAS 11342-79 - Emulsii bituminoase anionice cu rupere lent pentru hidroizolatii.
NORMATIVE
- C. 107/0-2002 - Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la
cldiri
- C. 112/1986 - Normativ pentru proiectarea i execuia hidroizolaiilor din materiale bituminoase
la lucrrile de construcii
- C. 209 82 - Norme tehnice pentru hidroizolarea construciilor cu suspensie i emulsie cationic
bituminoas.
- C. 217 83 - Norme tehnice privind alctuirea i executarea hidroizolaiilor cu folii din PVC
plastifiat la acoperiuri
- IGSIC i ICCPDC 1980 - Msuri referitoare la proiectarea i executarea lucrrilor de hidroizolaii
- Ordin MLPAT nr. 9/N/93 - Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii seciunea
"Izolaii la acoperiuri"
- SR EN 13162 -2003 - Vat mineral i produse din vat mineral. Saltele din vat mineral
CONDITII TEHNICE DE PROTECTIA MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDIILOR
Se vor respecta masurile privind tehnica securitatii muncii prevazute in :
- Norme republicane de protectia muncii NRPM/75
- Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj
- Instructiuni generale de protectia muncii P5 006/81
Se va prevedea un acces sigur pe acoperis, fiind interzise accesele improvizate.
Ridicarea materialelor pe acoperis se va face intr-un conteiner care nu trebuie sa agate in timpul
ridicarii nici un element de constructie.
Utilajul de ridicat trebuie sa fie verificat din toate punctele de vedere si manevrat numai de catre
personal autorizat.
36

www.asimetric.ro
Pe intreg conturul acoperisului se va monta o balustrada de protectie.

Se vor respecta masurile privind prevenirea incendiilor cuprinse in :
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor,
Decret 290/1977
Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P 118 99
Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE 009/81.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor si norme de dotare de masini, instalatii, utilaje,
aparatura, echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea
incendiilor in unitatile Ministerului Constructiilor Industriale.
1.2. Mostre si testari
Inainte de lansarea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare mostre ale
materialelor si produselor pe care intentioneaza sa le foloseasca la lucrare. Mostrele vor fi nsotite de
copii ale buletinelor cu rezultatele ncercrii probelor, cerute n standarele de referinta.
Prelevarea de probe si efectuarea testelor se va face n conformitate cu STAS 41-78.
1.3. Desene de executie
Antreprenorul va prezenta o data cu proiectul urmtoarele desene de executie:
- Planuri si sectiuni cu identificarea zonelor ce se izoleaza, tipurile de hidroizolatie adoptate,
pantele, gurile de scurgere, ancorari, ventilatii etc.
- Detalii de alctuire si protectie a hidroizolatiilor proiectate.
- Detalii de racordare la elementele care strpung, despart sau intersecteaz planul constructiei.
2. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TERMO HIDROIZOLATIEI
Pentru obiectivul studiat se distinge tipul de hidroizolatie la acoperisuri din beton armat monolit cu
umiditate interioara sub 60%, necirculabil.
2.1. Pregatirea suportului
Pe placa de B.A. suport al terasei, se vor realiza pante de min. 1,2% catre gurile de scurgere a apei
pluviale. Acestea se vor realiza dintr-un beton de panta cu o densitate de minimum 1800 kg/mc, cu
agregate usoare (granulit, periit, etc). Peste betonul de panta se va aplica un strat de corectie din
mortar M 100T in grosime de 1 1,5 cm.
Pe acest suport, corespunzator pregatit (neted si asigurand pantele necesare, fara denivelari locale
umflaturi, adancituri, rugozitati, etc), se va aplica prin intermediul unui amorsaj de solutie de bitum
tip CITOM, conf. STAS 6800 77, aplicat in doua straturi pe suprafata uscata a stratului de mortar,
stratul de difuzie si bariera contra vaporilor, conform Normativ C 112 86.
Pentru toate cazurile este necesara o verificare a calitatii si starii stratului suport pe care urmeaza
sa se aplice straturile hidroizolatiei. Aceasta se va efectua in cadrul executarii suportului respectiv.
Suprafata va trebui sa fie neteda cu denivelari de maximum 5 mm care vor trebui corectate local
cu mortar de ciment M100.
Se va verifica si asigura starea curata a stratului suport, fara resturi de materiale, praf, etc, in
cazul tablei cutate starea tablei si a straturilor de protectie anticoroziva a acesteia, conform
prevederilor din STAS 2355/3 - 75.
Se verifica executia corecta a pantelor la dolii, a aticelor, a gurilor de scurgere si a pieselor de
racordare in cazul jgheaburilor din tabla zincata.
2.2. Executarea straturilor de difuzie si bariera a vaporilor
Suprafetele suport ale hidroizolatiei nu necesita o driscuire fina ci numai o driscuire grosiera, care
sa asigure o rugozitate a suprafetelor, favorabila activarii difuziei vaporilor.
Suporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie apllcal stratui de difuziune, trebuie sa fie
amorsate in prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa intr-o singura repriza (cca. 0,3
kg/m2).
Aplicarea amorsajului in cantitati prea abundente in concentratii mai mari decat cele prevazute
poate provoca franarea migratiei vaporilor in structura. Aplicarea stratului de difuziune se va face
numai dupa uscarea amorsajuiui.
- amorsare cu solutie sau emulsie de bitum minimum 300 g/m 2.
37

www.asimetric.ro
2.2.1. Stratul de difuziune este compus din foi bitumate perforate. Acestea se aplica liber cu
fata presarata cu nisip pe stratui suport, avand marginile si capetele petrecute cu 4-5 cm, tot nelipite.
Peste stratui de difuziune se toarna o masa bituminoasa topita peste care se deruleaza foaia bitumata
apartinand structurii superioare (bariera de vapori sau hidroizolatie).
Straturile de difuziune trebuie sa comunice intotdeauna cu atmosfera exterioara pentru a permite
eliminarea vaporilor, ce se formeaza in structura.
Comunicarea se face pe conturul acoperisului la atice si prin deflectoare, pozitionate in camp sau
la cele fara atic prin prelungirea stratului de difuziune pe sub sorturile de tabla.
Pentru executia detaliilor stratului de difuziune se va consulta normativul C. 68 -74 Instructiuni
tehnice pentru reafearea straturilor de difuziune a vaporilor din materiale bituminoase la acoperisuri si
terase.
2.2.2. Bariera contra vaporilor se va aplica pentru a impiedica migratia vaporilor din interiorul
constructiilor si evitarea condensului in stratul de izolatie termica si va fi alcatuit cu minimum un strat
de impislitura bitumata tip IA 1100 sau carton CA 400.
Aceste materiale se vor aplica prin lipire si acoperire cu cate minimum 1,5 kg/m 3 mastic de bitum
cald pentru fiecare strat, aplicate direct peste stratul de difuziune.
Stratul urmator este termoizolatia , cu un strat de protectie din sapa din mortar de 1,5 cm la
partea superioara, ca strat suport pentru restul straturilor hidroizolatiei.
2.3. Executarea termoizolatiei
Executarea izolatiilor termice la terase se va face numai dupa terminarea si controlarea lucrarilor
prevazute sub stratul termoizolant si a oricaror alte lucrari care ar putea dauna prin executarea
ulterioara.
2.3.1. Materiale:
A. Polistiren extrudat ignifugat cu densitatea specifica 200 kg/mc, cu o grosime de 10 cm, ce
va asigura o rezistenta la transmisia termica Ro de minimum 2 mpk/W.
Materialele termoizolatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa permita circulatia muncitorilor izolatori care monteaza structura de invelitoare, fara sa aiba
deformatii remanente (tasarea sub sarcina de 2000n/mp sa nu depaseasca 10%;
- sa nu prezinte fenomene de inmuiere sau tasare la temperaturi de 80 gr. C
- sa-si pastreze in timp dimensiunile geometrice si caracteristicile fizico chimice.
In timpul lucrului se vor asigura folii de polietilena sau prelate pentru protejarea termoizolatiei
impotriva precipitatiilor, iar montajul se va face de la coama spre stresini (guri de scurgere). Se vor lua
masuri de protejare a marginilor termoizolatiei montate, pentru evitarea infiltrarilor de apa din
precipitatii.
Placile de termoizolatie din polistiren extrudat ignifugat se aseaza cu rosturi stranse. Daca din
cauza unor defectiuni la croirea placilor raman rosturi mai mari de 5 mm, acestea se vor umple
obligatoriu cu fasii din acelasi material termoizolator.
Rosturile intre placi trebuie sa fie de maximum 3 mm.
La montarea pe acoperis, placile se vor aplica cu partea neprotejata lipita la cald in stratul de
bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor, care nu va depasi 120 grade in momentul lipirii.
Marginile foilor de carton de la partea superioara, protejata, se vor lipi cu bitum pe placile
alaturate asigurandu-se continuitatea stratului de protectie.
2.4. Alcatuirea si executia hidroizolatiilor la terase
2.4.1. Materiale:
-
B. Hidroizolatie din 2 folii pe baza de bitum aditivat, de felul urmator:

Impaslitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1000 si IBP 1100 conform STAS 7916/80; sau
Panza bitumata tip PA 55 cu suport din fibre liberiene, tesute conform STAS 1046- 78; sau
Tesatura din fibre de sticla bitumata placata cu folie de aluminiu tip TBAL conform NTR 9041 -89;
Caracteristici fizico-mecanice:
- masa total: min 3000 gr/m2.
- masa de bitum: min. 1700 gr/m2.
- forta de tractiune la rupere:
- longitudinal 550 N
38

www.asimetric.ro
- transversal 450 N
- la temperatura de +70C, timp de 2 ore, nu prezint scurgeri sau deplasari ale stratului de
acoperire.
Alcatuire:
- strat suport din fibre liberiene, tesute, impregnat cu bitum;
- strat de acoperire pe ambele fete cu bitum filerizat (avnd punctul de nmuiere la min. 80C)
protejat pe ambele fete prin presarare cu nisip cu granulatie 0,2-1,0 mm.
C. Mastic de bitum preparat pe santier din bitum topit (conform STAS 7064-78) amestecat cu
maximum 30% filer de calcar; Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H.68/7T si H 80/90 conform STAS
7064 -78 (M - SR 5/83);
D. Solutie de bitum taiat pentru amorsare:
- bitum topit 33-40%
- solvent 60-67%
E. Solutie de bitum taiat pentru etansari:
- bitum topit 50-70%
- solvent 30-50%
F. Mortar de ciment: nisip 1:4, preparat conform specificatiilor de la capitolul mortare;
G. Vopsele pe baza de rasini sintetice pentru protectie conform NTR 90 - 80, 1703-80 si STAS
7359 -80;
H. Materiale diverse si piese speciale pentru montarea protectiei.
2.4.2. Livrare, manipulare, depozitare
In general, transportul si depozitarea materialelor se efectueaza n conformitate cu specificatiile
producatorilor.
Materialele bituminoase fiind combustibile, trebuie depozitate n locuri ferite de foc.
Se vor feri de asemenea de contactul cu solventi organici.
Fiecare ambalaj va purta vizibil numrul standardului respectiv, codul tipului materialului, data de
fabricatie, numarul lotului, producatorul.
Bitumul se poate livra n vrac.
Rulourile de carton sau pnza se vor aseza vertical si vor fi depozitate pe o suprafata plana si
curat.
2.4.3. EXECUTIA LUCRARILOR
Iainte de inceperea executiei hidroizolatiei se verifica daca stratul de protectie a termoizolatiei
este continuu, fara intreruperi sau perforari.
De asemenea se verifica planeitatea si existenta pantelor catre gurile de scurgere.
Se vor verifica conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, ancorajele, agrafele
de prindere a copertinelor,deflectoarele, etc.
Se vor realiza sau se va verifica realizarea corecta a rosturilor si a racordurilor.
Se va controla calitatea materialelor.
Lucrarile de izolatii se vor executa numai de catre firme specializate.
Pentru lucrarile executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativul pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 84.
Hidroizolatia este alcatuita din mai multe straturi cu foi bitumate si anume:
Prima folie de hidroizolatie se aplica peste un strat de amorsaj cu solutie sau emulsie de bitum
minimum 300 g/m2, peste sapa de protectie a termoizolatiei;
- 2 membrane bituminoase (tip Tegola sau similar)
Fasiile din folie de bitum aditivat se lipesc intre ele la cald, utilizandu-se arzatoare speciale
alimentate de la butelii de aragaz.
La terasele necirculabile si care nu se afla in campul vizual al utilizatorilor, a doua folie (cel de-al
doilea strat), va fi protejat din fabricatie cu granule de ardezie.
-
2.5. Executarea hidroizolatiei la atice si strapungeri

La punctele dificile (guri de scurgere, strapungeri, dolii, coame, scafe etc.) hidroizolatia se va
intari cu straturi suplimentare din panza sau tesaturi bitumate conform fiselor tehnologice specifice:
- hidroizolatia verticala la atice si reborduri etc, se va executa numai cu panze, conform
pct.3.12, normativ C. 112-80;
39

www.asimetric.ro
- hidroizolatia la elementele verticale ale trase;pr si acoperisurilor (atice, rosturi cu rebord,

luminatoare, strapungeri etc) se va aplica pana la inaltimea de maximum 60 cm, la scafe suprapunerile
vor fi in trepte de minim 20 cm cu straturile hidroizolatiei orizontale si va avea alcatuirea conform
retetei de la paragraful 3.12 si 3.13 din normativui C. 112- 80, pagina 20.
Pentru realizarea izolatiei rosturilor se vor aplica instructiunile de la paragraful 3-27, pag. 27 din
normativ C. 112 - 80.
Montarea gurilor de scurgere interioara se va face conform STAS 2742 -80 = n6 mm de scurgere din
fonta emailata pentru evacuarea apelor de pe acoperisuri si terase. Forme si dimensiuni".
Pentru scurgerea exterioara se va tine seama de STAS 2389 - 77 Jgheaburi si burlane. Prescriptii
de proiectare.
3. VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRRI A IZOLATIILOR
3.1. PREVEDERI COMUNE
3.1.1. Verificarea calitii
Verificarea calitii se realizeaz n conformitate cu prevederile prezentei reglementri, a
documentaiei de execuie i a fielor tehnice ale materialelor utilizate, att pentru fazele intermediare
ct i pentru ntregul sistem.
In cazul n care unitatea executant are un sistem propriu de conducere i asigurare a calitii,
lucrrile de hidroizolaie se vor verifica n cadrul respectivului sistem (proceduri de execuie, plan de
control al calitii etc.).
Pentru asigurarea calitii lucrrilor se impun urmtoarele etape:
recepia materialelor de hidroizolaie i accesorii;
pstrarea i depozitarea materialelor;
controlul calitii la punerea n oper;
recepia lucrrilor.
3.1.2. Recepia materialelor
Recepia materialelor se bazeaz pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate),
termenelor de valabilitate (unde este cazul) i de garanie emise de productor pentru fiecare lot de
materiale, conform reglementrilor specifice.
n unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s certifice
caracteristicile specifice n raport cu datele tehnice stipulate n normele de produs sau n agrementele
tehnice.
n acest context, controlul de calitate pentru materiale se execut pe antier de ctre personal
i/sau n institute/laboratoare specializate, atestate.
Controlul de calitate cuprinde urmtoarele verificri minimale pentru membranele hidroizolante:
caracteristici geometrice (lungime, lime, grosime);
verificarea comportrii la temperaturi ridicate;
verificarea flexibilitii la temperaturi sczute;
verificarea forei de rupere la traciune;
verificarea alungirii la rupere la traciune.
3.1.3. Pstrarea i depozitarea materialelor
Condiiile de pstrare i depozitare ale materialelor sunt precizate de productorii acestora n
fiele tehnice de produs. n depozite, n general, trebuiesc respectate urmtoarele condiii:
- membranele hidroizolante n foi se depoziteaz sub form de suluri (n poziie vertical) pe
platforme sau palei, n spaii acoperite;
- materialele hidroizolante fluide se depoziteaz n bidoane sau butoaie, eventual paletizat, n spaii
nchise, acoperite i ventilate. La punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, recomandabil
n spaii acoperite.
3.1.1. Controlul calitii la punerea n oper
Se efectueaz de ctre eful punctului de lucru sau de ctre responsabilul cu calitatea, n
conformitate cu prevederile documentaiei de execuie i a fielor tehnice de produs;
Controlul i asigurarea:
utilajelor, sculelor i dispozitivelor i a cilor de acces la frontul de lucru, necesare pentru
protecia muncii;
40

www.asimetric.ro
spaiilor i condiiilor de microclimat necesare pregtirii materialelor (unde este cazul);

calitii suportului care trebuie s corespund condiiilor
geometrice i fizico-mecanice specific
respectrii stricte a cerinelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante
i a accesoriilor.
3.2. Controlul calitatii si receptia lucrarilor de TERMOIZOLATII la terase

Lucrarile de termoizolatii fiind in general lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe masura
executiei, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse din care sa rezulte ca au fost respectate :
- Conditiile de calitate ale suportului
- Calitatea si umiditatea materialelor termoizolante, conform standardelor sau normelor de
produs pe baza certificatelor de calitate si a determinarilor laboratoruilui de santier (densitate,
umiditate, abateri dimensionale).
- Montarea termoizolatiei cu rosturi stranse, fara goluri in si intre placi si asigurarea comunicarii
cu atmosfera a canalelor de ventilare, respectarea grosimii termoizolatiei, tratarea puntilor termice.
Materialele necorespunzatoare se vor inlocui si lucrarile necorespunzatoare se vor reface pe baza
acordului in scris al beneficiarului si proiectantului.
La receptia preliminara se va verifica pe obiect, in conditii de clima interioara proiectata, in
anotimpurile de varf, daca :
- parametrii climatici interiori corespund proiectului in limitele abaterilor admisibile;
- temperatura si suprafata interioara a elementelor de inchidere in camp si in zona puntilor termice
corespund valorilor indicate in STAS 6472/3 78.
3.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor de HIDROIZOLAII
Lucrarile de hidroizolatii fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va certifica impreuna cu
beneficiarul, pe masura executiei lor, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse din care sa
rezulte ca au fost respectate :
- retetele si procedeele de preparare a materialelor pe santier
- calitatea suportului rigiditate, aderenta, planeitate se vor face probe pentru fiecare terasa in
parte
- pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de strapungere sau de rost
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat de hidroizolatie
- calitatea materialelor conform certificatelor de calitate si pe baza laboratorului de santier
- etapele de succesiune a operatiilor
- strapungerea flanselor si platbandelor de strangere aferenta strapungerilor si rosturilor.
Hidroizolatia se verifica visual.
Verificrile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrrilor, n afar de cele prevzute la PREVEDERI
COMUNE, sunt:
a) asperitile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 12 mm, precum i denivelrile
de planeitate (abaterea admisibil 5 mm la un dreptar de 2 m aezat n orice direcie);
b) existena rosturilor de dilatare de 2 cm lime pe contur i n cmp, la 4-5 m distan pe
ambele direcii, n apele de peste termoizolaii;
c) respectarea reelelor i proceselor de preparare a mortarelor pe antier (masticuri, soluii etc.)
conform Normativului C.112/86;
d) capacitatea de lipire a hidroizolaiei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1.000 mp se fac 5
probe de desprindere a cte unei fii de carton bitumat de 5 x 20 cm).
e) lipirea corect a foilor, nu se admit deslipiri i bici, cnd acestea apar, repararea lor fiind
obligatorie:
f) limea de petrecere a foilor ( 7- 10 cm longitudinal, minim 10 cm frontal ) se admit 10 %
petreceri de minim 5 cm longitudinal i minim 7 cm frontal; n cazul n care aceste valori nu sunt
respectate stratul respectiv trebuie refcut:
g) respectarea direciei de montare a foilor ( pn la 20% pant se pot monta oricum, dar peste
20%, paralel cu panta );
h) asigurarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie
i) protectia hidroizolatiei este realizata conform proiectului
j) strapungerile verticale sunt corect etansate
k) pantele si gurile de scurgere sunt amplasate conform proiectului, daca functioneaza corect si nu
se produc stagnari.
41

www.asimetric.ro
Lucrarile de tinichigerie se verifica daca indeplinesc urmatoarele conditii :

Copertinele, sorturile, paziile sunt bine ancorate si cu falturile executate corect.
Gurile de scurgere, daca au parafrunzarul montat si functioneaza corect.
4. URMRIREA COMPORTRII N TIMP A HIDROIZOLAIILOR

