De la:Dragusin Florin

Subiect:Proiect Individual la disciplina DREPT

Anul 1 de studiu:Frecventa Redusa
Data : 15.11.2008

Catre:Dragos Marian Radulescu

Functia:Profesor

Referat
1.Formulati si comentati definitia dreptului.
2.Morala.
3.Obiceiul si traditiile populare.
4.Structura interna (logico-juridice)a normei juridice.
5.Interpretarea normei juridice
6.Analogia
7.Conceptul de izvor al dreptului.Legea ca izvor al dreptului.
8.Actiunea actelor normative in timp.
9.Subiectele raportului juridic
10.Capacitatea juridica.
11.Dreptul de propietate.
12.Socitatatile comerciale.Enumerare.
13.Prescriptia estinctiva.
14.Sistematizarea dreptului.
15.Fazele aplicarii dreptului.
16.Formulati si comentati definitia statului.
17.Forma de guvernamant a statului.
18.Forma de structura a statului.
19.Regimul political statului.
20.Teoria dreptului natural.

1.FORMULATI SI COMENTATI DEFINITIA|DREPTULUI. Dreptul este un

ansmblu de norme stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementarii relatiilor sociale
conform vointei statului,a caror respectare este asigurata de forta coercitiva a statului.
Dreptul se axeaza pe stabilirea acestor trasaturi fara a caror existenta dreptul nu poate
exista si anume:
dreptul este creatia statului;
dreptul are un caracter social deoarece omul este singurul subiect al dreptului,singura
fiinta care poate sa inteleaga si sa respecte normele juridice;
dreptul este obligatoriu deoarece instituie o conduita care trebuie sa fie urmata de
oameni;
2.MORALA. Morala este ansamblul de judecati ce privesc binele si raul ,ce este permis
si ce nu est permis,destinate sa conduca comportamentul oamenilor;
Alaturi de normele de morala se pot include si reguli de buna cuviinta si de
comportament in societate.
Sfera moralei este foarte vasta reglementand aproape toate aspectele vietii noastre in
societate .
Relatia moralei cu dreptul este una extrem de complexa existand teorii:

 care pleaca de la o relatie de dependenta a dreptului fata de morala ,deoarece dreptul este
un minim de morala;
care cosidera ca intre morala si drept nu se poate stabili nici o relatie deoarece morala si
dreptul se refera la lucruri total diferite;
doctrina juridica este unanima in a accepta ca intre morala si drept se poate stabili o
relatie de interdependenta deoarece dreptul si morala se refera la aceleasi relatii sociale;
3.OBICEIUL SI TRADITIILE POPULARE.Obiceiul este cel care se identifica cel mai
bine cu notiunea de norma sociala ,datorita trasaturilor sale specifice.
Obiceiul sau traditia populara este o creatie a societatii ,fiind nascut din dorintele si
aspiratiile fiecarui popor.
Obiceiul se poate caracteriza ca fiind o regula de conduita care a luat nastere in cadrul
unei societati care are la baza o repetare voluntara,din partea oamenilor ,a unui comportament
intr-o perioada relativ indelungata de timp.
Obiceiul nu are la baza o obligativitate din partea statului si cu atat mai mult ,incalcarea
lui nu atrage o sanctiune statala, singura sanctiune care poate sa vina fiind cea din partea
societatii carel-a creat si care nu poate imbraca decat o forma verbala ,de mustrare sau
dispret.
4.STRUCTURA INERNA (LOGICO JURIDICE) A NORMEI JURIDICE.Structura
interna a normei juridice se refera la modul logic de organizare si constructie a normei
juridice ,la comportamentele sale reciproc dependente ce compun prescriptia juridica si care
in principiu sunt trei:
A.IPOTEZA.- este acea componenta a structuri interne sau logico- juridice a normei juridice
care srabileste conditiile ,imprejurarile sau faptele in prezenta carora ia nastere si se aplica
dispozitia normei juridice precum si categoriile de subiecte la carese refera norma juridica.
In functie de precizia cu care este formulate ipoteza normei juridice avem:
a ) ipoteze determinate sau categorice care nu precizeaza cu exactitate caresunt conditiile
sau imprejurarile in prezenta carora se aplica norma juridical lasandu-le la aprecierea
institutiilor statului.
b ) ipoteze relativ determinate care nu precizeaza cu exactitate care sunt coditiile sau
imprejurarile in prezenta carora se aplica norma juridica.
Ipoteza mai poate fi in functie de numarul conditiilor sau imprejurarilor:
a ) simpla prevede o singura imprejurare;
b ) complexa prevad mai multe imprejurari sau conditii;
B.DISPOZITIA. este acea parte componenta a structurii interne sau logico - juridica a
normei juridice care descrie conduita formata din drepturi subiective si obligatii juridice
corelative ,pe care trebuie sa o aiba subiectul normei juridice descris de ipoteza,in momentul
in care se afla in conditiile sau imprejurarile prevazute de ipoteza .
Dupa caracterul conduitei prescrise ,dispozitia poate fi:
a ) determinata sau categorica cand se stabileste in mod categoric si fara a lasa nici o
posibilitate de derogare drepturile si obligatiile subiectelor normei juridice;
b ) relative determinata cand prevede mai multe variante de conduita urmand ca subiectul
normei juridice sa aleaga una dintre ele;
C. SANCTIUNEA este acea parte componenta a structuri interne sau logico juridica a
normei juridice in care sunt prevazute urmarile sau consecintele nerespectarii de catre
subiectul normei juridice a conduitei prevazute in dispozitia normei.

