N
R
E
L
II
G
N
N
I
H
IA
R
3
A
8
-M A
P
A
U
R
R
D
G
N
A
,
6
U
C
A
R RI
A E
M
S
E
L
A
1. Linia arcuata
2. Vasele epigastrice
3. Ligamentul inghinal
4. Linia alba
5. Pozitia orificiului inghinal profund
6. Peretele posterior al tecii dreptului
7. Creasta pubelui
8. Muschiul drept abdominal
9. Cordonul spermatic
10. Muschiul transvers abdominal
11. Ombilicul
APARIIA HERNIEI
La brbai, hernia inghinal apare cnd canalul inghinal nu se nchide
dup natere, n cursul dezvoltrii ftului, testiculele se formeaz n
abdomen, ulterior acestea coboar prin canalul inghinal i scrot.
Dup aceasta, de obicei, canalul se nchide.
Hernia inghinal poate s apar de la vrsta de nou nscut, ns este
mai des ntlnit n cazul brbailor mai n vrst. Odat cu
vrsta,musculatura, respectiv muchiul abdominal ce formeaz
pereii canalului inghinal, devine mai slab.
Efortul fizic - de exemplu ridicarea, deplasarea unor greuti mari poate cauza adesea lsarea canalului inghinal i apariia herniei
(inghinale). n cazul persoanelor mai n vrst aceasta poate fi
cauzat i de o slbiciune a esutului conjunctiv.
Constipaia persistent, care ngreuneaz deosebit de tare muchii
abdomenului, poate accelera apariia herniei. Foarte rar, hernia
poate s apar i n cursul unui accident, n cazul ruperii unui esut
al organismului.
EVOLUTIE - ADULTI
La adulti, daca hernia poate fi impinsa inapoi in abdomen, operatia poate fi
temporizata. Acesta deoarece incarcerarea herniei este rara la adult. O hernie ce nu
poate fi redusa (impinsa inapoi in abdomen) trebuie operata mai ales atunci cand
durerea devine mai intensa, apare inrosirea pielii la acest nivel, apare febra, greata si
voma sau marirea de volum a abdomenului. Daca apare oricare dintre aceste semne,
corectarea chirurgicala a herniei se impune cat mai curand. Herniile inghinale pot
reaparea dupa interventia chirurgicala reparatorie. La femei, insa reaparitia herniei
este rara.
Functia sexuala nu este afectata, de obicei, in hernia inghinala sau in urma
tratamentului chirurgical al herniei. Uneori, la barbati, chirurgia sau incarcerarea
herniei poate sa afecteze funiculul spermatic, tubul ce transporta sperma din testicule
spre uretra. Nu se cunoaste cat de frecvent si in ce masura este afectata functia
sexuala. Rar, chirurgical sau din cauza incarcerarii herniei pot fi afectate vasele de
sange ce iriga unul sau ambele testicule ceea ce determina micsorarea testicolului.
EVOLUTIE - COPII
Herniile sau hidrocelele de mici dimensiuni pot dispare (se pot
resorbi) n primul an de via.
Cea mai frecvent evoluie a herniilor este s creasc n
dimensiuni.
Complicaia cea mai frecvent este strangularea i survine mai
ales la sugari n primele 3 luni, fiind cea mai frecvent cauz de
ocluzie intestinal la aceast vrst.
La sugari apar strangulri repetate care se reduc spontan prin bi
calde sau n timpul somnului.
Strangularea la copil este mai rar i mai puin grav dect la
adult.
La fetie strangularea herniei este mai rar, dar poate interesa
ovarul i i poate compromite vascularizaia.
La biei, uneori, prin compresiunea ansei intestinale strangulate
pe cordonul spermatic se poate produce ischemia i necroza
testiculului.
CE POSIBILITATI DE TRATAMENT
CHIRURGICAL EXISTA?
Tratamentul chirurgical poate fi clasic sau laparoscopic.
Scopul tratamentului este pe langa rezolvarea ca atare a
herniei si intarirea peretelui abdominal in diverse modalitati
pentru a preveni riscul de recidiva.
PE CALE DESCHISA
Pe cale deschisa(clasica)-incizia va fi in regiunea inghinala (de 56cm) iar operatiile ca atare practicate astazi sunt in numar de doua:
PE CALE LAPAROSCOPICA
Indicata initial in cazul herniei recidivate sau bilaterale,astazise
practicafrecvent cu aproape aceleasi rezultatepe termen lung ca si in
tehnica Lichtenstein;presupune din start anestezia generala, iar
gesturile chirurgicale se realizeza sub supravegherea unei camere
video (laparoscopul) introdusa in abdomen printr-o incizie la nivel
ombilical, si cu ajutorul unor instrumente lungi introduse de asemenea
prin alte doua incizii.Plasa se va monta dupa incizia si decolarea
peritoneului in zona interesata, va acoperi orificiile slabe peretelui
abdominal si va fi fixata cu ajutorul unor agrafe metalice (TAPPtransabdomino properitoneal).Aceasta interventie se poate realiza de
asemenea totalmente extra peritoneal (TEP).Riscul de recidiva circa 2%.
DE RETINUT!
Tratamentul chirurgical este recomandat pentru marea majoritate a herniilor.
Operatia laparoscopica este o alternativa la operatia deschisa. Este optiunea de preferat la
persoanele ce trebuie sa se intoarca rapid la locul de munca sau la alte activitati, precum
si la persoanele ce au hernii bilaterale.
- herniile inghinale devin plate sau dispar cand sunt impinse usor inapoi in abdomen sau in
pozitia culcat
- herniile pot creste in marime in timp, pe masura ce muschii peretelui abdominal devin
mai slabi si pe masura ce mai multe tesuturi patrund in hernie
- incarcerarea herniei - tesutul abdominal sau o ansa de intestin se poate bloca (incarcera)
in sacul herniei. Acesta nu este obligatoriu o urgenta
- strangularea herniei - daca o ansa intestinala este prinsa foarte strans in hernie,
circulatia sangelui catre aceasta parte din intestin se poate opri (strangulare) si tesutul
intestinal respectiv se necrozeaza. Hernia strangulata este o urgenta medicala ce necesita
tratament chirurgical de urgenta.
CONCLUZII
O hernie inghinala este incarcerata, daca devine blocata in zona canalului inghinal
sau a scrotului si nu poate fi redusa inapoi in abdomen. O hernie incarcerata poate
duce la strangularea ei, caz in care alimentarea cu sange a intestinului subtire
incarcerat este pusa in pericol.
Herniilor inghinale pot fi reparate doar prin interventie chirurgicala. Metodele pot fi:
clasica sau laparoscopica. Spitalizarea poate dura 1-5 zile iar rapiditatea recuperarii
variaza in functie de metoda chirurgucala aleasa, dimensiunea herniei, varsta
pacientului. Metoda laparosocpica are avanataje nete in raport cu intensitatea
durerii, durata de recuperare, aspectul cosmetic.