MASURI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE
Se va tine seama de masurile prevazute pentru intretinerea hidroizolatiilor in timp (paragraf 6,
pag. 5.3. normativ C. 112 -80), conform caruia beneficiarul trebuie sa ia urmatoarele masuri:
- interzicerea spargerii hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru diferite ancorari
ulterioare;
- interzicerea depozitarii de obiecte sau alte amenajari peste hidroizolatii;
- interzicerea montarii sau asezarii peste hidroizoiatii a utiiajelor cu temperaturi peste 40d sau se
face focul;
- este interzis a se face focul sau a deversa lichide fierbinti peste hidroizolatii
- interzicerea unei circulatii mai intense decat permite stratul de protectie respectiv sau
schimbarea destinatiei acoperisului;
- curatirea periodica se va efectua de eel putin doua or! pe an la inceputul primaveriui si sfarsitul
toamnei prin masurarea umeda;
- curatirea zapezii si a ghetii care pot infunda jgheaburile si gurile de scurgere se va face cu
atentie, cu lopeti de lemn si maturare, fara a se degrada hidroizolatia sau protectia,
- Curatirea periodica se va face de cel putin doua ori pe an (primavara si toamna) si verificarea
starii acoperisurilor si hidroizolatiilor pentru a lua masuri la timp de inlaturare a deficientelor
- Se vor verifica cu deosebita atentie elementele de tinichigerie si se vor lua masuri de remediere
in caz ca se constata deplasari sau dezlipiri la inadirile cositorite sau falturi desfacute
Lucrarile care se impun in urma verificarilor periodice vor fi executate de muncitori specialisti cu
acordul si sub indrumarea proiectantului.
Nu se vor face nici un fel de modificari fara acordul scris al beneficiarului si proiectantului.
Verificarea, in vederea receptiei, se va face conform prezentului caiet de sarcini, paragraf 3.
La verificarea pe faze de lucrri, comisia examineaz frecvena i coninutul actelor de verificare
ncheiate pe parcurs, comparndu-se cu proiectul, prescripiile tehnice i abaterile admisibile.
Toate deficientele constatate in urma vecificarilor periodice, vor fi executate numai de muncitori
specialisti si preferabil de intreprinderea care a executat lucrarea.
Rezultatele verificarilor se vor inregistra in procese-verbale, iar deficientele constatate vor fi
imediat remediate.
Recepia lucrrilor
La receptia finala se va verifica etanseitatea hidroizolatiei prin inundare cu apa timp de 72 de ore
pentru acoperisurile cu pante de pana la 7%
Nivelul apei va depasi cu 2 4 cm punctul cel mai inalt (dupa prealabila infundare a gurilor de
scurgere).
La aceasta proba tavanul nu trebuie sa prezinte urme de umezeala.
Recepia final a lucrrilor se va face n comun, de ctre beneficiar, proiectant i executant, n
conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice n vigoare, avndu-se n vedere cerinele de
calitate, procesele verbale de lucrri executate n diverse etape i aspectul general al suprafeelor
executate.
6.a
Termoizolatia se masoara la mp suprafata executata, scazandu-se golurile mai mari de 0,05 mp,
cu precizarea grosimii necesare a termoizolatiei.
6.b
Lucrarile de hidroizolatie se masoara la metru patrat efectiv realizat, scazandu-se golurile.
42

www.asimetric.ro
Capitolul 06: ZUGRAVELI SI VOPSITORII

1.
2.
3.
4.
5.
6.
GENERALITATI
ALCATUIREA SI EXECUTIA ZUGRVELILOR
VOPSITORII PE BAZA DE ULEI
VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificaii pentru execuia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii.
Zugravelile la interior se fac n culori de apa cu vopsea pe baz de poliacetat de vinil, aplicate pe
pereti si tavane, pe rectificare si glet de netezire.
1.1.
Standarde si normative de referinta
Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n
standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
STANDARDE:
1. STAS 88-90 - Clei de oase
2. STAS 89-86 - Clei de piele
3. STAS 146-80- Var pentru constructii
4. STAS 189-77 - Spun de rufe
5. STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires
6. SR 388: 1995 - Ciment Portland gri
7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii
8. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare
9. STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier
10. STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom
11. STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier
12. STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinat
13. STAS 4888-76 - Caolin splat de Harghita
14. STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu
15. STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben
16. STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru
17. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
18. STAS 7359-89 - Vopsele pe baz de dispersii apoase de poliacetat
19. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie
20. STAS 9537-85 - Oxid verde de crom
NORMATIVE
C3 - 76
Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii, cu completarile
ulterioare.
1.2. Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta proiectantului spre aprobare, specificatiile productorului pentru
materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu
conditiile specificate.
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare
material.
Inainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete mostr, utiliznd
materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate n proiect pentru ntreaga lucrare. Panoul se va
executa la santier si dupa aprobarea lui de ctre proiectantului, acesta va constitui panoul martor,
element de comparatie pentru ntreaga lucrare. Pe durata ntregii lucrari nu se va distruge sau deteriora
panoul-martor.
1.3.
Lucrri care trebuiesc terminate nainte de nceperea zugrvelilor i vopsitoriilor:

43

www.asimetric.ro
toate lucrrile i reparaiile de tencuieli, glet, placaje, instalaiile sanitare, electrice i de

nclzire,
- pardoselile reci, exclusiv lustruirea,
- tmplria metalic i cea din lemn trebuie s fie montat definitiv, cu toate accesoriile montate
corect, cu excepia drucrelor i a ildurilor care se vor fixa dup vopsirea tmplrie
La lucrrile de vopsire aplicarea ultimului strat se face numai dup terminarea complet a
zugrvelilor i nainte de finisarea mbrcminilor pardoselilor (curire, lustruire), lundu-se msuri de
protejare a mbrcminii pardoselilor.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrvire sau vopsire a faadelor, trebuie s fie complet
executate toate lucrrile la faada construciei ca: jgheaburi, burlane, streini, cornie, glafuri, socluri,
cofrete, etc.
-
2. ALCATUIREA SI EXECUTIA ZUGRVELILOR
211
212
213
214
215
2.1. MATERIALE SI PRODUSE

Materiale
Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80.
Var hidratat conform STAS 9201-80.
Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84.
Apa va fi curat, potabil, far sruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritti.
Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.
Pigmenti coloranti diversi conform (6)(1132).
Produse:
Vopsea pe baz de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara, conform STAS 7359-
221
89.
222 Grund din vopsea tip VINAROM n dispersie apoas (ap:VINAROM 1:1), sau altul similar.
223 Chit din mortar de ciment cu adaos de Aracet (poliacetat de vinil) n proportie de 3: 1:
- nisip : ciment, aracet. sau altul similar.
1. Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent
2. Granulozitatea nisipului va fi functie de mrimea adnciturilor n stratul suport:
--adncime 0,5 - 10 mm nisip 0,2 mm
- peste 10 mm nisip 0...3 mm.
224 Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (n
volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa.
In cazul aplicrii mecanice, proportia poate fi pna la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa.
225 Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, n vederea aplicarii
zugrvelilor cu lapte de var.
Livrare, depozitare, manipulare
Pentru receptia fiecrui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate
al producatorului.
Produsele pe baz de poliacetat de vinil se vor depozita n ambalajul original- saci de
polietilen n bidoane de carton sau P.V.C.
Se va controla ca bidoanele s fie nchise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie.
Ipsosul se va livra n saci de hrtie de 35 kg.
Varul bulgari si huma se livreaza n vrac.
Colorantii si alti compusi chimici se livreaza n bidoane metalice.
Cleiurile animale se livreaza macinat n saci de polietilen sau sub form de plci.
Materialele se vor grupa ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de
temperatur (+7 si +20C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se
confunda continutul.
Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu
toart si gletile si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru.
2.2. Executia zugravelilor
Operatiuni pregatitoare
Lucrrile se ncep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5C. Acest regim se va
mentine cel putin 8 ore dup executarea zugravelilor.
2.3. Pregtirea suprafeelor de beton sau tencuiala dricuit
n vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie s fie dricuite ct mai fin, astfel ca
urmele de dric s fie ct mai puin vizibile. n cazul suprafeelor tencuite sau de beton plane i
44

www.asimetric.ro
netede, toi porii rmai de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, dup ce n prealabil
bavurile i dungile ieite n relief au fost ndeprtate. Urmele de decofrol se vor freca cu partea de
lefuit sau cu perii de srm.
2.4. Pregtirea suprafeelor gletuite
Suprafeele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie s fie plane i
netede, fr desprinderi sau fisuri; varul folosit trebuie s aib o vechime de cel puin 14 zile.
Toate fisurile, neregularitile se chituiesc de ctre zugravul vopsitor sau se pcluiesc cu past de
aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate, se prepar
din dou pri ipsos i o parte ap. Pasta se va prepara n cantiti care s poat fi folosite nainte de
sfritul prizei ipsosului. Dup pcluirea suprafeelor mai mari se folosete i pasta de ipsos - var, cu
compoziie de 1 parte ipsos i 1 parte lapte de var (n volume).
Dup uscarea poriunilor reparate suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit, dup care se cur
de praf cu peria sau bidinele curate i uscate.
2.5. Condiii de execuie
Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe la o temperatur de minim 50 C pentru
zugrveli i de cel puin + 150 C pentru vopsitorii i se vor menine aceste temperaturi pe tot timpul
lucrrilor i cel puin nc 9 ore pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii. Finisajele nu se vor executa
pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii, de asemenea se va evita
lucrul la faade n orele de nsorire maxim sau vnt puternic. Se interzice folosirea vopselelor cu
termenul de utilizare depit.
2.6. ZUGRVEALA LAVABIL DE INTERIOR
La suprafetele interioare se vor utiliza zugraveli lavabile cu o putere mare de acoperire aplicat pe
un strat de amorsa .
Vopseaua lavabila folosita va avea un grad ridicat de alb de min. 92 cu o uscare rapida cu aderenta
buna la suporturi atat absorbante cat si neabsorbante. Aceasta vopsea lavabila trebuie sa asigure o
acoperire uniforma, compacta si rezistenta in timp care sa asigure si respiratia peretelui.
CARACTERISTICI TEHNICE
PARAMETRU
UM
VALOARE
METODA DE ANALIZA
PRODUS LICHID
Aspect
Lichid omogen,
vizual
tixotrop, fara impuritati
Densitate, 20 C
g/cm3
1.70.05
STAS 35 -81
Finete , frecare, max.
m
50
SR EN 21524
Substante
CR
65
STAS 10053 -75
nevolatile(1g/100 cm2 ,
met. B
120OC, 25 minute.)min.
Putere de acoperire, min.
Pas
99.5
Reflectometru
(dupa min. 4 h de la uscarea
peliculei trasate cu tragator
0.3 mm)
Vascozitate Brookfield Rot
10-20
7, vit. 100, temp. 231O C
Tip uscare (pelicula de
STAS 2875-75
sticla cu aplicator 0.12
mm), temp 232O C
- durata 30 min.
A
- durata 1 ora
D
PELICULA
Aspect pelicula
Mat, uniform, omogen,
vizual
fara incluziuni
Flexibilitate, min.
mm
3
STAS 2312-87
- dorn cilindric
- pelicula aplicata pe
hartie cretata; grosime
pelicula :20-30m
pH
7-9
STAS 7948/8-69
Grad de alb W313, Min.
92
45
datacolor

www.asimetric.ro
Aplicarea zugrvelii
2.6.1. Pregatirea stratului support
Suprafetele pe care se aplica vopseaua lavabila trebuie sa fie perfect uscata si curata, fara stropi
de tencuiala sau alte impuritati.
Suprafatele de glet de ipsos se vor curata prin slefuire usoara dupa care se desprafuiesc.
In cazul suprafetelor noi foarte absorbante se recomanda folosirea unui strat de amorsa diluata
maxim 1:4 cu apa care dupa uscare nu trebuie sa formeze pelicula.
Vopseaua lavabila se va aplica nediluata, cu trafaleti de buna calitate, pe suprafete de cate 1
metru patrat, mai intai in forma de V, dupa care prin miscari verticale se acopera suprafata ramasa
neacoperita. Nu se revine asupra suprafetelor acoperite si nu se aplica presiuni mari in timpul roluirii.
Timpul de uscare la pipait este de 2 ore la 23C, produsul neuscandu-se bine la temperaturi mai
mici de 10C.
Rezistentele complete ale produsului se obtin dupa 7 zile de la aplicare, la 232C.
Consumul specific teoretic mediu este de pana la 10 mp/L/strat sau de 6.5mp/kg/strat, insa
consumul real poate fi diferit in functie de natura suprafetei, modul de aplicare, sau pirderi
accidentale.
Modul de ambalare a produsului poate fi in galeti de polietilena sau polipropilena de diverse
capacitati.
2.6.2. Stratul de amors
Este un produs pe baza de dispersii apoase acrilostirenice si aditivi.
Acest produs va avea urmatoarele caracteristici:
- aderenta foarte buna la suport
- uscare rapida
- buna putere de patrundere , umplere pori
- rezistenta la intemperii
- rezistenta la medii alcaline
Este utilizat la protectia sprafetelor pe baza minerala: beton, tencuieli de var ciment, gletuiri cu
glet de ipsos sau var, zidarii din caramizi uzuale, BCA, placi de gips carton etc.
PARAMETRU
UM
Valoare
Metoda de analiza
A. Produs lichid
Aspect
Lichid omogen fara
Visual, turnare pe
impuritati
sticla
Densitatel, 20 C
G/cm3
1 0.05
STAS 35 -81
Contine substante
%
9.5 1
STAS 10053 -75B
nevolatile (1 g/ 50 mm,
120 C, 25 min )
PH
8-9
STAS 7948/8-69
MOD DE APLICARE
Temperatura mediu: max. 12-13 C
Umiditate relativa a mediului: max. 75%
Temperatura suportului: 12-30 C
Nu se aplica sub 10C sau pe suprafete umede.
Se omogenizeaza continutul si se dilueaza cu apa in functie de gradul de absorbabilitate a
suportului.
PREGATIREA STRATULUI SUPORT
NR. CRT SUPRAFATA DE BAZA
PREGATIREA SUPRAFETEI
DILUTIE
1
TENCUIELI DE CIMENT VAR
Tencuielile noi trebuie sa fie Diluat pana la max. 1:4
uscate (cca. 28 zile de la
cu apa.
punera in opera),
deasemenea zonele reparate
de la tencuielile vechi
trebuie sa fie uscate
2
TENCUIELI VECHI MINERALE
Se curata de praf si mizerie
Se amorseaza pana la
FOARTE ABSORBANTE
saturare cu Amorsa
perete in 1-2 straturi,
umed pe umed, cu
46

www.asimetric.ro
GLETURI UZUALE DE VAR SI

IPSOS
PLACI DE GIPS CARTON
Se curata de praf si mizerie,

iar eventualele zone
deteriorate se repara cu ipsos
ZIDARII DIN BCA
ZUGRAVELI EXISTENTE DIN

HUMA
VOPSITORII EXISTENTE DE
ULEI
BETON
Se inlatura complet prin

spalare sau razuire zonele
deteriorate
Se inlatura complet prin
ardere sau smirgheluire iar
zonele deteriorate se repara
cu ipsos.
produs nediluat sau

diluat max. 1:4 cu apa.
Diluat pana la max. 1:4
cu apa.
cu apa.
cu apa.
cu apa.
cu apa.
cu apa.
3. VOPSITORII PE BAZA DE ULEI

Vopsitoria de ulei se aplic pe glet de ipsos sau pe suprafee de lemn sau metal dup terminarea
lucrrilor pregtitoare.
Pe glet de ipsos se aplic un grund de mbinare incolor.
Tmplria de lemn se furnizeaz pe antier gata grunduit cu grundul de mbinare i respectiv
grund anticoroziv. n cazul unor elemente de lemn, care au fost confecionate pe antier, acestea se vor
grundui pe antier n funcie de natura vopsitoriei ce se execut.
Grundurile se vor aplica ntotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o legtur mai bun a
vopsitoriei ulterioare cu suprafaa suport.
Dup grunduire se execut chituirea defectelor locale, lefuirea locurilor chituite i tergerea de
praf dup uscare, apoi n cazul unor lucrri de calitate superioar, se execut una sau dou pcluiri
complete ale suprafeelor, urmate de lefuiri dup uscare i tergerea prafului rezultat.
Chituirea i pcluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu paclu (chit de cuit).
Materialul pentru pcluit se prepar din chit de cuit prin diluare cu diluant special D001-3, sau cu
ulei sau vopsea la culoare.
Diluantul special se adaug la chit pn la obinerea consistenei de lucru necesar pentru
pcluire.
lefuirile succesive se fac cu hrtie sau pnz de lefuit sau piatr de lefuit, cu granulaii din ce n
ce mai mici, pentru diferitele straturi, n funcie de rugozitatea suprafeei suport i de calitatea cerut.
n general se vor aplica 1-2 straturi de pcluial n grosime de 0,2 - 0,5 mm, la lucrrile de calitate
superioar se vor executa 3 pcluiri.
Aplicarea vopselei se face de obicei n dou, trei starturi, n funcie de calitatea cerut. n cazul
finisrii transparente se aplic un strat grund i 1-2 straturi lac de ulei.
nainte de aplicare, vopseaua se strecoar prin site fine (900 ochiuri/cm2) i se potrivete la
consistena necesar de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunztor cu natura vopselei
respective, amestecul fcndu-se cu 5-10% diluant.
Vopseaua se aplic ntr-un strat uniform fr a se lsa urme mai groase sau mai subiri de vopsea i
va fi ntins pn la obinerea unei adeziuni de stratul inferior. Se recomand ca tmplria detaabil s
fie vopsit n poziie orizontal. Straturile de vopsea succesive se ntind pe direcii perpediculare unul
fa de cellalt.
Ultimul strat de vopsea se ntinde de preferin astfel:
- n lungul fibrelor pe elemente din lemn.
Dup aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezete cu pensule speciale cu prul moale,
dup uscare, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit HSBO.
Dup aplicarea ultimului strat de vopsea, aceasta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi, dup
cum se indic de ctre proiectant. n cazul c este necesar, dup fiecare strat de vopsea (cu excepia
ultimului), se execut lefuiri sau eventual i chituiri-lefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de
ulei. Dup fiecare lefuire se terge bine praful de pe suprafee cu pensule moi sau crpe care nu las
scame.
47

www.asimetric.ro
lefuirea i aplicarea unui nou strat se face numai dup minimum 24 ore de la aplicarea stratului
precedent, dup uscarea acestuia. ncperea unde se vopsete trebuie s fie lipsit de praf i bine
aerisit, ns fr cureni puternici de aer.
Cercevelele ferestrelor i alte elemente detaabile pot fi vopsite i nainte de montarea lor, cu
condiia ca efectuarea lucrrilor de vopsire a acestora i depozitarea elementelor vopsite s se fac
ntr-o ncpere lipsit de praf i curent.
n cazul n care la terminarea lucrului, n vase rmne vopsea neconsumat, se toarn peste
aceasta puin solvent, pentru a se mpiedica formarea unei pojghie tari pn la nceperea lucrrilor de
vopsire. n cazul n care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate se vor folosi vopsele
destinate acestui scop, fr a le dilua pe antier.
4. VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)
4.1
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la elemente din metal
(otel): tmplarie din profile laminate sau tabl din otel. scari, balustrade, grile, gratare si alte confectii
metalice, precum si specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva a unor elemente de
tinichigerie si confectii metalice.
4.2
CONCEPT DE BAZ
Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele pe baza de ulei
vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar pe fetele interioare
ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv.
Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei
vegetal si grunduite cu grund anticoroziv.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.
Confectiile metalice aflate n conditii de agresivitate coroziva mare, se vor confectiona din otel
inoxidabil.
4.3
MATERIALE S1 PRODUSE
Materiale (conf. stas-uri)
PRODUSE
- Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 san similar.
- Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara.
- Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1; ER sau similara).
- Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similar.
- Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb.
Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar.
- Chit pe baz de ulei pentru spcluirea suprafetelor metalice la interior.
1. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepara si pe santier cu urmtoarea compozitie: -ulei de in fiert - 2,00 kg
- solutie de clei 6% - 0,30 kg
- ocru - 1,00 kg
- negru de fum - 0.20 kg
- cret cca. 6,50 kg
- Chit pe baz de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior.
1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie: -ulei de in fiert - 0,55 kg
- sicativ neftenic - 0,68 kg
- lac - 0,45 kg
- terebentin - 0,57 kg
- spat greu - 0,60 kg
- ocru - 0,95 kg
- alb de zinc - 0,64 kg
- miniu de fier - 0,22 kg
- negru de fum - 0,20 kg
- cret cca. 5,10 kg
4.4
Livrare, manipulare, depozitare
Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al
producatorului.
Produsele se vor depozita n ambalaje originale, grupate PC categorii, ntr-un spatiu acoperit, uscat,
bine aerisit, ferit de inghet si de variatii de temperatur (+7C si +20C), cu etichete vizibile pentru a
nu se confunda continutul.
48

www.asimetric.ro
Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje,
gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru.
4.5
EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrari ce trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoniei la tmplaria de metal si la
confectiile metalice.
1. Reparatii la tencuieli
2. Etansarea n jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de
etansare.
3. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur etc.), exclusiv lustruirea
lor.
Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale
tmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata.
Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mna curent la balustrade de scari,
mnere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avnd grij ca aceasta s
nu sufere degradri.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tmplrie se va face numai dupa terminarea completa a
zugrvelilor si nainte de finisarea mbrcmintilor la pardoseli (curtire, lustruire, ceruire) lundu-se
msuri de protejare contra murdaririi acestora.
Pregtirea stratului suport
Tmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv
aplicat pe ntreaga suprafat, adic si la interiorul profilelor nchise.
Se vor ndeparta toate urmele de rugin, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin nainte
de nceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac n atelierele de confectii metalice
sau uzinat.
Metalul curtat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata pregtit pentru vopsire
se va curta pna la luciu fie manual, prin ciocnire, raschetare sau periere, fie mecanizat, prin periene
cu scule eleetrice cu perie de srma sau disc abraziv; n cazuri deosebite se va proceda la sablare,
curatire cu flacr, decapare cu paste decapante sau degresare cu solventi.
Pe santier se vor executa urmtoarele operatiuni pregatitoare:
- verificarea tmplariei n privinta bunei executii si funcitonri;
- curtarea de praf si impuritati prin periere;
- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul;
- chituire si slefuire local.
Executarea vopsitoriilor cu ulei
Lucrrile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15C, regim ce va fi
mentinut n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dup executarea lor.
Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 conform () 4225 aplicat
ntr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dre sau fire de pensula.
Tmplria si confectiile metalice se livreaz pe santier gata grunduite.
2. Chituirea locala se va face cu chit pe baz de ulei, conform () 4226 si se vor acoperi zgrieturile,
fisurile, adnciturile. Locurile mai adnci de 1 mm se acopera n mai multe reprize.
3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va curata
bine de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.
5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul ; chiturile se dilueaz fie cu diluant special (D001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare.
6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, psla sau
hrtie abraziva cu o granulatie fina.
Se poate face umed sau uscat. Dup slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin
sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge.
Aplicarea vopselei
1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, n 3 straturi, fiecare strat
aplicndu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent.
2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant n proportie
de 5-10%.
3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea.
4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dup fiecare strat de vopsea.
5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fat de celalalt.
49

www.asimetric.ro
6. Ultimul strat nu se va slefui si, dac nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a
cpata luciu.
Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baz de rsini alchidice
Lucrrile de vopsitorie exterioar si interioara se vor executa la o temperatur de minim - 15C si n
conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%.
Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea riguroas a ordinii
operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor indicate la vopsitoriile de ulei.
1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe baz de rsini alchidice si miniu de plumb.
2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rsini alchidice.
3. Slefuirea locurilor chituite.
4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.
5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit
6. Slefuirea suprafetei spacluite.
7. Spcluirea strat II (dac este specificat).
8. Slefuirea suprafetei spacluite.
Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectndu-se ordinea si felul operatiilor indicate mai
jos:
1. Grunduirea cu grund de acopenire.
2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire.
3. Aplicarea primului strat de email .
4. Slefuirea.
5. Aplicarea celui de al doilea strat de email.
6. Slefuirea (daca este specificat).
7. Aplicarea celui de al treilea strat de email.
Straturile succesive se vor ntinde pe directii perpendiculare una fat de cealalt.
Straturile de email se vor slefui cu pnz de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se ndeparteaza praful
cu o pensula moale.
Ultimul strat nu necesita operatia de finisare.
Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore.
Nu se va aplica un strat nou nainte de uscarea celui precedent.
Conditii de receptie
Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care s acopere
perfect straturile inferioare.
Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei, aglomerari de
pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din
pensula, nu vor fi admise.
Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei.
Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmatoarele:
- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C3-76;
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului;
- nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a lucrarilor de vopsitorie, de
la caz la caz, functie de natura si amploarea defectelor constatate.
Protejarea anticoroziv a elementelor metalice de tinichigerie
Elementele de tinichigerie se vor executa din tabl de otel zincat la cald pe ambele fete. Stratul
de zinc va fi de 480 gr/m2 pe toate fetele.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din tietur, prin zincare
cu spray-un de zinc.
Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe, brtari, piulite, etc.)
Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv:
1. Praznurile, agrafele, armturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a tocurilor metalice
de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu de plumb, sau altul similar.
2. Suruburile, piulitele, saibele, bolturile mpuscate, diblurile metalice, suruburile autofiletante, cuiele,
vor fi zincate la cald.
Se verific n mod special:
- ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport, n cazuri de importan deosebit
consemnndu-se acestea n procese verbale de lucrri ascunse;
50

www.asimetric.ro
- calitatea principalelor materiale;