In functie de gradul de determinare sanctiunile pot fi :

a )determinate sau categorice sanctiunile sunt clar precizate si nu pot fi modificate;
b )relativ determinate sanctiunile sunt stabilite intre un minim si un maxim;
c ) alternative cand norma juridica prevede mai multe sanctiuni urmand ca institutia care
aplica sanctiunea sa poata alege cea mai potrivita sanctiune;
d ) cumulative cand norma juridica prevede mai multe sanctiuni urmand ca institutia care
aplica norma juridica sa aplice toate aceste sanctiuni impreuna;
Dupa scopul urmarit prin aplicarea sanctunii putem avea:
sanctiuni de anulare;
sanctiuni reparatorii ;
sanctiuni cu caracter de pedeapsa;
5.INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE. Interpretarea dreptului constituie una
dintre cele mai importante activitati juridice fiind un proces extrem de indelungat ce are ca
scop stabilirea sensului exact.
Formele de interpretare a normelor juridice sunt clasificate astfel:
a ) interpretare oficiala sau obligatorie care provine de la o institutie de stat competenta si
care este acceptata de toata lumea imbracand forma interpretari generale si a interpretarii
cauzale care este facuta de institutiile statului ce au atributii in procesul de aplicare;
b) interpretare neoficiala sau facultativa care nu este obligatorie deoarece contine parearea
unor specialisti in drept despre continutul actelor normative;
Metodele de interpretare a normelor juridice sunt:

interpretare gramaticala stabilirea sensului exact al cuvintelor;

interpretare sistematica - stabilirea sensului exact al unor norme;
interpretare istorica ;
interpretare logica denumita si regina metodelor de interpretare ,,valorifica rezultatele
obtinute la celelalte metode de interpretare;

Trebuie facuta precizarea ca finalizarea procesului de interpretare nu se poate finaliza fara

stabilirea cu exactitate a rezultatelor interpretari ce pot imbraca urmatoarele forme:
interpretare literala care apare atunci cand rezultatul interpretarii corespunde vointei
legiuitorului exprimand continutul real al normei ;
interpretare restrictive care apare atunci cand rezultatul interpretari exprima in continut
mai restrans decat reiese la prima vedere;
interpretare extensive - care apare atunci cand rezultatul interpretarii este mult mai
amplu decat lasa textul sa se inteleaga,vointa legiuitorului nefiind transpusa correct in
textul legii;
6.ANALOGIA . Analogia a aparut initial sub forma analogiei legii la care se recurge
atunci cand se constata lipsa normei juridice ,care sa reglementeze cazul ce urmeaza sa
fie solutionat ,si care consta in gasirea unei norme juridice care sa reglementeze un caz