- corespondena dintre prevederile din proiect i dispoziiile ulterioare;
- aspectul suprafeelor vopsite;
- uniformitatea suprafeelor - nu sunt admise pete sau srituri, suprapuneri depiri ale desenului;
Conditii privind calitatea lucrarilor:
1. Suprafata zugrvita trebuie s aib ton si culoare uniform, sa nu aib pete, scurgeri, stropi,
cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general chiar la
distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite, trebuie ca stropii sa fle distribuiti uniform.
2. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul suport.
3. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu trebuie sa
se ia pe palma.
4. Nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafaa de tmplrie vopsit.
5. Tonul de culoare la vopsele s fie acelai i cu aspect lucios sau mat, s nu prezinte straturi
strvezii, pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, aglomerri de pergamente
Remedieri:
1.In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplic manual straturile
de zugraveala sau vopsitorie necesare.
2. In cazul deteriorrii ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau dou straturi de
zugrveala sau vopsitorie diluata cu apa, n aceeasi proportie cu cea initial.
3. In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identic cu restul suprafetei, ultimul strat de reparatie
se va aplica pe ntreaga suprafata a panoului respectiv.
In afar de defectele enumerate mai sus, se mai socotesc defecte urmtoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificatii.
2. Lipsa de corespondenta si concordant dintre lucrrile executate si prevederile proiectului si a
dispozitiilor de santier.
3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate n normativul C 3-76 () 1133 si a completarilor
la acesta.
4. Nerespectarea dozajelor, numrului de straturi si a matenialelor specificate.
La cererea proiectantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin remedieri
locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi cazul.
Msurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se va face la metru patrat
de suprafata zugravit sau vopsit, pe baza planurilor din proiect.
In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrri, pentru lucrarile de zugraveli si
vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafetei suport si gletul de netezire.
Lucrarile de la capitolul vopsitorii pe suprafete metalice nu se deconteaz separat, ci sunt
cuprinse n pretul unitar din articolul din cantitativul de lucrari corespunzator tmplariei metalice,
confectiilor metalice sau al elementelor de tinichigerie.
51

www.asimetric.ro
Capitolul 07: PLACARI CU FAIANTA

1.
2.
3.
4.
GENERALITATI
MODUL DE APLICARE AL FAIANEI
1. GENERALITATI
Capitolul de fa se refer la lucrrile de placaje de faian executate la interiorul cldirii n bi,
pn la nlimea maxima de 2.5 m (aplicate cu suporturi de mortare sau adeziv de orice tip).
Pentru toate elementele ofertei, culoarea si strlucirea ei vor ramane constante pe o perioad cat
mai mare, iar dac va exista o variaie in timp, aceasta va fi uniform.
1.1.
La proiectare, executie si montaj se vor respecta cerintele din:

STAS 233-86 Plci de faiant
SR EN 159 : 1996 Plci de faiant, plci ceramice CESAROM, plci de majolica
STAS 388-95 Ciment Portland gri
STAS 388-80 Ciment Portland
STAS 7055-87 Ciment Portland alb
STAS 1500-78 Ciment Pa35, ciment M30
STAS 146-80 Var pentru constructi
STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii
STAS 790-84 Ap pentrn betoane si mortare
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare
STAS 1667-76 Nisip silicos de rau sau de carier, bine splat, grunos
STAS 7058-80 Aracet DP 25 sau D50
STAS 9201-80 Var hidratat in pulbere
C 6-86 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faian, majolic si
plci ceramice smluite CESAROM
C 223-86 Instruciuni tehnice privind executarea placajelor din plci de faian, majolic si plci
ceramice smluite, aplicate la perei prin lipire cu paste subtiri.
SR EN 12004:2001/A1:2003/AC:2003 Adezivi pentru plci ceramice
SR EN 14411:2004 Plci si dale ceramice
1.2.
Pentru toate elementele ofertei, culoarea si strlucirea ei vor ramane constante pe o perioad cat
mai mare, iar dac va exista o variaie in timp, aceasta va fi uniform.
MATERIALE
apa conform STAS 790 80
var pasta conform STAS 146 90
ciment Portland alb STAS 7055-87
aracet DP 25, STAS 7058-80
adezivi pentru plci ceramice conform SREN 12004:2001/A1:2003/AC:2003
nisip de rau sau de cariera bine splat, granitos, conf. STAS 1667 76
ciment Portland conform STAS 388 80
plci de faian, de form dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile prevazute in
proiect si conform SR EN 159 1996
PLCILE DE FAIANT
Faianta utilizata a avea calitatea I cu dimensiunile placilor de 25X25cm, 25x30cm sau alte dim. la
alegerea proprietarilor.
Plcile vor avea urmtoarele caracteristici fizico - chimice:
coeficientul de absorbie al apei: max. 18% pentru plcile de faian
la incercarea de rezisten la fisurare fin, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare;
la incercarea de rezisten chimic, finisajul (glazura) va ramane nedeteriorat.
52

www.asimetric.ro
Plcile nu vor prezenta pete de culoare inchisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la max. 2% din
esantion, fisuri in glazur, ingrosri ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect de ingheat sau
de cristalin, si zone aspre.
Abateri limita admisibil de la dimensiunile nominale de fabricaie pentru plcile de faian :
la grosime nominal de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0.. +10%
la lungimi si limi nominale: +/-0,6%
sgeata: max. 0,5% din lungimea laturii mari
Transportul si depozitarea faianei se face ambalat in cutii, in condiiile STAS 940580 si STAS
7813-80.
Cutiile se aseaz in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in timpul
transportului spre a nu se deteriora cutiile si a nu se imprstia plcile.
Ambalajul nu se va scoate decat la locul de montaj.
Cimentul se livreaz in saci si se depoziteaz in locuri ferite de umiditate si inghe.
Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS, pentru
evitarea degradrii si meninerea integral a calitii acestora. Plcile de faian vor fi depozitate in
locuri ferite de lovituri si de umiditate, acoperite, in ambalajele originale ale furnizorului, pe platform
cu suprafaa plan sau pe rafturi, in stive de max 1,5 m inlime.
Toate materialele vor fi introduse in lucrare, numai dup ce, in prealabil, s-a verificat c au fost
livrate cu certificatul de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective.
Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier decat cantitatea strict necesar pentru executarea
placajului, si numai la momentul necesar, astfel incat cutiile cu faian s nu fie depozitate in locuri
neadecvate.
Plcile se vor manipula cu grij pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora, si se vor feri de
contactul cu materiale care le pot pta.
2. MODUL DE APLICARE AL FAIANEI
Lucrrile de placaje vor ncepe dup verificarea:
- stratului suport pe care urmeaz a fi aplicate:
Inainte de nceperea lucrrilor de placare trebuie s fie verificate suprafeele suport att n ceea
ce privete abaterile de la vertical i orizontal ct i depistarea unor eventuale vicii sau degradri
aparente pentru a se stabili corecturile care trebuie efectuate n vederea placrii.
Verticalitatea se verific cu firul de plumb n mai multe puncte depistndu-se eventualele
convexiti sau concaviti.
Planeitatea se verific cu dreptarul.
Pentru perei i stlpi sunt admise abateri de la planeitate de 3 mm/m pe vertical i de 2 mm/m
pe orizontal. Eventualele neregulariti locale nu trebuie ca s depeasc 10 mm.
- existenei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (planee, nvelitori,
atice, cornie, balcoane);
- existenei lucrrilor a cror execuie ulterioar ar putea deteriora placajul (tmplrie, ghermele,
praznuri, supori i toate lucrrile de instalaii).
Lucrrile enumerate mai sus vor fi recepionate conform capitolelor respective, nainte de
nceperea montrii placajelor.
Plcile nu vor prezenta pete de culoare inchisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la max. 2% din
esantion, fisuri in glazur, ingrosri ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect de ingheat sau
de cristalin, si zone aspre.
2.1.PREGTIREA STRATULUI SUPORT
Suprafata suport trebuie sa fie intarita, curata, uscata, fara fisuri sau crapaturi, aderenta si
compacta lipsita de grasimi,pulberi, reziduri sfarmicioase sau saruri.
Faianta se va aplica pe tencuiala de mortar obisnuit pe baza de ciment si var .
2.2. CONDIII DE APLICARE
Temperatura mediului va fi intre + 5 +30 C evitandu-se bataia directa a soarelui pe suprafata de
faianta.
Lipirea placilor de faianta se va face cu adeziv special in strat de 4-5 mm, dupa care se grebleaza
cu un dispozitiv tip pieptene cu dinti de 6 10 mm (latime si adancime) cu scopul de a imbunatati
aderenta placilor si de a reduce consumul de material.
53

www.asimetric.ro
Pasta adeziva va avea o capacitate adeziva de 20 minute verificarea acesteia facandu-se prin
atingerea pastei adezive cu degetele. Daca aceasta se lipeste de degete inseamna ca are capacitate
adeziva corespunzatoare si se pot aplica placile de faianta.
Consumul specific de adeziv pe metru ptrat
- 3-4 Kg/mp functie de caliatea si planeitatea suprafetei de aplicare.
Caracteristici principale: - rezistenta ridicata in medii umede
- aderenta foarte buna
- lucrabilitate usoara
- confera rezistenta buna placajelor ceramice expuse la inghet
Caracteristici tehnice i cerine de calitate: - aspect pulbere de culoare gri
- granulatie maxima 0.4 mm
- aspect dupa intarire fara fisuri si crapaturi vizibile
- plasticitatea 5-8
- rezistenta Rc. Min. (marca) N/mm2 - 12.5
- aderenta la suport 28 zile minim N/mm2 - 0.85
- aderenta la supot sub apa minim N/mm2 - 0.58
- aderenta la suport la 70 C min.
N/mm2 - 0.52
- aderenta la suport dupa cicluri de inghet dezghet min.
N/mm2 - 0.63
-timp deschis min. - 20 minute
Proprieti fizice i chimice:
- solubilitate in apa : pana la 2.3 g/l
- densitate 1300 -1350 kg/m3
- punct de inflamabilitate neinflamabil
- de evitat contactul cu apa in timpul depozitarii
- produsi de descompunere periculosi nu exista
2.3. APLICAREA PLCILOR DE FAIAN
Plcile de faian se vor aplica de jos n sus i de la stnga la dreapta ncepand de la colurile
pereilor i de la plint sau scaf n sus, n rnduri orizontale.
n cazul n care nu se prevd plinte sau scafe plcile de faian se vor racorda cu pardoseala n
unghi drept avnd grij ca pe linia de racordare s se execute o etanare satisfctoare, astfel ca apa s
nu se poat infiltra n pardoseal.
Partea de sus a placajului se va racorda cu suprafaa gletuit a peretelui prin borduri speciale.
Placarea suprafeelor orizontale (glafuri) se va respecta o pant de 2% spre interior.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie s fie n linie dreapt, cu ltimea uniform de 0.5 mm
iar rosturile verticale pot fi n prelungire (fug pe fug) sau alternate, avnd limea maxim de 1 mm.
2.4. PLINTELE SI SCAFELE
Se vor monta dup aceleai reguli ca i faiana n locul lsat liber ntre pardoseal i placajul
propriu-zis de faiana.
Suprafaa scafelor i a plintelor va iei n afara suprafeelor placajului cu minim 2 mm .
La placarea cu faian, n cazul n care pe lungimea peretelui nu intr un numar ntreg de panouri
se vor folosi benzi tiate.
La colurile ieinde se vor prevedea elemente speciale de col din PVC. pe toat nlimea
rndurilor de faian.
Pentru colurile iesinde se vor utiliza profile cornier din PVC de culoare alb cu dimensiuni de
25X25X1500 mm care se instaleaz cu adeziv.
Aceste profile se utilizeaz pentru protecia muchiilor expuse deteriorrii i nu necesit un regim
special de ntreinere, n caz de uzur acesta poate fi nlocuit fr a deteriora stratul suport.
Profilul de col se monteaz dup terminarea operaiunii de finisare, i se foloseste un adeziv pe
baz de silicon, cu aderena la PVC i la materialul cu care este finisat peretele.
Modul de mbinare dintre plcile de faian i suprafaa zugravit a peretelui se va face prin
realizarea unei forme rotunjite a racordrii cu glet de ipsos care se va zugrvi cu vopsea lavabil de
interior.
2.5. CHITUL DE ROST
Pentru rostuirea plcilor de faian se va folosi un chit de rost colorat(funcie de culoarea gresiei
aleas de beneficiar) care confer rezisten mecanic nalt i stabilitate cromatic perfect.
Modul de utilizare:
Suprafaa acoperit cu plci de faian va fi curat, rosturile se cura cu atenie i se vor uda cu
un burete umed.
54

www.asimetric.ro
Chitul de rost se va prepara dup fia tehnic a produsului utilizat dup care se va ntinde pe
suprafaa ce se va rostui cu un paclu de cauciuc, trgndu-se diagonal pe direcia rosturilor avndu-se
grij s se umple rosturile pe toata adncimea. Surplusul de material se va ndeparta cu un burete
umed, n final plcile se vor cura cu o pnz uscat.
Caracteristici tehnice:
Baza: praf cimentoid
Necesar de ap: 6.5 Kg/ sac de 25 Kg
Rezistena la frecare : 1000 N/mm3
Rezistena la compresiune :
dup 28 zile 40,00 N/mm2
dup 25 cicluri de nghe dezghe 40,00 N/mm2
Rezistena la ncovoiere: dup 28 zile 6 N/mm2
dup 25 cicluri de inghe dezghe 5 N/mm2
Contracie de priz:
dup 30 min : 2 g
dup 240 min : 5 g
Consumul de material / m2 este n funcie de grosimea rostului.
n cazul unui rost de 5 mm, pentru plcile de 20X30X0.7 cm consumul este de 550 g/m2.
3.

Pentru rostuirea plcilor de faian se va folosi un chit de rost colorat(funcie de culoarea gresiei
aleas de beneficiar) care confer rezisten mecanic nalt i stabilitate cromatic perfect.
Recepia lucrrilor si verificarea calitii
Se vor controla aspectul suprafeei placajului; referitor la aspectul general al placajului se vor
verifica: uniformitatea culorii (si corespondena cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si
orizontalitatea suprafeelor, execuia ingrijit a rosturilor, fixarea plcilor pe perei.
Orizontalitatea si verticalitatea se vor verifica cu firul cu plumb, nivela cu bul de aer si cu
dreptarul.
Placajul de faian trebuie s prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafa; nu se
admit diferene de tonuri intre plci diferite; nu se admit pete de murdrie, locuri vizibile de smal
defect.
Suprafaa placajului trebuie sa fie plan; sub dreptarul de 1,2 m se admite o sageat de max. 1
mm .
Liniile de intersecie ale placajului de pe suprafeele adiacente la coluri intrande sau iesinde
trebuie s fie verticale si rectilinii.
Randurile de plci trebuie s fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de lime
uniform; nu se admite diferenierea panourilor de plci in campul general al placajului datorit
neuniformitii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat
dupa caz.
Plcile trebuie s fie bine fixate pe suprafaa suport; la ciocnirea usoar a plcii cu un corp cu
suprafaa de lovire trebuie s rezulte un sunet plin. In cazul plcilor care nu sunt bine fixate (sun a
gol), se vor scoate si se vor fixa din nou.
Linia racordrii placajului de faian cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fr ondulri in plan
vertical sau orizontal, iar rostul trebuie s fie bine atasat cu past de ciment.
La racordarea faianei cu tencuiala, aceasta trebuie s acopere jumtate din grosimea plcii, iar
linia de racordare trebuie s fie dreapt, fr ondulri, in plan vertical sau orizontal. Orice alt soluie
de racordare nu se admite, si nici nivelul suprafeei placajului nu trebuie s fie sub nivelul tencuielii.
In jurul strpungerilor prin suprafaa de placaj, gurile trebuie s fie mascate cu rozete
metalice; capacele, intreruptoarele, prizele, etc., gurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a
unor obiecte sanitare nu trebuie s fie vizibile.
Placajul de faian fiind cu caracter de finisaj pretenios, introdus anume pentru imbuntirea
calitii, recepia se face cu toat exigena.
Placajele fiind destinate s rmn vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect i n consecin nu este necesar s se ncheie
procese-verbale de lucrri ascunse, i numai pe faze de lucrri.
4.
Placajul de faianta la pereti si stalpi se va plti la metru ptrat suprafata desfsurat, sczandu-se
golurile mai mari de 250 cm2 .
Rostuirea placajului de faian este cuprins in preul executrii placajului .
Bordurile din plci speciale ce eventual se vor executa la partea superioar a placajelor, se vor
plti la metru .
55

www.asimetric.ro
Capitolul 08: TAMPLARIE DIN LEMN, METALICA, PVC,

GEAMURI, GLAFURI, FERONERIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
GENERALITATI
TMPLRIE INTERIOARA DIN LEMN
TMPLARIE METALICA INTERIOARA
TMPLRIE DIN PVC
GEAMURI
GLAFURI
FERONERIE
1. GENERALITATI
Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calitii i recepia lucrrilor de
tmplrie (ui i ferestre) geamuri aferente tmplriei i lucrrilor de tinichigerie (glafuri).
1.1.
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de tmplrie i montare a geamurilor:

- C.199/1979: "Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea n
construcii a tmplriei de la lemn".
-STAS 466/1986: "Ui din lemn pentru construcii civile".
-SR 5333:1993: "Ferestre i ui de balcon, ui interioare i exterioare din lemn pentru construcii.
Formate i alctuiri.
-STAS 799/1988: "Ferestre i ui din lemn. Condiii tehnice generale".
- SR EN 107:1999 Tmplrie pentru construcii. Metode de verificare a calittii".
-C.47/1986: "Instruciuni tehnice pentru folosirea i montarea geamurilor i a altor
produse de sticl n construcii".
-STAS 853/1980: "Geamuri trase"
-STAS 3230/1984: "Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre".
- SR EN 1363/1,2,3 ncercari de rezistenta la foc.
- SR EN 1634
ncercari de rezistenta la foc.
- SR EN 1026/2001: Ferestre i ui. Permebilitate la aer. Metod de ncercare.
- SR EN 10272001: Ferestre i ui. Etaneitate. Metod de ncercare.
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118 99.
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor C300/1994.
- Norme Generale P.S.I. aprobate cu Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998
2. TMPLRIE INTERIOARA DIN LEMN
Usile interioare vor fi cu rama lemn rasinoase incleiat acoperit cu furnir sau melamina, canat
simplu sau dublu (conform tablou de tamplarie interioara) din lemn furniruit sau melaminat, cu sau fara
ochi de geam.
Tmplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale, broaste, mnere (zincate
sau nichelate).
Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform
necesitatilor.
Umiditatea lemnului se va ncadra la intervalul 12-15% usi.
Usile mai sus descrise se folosesc la dormitoare, camere de zi si celelalte spatii uscate iar usile de
la grupuri sanitare vor fi lacuite.
Feronerie, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate.
Etansarea ntre toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.
ABATERI ADMISIBILE
Abateri de la grosimea specificata la plansa : - pna la si inclusiv 50 mm grosime 0,4 mm;
- pna la si inclusiv 200 mm grosime 0,5 mm;
Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :
- pentru elemente pna la 1,5 m lungime max. 1,5 cm;
56

www.asimetric.ro
- pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime;

Abateri fata de dimensiunile specificate n planse : - pentru toc : dimensiunea totala 3 mm;
- golul la interiorul tocului : 2 mm;
- alte elemente 1 mm.
MONTAJUL TMPLARIEI
Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed
(tencuieli interioare, placajul de
faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc).
Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara.
Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.
Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni :
- verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de montaj a
tmplariei;
- trasarea si verificarea axelor de montaj a tmplariei, functie de elementele de prindere existente
sau pentru pozitionarea
acestora.
Etansarea rostului ntre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau
chit siliconic.
Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea
tocului, se monteaza foile de usa.
Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facndu-se
slefuiri si ajustari de la caz la caz.
VERIFICAREA N VEDEREA RECEPTIEI
2.1. Prevederi comune
Verificarea produselor de tmplrie (lemn sau metal) montat n fabric se face la primirea n
fabric a tmplriei , a tmplriei montat pe antier se face la primirea pe antier i a ambelor
categorii n tot timpul punerii n oper (montrii) precum i la recepie.
2.2. Tmplria din lemn care sosete pe antier i n fabric gata confecionat, trebuie verificat
de ctre conductorul tehnic al lucrrii sub aspectul:
- existenei i coninutului certificatelor de calitate;
- corespondenei cu prevederile din proiect i cu prescripiile tehnice de produs;
- existenei i calitii accesoriilor de prindere, manevrare etc.
2.3. La punerea n oper se verific dac n urma depozitrii i manipulrii, tmplria nu a fost
deteriorat. Eventualele deteriorri se vor remedia nainte de montare. Verificarea pe parcursul
montrii va fi executat de ctre conductorul tehnic al lucrrii.
2.4. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor se face conform regulamentelor n vigoare i se refer
la corespondena cu prevederile din proiect i condiiile de calitate i ncadrarea n abaterile admisibile
prevzute mai jos.
2.5. Verificarea pe faze se refer la ntreaga categorie de lucrri de tmplrie sau dulgherie i se
va face pentru fiecare tronson n parte ncheindu-se "PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE
LUCRARE", acestea nscriindu-se n registrul respectiv.
2.6. La recepia preliminar a ntregului obiect, comisia de recepie va verifica lucrrile de
tmplrie urmrind:
a) examinarea existenei i coninutul proceselor verbale de verificare i recepie pe faze de
lucrri;
b) examinarea direct a lucrrilor executate prin sondaje;
c) se va avea n vedere ca tmplria s ndeplineasc perfect funcia pentru care a fost prevzut.
2.7. Prevederi specifice
2.7.1. La tmplria din lemn se va verifica:
a) existena i calitatea accesoriilor metalice;
b) verticalitatea tocurilor i a cptuelilor (nu se admit abateri mai mari de 1 milimetru/metru);
c) ntre foaia de u i pardoseal s fie un spaiu constant de 3 pn la 8 milimetri;
d) ncastrarea tocului s fie fcut n pereii existeni prin ghermele, dibluri, pene, cuie, uruburi
sau praznuri, astfel ca tocul s nu aib nici un fel de joc;
e) abaterile de la planeitate a foilor de ui sau a cercevelelor mai lungi de 1.500 milimetri, trebuie
s fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
f) potrivirea (luftul) corect a foilor de ui precum i a cercevelelor pe tocuri, pe toat lungimea
falului respectiv, nu trebuie s depeasc 2 milimetri;
g) ntre cercevea i marginea paletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minimum 3,5
centimetri;
57

www.asimetric.ro
i) existena pieselor auxiliare ( vasernase, pazii de tabl) la ferestre ( pentru ndeprtarea apelor
de ploaie) este obligatorie;
j) accesoriile metalice trebuie s fie bine montate i s funcioneze perfect;
k) balamalele, cremoanele, drucrele, s fie montate la nlime constant (pentru fiecare n
parte) de la pardoseal;
l) lcaurile de ptrundere a zvoarelor n pardoseli i tocuri, trebuie protejate prin plcue
metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie s se fac cu uurin; ele nu trebuie s fie blocate n
urma vopsirii;
n) verificarea calitii vopsitoriei se va face conform capitolului zugrveli i vopsitorii
INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR
Pna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tmplaria sa nu fie deteriorata n cursul executarii
ultimelor operatiuni de finisare.
Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hrtie n timpul zugravelilor.
3. TMPLARIE METALICA INTERIOARA
Acest capitol cuprinde specificatii pentru tmplria interioar alcatuit din profile metalice (otel)
laminate la cald si din profile din tabl ndoita la rece.
Materiale (n plus fat de (8)1122)
Otel T cu aripi egale si muchii rotunjite.
Chit pentru etansare ROMTIX 1200 sau altul similar.
Vopsea alchidica grund seria 5630.
Profile din neopren pentru etansare, garnituri din plastic.
Accesorii:
1. Praznuri pentru fixarea tocului - vor fi din platbanda sau otel rotund moale, protejate prin
grunduire cu vopsea alchidic grund seria 5630.
2. Feroneria va fi conform capitolului feronerie.
Usi interioare
Tipodimensiuni, alctuire - Conform STAS 4670-85 si 4671-81 sau n conformitate cu prevederile din
proiect: - Usi din profile laminate si foi din tabl, ntr-un canat, pline
- Usi din profile metalice din tabla ndoita la rece, ntr-un canat.
Profilele metalice vor fi protejate anticoroziv dup o prealabila curatire a suprafetelor, iar bavurile
rezultate din sudura vor fi polizate corespunzator.
Accesorii
Tmplria se va livra cu setul de feronerie si praznurile pentru prindere gata montate.
Accesoriile pentru nchidere, deschidere, fixare si manipulare a foilor de usi si a cercevelelor mobile
vor trebui sa asigure o deschidere usoar, o nchidere corecta si etansa si o manipulare usoara.
Abateri admisibile
Abaterile limit admisibile ale dimensiunilor liniare si unghiulare totale ale ferestrelor metalice vor
fi conform SR 22768-1:1995 si SR 22768-2:1995
Abaterile limit a dimensiunilor din sectiunea transversal a profilelor ce intr n componenta
ferestrelor si care au fost executate la presa de ndoit vor fi de +/- 1 mm.
Abaterile de la planeitate si rectilinitate vor trebui s depaseasca 2 mm/m.
Jocul n sens longitudinal dintre cercevelele mobile si localul lor va fi cuprins ntre 4...6 mm, daca
nu se prevede altfel n proiect, iar n sens transversal max. 5 mm.
Livrare, depozitare, manipulare
Tmplaria se va livra nsotit de un certificat de calitate cu datele de identificare a productorului,
lotului de fabricatie, specificarea sortimentelor si a dimensiunilor, data livrarii si stampila controlului
de calitate.
Tmplaria se va transporta cu mijloace auto sau c.f., pachetizat, lundu-se toate masurile de
protejare a elementelor componente mpotriva deteriorrii sau deformrii.
Piesele mici (cercevele, feronerie) se vor transporta si depozita n cutii special confectionate.
Att pentru depozitare ct si la transport se vor folosi capre, tmplria rezemndu-se pe cant pe
latura cea mai mare.
Manipularea elementelor de tmplarie cu greutatea sub 100 kg se face manual iar cele mai grele cu
dispozitive speciale.
58

www.asimetric.ro
Ambalajul va fi asigurat de productor si va contine si instructiunile de montaj specifice fiecrui

produs n parte.
Depozitarea tmplariei se va face n locuri special amenajate, ferite de intemperii, medii corozive
sau nocive si stivuit astfel nct sa se evite deformarea sub actiunea masei proprii. Elementele de
tmplrie vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen, pn la receptie.
Tmplaria va fi depozitata n rastele cu 10-15 cm, ridicat de la pardoseal (pe traverse de lemn).
MONTAJUL TAMPLARIEI METALICE
Se va face o verificare a calittii lucrrilor executate anterior n legatur direct si care pot
influenta operatiunile de montaj ale tmplriei si anume:
- dimensiunile golului;
- verticalitatea si orizontalitatea limitelor golului;
- pozitionarea ghermelor sau diblurilor;
- ancoraje nglobate n ziduri.
Trasarea si verificarea axelor de montaj, functie de elementele de fixare si n conformitate cu
desenele de executie.
Realizarea golurilor pentru ghermele sau praznuri.
La nceperea montajului tmplriei se vor fi executat urmtoarele lucrri:
- realizarea structurii de rezistent;
- realizarea peretilor despartitori;
- pregtirea golurilor pentru montarea ghermelelor sau praznurilor.
Montajul
Se vor suda praznurile pe toc, daca tmplaria nu a fost livrat cu ele deja montate pe toc.
Se va introduce usa sau fereastra mpreun cu cercevelele n golul respectiv.
Se va aseza tmplaria n pozitie orizontal si vertical si se va fixa provizoriu cu pene, ncercndu-se
foile de usi sau cercevelele si apoi se va face ancorarea tocurilor n zidrie prin betonarea ancorelor sau
sudarea lor de plcile de ancorare sau prin alte dispozitive prevazute n proiect.
Fixarea ancorelor n zidarie cu ajutorul ipsosului nu este permisa.
Se corecteaz eventual pozitia tocului si se mateaz rostul cu mortar sau cu materialul de etansare
specificat n detaliile din proiect.
Dup terminarea peretilor se curta tocul de eventualele urme de mortar si se verific (eventual se
repar) star ca grundului anticoroziv.
Se execut vopsitoria tmplariei conform capitolului de vopsitorii.
Se monteaza feroneria (silduri si drucare) conform capitolului () 1000.
Intretinerea si protejarea lucrarilor
Tmplria astfel executat si montat se va comporta n timp n conditii optime, dac se va asigura
manevrare si ntretinere corecta.
Elementele metalice se vor pstra n conditii de curatenie permanent prin ndeprtarea prafului, a
apei care stagneaza sau a altor elemente chimice nocive sau corozive.
Verificri n vederea receptiei
Se va verifica:
- functionarea cu usurinta a cercevelelor, canatelor si a feroneriei;
- fixarea corect si ferm a tocului n spaleti si executarea corect a etansrii ntre toc si spaleti;
- respectarea proiectului;
- respectarea specificatiilor;
- conformitatea cu mostrele aprobate.
Se va controla corecta pozitonare si fixare a lacrimarelor.
Suprafata tmplriei nu va avea zgrieturi, ndoituri, rupturi, vopsitoria va fi conform cap.
vopsitorii.
Acolo unde nu se respecta specificatiile si proiectul si unde nu se monteaza tmplria conform
mostrelor aprobate, Consultantul va putea decide efectuarea unor remedieri functie de natura si
gravitatea defectiunilor, pna la nlocuirea totala a tmplriei.
4. TMPLRIA DIN PVC
Tmplria exterioar
Tmplria de exterior se va confeciona din profile de PVC finisate n culoare alb.
PVC-ul dur este greu inflamabil i cu autostingere i nu are influen n provocarea incendiilor.
59

www.asimetric.ro
Profilele se vor prevedea cu 5 camere de izolare ntre interior i exterior dintre o camer este mai
mare prin care trece profilul de oel protejat la coroziune. Aceste profile de oel au rolul de a asigura
rezistena i stabilitatea panourilor de tmplrie.
Se vor prevedea garnituri exterioare i interioare ntre toc i cercevea, rezistente la razele
ultraviolete i la intemperii care s etaneze perfect fereastra. Garniturile pentru sticl vor fi nguste ca
s reduc marginile ntunecate. Tmplria de PVC se monteaz dup finisarea golului de montaj i a
elementelor de construcie pe care acestea le acoper.
Datorit condiiilor deosebite de izolare impuse la tmplrie cnd se intersecteaz cu elementele
structurale adiacente se vor folosi accesorii adecvate pentru respectarea prevederilor din detaliile de
arhitectur.
Determinarea ncrcrilor date de vnt se va face conform STAS 10101/20-90, valorile coeficienilor
i cea a presiunilor dinamice se aleg conform STAS 10101/20-90.
Modul de montare:
n cazul montrii tmplriei de PVC n rama metalic din oel, aceasta trebuie s respecte
urmtoarele condiii:
- Abaterea limit a dimensiunilor de execuie ale laturilor ramei metalice este de max. + 3 mm.
- Tolerana la perpendicularitatea laturilor ramei metalice este de maxim 0,10, corespunzndu-i
o diferen a diagonalelor de maxim 3 mm.;
Tolerana la planeitatea ramei metalice este de maxim 5 mm;
n cazul montrii tmplriei din PVC prin intermediul diblurilor, golul din zidrie trebuie s
respecte urmtoarele condiii:
- Abaterea limit a dimensiunilor laturilor golurilor din zid de maxim 3 mm;
- Tolerana la perpendicularitatea laturilor golului din zid este de maxim + 0,10 ;
- Tolerana la planeitate a golului de zid este de maximum 5 mm.
Tipul de geam utilizat va fi float att la interior ct i la exterior.
La exterior geam termopan se va executa n urmtoarea structur, pornind dinspre interior:
geam joas emisie float 4 mm;
camer de aer 12-15 mm;
- geam 6 mm.
Grosimea foii de geam se va stabili mpreun cu productorul i n funcie de dimensiunea ochiului
de geam. Din punct de vedere al caracteristicilor termice (conductivitate termic, rezisten termic,
stabilitate termic), ct i al caracteristicilor optice (reflexia luminii i transmisia luminii), se va avea n
vedere c obiectivul are faade orientate ctre toate punctele cardinale.
Din punct de vedere al izolrii acustice a geamurilor, nivelul de tolerabilitate echivalent este Leq.
= 55-60 dB. Se vor prezenta agremente tehnice pentru profilele de PVC ct i pentru tipul de geam
folosit.
Se vor prezenta garanii pentru tmplria executat.
Se recomand ntocmirea releveului golurilor n care se va monta tmplria nainte de execuia
acesteia.
5. GEAMURI
Prevederile de la capitolul geamuri se refer la controlul calitii i recepiei lucrrilor de geamuri
montate la ui i ferestre.
5.1. Verificarea materialelor aduse pe antier i n fabric se efectueaz de ctre conductorul
tehnic al lucrrii i se refer la dimensiunile i calitatea materialelor prevzute n documentaia de
execuie.
Materialele nu vor fi puse n lucrare dac nu sunt nsoite de certificatele de calitate.
De asemeni, nu se vor pune n lucru geamuri sparte, fisurate sau zgriate.
5.2. Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor se va face de ctre conductorul tehnic al lucrrii
pe tot timpul execuiei.
5.3. Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor se efectueaz conform instruciunilor n vigoare i
se refer la corespondena cu tipurile i dimensiunile din proiect, la condiiile de calitate i la
ncadrarea n abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz n parte i precizate n cataloagele de
detalii tip sau n desenele de execuie.
5.4. Verificarea pe faze se va face pentru ntreaga categorie de lucrri de geamuri i pentru fiecare
tronson n parte, ncheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARI, care se nscriu n
registrul respectiv.
5.5. Verificarea lucrrilor de geamuri la recepia preliminar a ntregului obiect se va face de ctre
COMISIA DE RECEPTIE prin:
60

www.asimetric.ro
- examinarea existenei i coninutul proceselor verbale de verificare pe faze de lucrri;

- examinarea direct a lucrrilor executate prin sondaj.
5.6. La geamurile cu chit obinuit sau chit cu miniu de plumb se controleaz vizual dac cordonul
de chit nu prezint crpturi, discontinuiti, grosimi variabile sau poriuni desprinse.
Nu se admite s se vad capetele intelor sau tifturilor.
Se controleaz dac mbinarea chitului la coluri este corect executat.
5.7. Se controleaz dac n-a atins patul de chit pe falul grunduit al tmplriei din lemn, respectiv
pelicula de vopsea de miniu de plumb i patul de acelai chit la tmplria metalic, zgriindu-se n
acest scop vopseaua la cteva geamuri.
Dac nu se poate stabili precis existena patului de chit, se scoate un ochi de geam, operaia
repetndu-se dac rezultatul este negativ, pn la edificarea organului de verificare.
5.8. Pentru a controla aderena cordonului de chit, se va ncerca cu ajutorul unui paclu
desprinderea lui. Un chit bun i bine plasat ader de geam i fal att de puternic, nct nu se poate
ndeprta dect prin tiere cu dalta.
Etanarea cordonului de chit se controleaz prin scoaterea unei cercevele i aezarea ntr-o poziie
oblic, dup care se toarn ap pe geam. Nu se admite ptrunderea apei prin stratul de chit.
5.9. Controlarea intelor de fixare a geamurilor la tmplria din lemn, respectiv a tifturilor de
srm de oel la tmplria metalic se face prin sondaj, scondu-se chitul la cteva cercevele sau foi
de ui, numrul sondajelor depiznd de volumul lucrrii i de rezultatele obinute la primele ncercri.
5.10. Jocul de 1...2 milimetri ntre geam i fal se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificarea
intelor sau tifturilor precum i a aderenei cordonului de chit.
6. GLAFURI
6.1. GLAFURI DIN PVC
Generalitati
Capitolul de fa se refer la lucrrile de montare a glafurilor din PVC executate la parapetul
ferestrelor din interior (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).
Glafurile fiind destinate s rmn vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
CARACTERISTICI PRINCIPALE SI CERINTE DE CALITATE
- diferentiere prin texturi si culori
- rezistenta la umeditate
- rezistenta la actiune termica
- stabilitate dimensionala
- greutate redusa la impact si zgaraeturi
- intretinere usoara
MATERIALE : Glaf termorezistent din PVC
Elemente de imbinare
Elemente de inchidere stanga si dreapte
Capac inchidere
Banda antizgomot
Garnitura din cauciuc
urub pentru fixare cu capac si saiba din plastic
Verificarea suportului
Lucrrile de montare a glafurilor vor ncepe dup verificarea:
Inainte de nceperea lucrrilor de montare trebuie s fie verificate suprafeele suport att n ceea
aparente pentru a se stabili corecturile care trebuie efectuate n vederea montrii glafurilor n interior.
Planeitatea muchiilor se verific cu dreptarul.
Pentru glafurile din interior sunt admise abateri de la planeitate de 2 mm/m pe orizontal.
Eventualele neregulariti locale nu trebuie ca s depeasc 4 mm.
- existena tuturor elementelor constructive destinate a proteja glaful de PVC (planee, nvelitori,
atice, cornie);
- existena lucrrilor a cror execuie ulterioar ar putea deteriora glaful (tmplria trebuie
montat anterior, ghermele, praznuri, supori i toate lucrrile de instalaii).
nceperea montrii glafurilor.
61

www.asimetric.ro
Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intr n componena lucrrilor de montare

a glafurilor din PVC nu vor fi introduse n oper dect dac n prealabil:
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c materialele au fost livrate cu certificat de
calitate care s confirme c sunt corespunztoare cu normele tehnice respective;
- au fost depozitate i manipulate n condiii care s evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere n oper (dup prescripiile tehnice specifice sau proiectul le
cer), ncercri de calitate;
Lucrrile de montare a glafurilor se verific ca:
- aspect i stare general;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- aderena glafurilor de stratul suport;
- rosturi, etaneitate fa de tmplrie;
- corespondena cu proiectul;
- executarea muchiilor ieinde sau intrnde.
Montarea glafurilor
compacta lipsita de grasimi, pulberi, reziduri sfarmicioase sau saruri.
Glaful se va monta pe suporti inglobati in mortarul de ciment si var. Glaful se va monta peste
banda fonica, cu o garnitura izolatoiare din cauciuc. Fixarea se va realiza cu suruburi cu capac si saiba
din plastic. Terminatiile stanga si dreapta a glafului se vor inchide cu elemente de imbinare. Golurile se
vor umple cu spuma poliuritanica.
6.2. GLAFURI DIN ALUMINIU
Generalitati
Capitolul de fa se refer la lucrrile de montare a glafurilor din aluminiu executate la parapetul
ferestrelor din exterior (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).
Glafurile fiind destinate s rmn vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
CARACTERISTICI PRINCIPALE SI CERINTE DE CALITATE
- diferentiere prin texturi si culori
- rezistenta la umeditate
- rezistenta la actiune termica
- stabilitate dimensionala
- greutate redusa la impact si zgaraeturi
- intretinere usoara
MATERIALE: Glaf termorezistent din profil aluminiu
Elemente de imbinare
Elemente de inchidere stanga si dreapte
Capac inchidere
Banda antizgomot
Garnitura din cauciuc
urub pentru fixare cu capac si saiba din plastic
Verificarea suportului
Lucrrile de montare a glafurilor vor ncepe dup verificarea:
Inainte de nceperea lucrrilor de montare trebuie s fie verificate suprafeele suport att n ceea
aparente pentru a se stabili corecturile care trebuie efectuate n vederea montrii glafurilor n interior.
Planeitatea muchiilor se verific cu dreptarul.
Pentru glafurile din exterior sunt admise abateri de la planeitate de 2 mm/m pe orizontal.
Eventualele neregulariti locale nu trebuie ca s depeasc 4 mm.
- existena tuturor elementelor constructive destinate a proteja glaful (planee, nvelitori, atice,
cornie, balcoane);
- existena lucrrilor a cror execuie ulterioar ar putea deteriora glaful (tmplria trebuie
montat anterior, ghermele, praznuri, supori i toate lucrrile de instalaii).
nceperea montrii glafurilor.
Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intr n componena lucrrilor de montare
a glafurilor nu vor fi introduse n oper dect dac n prealabil:
62