asemanator,chiar daca el este intr-o ramura de drept ,si aplicarea acesteia prin analogie la
cazul respectiv.(cum ar fi aplicarea unor norme de drept civil la un contract comercial)
Trebuie facuta precizarea ca se vorbeste si de o a doua forma a analogiei denumita analogia
dreptului la care se recurge atunci cand in solutionarea unei cauze se constata nu numai ca
lipseste norma juridica care sa reglementeze cauza respectiva ,dar ca nu pot fi gasite nici alte
norme juridice ,din alte ramuri de drept care sa reglementeze cauze asemanatoare.,cauza
urmand sa fie solutionata in baza solutiilor oferite de catre obiceiurii,hotarari judectoresti sau
principii generale de drept si reguli de morala oferite de catre doctrina juridica.
7. CONCEPTUL DE IZVOR DE DREPT.Prin izvor de drept se intelege forma de
manifestare ,de exprimare a normelor juridice ,modul in care acestea apar in cadrul
societatii.Sa nascut in cadrul societatii cu scopul de a reglementa relatiile dintre oameni .
Izvorul de drept are mai multe acceptiunii:
izvoare scrise lucrari scrise de diferiti autori;
izvoare nescrise se refera la informatiile transmise pe cale orala ;
izvoare directe se refera la operele juridice si la textele de lege;
izvoare indirecte orice sursa ce poate oferi informatii juridice;
izvoare interne cuprind informatii juridice oferite de surse descoprite pe teritoriul tarii;
izvoare externe rezultate de surse straine ce descriu existenta zbuciumata a poporului
roman;
izvoare formale prin care se au in vedere conditiile de forma pe care le imbraca dreptul
categorie in care nu se incadreaza decat legea sau actul normativ;
izvoare materiale ce au in vedere conditiile materiale care stau la baza aparitiei
dreptului si care cuprind :obiceiul,practica judecatoreasca ,precedentul
judecatoresc,doctrina juridica.
Sistemul izvoarelor de drept este alcatuit din :
obicei;
legea sau actul normativ;
contractul normative;
practica judecatoreasca sau precedentul judecatoresc;
doctrina juridica;

8.ACTIUNEA ACTELOR NORMATIVE IN TIMP.Actele normative sunt adoptate de

catre stat pentru a reglementa relatiile sociale care exista in cadrul societatii.
Un act normative intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sale intr-o publicatie
oficiala,cum este in tara noastra ,, Monitorul Oficial,,insa exista si situatii cand actul normativ
se aplica de la o data ulterioara expres mentionata in cuprinsul actului normativ si care poate
fi de30 ,60 ,90 de zile sau chiar de 6 luni sau 1 an.
Principiul care guverneaza intrarea in vigoare a unui act normative este principiul
neretroactivitatii legii care isi are baza in art.15 alin 2 din constitutie si stipuleaza ca ,, Legea
dispune numai pentru viitor,, ea neputanduse aplica retoactiv pentru situatii care existau deja
in momentul aparitie sale.
Cu toate acestea de la principiul neretroactivitatii legii exista si unele exceptii:
a ) cand este vorba de legea penala sau contraventionala mai favorabila sau mai blanda;
b )in cazul legilor interpretative;
c ) cand actul normative prevede in mod expres ca se aplica si unor fapte petrecute anterior;