www.asimetric.ro
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c materialele au fost livrate cu certificat de
calitate care s confirme c sunt corespunztoare cu normele tehnice respective;
- au fost depozitate i manipulate n condiii care s evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere n oper (dup prescripiile tehnice specifice sau proiectul le
cer), ncercri de calitate;
Lucrrile de montare a glafurilor se verific ca:
- aspect i stare general;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- aderena glafurilor de stratul suport;
- rosturi, etaneitate fa de tmplrie;
- corespondena cu proiectul;
- executarea muchiilor ieinde sau intrnde.
Montarea glafurilor
compacta lipsita de grasimi,pulberi, reziduri sfarmicioase sau saruri.
Glaful se va monta pe suporti inglobati in mortarul de ciment si var. Glaful se va monta peste
banda fonica, cu o garnitura izolatoiare din cauciuc. Fixarea se va realiza cu suruburi cu capac si saiba
din plastic. Terminatiile stanga si dreapta a glafului se vor inchide cu elemente de imbinare. Golurile se
vor umple cu spuma poliuritanica.
7.
FERONERIE
Acest capitol cuprinde specificatii pentru feronerie la tmplaria interioara si exterioar a cladirilor
civile si industriale.
Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate mpotriva
coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90.
Abateri admisibile
Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase;
conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform
STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau ndoire.
MONTAJUL FERONERIEI S1 ACCESORIILOR
Tmplaria se va livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata montate.
In cazul n care montajul se va executa pe santier, acesta se va face n conformitate cu
instructiunile producatorului, care trebuie sa nsoteasc produsul respectiv.
Elemente de fixare a feroneriei
Feroneria se va fixa pe tmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap
necat.
Feronenia se va fixa pe tmplaria metalic din profile laminate sau din profile de tabla de otel
ndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudur (balamale).
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra n cutii bine ambalate, pentru a nu se deteriora.
Piesele de feronenie se vor livra n seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe
tmplarie.
Tmplaria va fi adusa n santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere,
zavoare).
Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior.
Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale. (11)
Feroneria si accesoriile se vor depozita n spatii nchise, ferite de umezeala si agenti corozivi.
Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie nsotit de documentul de certificare a calittii, ntocmit
conform dispozitiilor legale n vigoare.
Elementele de feronerie se vor proteja n timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli prin
nvelirea lor n pnza impermeabila sau folie de polietilen.
Transportul si manipularea elementelor de tmplarie care au feroneria gata montata se va face cu
grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.
VERIFICAREA N VEDEREA RECEPTIEI
Feroneria trebuie sa fie curat, fara urme de vopsea, zgrieturi sau deformari.
Elementele de nchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil,
fara greutate si sa asigure nchiderea etansa a tmplariei.
63

www.asimetric.ro
Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi nlocuite cu altele care sa functioneze
perfect.
Balamalele se vor unge cu vaselin pentru a se evita uzura n timp.
Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la cotele prevzute n
proiect.
Feroneria care nu este montata n conformitate cu proiectul se va demonta si remonta n conditiile
specificate.
8.
Lucrrile de tmplrie se vor deconta functie de numrul de metri patrati de tmplrie executati;
suprafata se va calcula prin nmultirea dimensiunilor la exteriorul tocului.
Lucrarile de tmplrie (conform articolului din cantitativul de lucrari) includ vopsitoria, accesoriile,
feroneria, geamul si materialele de etansare.
Tmplaria de lemn se deconteaza n functie de numarul de mp, de usa n conformitate cu articolul
din deviz.
Feroneria nu se deconteaz separat, ci se cuprinde n articolul de tmplrie din cantitativul de
lucrari.
Articolul de deviz cuprinde costul tmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul, materialele
de etansare si vopsitorie.
Se cuprind n deviz toate tipurile de usi cu pretul unitar respectiv.
64

www.asimetric.ro
Capitolul 09: SAPE PARDOSELI

1.
2.
3.
4.
GENERALITATI
MATERLALE SI PRODUSE
MODUL DE EXECUTIE AL SAPELOR
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul suport al
pardoselilor.
Acest capitol va completa capitolele cuprinznd specificatii pentru executarea urmtoarelor tipuri
de pardoseli : - pardoseli din dale mozaicate;
- pardoseli din gresie ceramic;
- pardoseli din parchet laminat.
1.1. Standarde si normative de referinta
Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile standardelor
si normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde
1. STAS 388-80 - Ciment Portland
2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii
4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
5. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare.
Normative
1.C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuiala
2.C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificrile si completrile
acestuia.
1.2. Mostre si testri
Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 2634-80 si
anume:
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m3 mortar.
- consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului :
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2;
- consistenta mortar proaspat: 12 cm;
- densitate mortar proaspt: min. 1950 kg/m3
Metoda de testare si rezultatul ncercrilor laboratorului se vor supune spre aprobare
proiectantantului.
Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cte 5 kg din fiecare tip de
ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitia proiectantantului certificatul producatorului prin care se atesta ca
cimentul livrat la santier este conform cu specificatiile.
2.
MATERLALE SI PRODUSE
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare natural sau alb, far
constituenti care sa pateze.
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avnd densitatea n gramada, n stare
afnat de minimum 1200 kg/m3.
Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Ap conform STAS 790 84: Apa va fi potabil, curat, far urme de grsime sau alte substante
care pot pta, nu va contine acizi.
Plastifianti de tip DISAN (produs romnesc) sau alti similari apropiati.
2.1 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
65

www.asimetric.ro
1.Agregatele vor fi transportate si depozitate n functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi
manipulate astfel nct sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pmnt sau alte
materiale strine.
2.Daca agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin
sit nainte de ntrebuintare.
3.Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la
santier dac continutul de umiditate este astfel nct poate afecta precizia amestecului de mortar; n
acest caz agregatele se vor depozita separat pn ce umiditatea dispare.
5. Agregatele se vor depozita n silozuri, lzi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregtirea
depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea materialelor strine. Agregatele
de tipuri si mrimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lsate s se usuce pentru 12 ore.
2.2 CIMENTUL :
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd etichete pe care
s-au nscris greutatea, numele productorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n cldiri
nchise, ferit de umezeal.
2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fat de greutatea specificata.
3. Dac Consultantul aprob livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea
cimentului si protejarea lui de umiditate.
Nu se vor amesteca mrcile si tipurile de ciment n siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea
proiectantului.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea unor materiale strine,
sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate n timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate n structuri etanse, pe suporti mai nalti cu
aproximativ 30 cm dect elementele din jur.
Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit
cu prelate impermeabile.
Se va ndeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a ntrit sau a facut priz.
2.3 AMESTECURI PENTRU MORTAR
Generalitati
1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel nct proportiile specificate n amestecul de mortar
s poata fi controlate si mentinute cu strictete n timpul desfasurrii lucrrilor.
2. Dac nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili dup volum.
3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material fobosit ca ingredient pentru
mortar este considerata astfel:
Material
Greutatea pe metru cub
Ciment Portland
1206 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2%
1300 kg
Dozaje, compozitii
Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip n proportie de 1:3,5 (circa
405 kg ciment la m3 mortar).
3.
EXECUTIE
3.1 Prepararea mortarului
Mortarul se amestec bine si numai n cantitti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului
se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se
va evita suprasaturarea cu ap a amestecului. Mortarul se va pune n opera ntr-un interval de 2 ore
dup preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei n mortar pentru a compensa
cantitatea de ap evaporat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de
preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndeprtat.
Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face n mixere mecanice cu
tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru
cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea
amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi capacitatea
specificat de productorul mixerului. Tamburul se goleste complet nainte de adugarea lotului
urmtor.
66

www.asimetric.ro
Mortarul folosit la rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice care s permit
folosirea lui la umplerea rosturilor.
Transportul mortarului:
1. Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciat, nct transportul si punerea n opera a
mortarelor s se faca :
- n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- n maxim 1 or de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara ntrzietor de priza;
- n maximum 2 ore, pentru mortarele cu ntrzietor de priz.
3.2 Operatiuni pregatitoare
Imediat nainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale
vor fi ndeprtate. Suprafata betonului va fi curtat de praf.
Sapele vor fi turnate ntr-o singur operatie si vor fi driscuite; atunci cnd sunt partial uscate, vor
fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate.
Sapa de mortar de cirment se execut n timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la
turnarea planseului de beton simplu sau armat.
Sapa se va executa n spatii n care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare:
1. pozarea peretilor despartitori;
2. executarea tencuielilor;
3. pozarea tocurilor pentru usi interioare;
4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.
Se verifica ca planseul de beton sa aib abaterile de la planeitate admise maxime astfel:
- planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
- denivelri ntre 2 elemente prefabricate alaturate (plci): +/- 0,5 mm.
3.3 Executarea sapei
Sapele vor avea grosimea indicat n planuri.
Dac nu se specifica altfel sapa va avea grosimea minima de 30 mm. indiferent de stratul pe care
se aplic (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplic ulterior.
Se va avea de asemenea o grija deosebit la executarea pantelor conform desenelor, la spatiile
umede (bi, bucatarii, spalatorii, etc.).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau srm, de reziduuri, impuritti, praf, moloz, se
rzuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar czute din alte procese tehnologice, se mtur si se
spala cu jetul de ap, far sa se inunde.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se traseaz nivelul, pornind de la linia de vagris.
Mortarul se aplic pe pardoseal cu pompe sau alte mijloace si se niveleaz cu dreptarul, apoi se
driscuieste suprafata.
Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului
suport al pardoselii.
3.4 Curtare si protectie
Sapele vor fi acoperite pentru a se mpiedica uscarea rapid.
Dup executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le consider
adecvate.
3.5 Defecte admisibile si remedieri
Dup executare, sapa va fi lasata n stare perfecta, conform planurilor. Va fi obtinuta aprobarea
Consultantului.
Toate lucrrile defectuoase vor fi nlturate si nlocuite la cererea consultantului. Volumul
lucrrilor care urmeaza sa fie nlaturate si metodele de nlturare si nlocuire vor fi cele indicate de
consultant.
Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrrile de nlaturare si nlocuire a sapelor
defectuoase.
Nu sunt admise lucrrile dac:
1. Sapa nu ndeplineste conditiile prevazute n specificatii;
2. Suprafata sapei este mult prea deteriorat pentru a putea fi acceptat.
3. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.
4. Datorita ncarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata.
Sapele nu vor fi platite separat.
Sapa se va deconta separat numai n cazul n care, fata de grosimile prevazute n specificatii si
detaliile din planse. Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a acesteia.
67

www.asimetric.ro
Capitolul 10: PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT, GRESIE, MOZAIC,

CIMENT SCLIVISIT
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
PREVEDERI COMUNE
PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT
PARDOSELI DIN PLCI DE GRESIE CERAMIC
PARDOSELI DIN MOZAIC
PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT
1. PREVEDERI COMUNE
Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de pardoseli executate la construcii
ct i cu mbrcmini din lemn ( parchete).
Nici o lucrare de pardoseli nu se va ncepe dect dup verificarea i recepionarea suportului,
operaii care se efectueaz i se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective.
1.1.

C.35 82
Normatriv pentru alcatuirea si executarea pardoselilor
STAS 3430-82 Pardoseli interioare. Clasificare
C.16 79
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de con structii
si
instalatii aferente
C,56 85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
1.2.
Alcatuirea pardoselilor
Fiecare tip de pardoseala are, in principiu, urmatoarea alcatuire :

a.
imbracamintea (stratul de uzura) care este supusa direct tuturor sarcinilor
si actiunilor rezultate din exploatare
b.
stratul suport care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite fundatiei
sau elementelor de rezistenta pe care este asezata pardoseala
In unele cazuri, alcatuirea pardoselilor mai cuprinde si un strat de egalizare, care are rolul sa
asigure planeitatea stratului suport sau de a prelua diferentele de solicitari din contractii , dintre
stratul suport si imbracaminte.
Alcatuirea structurii pardoselii se va stabili prin proiect, in functie de natura elementului de
rezistenta pe care este asezata pardoseala, de destinatia incaperilor, precum si de solicitarile la care
va fi supusa pardoseala in timpul exploatarii.
1.3.
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute

sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea
probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii
montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat,
este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatirea si spalarea lor cu apa de
eventualele impuritati, praf sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale
planseului,adanciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sarmele care , eventual, ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu
mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de
incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice
contact al conductelor cu planseul si pardoseala.
68

www.asimetric.ro
Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului existent cu ajutorul unui strat
de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza
peste el imbracamintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare, se vor indica prin proiect la fiecare tip de
pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
2. PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT
2.1. PRESCRIPII GENERALE
Parchetul laminat se folosete la dormitoare, camere de zi si holuri specificate n planele de
arhitectur.
2.2. MATERIALE
Materialele utilizate la executarea pardoselilor din parchet laminat trebuie s corespund
prevederilor din standardele i normele tehnice ale utilitilor productoare.
Scule necesare pentru montarea podelelor laminate:
- podele laminate;
- ciocan;
- ferstru coad de vulpe;
- ferstru manual pentru guri;
- echer;
- creion;
- metru pliant;
- lemn pentru btut adeziv MEISTER;
- burete;
- plci amortizoare din plut;
- crinal ;
- ic de lemn;
- eventual burghiu n spiral i fierstru electric;
Parchetul laminat a fost catalogat pe calse in functie de utilizarea sa si intensitatii traficului .
Prima cifra reprezinta domeniul de utilizare - acasa 2 sau comercial - 3, a doua cifra reprezinta
intensitatea traficului - scazut - 1, mediu - 2, intens - 3. Astfel, avem:
Clasa 21 - Trafic usor in casa - dormitor
Clasa 22 -Trafic mediu in casa - sufragerie, living room, camera copiilor
Clasa 23 - Trafic intens in casa - hol, sufragerie
Clasa 31 - Trafic usor in holeturi sau cladiri mici de birouri
Clasa 32 - Trafic mediu in spatii de birouri, cafenele, restaurante
Clasa 33 - Trafic intens in spatii de birouri "open space", cladiri publice, magazine
Grosimea parchetului laminat este variata si poate fi de 6, 7, 8, 9, 10 si 12 mm grosime. Aceasta
se alege in functie de tipul de trafic pe care il are zona respectiva.
Tipul de parchet laminat adoptat este: - de trafic mediu clasa 22, in dormitoare si camere de zi,
cu grosime de minim 8 mm
- de trafic intens clasa 23, in holuri cu suprafaa antiderapant R10, cu grosime de minim 8
mm.
Atentie: grosimea celor doua tipuri de parchet alese va fi aceeasi pentru a obtine o suprafata
continua fara denivelari intre incaperi.
2.3. Condiii necesare pentru montarea mbrcminilor
Stadiul lucrrilor pe antier n momentul nceperii lucrrilor de montare a parchetului laminat
trebuie s fie urmtorul:
- lucrrile de instalaii sanitare, electrice i de nclzire, vor fi terminate i probate;
- tencuieli inclusiv reparaiile dup lucrrile de instalaii vor fi terminate;
- zugrveli i vopsitoria, precum i toate finisajele pereilor cu care se racordeaz parchetul
laminat, vor fi terminate;
- poriunile de mozaic care se vor afla n contact pe parchetul laminat (pragurile) vor fi
turnate i frecate;
69

www.asimetric.ro
- geamurile la ferestre i la uile de balcoane vor fi montate;

n ncperile n care se execut pardoseala laminat se va asigura urmtorul climat interior;
- temperatura ncperii s fie de cca. 200C ( min. 150C).
- umiditatea relativ a aerului de cca. 40 60%.
Stratul suport pe care se va lipi parchetul laminat trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
- umiditatea (la suprafee minerale max. 2% umiditate reminescent);
- starea suprafeei trebuie s fie: neted, solid i curat;
apa suport plac HDF din clasa Ex.
2.4. Tehnologia de montaj parchetului laminat
Montarea parchetului laminat se va face prin aezarea pe folie impermeabil a prii
superioare a plcii. Se va ncepe montarea parchetului laminat dintr-un col al ncperii i se aeaz
primul element de podea astfel nct ambele pri cu uluc s fie la perete. primele elemente de
podea trebuie aezate drept i rectangular pentru ca mbinrile din uluc i lamb s fie foarte strnse.
Lipirea ulucului cu lamb se va face cu adeziv special. Pentru o podea de calitate este
necesar o lipire bun i fcut n aa fel ca apa s nu poat ptrunde n spaiul dintre uluc i lamb.
Se ndeprteaz resturile de adeziv de pe lamb care rmne liber, astfel pot aprea probleme la
mbinarea podelelor.
Crivalele sunt de ajutor real de montare mai ales la primele rnduri. Dup montarea
parchetului se vor monta baghele de lemn (pervazurile).
2.5. Finisarea mbrcminilor din parhet laminat
Dei sunt rezistente la abraziune podelele laminate nu trebuiesc lsate niciodat prea mult
umede, deoarece n zona canturilor poate absorbi uor apa i-i poate modifica astfel forma i
culoarea.
Curirea zilnic a podelei se face cu aspiratorul i apoi se terge cu o crp umed bine
tears.
Petele care creaz probleme (lac de unghii, Eding, etc.) pot fi ndeprtate cu aceton, benzin
i substane asemntoare.
2.6. Verificarea pe parcursul lucrrilor
La pardoseli din parchet laminat se verific:
- dimensiunile panourilor;
- meninerea climatului din ncperi la temperatura de minimum 150C;
- planeitatea i orizontalitatea pardoselii, abaterea maxim este de 3 mm ncazul planeitii
suprafeei i de maximum 2 mm n cazul orizontalitii pardoselii.
- montarea la acelai nivel a panourilor alturate;
- mrirea rosturilor dintre panouri poate fi de maximum 0,5 mm;
- fixarea panourilor pe suport nu se admite ca pardoseala s se mite.
2.7.Verificri de calitate la parchet
- dimensiunile pieselor de parchet : abaterile admisibile sunt conform STAS 228/1-80.
- umiditatea stratului suport, mortar de ciment sau beton: maxim admis 3% .
- meninerea climatului din ncperi la temperatura de minimum 5 C i umiditatea relativ a
aerului de maximum 65%.
- planeitatea i orizontalitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de 3 mm, n cazul
planeitii suprafeei i de 2 mm/m n cazul orizontalitii pardoselii;
- montarea la acelai nivel a lamelelor sau panourilor alturate;
- mrimea rosturilor dintre lamele sau panouri: n cteva puncte izolate, limea maxim
admis a rosturilor este de 0,3 mm;
- calitatea rindeluirii (nu se admit asperiti la palpare);
- parchetul laminat (preferabil de 8mm grosime) este asamblat peste o folie din polietilen de
2mm grosime, aternut peste stratul suport. n cazul ncperilor cu umeditate ridicat, se aterne
mai nti o folie de celofan de 1mm grosime.
- fixarea lamelelor pe suport (la srituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala s se mite sau
s scrie, n cazul prinderii cu uruburi; n cazul lipirii cu adeziv, fr adeziv, la proba prin ciocnire
uoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie plin);
2.8.Cerine fa de parhet
Parchetul trebuie s fie igienic, antistatic, ecologic.
Rezisten la uzur; peste 10000 rotaii, garanie peste 12 ani, rezisten la ocuri. Culoarea
va fi aleas n conformitate cu acordul beneficiarului.
2.9.Accesorii
folie polietilen
folie celofan (unde este cazul)
70

www.asimetric.ro
Plint melaminat: cu fixare prin cleme( 4 pe plint), cu fixare prin uruburi n mod direct,
cu fixare prin adezivi tip silicon,
praguri trecere, praguri departajare pardoseli
colar - interior / exterior,
legtur plint,
capt plint dreapta / stnga,
cleme de fixare
opritori u (unde este cazul)
dibluri
holzuruburi
capace pentru holdzuruburi
chit pentru umplerea rosturilor de pn la 2mm la mbinrile dintre lamelele parchetului, prin
ntinderea unei paste obinute din amestecul dintre chit i rumegu fin de lemn.
2.10.Cerine fa de chit:
ecologic, fr miros, netoxic, pentru orice tip de lemn, uscarea n maxim 30 min.
Grund destinat acoperirii parchetului pentru lacuri
Existena rosturilor lng perei
Adeziv pe baz de aracet transparent la uscare, cu un consum specific de circa 600g/25mp,
Adeziv silicon universal pentru etanare, lipire, acoperirea unor spaii mici, pentru prinderea
plintelor de perete, acoperirea golurilor ntre plint i perete, ntre parchet i tocul uii.
Adeziv vinilic
Date tehnice
Tip (clas)
Adeziv vinilic n dispersie apoas
Culoare
Bej/maro nchis (nuc)
Aspect
Past
Vscozitate Brookfield
100.000 cps
Aplicare
Numai pe suport, cu spatula cu dini mari

La temperatur mai mare de +10C, dar nu mai mare de
+30C
Umiditate relativ cca. 60%
Condiii de aplicare
Timp de aplicare de la
preparare
Cca. 10-15 min. la +20C i umiditate relativ 55%
Timp de ateptare pentru a

clca pe suprafa
12 24 ore, n funcie de condiiile ambientale specifice
Timp de ntrire definitiv
Cca. 72 ore n condiii normale
Uor inflamabil
NU
Randament de aplicare
Cca. 700-900gr/mp
tergerea produsului proaspt
Cu ap
Curarea instrumentelor de
aplicare
Ap
Depozitare
6 luni de la data fabricaiei n ambalajul original, sigilat

Pstrare la temperaturi cuprinse ntre +5C i +25C
Informaii despre aruncarea

resturilor
n conformitate cu reglementrile pentru protecia

mediului
Umiditatea suportului
Pe baz de ciment: max 2%

Pe baz anhidridic: max 0,5%
(Msurare cu higrometrul cu carbid)
Umiditatea lemnului
ntre 9 11%
Ambalaj
Recipiente 25 kg
Adeziv epoxi-poliuritanic
71

www.asimetric.ro
Tip (clas)
Culoare
Aspect
Vscozitate Brookfield
Raport de catalizare
Aplicare
Condiii de aplicare
Timp de aplicare de la
preparare
Timp de ateptare pentru a
clca pe suprafa
Adeziv epoxi-poliuretanic
Bej sau maro nchis
Past
80.000 cps
A+B = 9,4 + 0,6 (n kg)
Numai pe suport cu spatula cu dini mari
La temperatur mai mare de +10C, dar nu mai mare de
+30C
Umiditate relativ cca. 60%
Cca. 2 ore la +20C i umiditate relativ 55%
12 24 ore, n funcie de condiiile ambientale specifice
Timp de ntrire definitiv
Cca. 72 ore n condiii normale
Uor inflamabil
Randament de aplicare
NU
Cca. 1000 1200 gr/mp
Modalitate de ndeprtare a
produsului ntrit rece
Solvent celulozic
Curarea instrumentelor de
aplicare
Diluant de splare GR 7 (diluant celulozic, alcool metilic)
Depozitare
6 luni de la data fabricaiei n condiiile originale, sigilat

Pstrare la temperaturi cuprinse ntre +5C i +25C
Informaii despre aruncarea

resturilor
n conformitate cu reglementrile pentru protecia mediului
Umiditatea suportului
Umiditatea lemnului
Ambalaj
Atenie: Iritant pentru ochi
Pe baz de ciment: max 2%

Pe baz de anhidride: max 0,5%
(Dup indicaia higrometrului cu carbid)
ntre 9 i 11%
Recipiente (A+B) de 5 kg i 10 kg
3. PARDOSELI DIN PLCI DE GRESIE CERAMIC

3.1. PRESCRIPII GENERALE
Pardoselile din placi de gresie se adopt in bai i zonele care necesit pardoseli din gresie,
respectiv: cu plinte de gresie in incaperile cu pereti zugraviti sau vopsiti respectiv fara plinte in
incaperile cu pereti placati cu faianta.
Imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau
pe un planseu de beton armat.
3.2. MATERIALE
Placi de gresie
Mortar M100T conform STAS 1500-78
Ciment Portland alb si ciment colorat conform STAS 7055-80
Agregate naturale conform STAS 1667-76
3.3. Condiii necesare pentru montarea pardoselilor
Placile din gresie ceramica se vor monta pe stratul suport rigid, prin intermediul unui strat de
mortar de ciment de poza, avand dozajul 300 500 kg ciment la 1mc nisip, in grosime de 25 30 mm.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
ceramica se vor mentine in apa timp de 2 3 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, in ansamblul de pardoseala,
imbracamintea din placi de gresie ceramice si mortarul de ciment de poza cu restul structurii, stratul
suport rigid din beton sau planseul de beton armat si conturul peretilor, stalpilor, se vaor lua masuri
care sa permita deformarea acestora independent.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe
planseul de beton armat din elemente prefabricate, care si-au consumat deformatiile reologice, sau pe
72

www.asimetric.ro
plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 de zile de la turnare,
imbracamintea din placi de gresie ceramice se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii
de beton armat.
In cazul in care se aplica pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre
acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei hartie, folie de polietilena,
etc.
3.4. Tehnologia de montaj
3.4.1. Pardoseli din placi de gresie montate cu adeziv
Tipul de gresie utilizat este gresie ceramica smaltuita, cu suprafaa antiderapant R10, cu
dimensiuni de minim 30x30 (la alegerea proprietarilor) i grosime de minim 8 mm.
Caracteristici tehnice:
Lungime i lime
<0.6%
ISO 10545-2
Grosime
<5 %
ISO 10545-2
Ortogonalitate
<0.6%
ISO 10545-2
Linearitatea laturilor
<0.5%
ISO 10545-2
Planeitatea superficial
<0.5%
ISO 10545-2
Absorbia de ap
max7%
ISO 10545-3
Rezistena la abraziune
5
ISO 10545-7
Rezistena la flexiune
50 N/mm2
ISO 10545-4
Rezistena la oc termic
Resista
ISO 10545-9
Duritate superficial
8
EN 101
Rezistena la nghe
rezista
ISO 10545-12
Rezistena chimic
GLA-CHA-GA
ISO 10545-13
Instructiuni de montaj
mbrcminile din plci de gresie ceramic se vor monta pe un strat suport de beton sau planeu
de beton armat prin intermediul unui strat de adeziv pentru interior tip (ceresit).
Aceste mbrcmini de pardoseli se pot folosi n ncperile unde solicitrile mecanice la care
sunt supuse pardoselile s fie reduse, de exemplu la grupurile sanitare.
nainte de utilizare, plcile de gresie ceramic se vor spla cu ap pentru ndeprtarea diferitelor
impuriti sau praf, adunate pe suprafaa lor.
Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper, ca i n cazul mbrcminilor
din beton.
Adezivul fixarea plcilor se va prepara la faa locului n cantiti strict necesare i va fi de
consisten pstoas.
Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de
maximum 0,5 mm, n cazul folosirii plcilor ptrate cu latura de 50 i 25 mm i de 1 mm sau 1,5 mm, n
cazul folosirii plcilor ptrate cu latura de 100 mm respectiv 150 mm sau de maximum 3 mm, n cazul
folosirii plcilor de form dreptunghiular cu laturile de 300 x 150 mm.
Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii muncitorului
(circa 60 cm lime ), la plcile la care se constat denivelri se adaug sau se scoate local din adezivul
de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele executat
i ghidate dup nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, ndesindu-se atent plcile n mortarul
de poz, prin batere uoar cu ciocane peste dreptar astfel nct suprafaa de pe spatele plcilor s
ptrund n masa de mortar i s asigure planeitatea suprafeei.
Operaia se continu n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru.
3.4.2. Prepararea adezivului:
O consisten corespunztoare se obine amestecnd 10 kg de pulbere n 2,5 2,5 l de ap.
Consistena materialului va fi pstoas i omogen. Prob: adezivul se scurge lent de pe mistrie.
Prin reamestecarea materialului dup 10 minute de la preparare se ating performanele maxime
de lucrabilitate.
Adezivul se poate folosi 1,5 ore de la preparare. Prob: consistena nu mai este pstoas nici la
reamestecare.
O lipire de calitate se face pe suporturi curite de impuriti i desprfuite. Suporturile foarte
absorbante se vor amorsa.
Se recomand executarea unei ape autonivelante n preziua placrii peste stratul de pant din
beton. Se pot face compensri de planeitate i n timpul lucrului.
73

www.asimetric.ro
Timpul deschis al adezivului este de minim 20 minute. Acest timp se poate scurtaunei ape
autonivelante astic dac se lucreaz n soare puternic sau n vnt . Prob: apariia unei pelicule lucioase
la suprafaa adezivului ntins pe suport.
Plcile aplicate pe suport nu au alunecare de aceea, placarea se poate ncepe de la un perete
mai vizibil pentru a prezente o pardoseal ct mai calitativ. Desenul i culoarea pardoselilor din gresie
ceramic antiderapant se vor realiza n conformitate cu acordul beneficiarului.
Placrile la interior necesit un contact plac adeziv de 70%
3.4.3. Umplerea rosturilor:
Chituirea poate fi fcut dup 12 ore pentru faian i 24 ore pentru gresie, recomandabil cu chit
tip cauciucat.
Condiii tehnice:
Dimensiune plcilor(cm)
Dantura paclului (mm)
Consum specific (kg/mp)
10 x 10
6
2,5
20 x 20
8
2,9
30 x 30
10
3,5
Peste 30 x 30
15
5
Aceste imbracaminti nu se vor freca pentru finisare, ci dupa curatirea cu rumegus de lemn se va
sterge cu carpe inmuiate in apa.
Placile de gresie se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, in conformitate cu desenele
din proiect.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza intersectii de 5 10
mm care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la cca 30 mp sau la
6.00 ml, functie de modularea structurii. In cazul montarii pardoselii pe stratul suport de beton, rostul
va fi lasat si in acest strat suport.
3.2. Scafe sau plinte
Scafele sau plintele sunt obligatorii la ncperile prevzute cu instalaii de ap (bi, WC,
buctrii, spltorii) ca i n ncperile de colectarea gunoaielor menajere.
n ncperile care au pereii placai cu mozaic, faian sau gresie, executarea scafelor sau
plintelor nu este obligatorie, cu condiia ca rostul dintre placaj i pardoseal s fie bine umplut cu chit
de rost.
La mbrcminile din mozaic turnat sau din plci din plci prefabricate de beton (mozaicate,
sau nemozaicate), scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton
mozaicat.
Nu se vor aeza peste tencuial, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat adeziv (tip
ceresit)
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa dozajele i n condiiile tehnice
indicate la mbrcminile din mozaic turnate. nlimea scafelor sau plintelor va fi de 100 150 mm.,
grosimea lor va fi astfel stabilit nct s depeasc faa tencuielii cu 5-8 mm.
La mbrcminile din plci de gresie ceramic se vor monta elemente de racordare (coluri,
socluri, scafe) fixate cu adeziv, astfel nct s depeasc faa tencuielii cu 5-8 mm.
La aceste pardoseli se vor putea executa i scafe din beton mozaicat turnate pe loc sau
prefabricate.
Strpungerile pentru trecerea coloanelor de instalaii prin pardoseli se face prin trecerea
coloanelor prin manoane din eav de oel ce depesc nivelul plintelor cu 4-10 mm; plintele mbrac
aceste puncte de strpungere i spaiul astfel nchis se umple cu mortar de ciment iar partea
superioar se finiseaz cu mozaic, cu aspect ct mai apropiat de aspectul materialului plintei sau
pardoselii, sau n cazul plcilor de gresie cu un adeziv de ceresit cu un adaos de pigment
corespunztor culorii pardoselii.
Spaiul dintre coloan i manonul de oel se bureaz cu sfoar de azbest sau cu deeuri de vat
mineral i se etaneaz cu chit permanent elastic.
4. PARDOSELI DIN MOZAIC
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de
mozaic.
74

www.asimetric.ro
Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua, de aceeasi

provenienta si culoare sau de provenienta si culoare diferita. Cand se va folosi piatra de mozaic de
provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala.
Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1 mc depiatra de mozaic. Pentru colorarea stratului de
mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate in
proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului.
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine in stare
uscata cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata in
prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspandirea
uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pana la obtinerea unui mortar
care sa se intinda usor, fara a fi insa prea fluid.
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu
sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, ibracamintile de mozaic turnat se vor executa cu pante
de 1 1.5 % spre punctele de scurgere.
Imbracamintile de mozaic turnat se vor executa pe un strat rigid din beton sau pe un planseu din
beton armat .
Pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat se va intinde un strat de mortar
de ciment de poza cu dozajul de 400 kg ciment la 1mc nisip, in grosime de cca.30 mm, cu suprafata
rugoasa, pentru o mai buna legatura cu imbracamintea din mozaic turnat. Pentru asigurarea unei
grosimi uniforme a acestui strat de mortar de ciment de poza, se va intinde mortarul intre sipci de reper
si se va indesa bine cu mistria, cu cilindre metalice de mana sau cu vibratoare de suprafata. Dupa
indesare se vor scoate sipcile, iar golurile respective se vor umple cu acelasi mortar de ciment.
Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna, tot intre sipci de reper, mortarul de
ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 10mm grosime, in dependintele cladirilor de locuit si de 15
mm grosime, in incaperi cu uzura mare (holuri, magazine, depozite, etc.). Stratul de mortar de ciment
cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si se va nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta cu
dosul mistriei grele pana va aparea laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de reper si
spatiile ramase libere se vor umple cu mortar de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va
indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar.
La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei
de mozaic ca desime si marime a granulelor.
Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri,
figuri), in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect.
Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari
preliminare.
Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu coloranti minerali pentru obtinerea culorilor : alb,
galben, verde, albastru.
La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla, de forma
desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatra de
mozaic, care se va lasa sa se intareasca o zi sau doua, dupa care se scot sabloanele si se toarna mortar
de ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase
neumplute cu mortar.
Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se
evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cand
imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior terase) imbracamintea din mozaic turnat se va
proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad (in
grosime de 20-40 mm) care se vor uda periodic cu apa, asigurandu-se la suprafata pardoselii o stare de
umiditate care se va mentine pana la frecarea imbracamintii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte foioase deoarece pateaza suprafata imbracamintii.
Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta culoare decat
campul.
Finisarea suprafetei se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin
buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta in proiect.
Frecarea se va face in mod obligatoriu dupa 4 6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu
piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu se disloca piatra de
mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare, se va
determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva.
Frecarea se va face cu masina de frecat sau manual cu piatra abraziva, prin frecare se inlatura
pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta, totodata se
75

www.asimetric.ro
corecteaza micile denivelari, inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul
frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda.
A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie mai fina, pana la
netezirea perfecta, udandu-se suprafata continuu cu apa.
In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in
mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai mult decat
cealalta.
Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita, suprafata se va curata de pasta rezultata
de la frecare (slam), cu rumegus uscat, care se va matura, sau se va indeparta prin alte procedee, apoi
se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce, dupa care se va cerui cu ceara de parchet
si se va lustrui.
Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat acid de potasiu) cu
ajutorul unei bucati de pasla, daca aceasta operatie s-a prevazut in proiect, in scopul unui finisaj mai
ingrijit.
In incaperi cu suprafata pardoselii mai mare de 9 mp, pentru a se preintampina fisurarea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri de suprafata de maxim 2.00 mp,
despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi , care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra
de mozaic cu aceeasi compozitie , dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu
piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla, asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul
imbracamintii de pardoseala.
In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparate cu ciment alb, se mai adauga si 15
25 % ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita
contractiilor.
5. PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT
5.1. Prevederi comune
Se vor turna n camera tablou electric general.
-Verificarea suprafeei exterioare a plcii suport din beton armat, cu nlturarea tuturor
fragmentelor i particolelor rezultate din construcii.
-Verificarea poziionrii i proteciei reelelor, cu msuri de remediere a proteciei acestora,
inclusiv de mutare parial, n cazurile, n care acestea mpiedic buna desfurre a lucrrilor. Pentru
asigurarea unei protecii i mai eficiente se va executa o ap de egalizare ( lapte-ciment) de 1cm
grosime, peste placa de beton armat.
5.2. Condiii de calitate a pardoselii din ciment sclivisit
La pardoseli din ciment sclivisit, executate n suprafee continui, verificarea se face conform
STAS 2560/1-74 (ciment sclivisit) i STAS 2560/2-75;:
aspectul, starea general a suprafeelor, modul de racordare cu suprafeele verticale;
planeitatea i orizontalitatea, abaterea maxim admis este de dou unde, cu sgeata
maxim de 2 mm;
pantele - dac sunt prevzute n proiect (abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m i
numai n poriuni izolate);
aderena la stratul suport se verific prin ciocnirea cu ciocanul de zidar.
La aceste tipuri de pardoseli nu se ncheie procese verbale de lucrri ascunse.
La verificarea pe faze de lucrri se fac aceleai verificri ca cele prescrise pentru parcursul
lucrrii:
verificrile de aspect se efectueaz ncpere cu ncpere;
verificrile ce comport msurtori sau desfaceri se fac cu frecven de 1/4 din cea prescris
pentru verificrile pe parcurs;
Rezultatele verificrilor i recepiilor pe faze de lucrri se consemneaz n procesele verbale
conform instruciunilor respective.
La recepia preliminar a obiectivului se efectueaz:
examinarea i controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze de lucrri;
verificri directe i anume: pentru aspect, cel puin 1/5 din ncperi, dar minim o verificare
la 200 m2.
Pentru cele ce comport msurtori i desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu
frecvena minim de 1/4 din cea prescris pentru ncheierea fazelor de lucrri.
Conform prevederilor din Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de
instalatii aferente, indicativ C.56 85, cap. 8 Pardoseli.
76

www.asimetric.ro
Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul i starea general;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta);
- fixarea mbrcminii pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de construcii sau instalaii;
- corespondena cu proiectul.
Rezultatele verificrilor i recepiilor pe faze de lucrri se consemneaz n procesele - verbale
conform instruciunilor respective.
La recepia preliminar a obiectivului se efectueaz:
- examinarea i controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze de lucrri;
- verificri directe i anume : pentru aspect, cel puin 1/5 din ncperi, dar minim o verificare la 200
m2. Pentru cele ce comport msurtori i desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu frecvena
minim de 1/4 din cea prescris pentru ncheierea fazelor de lucrri.
Pardoselile se vor deconta la suprafata in metri patrati masurata conform planselor din proiect.
Costul pe metru patrat, in articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseala de ciment
sclivisit sub cada de baie nu cuprinde si straturile hidroizolatiei. Costul pe metru patrat, in articolul din
cantitativul de lucrari pentru pardoseli din mortar de ciment rolat cuprinde si scafa sau plinta sclivisita.
77

www.asimetric.ro
Capitolul 11 : CONFECTII METALICE

1.
2.
3.
4.
GENERALITATI
MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE
1. GENERALITATI
1100 CONFECTII METALICE
1100 GENERALITATI
1110 Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice (otel).
1120 Concept de baza
1121 Toate confectiile metalice se executa din otel moale, protejat cu grund anticoroziv si vopsite cu
vopsea pe baza de ulei, rasini alchidice sau epoxidice.
1130 Standande si normative de referinta
1131 Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile din
standandele si normativele de mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
1132 Standarde:
1. STAS 333-87 Otel rotund
2. STAS 334-88 Otel patrat
3. STAS 395-88 Otel lat
4. STAS 424-91 Otel cornier cu aripi egale
5. STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald
6. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
7. STAS 500/3-80 Otel de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica.
Marci.
8. STAS 9O8-90 Banda de otel.
9. STAS 7657-90 Tevi sudate longitudinal pentru constructii.
10. STAS 794-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal.
1140 Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua mostre pentru piesele de confectii
metalice mai complexe, tipice, cuprinznd materialele, sistemele de fixare, asamblare (buloane sau
sudura), protejare anticoroziva si finisare ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile
metalice. Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile pentru
executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa n conformitate cu mostrele aprobate.
Piesele de confectii metalice vor fi nsotite de certificatele producatorului, prin care se atesta calitatea
materialelor folosite, n concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie.
(17) 1150 Desene de executie
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate confectiile metalice ce
vor fi cuprinse n lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de elementele de structura.
2. 200 MATERIALE SI PRODUSE
201 Materiale
211 Otel moale conform standardelor enumerate mai sus : otel lat laminat la cald, teava trasa la cald,
otel rotund, profile laminate la cald, tabla de otel.
1. Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm.
2. Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0 mm si va fi zincata la cald. (490 gr/mp)
212 Accesorii: suruburi, piulite, saibe, dibluri metalice protejate anticoroziv prin cadmiere (daca nu se
specifica altfel).
220 Produse
221 Generalitati
1. Confectiile metalice se vor executa n ateliere specializate, conform desenelor de executie si cu
mostrele aprobate.
78

www.asimetric.ro
2. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Consultantului, modificni ale solutiilor, gabaritelor sau
finisajelor fat de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ si cantitativ) al solutiilor initiale.
3. Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
- lungime, latime : +/- 2 mm
- grosime: + 1 mm, - 0,5 mm
- planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm la dimensiuni
pna la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.
Lista confectiilor metalice:
1. Parapete la scari, balcoane, logii, galerii, etc.
2. Chepenguri metalice.
7. Grile de ventilatie.
8. Grtare pentru stergerea picioarelor.
9. Alte confectii diverse incluse n proiect.
Confectiile metalice voR fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe baza de ulei conform STAS
3097-80.
Livrare, manipulare, transport
Confectiile metalice se vor mpacheta n ambalaje special proiectate, n containere si se vor
transporta astfel pna la depozitul special amenajat din cadrul santierului. Confectiile metalice se vor
depozita n spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la
10-15 cm de pardoseal. Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe
baz de miniu de plumb, n ansambluri sau subansambluri. Depozitarea se va face protejndu-se
confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena. Confectiile metalice sub 100 kg greutate se
manipuleaza manual iar cele mai grele cu dispozitive speciale.
3. 300 MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE
310 Operatiuni pregatitoare
311 La nceperea montajului se vor fi executat urmtoarele lucrari:
1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii de beton);
2. Lucrrile de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a acestora.
3. Pozitionarea si fixarea elementelor nglobate pentru montarea confectiilor metalice (praznuri,
ghermele, placute, etc.)
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie de elementele de
fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - n conformitate cu detaliile de executie. Se verifica
calitatea executiei lucrrilor executate anterior, n legatura directa si care pot influenta operatiile de
montaj a confectiilor metalice.
320 Montajul
321 Operatiile de montaj:
1. Fixarea provizorie prin haftuirea n cteva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura).
2. Pozitionarea corect se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb.
3. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie, de la caz la caz).
322 Operatiuni de finisare
1. Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati.
2. Se repara stratul de grund anticoroziv.
3. Se executa vopsitoria
330 Verificari n vederea receptiei
Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefluiri, mbinari, etc.)
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, Consultantul
va putea decide nlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrrile de executie si montaj inclusiv
accesoriile de fixare si vopsitoria.
Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de kg, metri liniari sau bucati, conform articolului din
cantitativul de lucrri, conform extraselor de confectii metalice din proiect.
79

www.asimetric.ro
Capitolul 12: LUCRRI DE TERMOIZOLAII si

TERMOSISTEME
1.
2.
3.
4.
DOMENII DE APLICARE
REALIZAREA TERMOIZOLATIEI
IZOLATII TERMICE
CONDITII TEHNICE DE CALITATE
1. TERMOSISTEM EXTERIOR CU POLISTIREN EXPANDAT, EXTRUDAT IGNIFUGAT