Iesirea din vigoare a actelor normative sau incetarea actiunii lor are loc ,deasemenea ,in
forme diferite ,intilnindu-se mai multe situatii:
a ) o prima situatie apare atunci cand durata in timp a unui act normativ este limitata cum este
cazul legilor temporare;
b ) o a doua situatie apare atunci cand durata in timp a unui act normativ nu a fost limitata si
atunci incetarea actiuni sale are loc prin una din formele abrogarii,abrogarea fiind conceptul
prin care se exprima incetarea actiunii actului normativ ,scoaterea lui din vigoare;
Abrogarea poate fi:
expresa;
tacita sau implicita;
c ) o a treia situatie pare atunci cand actul normativ,dat pe o durata nelimitata,nu este abrogat
dar datorita unor transformari sociale nu mai poate fi aplicat.Aceasta forma poarta denumirea
de ,,caderea in desuetudine,,.Spre deosebire de abrogarea tacita sau implicita care presupunea
un act normativ in cazul caderii in desuetudine nu apare nici un act normativ.
9.SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC. Prin subiect al raportului juridic se inteleg
participantii (titulari de drepturi si obligatii juridice) la raporturile juridice, categorie care
cuprinde in primul rand omul privit in mod individual denumit persoana fizica(in dreptul
civil)si omul privit in mod colectiv ca organizatie,denumit persoana juridica (in dreptul
civil)precum si statul si institutiile sale .
Cel mai important subiect al unui raport juridic este omul ,privit in mod individual ,denumit
persoana fizica (in dreptul civil) cu toate atributiile sale: nume de familie,prenume,domiciliu
sau rezidenta,starea civila,codul numeric personal (CNP) cu precizarea ca pentru a se bucura
de recunoasterea legala a calitati sale de subiect al dreptului de catre stat omul trebuie sa aiba
capacitate juridica care nu este altceva decat aptitudinea generala a persoanei de a avea
drepturi si obligatii.
Capacitatea juridica capata trasaturi particulare in fiecare ramura de drept ramificandu-se in:
capacitate administrative;
constitutionala;
de dreptul familiei;
muncii, acestea fiind de doua feluri : generala(pe care o au toti oamenii) si speciala( care
apartine statului,organizatiilor sau anumitor categorii de persone:militari in termen,femei
gravide,studenti).
Un caz special il constituie capacitatea juridica civila a persoanelor fizice care conform
legislatiei civile aflate in vigoare se imparte in capacitate de folosinta si capacitate de
exercitiu.
10.CAPACITATEA JURIDICA. Se refera la persoanele fizice lipsite de capacitate juridica
care nu pot incheia nici un fel de acte juridice categorie ce include minori sub 14 ani si
persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (bolnavi psihici).
11.DREPTUL DE PROPIETATE. (Sau raportul juridic )Raportul juridic este o relatie
sociala cu caracter volitional care ia nastere in baza legilor aflate in vigoare si in care

participanti au drepturi si obligatii juridice reciproce a caror respectare este garantata de forta
coercitiva a statului.
Trasaturi:
A. caracter volitional deoarece reflecta vointa partilor ,a subiectelor ,reflecta vointa
statului prin legea care reglementeaza raportul juridic .
B. caracter social deoarece reglementeaza relatii ce se desfasoara intre oameni in care
acestia se manifesta fie in mod individual ca persone ,fie in mod colectiv ca
organizatii.
Premisele raportului juridic :
existenta unor norme juridice
existenta unor subiecte
existenta unor fapte juridice
Structura raportului juridic este formata din :
subiectele raportului juridic civil;
continutul raportului juridic civil;
obiectul raportului juridic civil;
Existenta unor norme juridice care sa reglementeze o anume relatie sociala si sa o transforme
intr-un raport juridic este una din cele mai importante conditii ale raportului juridic,deoarece
fara normele juridice nu pot sa existe raporturi juridice.
12.SOCIETATILE COMERCIALE. Au aparut in perioada de avant a desoperirilor
geografice ale sfirsitului de ev mediu ,dezvoltarea acestora realizandu-se in perioada
revolutiei industriale .Dezvoltarea vietii societare s-a facut in Romania in perioada
interbelica,iar cele mai moderne reglementari au fost inscrise in Codul Comercial.
In 1990 s-a preferat adoptarea unei noi legi si nu modificarea
CoduluiComercial,reglementarea fundamentala fiind Legea nr.31/1990 privind societatile
comerciale care stabileste cinci forme juridice de societate comerciala:
societate in nume colectiv(SNC)
societate in comandita simpla (SCS)
societate pe actiuni (SA)
societate in comandita pe actiuni(SCA)
societate cu raspundere limitata(SRL)
Societatile comerciale isi pot crea structuri subordonate :sucursale ,filiale ,puncte de lucru
,reprezentante.
Forma juridica a societatilor comerciale va fi precizata in actul constitutiv sau a extrasului
in Monitorul Oficial.
Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata va cuprinde:
date referitoare la asociati;
denumirea ,sediul si ,daca este cazul emblema societatii;
sediul societatii;
obiectul de activitate al societatii;
capitalul social subscris si cel varsat;
asociatii care reprezinta si administreaza societatea;
partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;

sediile secundare;
durata societatii;
modul de dizolvare si de lichidare a societatii;
clauza compromisorie;

Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza intr-una dintre

formele de societate enumerate de lege(SA,SCA,SRL,SNC,SCS).
Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se
inmatriculeaza inainte de inceperea activitatii lor in registrul comertului din judetul in care vor
functiona.
Celelalte sedii secundare agentii ,reprezentante sau alte asemenea sedii- se mentioneaza
numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului sediului principal.
Prin obiectul de activitate se intelege ansamblul de operatiuni pe care societatea comerciala
urmeaza sa le indeplineasca in vederea realizarii de beneficii de catre asociatii.
In principiu nu exista o corelatie intre forma societatii comerciale si obiectul de
activitate.Sub aspect economic obiectul activitatii unei societati comerciale se poate raporta la
unul sau mai multe din cele trei domenii:comert,productie si servicii.
A. Nu poate fi obiect al societatilor comerciale:
activitatile care potrivit legii penale constituie infractiuni sau sunt contrare unor alte
dispozitii legale cu caracter imperativ;
activitati care constituie ,in conditiile stabilite de lege ,monopol de stat;
- fabricarea si comercializarea armamentului;
- producerea si comercializarea stupefiantilor si a medicamentelor care contin substante
stupefiante;
- extractia,producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si a
pietrelor pretioase;
- producerea si emisiunea de timbre fiscale si marci postale;
- fabricarea si importul ,in vederea comercializarii in conditii de calitate ,a alcoolului si a
bauturilor spirtoase;
- fabricarea si importul ,in vederea comercializarii in conditii de calitate ,a produselor
din tutun si hartie pentru tigarete;
- organizarea si exploatarea sistemelor de joc cu miza;
- organizarea si exploatarea pronosticurilor sportive;
Nu constituie monopol de stat fabricarea bauturilor alcoolice in gospodariile personale pentru
consum propriu.
Acestea sunt numai restrictionari,intrucat asemenea activitati pot constitui obiectul de
activitate al unei societati comerciale pe baza de licenta;
Licenta reprezinta o autorizare de stat pentru o perioada determinata in urmatoarele situatii:
-

fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice in alt scop decat ca

medicament;
remedii secrete ( vrajitorie ,ghicitorie);
imprimarea hartilor cu caracter militar;
fabricare sau comercializarea de aparatura utilizata in activitatea de interceptare a
covorbirilor telefonice fara avizul Ministerului de Interne;
activitati de pilotaj pentru sectorul Dunari de jos;