Termoizolarea cldirii se va realiza cu placi din polistiren expandat, cu o grosime de 10cm,
polistiren extrudat de 5 cm n zona demisolului (soclu) i placi de polistiren extrudat de 2 cm n jurul
tocurilor de ui i ferestre.
1. 1. Instruciuni de montaj
Plcile de polistiren se fixeaz cu adeziv special, formndu-se puncte de adeziv pe spatele plcii, dup
care se fixeaz pe peretele existent realizat.
Peste plci se dispune un strat format dintr-o mas de paclu din adeziv n care se nglobeaz o plas
din fibre de sticl.
Straturile subiri de acoperire exterioare pot fi din mixtur granular, silicat sau silicon.
La nivelul superior al soclului se va dispune un profil de soclu cu lacrimar, profil U din aluminiu.
Zona dintre soclu si acel profil de aluminiu se va etansa cu ajutorul unei benzi de etansare.
Prinderea profilului de aluminiu (2.5m lungime) se va face cu dibluri la fiecare 30 cm, abaterile de
planeitate ale peretilor vor fi compensate prin intercalarea de distantieri intre profil si perete.
Profilele se vor racorda intre ele cu ajutorul pieselor de racord.
Placile se vor lipi cu ajutorul adezivului pentru spaclu si se vor ancora cu dibluri de plastic (minim 6
dibluri/ mp).Placile se vor aplica cu miscari usoare de apasare in siruri orizontale cu rosturile tesute.
Peste placile de polistiren se va prinde, cu ajutorul unui adeziv de spaclu o plas de fibr de sticl
pentru armarea tencuielii.
Plasa armata se va trece peste profilul de soclu cu 1 cm.
nainte de montaj se va verifica planeitatea faadei, diferenele mai mari de 1 - 1.5 cm se vor aduce la
cota. Pentru evitarea punilor termice, n dreptul grinzilor sau al centurilor de beton armat, se
monteaz plci de polistiren de 10 cm grosime.
1.2. Termoizolarea faadelor cldirilor folosind presupune patru mari etape:
Pregtirea suprafeei
Fixarea plcilor termoizolante
Realizarea reelei protectoare
Realizarea tencuielii pentru exterior.
Placile de polistiren expandat pentru termoizolarea fatadelor se vor fixa de la soclu spre partea
superioara.
Distana ntre suprafaa plcilor termoizolante i eafodajul cldirii poate ngreuna fasonarea tencuielii
i nu trebuie sa fie mai mica de 20 - 30 cm.
Trebuie folosite elemente de prindere suplimentare (nu mai mult de 4 dibluri/mp) daca plcile de
polistiren sunt fixate pe suprafee mari, de 20mp, cu mortar CT 85 sau echivalent.
Vntul bate cu cea mai mare putere asupra zonei aflate la 2m de la marginea cldirii, de aceea aici
numrul de dibluri trebuie sa ajung la 8/ mp.
In cazul n care lucrrile au loc pe timp de iarna, se vor acoperi schelele. Daca pentru urmtoarele trei
zile sunt prevzute temperaturi sub 5 grade C se va ntrerupe activitatea .
Glafurile trebuie sa depeasc cu cel puin 40mm de tencuiala finita a faadei, pentru a o proteja de
picturile de ploaie.
Pentru pereii pe care s-au aplicat tencuieli rinoase n culori intense, se vor folosi vopsele CT 16, intro culoare apropiata de cea a tencuielii.
Pe schele trebuie sa se pun o aprtoare care sa protejeze tencuiala de ploaie i sa mpiedice uscarea
prea rapida, pentru cel puin o zi. Durata medie de viata a termosistemului, n cazul unei aplicri i a
unei utilizri corecte, este de aproximativ 30 ani.
1.3. Detalii finisaje
80

www.asimetric.ro
Faada tencuita - detaliu de soclu

Plcile de polistiren expandat de 8 cm i extrudat de 5 cm se vor ese pe faada i se vor ancora cu
dibluri. nainte de montaj se va verifica planeitatea faadei, diferenele mai mari de 1 - 1.5 cm se vor
aduce la cota.
Pentru evitarea punilor termice, n dreptul grinzilor sau al centurilor de beton armat, se monteaz
suplimentar placi de polistiren.
Faada tencuita - detaliu de colt ieit, colt intrat
Plasa de fibra de sticla, se va ntoarce min. 30 de cm pe faada adiacenta.
Faada tencuita - detaliu de fereastra, seciune orizontala
Plcile de polistiren se vor ese pe faada i se vor ancora cu dibluri.
Faada tencuita - detaliu de fereastra, partea inferioara i superioar
Faada tencuita - detaliu de montaj plasa de fibra de sticla n jurul golurilor
Plasa de fibra de sticla, se va dubla la colturi cu cte o fie de 20x40 cm.
2. REALIZAREA TERMOIZOLAIEI
2.1. DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile acestui capitol se aplic la toate lucrrile de izolaii termice i hidrofuge executate la placa
peste fundaii din polistiren extrudat de 10 cm grosime.
2.2. PREVEDERI COMUNE
Toate materialele i semifabricatele care intr n componena unui subansamblu nu pot fi introduse n
lucrare dect dac, n prealabil:
s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s
confirme c sunt corespunztoare normelor respective i prevederilor proiectului, nlocuiri de materiale
nu sunt permise dect cu acordul scris al beneficiarului i proiectantului;
s-a organizat depozitarea i manipularea n condiii care s asigure pstrarea calitii i integritii
materialelor:
s-au efectuat nainte de punerea n oper determinrile prevzute n prescripiile tehnice respective;
s-au efectuat ncercri ale umiditii i msurtori ale dimensiunilor i formelor materialelor.
Verificarea caracteristicilor i calitii suportului pe care se aplic izolaii, se face n cadrul verificrii
executrii acelui suport (ex. planee, perei, etc.).
n cazul n care prescripia tehnic pentru executarea izolrii prevede conditii speciale de
planeitate, forma de racorduri, umiditate, etc., precum i montarea n prealabil a unor piese,
dispozitive, etc., aceste condiii vor face obiectul unei verificri suplimentare, nainte de nceperea
lucrrilor de izolaii.
Toate verificrile ce se efectueaz la lucrri sau pri de lucrri de izolaii, care ulterior se acoper
(ex.: straturile succesive ale izolaiei propriu-zise, racordurile, piesele nglobate etc.), se nscriu n
procese-verbale de lucrri ascunse, conform instruciunilor respective.
3. IZOLAII TERMICE
3.1 Pe parcursul executrii lucrrilor, n afar de executarea problemelor de la PREVEDERI COMUNE, se
mai verific dac este ndeplinit condiia ca barierele contra vaporilor s fie continue.
Toate aceste verificri se nscriu n procese-verbale de lucrri ascunse.
3.2. La verificarea pe faze de lucrri, comisia examineaz frecvena i coninutul actelor de verificare
pe parcurs, comparndu-se cu proiectul i prescripiile tehnice respective.
n plus, comisia este obligat s verifice prin sondaj corectitudinea nregistrrii fcute pe parcurs,
numrul sondajelor se stabilete pn la 1/10 din cele prescrise pentru faza premergtoare sau de
execuie a lucrrilor.
3.3. La recepia preliminar, se procedeaz, ca i n cazul verificrii pe faze: numrul sondajelor poate
fi redus la 1/20 din cele iniiale.
5 CONDIII TEHNICE DE CALITATE
Materialele termoizolante trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate prezentate n continuare.
5.1. Condiii privind conductivitatea termic. Conductivitatea termic de calcul trebuie s fie mai
mic sau cel mult egal cu 0,10 W/(mK).
5.2. Condiii privind densitatea
Densitatea aparent n stare uscat a materialelor termoizolante trebuie s fie mai mic sau cel mult
egal cu 550 kg/m3.
5.3. Condiii privind rezistena mecanic
Materialele termoizolante trebuie s prezinte stabilitate dimensional i caracteristici fizico-mecanice
corespunztoare, n funcie de structura elementelor de construcie n care sunt nglobate sau de tipul
81

www.asimetric.ro
straturilor de protecie, astfel nct materialele s nu prezinte deformri sau degradri permanente, din
cauza solicitrilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenilor atmosferici sau aciunilor
excepionale.
5.4. Condiii privind durabilitatea
Durabilitatea materialelor termoizolante trebuie s fie n concordan cu durabilitatea cldirilor i a
elementelor de construcie n care sunt nglobate, ct i cu gradul de accesibilitate pentru eventualele
intervenii n caz de degradare a izolaiei termice.
5.5. Condiii privind sigurana la foc
Comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie s fie n concordan cu condiiile
normate prin reglementrile tehnice privind sigurana la foc, astfel nct s nu deprecieze rezistena la
foc a elementelor de construcie pe care sunt aplicate/nglobate. Plcile din polistiren expandat sau
extrudat nu vor intreine arderea (ignifugate).
5.6. Condiii din punct de vedere sanitar i al proteciei mediului
Plcile din polistiren expandat sau extrudat i accesoriile termosistemului vor corespunde cu cerina de
siguran din punct de vedere sanitar i al proteciei mediului.
Nu se admit componente ce pot degaja noxe, sau elemeni chimici periculoi.
5.7. Materialele utilizate la realizarea izolaiei termice a elementelor de construcie nu
trebuie s emane n decursul exploatrii mirosuri, substane toxice, radioactive sau alte substane
duntoare pentru sntatea oamenilor sau care s produc poluarea mediului nconjurtor.
n cazul utilizrii izolaiei termice din materiale care pe parcursul exploatrii pot degaja pulberi n
atmosfer (produse din vat mineral, vat de sticl, etc.) trebuie s se realizeze protecia etan sau
nglobarea n structuri protejate a acestora.
5.8.
Condiii privind comportarea la umiditate.
Materialele termoizolante trebuie s fie stabile la umiditate sau s fie protejate mpotriva umiditii.
5.9.
Condiii privind comportarea la ageni biodegradabili. Materialele termoizolante trebuie s
reziste la aciunea agenilor biologici sau sie tratate biocid sau protejate cu straturi de protecie.
5.10. Condiii speciale
Materialele termoizolante trebuie s permit aplicarea lor n structura elementelor de construcie sau
aplicarea unor straturi de protecie pe suprafaa lor.
Materialele termoizolante nu trebuie s conin sau s degaje substane care s degradeze
elementele cu care vin n contact (inclusiv prin coroziune).
Materialele termoizolante care se monteaz prin procedee la cald nu trebuie s prezinte fenomene de
nmuiere sau tasare la temperaturi mai mici dect cele de aplicare, n caz contrar ele vor trebui s fie
prevzute din fabricaie cu un strat de protecie.
5.11. Condiii privind punerea n oper
Materialele termoizolante trebuie s permit o punere n oper care s pstreze constana
caracteristicilor fizico-mecanice i de izolare termic n condiii de exploatare.
5.12. Condiii privind controlul de calitate
Materialele noi sau cele tradiionale produse n strintate trebuie s fie agrementate tehnic pentru
utilizarea la lucrri de izolaii termice n construcii.
Toate materialele termoizolante utilizate trebuie s aib certificate de conformitate privind calitatea.
5.13. Cerine privind condiiile de livrare, depozitare, transport i manipulare
La livrare, materialele termoizolante trebuie s fie nsoite de certificate de calitate care s le confirme
caracteristicile fizico-mecanice conform celor prevzute n standardele de produs, agrementele tehnice
sau normele de fabricaie ale produselor respective, n certificatul de calitate trebuie s se specifice
numrul normei tehnice de fabricaie (standard de produs, agrement tehnic, norm sau marc de
fabricaie, etc.).
Transportul, manipularea i depozitarea materialelor termoizolante trebuie s se fac cu asigurarea
tuturor msurilor necesare pentru protejarea i pstrarea caracteristicilor funcionale ale
acestor materiale.
Aceste msuri trebuie asigurate att de productorii ct i de utilizatorii materialelor termoizolante
respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor
tehnice ale produselor respective.
Condiiile de depozitare, transport i manipulare, eventualele msuri speciale ce trebuie
luate la punerea n oper precum i eventualii factori de risc, care pot s apar n timpul depozitrii,
transportului, manipulrii i punerii n oper (produse combustibile, care degaj anumite noxe, care se
aplic la cald, etc.) vor fi n mod expres precizate n normele tehnice ale produsului precum i n
avizele de expediie eliberate.
82

www.asimetric.ro
Capitolul 13: TENCUIELI EXTERIOARE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
DOMENII DE APLICARE
PREVEDERI COMUNE
PRELUCRAREA
NIVEL MINIM DE CALITATE A MATERIALELOR
NORMATIVE PRIVIND EXECUTAREA LUCRRILOR DE TENCUIELI
1. DOMENII DE APLICARE
Prevederile prezentului capitol se refer la toate tencuielile elementelor de construcii a faadelor,

avnd rolul unui finisaj de protecie i executate cu mortare de orice tip, inclusiv i tratamentele subiri
cu grosimi ncepnd de la 1 mm cum sunt i tencuielile finite de tip aplicate peste termosistem.
2. PREVEDERI COMUNE
2.1. Tencuielile fiind lucrri destinate de cele mai multe ori s rmn vizibile, calitatea lor din punct
de vedere al aspectului poate fi verificat oricnd, dup terminarea ntregului obiect.
2.2. Verificarea calitii suportului pe care se aplic tencuiala se face n cadrul verificrii execuiei
acestui suport. Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste supori ce nu au fost recepionai
conform instruciunilor specifice.
2.3. nainte de execuia tencuielilor este necesar de a se verifica dac au fost recepionate toate
lucrrile destinate a le proteja sau lucrri care prin execuie ulterioar ar provoca deteriorarea
tencuielilor: nvelitori, planee, instalaii, tmplrii pe toc, etc.
Se va verifica dac o dat cu execuia suporilor au fost montate toate piesele necesare
fiecrei tmplrii sau instalaii: ghermele, praznuri, colare, etc..
2.4. Materialele nu pot fi introduse n lucrare dect dac s-a verificat n prealabil de ctre conductorul
tehnic al lucrrii c acestea au fost livrate cu certificate de calitate, care s confirme c sunt
corespunztoare cu normele respective.
2.5. Pe parcursul lucrrii este necesar a se verifica dac se respect tehnologia de execuie, utilizarea
tipului i compoziiei mortarului, precum i aplicarea straturilor succesive fr depiri de grosimi
maxime. Se vor lua msuri mpotriva uscrii prea rapide (vnt, nsorire), splri de ploaie sau a
ngheului.
Rezultatele ncercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic
al lucrrii n termen de 48 ore de la ncercare. n toate cazurile n care rezultatul ncercrii este sub 7 %
din marca prescris, se va anuna beneficiarul lucrrii pentru a stabili dac tencuiala poate fi
acceptat. Aceste cazuri se nscriu n registrul de Procese verbale de lucrri ascunse i se vor meniona
n prezentarea ce se pred comisiei de recepie preliminar, aceast comisie va hotr definitiv asupra
acceptrii tencuielilor respective.
3. CARACTERISTICI TEHNICE
3.1. Tencuiala faadelor
Compoziia chimic tencuial n strat subire pe baz de rini siliconice, structur striat sau periat;
Utilizare: tencuial rezistent la ap i permeabil la vapori, pentru exterior, ca strat finit pentru
sistemele de izolare termic;
ncadrarea n clasa de pericol conform cunotinelor tiinifice speciale acest produs nu este periculos;
Simptome i efecte produsul nu este periculos, dar n caz de accidente se va ine cont de urmtoarele
indicaii:
Masuri de prim ajutor: n cazul contactului cu ochii se cltete imediat cu ap din abunden, apoi se
consult medicul, se ndeprteaz mbrcmintea contaminat, n caz de nghiire se cltete gura cu
ap, i se consult medicul dac simptomele persist, persoanele care au inhalat vapori trebuiec scoase
la aer;
Mijloace de stingere recomandate: ap, spum, bioxid de carbon;
Msuri de precauie pentru mediu: a se evita ptrunderea acestor produse n apele freatice i de
suprafa;
Metode de curare: materialul vrsat trebuie ngrdit cu o substan absorbant
neinflamabil(rumegu, nisip etc);
83

www.asimetric.ro
Modul de manipulare manevrele se vor face lin, att la ridicarea ct i coborrea ambalajelor;
Depozitare se depoziteaz n stive pe palei de lemn, iar pentru a nu ptrunde umezeala se vor nfolia
n plastic, se va feri de lumina soarelui, temperaturi sczute, nghe, umiditate, se va depozita departe
de alimente, bauturi i hrana pentru animale, se va pstra n ambalajele originale, n condiii de
temperatur cuprinse ntre +5 -30 C;
Msuri de protecie individual general se recomand mnui de protecie din neopren sau cauciuc
acrilic; protecia ochilor se poart ochelari de protecie a ochilor; se va schimba cu regularitate
mbrcmintea de lucru; se va folosi echipament de protecie cu mneci lungi;se spal minle dup
manipularea produsului;
Date tehnice: granulaie maxim 1.5,2,3 mm; densitate cca. 1.8 Kg/dm3;valoare PH 8.
Consumuri pe tipuri de structuri :
Granulatie
1.5
Structur striat
2.8Kg/ mp
3.9Kg/mp
2.5Kg/ mp
3.2Kg/ mp
4.2Kg/ mp
Structura periat
Ambalaje:cutii 30 Kg
Depozitare : garantat 6 luni la loc rcoros i ferit de nghe;
Proprieti fizice i chimice
- Aspect - Forma past
- Culoare funcie de pigment
- Miros - uor
Informaii importante pentru sntate, securitate, mediu
Valoarea pH ului la 20 C n soluie saturat 7-8
Punct de fierbere/ interval de temperatura de fierbere nu se aplic
Punct de nghe nu se aplic
Temperatura de inflamabilitate nu se aplic
Inflamabilitate - nu se aplic
Proprieti explozive - nu se aplic
Proprieti oxidante nu se aplic
Presiunea de vapori nu se aplic
Densitatea relativ 1700 g/dm3
Solubilitatea n ap miscibil
Coeficientul de partiie n- octanol / apa nu se aplic
3.2.Tencuiala soclului
Tencuial mineral n strat subire gata preparat pe baz de silicat de potasiu, n structur striat.
Compoziie: silicat de potasiu, minerale, pigmeni, stabilizatori.
Date tehnice:
granulaie maxim - 0,5;1;1.5;2;3 mm
conductivitate termic 0,7 W /mK;
absorbie de ap mai mic 0,5 Kg/mp/0,5h
connut de pri solide cca. 79%
densitate cca. 1,8 kg/dm3
rezisten la difuzia vaporilor 37
valoare PH 12
Consumuri pe tipuri de structuri :
Granulatie
1.5
Structur striat
2.8Kg/ mp
3.9Kg/mp
Structura periat
2.5Kg/ mp
3.2Kg/ mp
4.2Kg/ mp
Ambalare: cutii de 30Kg

Depozitare: garantat 6 luni la loc rcoros i ferit de nghe;
4.PRELUCRAREA
4.1. Stratul suport
Stratul suport trebuie s fie uscat, nengheat, fr praf, permeabil, neted, cu capacitate portant.
84

www.asimetric.ro
Suprafeele de tencuial friabil se vor ndeprta mecanic , petele de decofrol de beton se vor
ndeprta prin aburi supranclzii sau cu produse speciale.
Suprafeele murdare sau cu ciuperci se vor ndeprta mecanic sau cu soluii speciale.
Suprefeele deteriorate se vor finisa cu o mas de paclu.
4.2. Aplicarea tencuielii la faade
Dup curare se va aplica un grund special cu un timp de uscare se 24 ore.
Dup timpul de uscare al grundului se va aplica tencuiala care va fi amestecat lent cu malaxorul,
adugndu-se max 2l ap/ 30Kg. Tencuiala se va aplica cu fierul de glet i structura pe perete cu drica
de plastic.
Se lucreaz fr ntreruperi.
Nu se aplic la temperaturi sub 5 C la faade i sub 8 C la soclu i nici sub expunerea direct a razelor
de soare, pe timp de ploaie sau vnt puternic.
Dac se va lucra n aceste condiii faada va trebui protejat corespunztor.
O umiditate crescut a aerului i temperaturile mai joase pot prelungi timpul de uscare i pot modifica
nuana de culoare. Se cur uneltele imediat dup folosire.
Aceeai nuan de culoare poate fi garantat doar ntr-o arj de tencuial.
Pentru evitarea abaterilor de nuan de culoare ar trebui comandat o dat toat cantitatea de
tencuial pentru toat lucrarea, livrarea putndu-se face i n etape.
4.3. Aplicarea tencuielii la soclu
5. VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRARI A TENCUIELILOR
Verificarea pe faze de lucrri a tencuielilor se face la fiecare tronson, avnd n vedere urmtoarele:
a) rezistena mortarului;
b) numrul de straturi ce se aplic i grosimile respective;
c) aderena la suport i ntre dou straturi;
d) planeitatea suporturilor i liniaritatea muchiilor;
e) dimensiunea, calitatea i poziia elementelor decorative (solbancuri, brie, cornie).
Aceste verificri se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se fac cel puin cte una la fiecare
poriune executat.
La recepia preliminar se efectueaz direct de ctre comisia aceleai verificri, dar cu o frecven de
minim 1/3 din frecvena fazei precedente.