B.Nu poate forma obiect de activitate al unei societati comerciale (legi speciale):
- activitati fara scop lucrative;
- biserica Ortodoxa Romana si celelalte culte religioase;
13.PRESCRIPTIA EXTINCTIVA. Prin prescriptie se intelege stingerea dreptului la
actiune ,prin neexercitarea acestuia in termenul stabilit conform decretului nr.167/1958.
Stingerea dreptului la actiune,prin prescrirea lui ,nu duce la incetarea dreptului
subiectiv civil,ci numai la posibilitatea materiala de a-l revendica pe cale judecatoreasca.
Stingerea drepturilor principale duce si la stingerea oricaror drepturi accesorii celor
principale,deoarece asa cum se cunoaste acestea au acelasi regim juridic cu cele principale.
In functie de prevederile legii exista termene generale si termene speciale astfel ca
potrivit decretului 167/1958 termenul general de prescriptie este de 3 ani iar in ceea ce
priveste organizatiile termenul de prescriptie este de 18 luni.
Termenele speciale in ceea ce priveste actiunile personale intemeiate pe drepturile de
creanta sunt:
3 ani pentru bani depusi in banci pe seama statului;
1 an cu privirela dreptul vanzatorului de a cere marirea pretului si al cumparatorului de a
cere reducerea lui;
6 luni pentru vicii ascunse ale bunului;
6 luni pentru optiunea succesorala;
60 de zile pentru returnrea contravalorii biletelor pentru un spectacol care nu s-a tinut;
30 zile pentru reclamatii administrative;
6 luni de la nasterea copilului sau de la data cand sotul a luat cunostinta de nasterea lui
cu privire la actiunea de tagada paternitatii copilului nascut in casatorie;
6 luni cu privire la anularea casatoriei pentru vicii de consimtamant;
Actiunea in raspundere civila ,in cazul savarsirii unor contraventii ,termenul de prescriptie
este de 1 an de zile.
14.SISTEMATIZAREA DREPTULUI. Sistematizarea actelor normative a aparut din
dorinta statului de a usura intelegerea si aplicarea legilor de catre toti cetateni statului prin
gruparea acestora in diferite forme(coduri,culegeri)astfel incat sa poata fi cunoscute de toata
lumea.
Prima forma de sistematizare care apare este conoscuta sub denumirea de incorporare.
Incorporarea are drept scop realizarea unor culegeri sau colectii de acte normative.
(legi,hotariri de guvern).Incorporarea poate sa fie:
oficiala cand realizarea colectiilor de acte normative este facuta de catre o institutie a
statului ce are atributii in acest sens;
neoficiala cand realizarea colectiilor este facuta de catre diferiti particulari.
Cea mai grea forma de sistematizare este si cea mai importanta si poarta denumirea de
codificare presupune crearea de catre Parlament a unei singure legi ce poarta denumirea de
Cod(Codul Civil,Codul Familiei).
Codificarea este singura forma de sistematizare care duce la imbunatatirea legislatiei
oferind tuturor beneficiarilor legilor posibilitatea de a intelege si de a aplica mai usor
dispozitiile legale.

15.FAZELE APLICARII DREPTULUI.In cadrul procesului de aplicare apar anumite

faze care trebuie parcurse si anume:
a ) stabilirea starii de fapt presupune cercetarea si cunosterea de catre institutia statului
abilitata a situatiei concrete,materiale,a imprejurarilor si cauzelor care au stat la baza
aparitiei stari respective de fapt si care urmeaza sa capete o solutionare juridica .
b ) alegerea normei juridice - are ca scop gasirea actului normativ care reglementeaza
respectivele relatii sociale,dar si verificarea autenticitatii textului.
c ) interpretarea actului normativ activitate la care institutia de stat abilitata sa aplice
legea recurge pentru a stabili intelesul adevarat si deplin al normei juridice.
d) elaborarea actului de aplicare- constituie solutia juridica luata in cazul respectiv.
Actul de aplicare trebuie sa respecte anumite conditii de fond si de forma (cum ar fi
antetul institutiei care l-a emis,numarul actului si data emiterii numele si functia persoanei
care l-a emis).
16.FORMULATI SI COMENTATI DEFINITIA STATULUI. Statul este organizatia
politica care detine monopolul fortei de constringere al elaborarii si aplicarii dreptului
,exercita asupra unei populatii aflata pe un anumit teritoriu ,puterea suverana din societatea
respective.
Statul se caracterizeaza prin existenta:
A. puterii politice sau publice ce presupune dreptul statului de a-si impune vointa,prin
intermediul legilor,si de a-i sanctiona cu ajutorul aparatului de stat de care dispune ,pe
cei care o nesocotesc incalcand legile.
Puterea politica presupune existenta unei organizari politice superioare atat la formele de
organizare prestatala (hoarda , ginta,trib)cat si oricarei alte forme de organizare a
societatii(cum ar fi:partidele politice, Biserica,organizatiile neguvernamentale).
Aparatul de stat format din functionari publici platiti din bugetul statului are grija ca
toate activitatile statului sa se desfasoare in conformitate cu legea si este alcatuit din:
Parlamentul Romaniei - este bicameral si este alcatuit din Camera Deputatilor si
Senat.Camera Deputatilor are 332 deputati(un deputat la 70.000 locuitori) si Senatul ,din
137 de senatori(1 senator la 160.000 locuitori)alesi in cele 42 de circumscriptii
electorale.
Membri Parlamentului sunt alesi prin vot universal ,egal,direct,secret si liber exprimat in
conditiile legii 373/2004 pentru alegerea Camerei deputatilor si Senatului avand un
mandat reprezentativ de 4 ani ,fiind considerati ,,in serviciul poporului,,si bucurandu-se
de ,, imunitate parlamentara,, in ceea ce priveste opiniile politice exprimate la tribuna
Parlamentului.
Structurile interne ale fiecarei Camere sunt costituite din:Biroul permanent,comisiile
parlamentare si grupurile parlamentare.
Biroul permanent este compus din Presedinte,patru vicepresedinti,patru secretari si
chestori(patru la Camera Deputatilor si doi la Senat).
Comisiile parlamentare sunt alcatuite pe baza configuratiei politice a fiecarei
camere.In afara comisiilor permanente pot fi infiintate comisii speciale si comisii de
ancheta.
Grupurile Parlamentare- se constituie prin asocierea deputatilor sau senatorilor care au
candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleeasi formatiuni politice .Un
grup parlamentar trebuie sa aiba cel putin 10 deputati sau 7 senatori.Parlamentul
controleaza activitatea Guvernului prin acceptarea programului de guvernare.

 Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei

Nationale,avand rolul de a veghea la respectarea Constitutiei.
Presedintele este ales prin vot universal ,direct,secret si liber exprimat avand un mandat
cu o durata de 5 ani ,ce poate fi reanoit o singura data.
Presedintele are puteri atat in sfera puterii legislative ,prin promulgarea legilor,cat si in
sfera puteri executive prin participarea la sedintele Guvernului.
Guvernul Romaniei este autoritatea publica ce exercita puterea executiva si asigura
realizarea politici interne si externe a tarii,potrivit programului de guvernare acceptat de
parlament ,avand conducerea generala a administratiei publice.Guvernul este alcatuit din
primul ministru,ministri,secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organica
raspunzand politic numai in fata Parlamentului. Guvernul emite ,, Hotarari,,
si
,, Ordonante,,in vederea indepliniri atributiilor sale .
administratia publica - se compune din Administratia publica centrala de specialitate
,alcatuita din ministere si institutii de specialitate aflate in subordinea guvernului si
Administratia publica locala alcatuita din:
- Consiliul Judetean cate unul in fiecare judet este ales de populatia judetului;
- Presedintele Consiliului Judetean- cate unul in fiecare judet - este ales de populatia
judetului;
- Consiliul Local al fiecarei comuna, oras sau municipiu(in Bucuresti fiecare sector)ales de populatia fiecarei comuna ,oras ,municipiu;
- Prefectul cate unul in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti numit de catre
Guvern;
- Primarul fiecarei comune, oras sau municipiu este ales de populatia fiecarei
comune,oras sau municipiu;
Integrarea in Uniunea Europeana va atrage colaborarea cu diferite structuri ale Uniunii
cum este Europolul si Oficiul Europen de politie.Europolul are misiunea de a sprijini si
consolida actiunea autoritatilor politienesti si a altor servicii de aplicare a legii din statele
membre.
B. organizarea administrativ- teritoriala si populatia constituita sub o forma de
comunitate umana(ceata,ginta si tribul in comuna primitive) ce imbina doua din marile
trasaturi ale statului teritoriul si populatia. Din dorinta de a conduce mai usor statul a
impartit teritoriul in diviziuni administrative precum catun,sat,comuna,oras,sector in
Municipiul Bucuresti ,municipiu si judet .Populatia existenta este formata pe criteriul
cetateniei si nu pe cel al sangelui(rudeniei).Cetatenia se acorda cu respectarea celor doua mari
reguli:regula locului unde se naste o persoana- ce prevede ca un copil nascut pe teritoriul unui
stat va avea cetatenia acelui stat si regula sangelui prevede ca noul nascut va avea cetatenia
parintilor sai (cum este cazul Romaniei).Alte moduri de dobandire a cetateniei sunt:infierea
minorilor si repatrierea fostilor cetateni romani si acordarea cetateniei cetatenilor straini care
indeplinesc conditiile cerute de lege.
C. impunerea si strangerea de taxe si impozite necesare bunei desfasurari a activitatii
institutiilor statului,formarii bugetului si sustinerii cheltuielilor statului.Bugetul de stat este
definit ,din punct de vedere juridic ,ca un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile
si cheltuielile anuale ale statului.Moneda nationala a Romaniei este Leul cu subdiviziunea
banul ,urmand a fi inlocuita de moneda europeana Euro.
Bugetul general consolidate cuprinde : bugetul de stat ,bugetul asigurarilor social de
stat,bugetul Casei de asigurari de Sanatate,bugetele fondurilor speciale,bugetul Trezoreriei