Tencuiala brut
Tencuiala
dricuit
Tencuiala
gletuit
Tencuial faade
1
Umflturi, ciupituri,
mpucturi, fisuri,
lipsuri la glafurile
ferestrelor, la
pervazuri, plinte,
Zgrunuri mari (pn
la max. 3 mm), bici
i zgrieturi adnci
formate la dricuire la
stratul de acoperire.
Neregulariti ale
suprafeelor verificare cu
dreptarul de 2 m
lungime.
2
Maxim una pn
la 4 cm2/1m2.
3
Nu se admit.
4
Nu se admit.
5
Nu se admit.
Maxim 2 la 1m2.
Nu se admit.
Nu se admit.
Nu se admit.
Nu se verific.
Maxim 2
neregulariti n
orice direcie,
avnd adncimea
sau nlimea
pn la 2 m.
Maxim 3 mm /
neregulariti n orice
direcie, avnd
adncimea sau
nlimea pn la 3
mm.
Abateri de la
vertical.
Minimum admis
pentru
La tencuieli
exterioare maxim
Maxim 2
neregulariti
n orice
direcie, avnd
adncimea sau
nlimea pn
la 1 mm.
Pn la 1 mm/
1 m i
85
Maxim 2 mm/1 m i
maxim 20 mm

www.asimetric.ro

Tencuiala brut
Tencuiala
dricuit
Tencuiala
gletuit
Tencuial faade
2
elementul
suport.
Maximum cele
admise pentru
elemente.
3
2 mm/1 m i
maxim 20 mm/
Pn la 1 mm/1m
i maxim
8mm/element.
4
maximum
Pn la 1
mm/1m i
maxim 2 mm
pe toat
nlimea sau
lungimea.
Pn la 2 mm/1 m i
maximum 5 mm pe
nlimea unui etaj.
Nu se verific.
Pn la 5 mm.
Pn la 5 mm.
Pn la 6 mm.
Abateri fa de
orizontal sau
vertical a unor
elemente ca
intrnduri, ieinduri,
glafuri, pilatri,
muchii, brie,
cornie, solbancuri,
ancadramente.
Abateri fa de raza
la suprafee curbate.
6. NIVEL MINIM DE CALITATE MATERIALE

Criteriile care au stat la baza alegerii acestor finisaje au fost: rezistena n timp, costul i plastica
faadelor.
Se vor utiliza mortare de var, mortare de var cu adaosuri hidraulice sau tencuieli silicatice tip Baumit
colorate pentru soclu.
Tencuiala obinut va fi rezistent la aciunea apei i nu impermeabil.
Funcie de plastica faadei, aceste tencuieli vor suferi o prelucrare mecanic superficial: splare,
periere, buciardare, etc.
Finisajele pentru fatade vor fi de tip Baumit n conformitate cu P.U.D i P.U.Z aprobate.
86

www.asimetric.ro
Capitolul 14: TINICHIGERIE

1. GENERALITATI
2. MATERIALE SI PRODUSE
3. MONTAJ
1. GENERALITATI
1110 Obiectul specificatiei
1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrrile de tinichigerie (jgheaburi, glafuri, sorturi,
parafrunzare, etc.).
1112 Sunt cuprinse, de asemenea, specificatii pentru montajul elementelor de tinichigerie
utilizate la lucrarile de etansare
a rosturilor verticale si orizontale.
1120 Concept de baz
1121 Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tabl zincat la cald (490 g/m2).
1130 Standarde si normative de referint
1131 Acolo unde exist contradictii ntre prezentele specificatii si prescriptiile cuprinse n
standardele enumerate mai jos
vor avea prioritate prezentele specificatii.
1132 Standarde:
1. STAS 429-85 - Chit de miniu de plumb.
2. STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii, rezistente la coroziune atmosferica
mrci
3. STAS 889-89 - Srm moale zincata.
4. STAS 908-90 - Otel laminat la cald. Band.
5. STAS 2028-80 - Tabl zincat.
6. STAS 2111-90 - Cuie cu cap plat, conic si cu cioc.
7. STAS 2274-88 - Burlane, jgheaburi si accesorii de mbinare si fixare.
8. STAS 2389-92- Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alctuire.
9. STAS 3097-80 - Grund anticoroziv - miniu de plumb.
10. STAS 8285-88 - Impletituri de srma. Testuri de srm de uz general.
11. SREN 10143:1994 - Tabla din otel zincat continuu la cald.
1133 Normative
1. C 3 7-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea nvelitorilor la Constructii - Caietul I.
Prescriptii generale.
1140 Desene de executie
1141 Antreprenorul va prezenta desene de executie pentru elementele de tinichigerie cuprinznd:
- detalii de croire si fasonare a tablei;
- detalii de montaj a elementelor.
1142 Aprobarea detaliilor de arhitectur (detalii teras, strpungeri, scurgeri) nsemna aprobarea
si a elementelor de tinichigerie care nu se vor supune separat aprobrii Consultantului.
2. MATERIALE SI PRODUSE
1210 Materiale
12 11 Accesorii : suruburi, piulite, saibe cadmiate.
1212 Carton bitumat CA400, conform SR 138-94.
1213 Bitum tip H80/90 conform STAS 7064-78.
1220 Lista confectiilor de tinichigerie
1222 Jgheaburi de scurgere cu sectiune semicirculara sau dreptunghiulara, din tabl zincat de 0,5
mm grosime, conform STAS 2274-88.
1223 Crlige si brtri pentru montarea jgheaburilor si burlanelor, conform STAS 2274-88.
1225 Glafuri de protectie la ferestre, din tabl zincat de 0,5 mm grosime, avnd ltimea
conform cu detaliile din proiect.
1226 Caciuli de protectie, deflectoare la terase, tuburi de aerisire din tabla zincata de 0,5
grosime, conform detaliilor din proiect.
87

www.asimetric.ro
1230 Livrare, manipulare, depozitare

1231 Foile de tabl zincat se livreaz n legaturi, mpreun cu certificatele de calitate emise de
productor.
1232 Transportul legaturilor se va face cu mijloace auto, asezate n stive pe platforma acestora,
nefiind admis ramnerea n consol a legaturilor cu foi de tabla.
1233 Pe santier legaturile cu foi de tabla se vor depozita n stive asezate pe platforme, n spatii
nchise, uscate, ferite de intemperii si de degradari mecanice (lovire, zgriere, deformare).
1234 Manipularea se va face n conditii de protejare a materialului astfel ca sa nu se deterioreze stratul
protector anticoroziv.
1235 Nu se vor desface ambalajele dect la atelierul de confectii si tinichigerie.
1236 Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confectionate, se va face cu grija pentru a nu
provoca deformri ale acestora nainte de a fi puse n opera.
1237 Depozitarea jgheaburilor, crligelor si brtrilor se va face pe platforme, asigurndu-se protectia
mpotriva loviturilor si deteriorarii lor
3. MONTAJUL
1310 Lucrri ce trebuie executate nainte de montarea tinichigeriei
1. Executarea tencuielilor si rectificrilor.
2. Amplasarea pieselor de fixare (agrafe, bratari si fixarea lor cu cuie sau bolturi mpuscate).
3. Etansarea rosturilor verticale si orizontale.
4. Pozarea elementelor de instalatii sanitare la terase.
1320 Montajul
1321 Se va face n conformitate cu planurile si detaliile de arhitectura ale proiectului, aprobate de
Consultant si cu prescriptiile din STAS 2389-92.
1322 Glafurile de protectie care se vor monta la ferestre vor fi pozate pe suportul din beton sau mortar
prin intermediul unui strat separator din carton bitumat 1217 lipit cu mastic de bitum 1218 si vor fi
prevzute la partea inferioar cu lacrimar care va depasi fata inchiderii cu minimum 2 cm.
1330 Verificri n vederea receptiei
1331 Agrafele si bratarile de fixare trebuie sa fie corect prinse n stratul suport.
1322 Elementele de tinichigerie trebuie s nu prezinte deformri mecanice de suprafata, cu stratul de
zinc deteriorat sau lips.
1333 Acoperirea rosturilor orizontale si verticale trebuie s fie n concondanta perfecta cu cerintele si
detaliile din proiect provenite din dilatatie.
1334 Elementele de acoperire la rosturi vor trebui sa permit variatiile de dimensiuni, din dilatatie, ale
rostului.
1335 Cositorirea trebuie s fie fara ntreruperi pentru a nu permite desprinderea elementelor si
infiltrarea apei.
1336 Lucrrile de tinichigerie, desi nu prezint important mare din punct de vedere al costului sunt
foarte importante n asigurarea unei bune comportri n exploatare a lucrrilor de constructii (n special
izolatii), de aceea se va verifica foarte atent modul de realizare a etansrilor la strapungerile la terase
sau acoperisuri si la racordul nvelitorii la jgheaburile si burlanele de scurgere a apelor pluviale.
1337 Consultantul va putea solicita nlocuirea unor elemente de tinichigerie daca nu sunt respectate:
- prezentele specificatii;
- prevederile proiectului aprobat si dispozitiile de santier;
- detaliile de executie din proiectul aprobat.
4.00 MASURATOARE SI DECONTARE
Msurarea lucrarilor se face conform articolului din cantitativul de lucrari, functie de numarul de
bucati sau metriliniari de lucrare.
Lucrarile de tinichigenie se platesc fie separat, fie n cadrul unor lucrri mai complexe (nvelitoare).
88

www.asimetric.ro
Capitolul 15: TROTUARE DIN BETON

CUPRINS:
11.1. Prevederi generale
11.2. Materiale
11.2.1. Terasamente: sapatura; umpluturi; Informatii asupra terenului
11.2.2. Substrat de nisip-balast
11.2.3. Strat de fundatie din beton
11.2.4. Ciment sclivisit
11.2.5. Rigole prefabricate
11.3. Executia lucrarilor de trotuare, pavaje .
11.3.1. Lucrari premergatoare; Punerea in opera propriu-zisa
11.3.2. Influenta conditiilor meteorologice
11.4. Controlul calitatii lucrarilor
11.4.1. Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de trotuare, pavaje/
11.4.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor de trotuare, pavaje si a lucrarilor executate.
11.5. Receptia lucrarilor
11.5.1. Receptia preliminara
11.5.2. Receptia finala
11.6. Prevederi finale
11.1. Prevederi generale

11.1.1. Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de trotuare, pavaje
si cuprinde conditiile tehnice pentru:
- materiale necesare pentru prepararea straturilor suport.
1. prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor.
2. controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate si a cerintelor indicate in proiect.
11.1.2. In cursul executiei lucrarilor de trotuare, pavaje nu se va face nici o derogare de la
prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris - a Proiectantului.
11.1.3. La subcapitolul " Terasamente: sapatura; umpluturi; Informatii asupra terenului " se vor
respecta toate prevederile referitoare la executie, control si receptie din Cap. - Terasamente.
11.1.4. La subcapitolul " Strat de fundatie din beton" se vor respecta toate prevederile referitoare
la materiale, executie, control si receptie din Cap. Lucrari de betoane si beton armat.
11.1.5. Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate
prevederile standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in vigoare la data
executiei lucrarilor.
11.1.6. Executantul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate
va efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului Caiet de Sarcini.
11.1.7. Executantul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
11.1.8. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul va
dispune intreruperea lucrarilor si anuntarea Proiectantului pentru ca de comun acord sa se ia masurile
de remediere ce se impun.
11.1.9. Lucrarile de trotuare, pavaje nu se vor executa sub temperatura de + 10 grd.C, sau pe
ploaie, vant puternic.Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 grd. C este determinata de
conditiile termoclimatice reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor indiferent de
anotimpul in care se produc aceste fenomene.
11.1.10. Marca mortarului, definita conf. STAS 1030-85 se stabileste prin proiect, pentru fiecare
element de constructie.
11.1.11. Straturile finale la lucrarile de trotuare, pavaje se executa dupa finalizarea tuturor
lucrarilor de constructii si instalatii.
11.1.12.Cantitatile de lucrari prevazute prin proiect vor face obiectul concilierii cu Antreprenorul,
in functie de situatia existenta pe teren.
11.2. Materiale
89

www.asimetric.ro
Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu STAS 6978-77, STAS 10796-79,

STAS 8840-73, STAS 6400-84, STAS 183-86, STAS 9095-90, STAS 662-89, STAS 667-90, STAS 5501-81, STAS
1137-78, STAS 451-86, STAS 1139-89, C182-87 precum si standardelor si normativelor care prevad in
legatura conexa, conditii de realizare a unei calitati conform cu aceste acte normative. Toate
materialele utilizate vor avea cerificat de calitate si agrement tehnic.
11.2.1. Terasamente: sapatura; umpluturi; Informatii asupra terenului
La subcapitolul " Terasamente: sapatura; umpluturi; Informatii asupra terenului " se vor respecta
toate prevederile referitoare la executie, control si receptie din Cap. - Terasamente.
11.2.2. Substrat de nisip-balast.

Se vor utiliza urmatoarele sorturi:
nisip 0-3; 3-7 sau 0-7mm-STAS 662-89
agregate de cariera grele provenite din sfaramatura naturala sau/si din concasarea rocilor concasate cu
diametru maxim pana la 40mm, adica sorturi de 7-16 sau 7-20 si 16-31 sau 16-40mm STAS 667-90.
Sub aspectul calitatii, agregatele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa provina din roci
stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci
feltspatice sau sistoase.
Caracteristicile mecanice ale agregatelor de cariera sunt conform prevederilor STAS 739-89,
6200/5-91 si 6200/15-83.
Din punct de vedere al formei granulelor, agregatele naturale concasate avand diametrul maxim
mai mare de 7mm. trebuie sa fie caracterizate prin forma poliedrica si raportate B/A min. 0,65 si C/A
min. 0,32.
Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa aiba granulozitate continua.
Agragatele se vor aproviziona din timp in depozite in scopul asigurarii omogenitatii si constantei
calitatii acestui material.
Aprovizionarea agregatelor se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea
sunt corespunzatoare.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si la depozitarii pe santier, agregatele trebuiesc
ferite de impuritati. Agregatele trebuiesc depozitate separat, pe sorturi.
Controlul calitatii agregatelor de catre Executant se face in conformitate cu STAS 4606-80.
La statia de sortare se vor determina:
8. curbele granulometrice
9. continutul in substante organice
10. continutul in substante levigabile
11. analiza chimica.
12. umiditatea
Aceste determinari se executa si atunci cand se schimba Furnizorul agregatului.
Laboratorul Executantului va tine evidenta calitatii agregatului prin:
certificatele de calitate emise de Furnizor
rezultate ale determinarilor executate de laborator.
11.2.3. Strat de fundatie din beton
La subcapitolul " Strat de fundatie din beton" se vor respecta toate prevederile referitoare la
materiale, executie, control si receptie din Cap. Lucrari de betoane si beton armat.
11.2.4. Strat de uzura ciment scilivist
Conform specificatiilor din cap.- Lucrari de pardoseli.
11.2.5. Rigole din canale beton cu masca din dale prefabricate de beton cu gauri
Se vor folosi rigole din canale beton BC 10 conform detalii, panta conform detalii proiect instalatii
sanitare, placat cu masca metalica pentru trafic intes cu vehicole grele, rezistente la expunere la soare,
la inghet, fara tendinte de ruginire, rezistente la soc, cu rezistenta mare la uzura, duritate mare,
neabsorbante la apa, cu goluri 20 mm .
Elementele trebuie sa aiba:
fata plana cu muchii regulate si unghiuri regulate; se admit denivelari de 0.8-1 cm.
baza plana, paralela cu fata.
fetele laterale plane si simetrice.
654321Mostra: Antreprenorul va furniza Beneficiarului, fara plata, mostre pentru
alegere/aprobare.
90

www.asimetric.ro
11.3. Executia lucrarilor

11.3.1. Lucrari pregatitoare; Punerea in opera propriu-zisa
11.3.1.1. Suprafata aferenta lucrarilor de trotuare si pavaje se decapeaza pe circa 60 cm.
11.3.1.2. Se executa un substrat de nisip sau balast 30 cm grosime in doua straturi bine
compactate distribuit uniform si compactat cu vibratorul cu placa, cu rol drenant, de anticapilaritate,
anticontaminant (contra ridicarii noroiului),
antigel , de repartitie uniforma a presiunilor pe pat, de amortizare a socurilor. Stratul se asterne
uniform si se piloneaza, respectand panta prescrisa.
11.3.1.3. Peste pietrisul compactat se toarna un strat de fundatie din beton BC10 de 15 cm
grosime cu rosturi transversale de dilatatie la 18 metri si de contractie la 6 metri, impermeabilizate cu
mastic de bitum sau cu mortar de ciment slab. Rosturile de racord cu zidaria, reborduri, etc., se vor
impermeabiliza cu mastic de bitum sau cu mortar de ciment slab.
11.3.1.4. Dupa intarirea si uscarea completa a betonului se pozeaza patul pentru pavaj: nisip uscat
( sort 2-5 mm), pe circa 15 cm. Nisipul se niveleaza pentru a fi perfect neted, urmarind diferentele de
nivel necesare pantei.
11.3.1.5. Panta suprafetei pavate ( profil plan) este de 2% spre sistemul de canalizare si urmareste
panta terenului sistematizat, dinspre limita din spate a incintei coborand spre strada principala.
11.3.1.6. Pavajul se monteaza incepand de la marginea interioara a curbei.
11.3.2. Influenta conditiilor meteorologice
Lucrarile se vor executa numai in urmatoarele conditii climaterice: iarna, la temperaturi de minim
+ 10 grd. C, vara intre +10 grd.C si +30 grd. C, umiditate 65%. Lucrarile nu se vor executa pe ploaie,
soare direct sau vant puternic.
11.4. Controlul calitatii lucrarilor
11.4.1. Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile
Se verifica montajul lucrarilor de instalatii care urmeaza a deveni ascunse.
11.4.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor si a lucrarilor executate.
11.4.2.1. La fiecare etapa de lucrari se verifica trasarea, respectarea pantelor prescrise prin
proiect, ca si verticalitatea si planeitatea suportului.
11.4.2.2. Pavelele, bordurile si rigolele trebuie sa prezinte o suprafata plana, stabila, fara
denivelari, asperitati si fisuri, cu pantele conform proiectului, de culoare uniforma, cu rosturile
uniforme. Placile nu trebuie sa aiba stirbituri sau fisuri. Stratul de uzura nu trebuie sa prezinte urme de
lovire, zgariere, ciobire, pete, rosturile trebuie sa fie umplute in mod uniform.
11.5. Receptia lucrarilor
11.5.1. Receptia preliminara
La receptia preliminara a lucrarilor straturilor suport se va incheia proces verbal de lucrari ascunse.
Receptia preliminara se face pe faze de lucrari, la cererea Beneficiarului.
La receptie se verifica:
- respectarea standardelor si a caracteristicilor materialelor.
- respectarea dimensiunilor din proiect,
Rezultatele se inscriu in PV.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice
si de calitate de executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se
incheie proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri
necesare. In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral.
11.5.2. Receptia finala
Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii conditiilor in
vigoare precum si a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
11.6. Prevederi finale
Prevederile din prezentul Caiet de Sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre
intreprinderea constructoare si de catre Beneficiar, a tuturor actelor normative (STAS
Const.departamentale si republicane) care au referire la problemele ce fac obiectul Caietului de Sarcini
si care sunt in vigoare la data executiei lucrarilor.
91

PTH Arhitectura-Caiet de Sarcini PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PTH Arhitectura-Caiet de Sarcini PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ASI METRIC S.R.L.

CONSOLIDARE BLOC DE LOCUINTE

Beneficiar: MUNICIPIUL BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Normativ P-130-97 privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor indicativ

HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii;

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Capitolul 01: ZIDARII

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Pereti din zidarie

Blocuri ceramice cu goluri

Calitatile materialelor la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie sa corespunda normelor

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Mortarele pentru zidarii pot fi preparate i cu cenu de termocentral, conform completrilor

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

CURAIREA I PROTECTIA LUCRARILOR

VERIFICRI I REMEDIERI N VEDEREA RECPIEI LUCRRILOR

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

MORTARE PENTRU ZIDRII

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Mortarul se amestec bine si numai n cantiti ce se vor folosi imediat. La prepararea

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Capitolul 02: DESFACERI

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

g) marcarea cu inscripii i indicatoare de securitate i expunerea materialelor de propagand

1.6. LISTA REGLEMENTRILOR CONEXE

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Legea mediului nr. 137 din 1996

Culori i indicatoare de securitate. Condiii tehnice generale.

Culori i indicatoare de securitate. Reprezentri.

2. DESFACERE TERMOIZOLAIE DIN BCA

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

b. va afia placarde de interzicere a accesului persoanelor strine pe teritoriul antierului;

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Capitolul 03: COMPARTIMENTARI DIN GIPS CARTON

1.1 Domenii de utilizare

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

PEREI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS CARTON

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

Plci normale, rezistente la foc

Inscripionat rou pe spate

Carton verde pe ambele

3.1.7. Abateri admisibile:

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

> Perete cu dou straturi pe structur metalic

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU

VERIFICAREA LUCRRILOR DE COMPARTIMENTRI

Suprafaa se pregtete pentru finisare prin chituirea eventualelor tirbituri i a capetelor

S.C. ASI METRIC S.R.L. BACAU