statului,bugetul fondurilor externe nerambursabile,bugetul fondurilor provenite din credite

extreme.Veniturile atrase la bugetul statului provin din activitati desfasurate de catre stat prin
firme de stat,vanzarea sau privatizarea de intreprinderi.
D. monopolul elaborarii si aplicarii dreptului. presupune dreptul statului de a elabora
legile,prin intermediul Parlamentului,de a le pune in aplicare cu ajutorul institutiilor sale
specializate(Politia,Jandarmeria si Puterea Judecatoreasca) si de a-i sanctiona pe cei care le
incalca cu ajutorul pedepselor.
Puterea judecatoreasca este responsabila cu infaptuirea justitiei fiind separata de celelalte
puteri ale statului avand atributii proprii ce sunt indeplinite de catre instantele judecatoresti si
de Ministerul public prin intermediul magistratilor (judecatori si procurori).Magistratii sunt
independenti,inamovibili si se supun numai legii.
Instantele de judecata sunt dispuse in trepte ,potrivit celor trei grade de jurisdictie(in fond ,in
apel,in recurs) fiind alcatuite din :
- Judecatorii
- Tribunale
- Curtea de Apel
- Inalta Curte de Casatie si Justitie
Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii ,aparand ordinea de drept si
drepturile si libertatile cetatenilor.
Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania ,fiind
independenta fata de orice alta autoritate publica si avand drept scop garantarea suprematiei
Constitutiei.
Curtea de Conturi exercita potrivit articolului 140 din Constitutie ,controlul asupra modului
de formare,de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului.
E. suveranitatea de stat presupune obtinerea suprematiei statului in plan intern si a
independentei sale pe plan extern.Noua teorie a ,,suveranitati relative,, considera ca drepturile
omului si modul in care un stat isi trateaza proprii cetatenii si minoritatile nationale aflate pe
teritoriul sau trebuie sa fie singurul criteriu de stabilire a suveranitatii statului ,in cazul
incalcarii acestor drepturi comunitatea internationala avand dreptul de a interveni in forta
pentru restabilirea situatiei.
18.FORMA DE STRUCTURA A STATULUI. se refera la organizarea teritoriala a puterii
de stat ,in sensul existentei uneia sau mai multe entitati statale pe un singur teritoriu, statele
putand fi:
a) statele simple(unitare ) se caracterizeaza prin existenta unei singure
entitati(organizatii)statale pe teritoriul unui stat reprezentata de un singur rand de institutii ale
puteri de stat,care infaptuiesc suveranitatea de stat.
b) statele compuse (complexe) se caracterizeaza prin existenta mai multor entitati
(organizatii)statale reunite pe teritoriul unui stat,sub forma federatiei (statul unional)si a
confederatiei(uniunea statelor).
Federatia se caracterizeaza prin existenta mai multor entitati (organizatii) statale ,lipsite insa
de independenta,dar care se bucura de autonomie ,inclusiv legislative,pe teritoriul unui stat si
care duc la aparitia unui dualism la nivelul conducerii statului intre:
- institutiile federale ale puterii de stat formate din Parlament,Guvern,Presedinte sau
Rege reglementate de obicei prin Constitutie;
- institutiile locale compuse dintr-un Guvernator si uneori un Parlament;

o dubla administratie de stat(apare sub forma unei politii federale si a uneia locale
compusa din tribunale federale)
- o dubla legislatie (caracterizata prin legi federale,date de Parlamentul Federal si legi
locale date de Parlamanetele locale).
Confederatia se caracterizeaza prin existenta mai multor entitati (organizatii)statale
,independente si suverane existente pe un teritoriu care hotarasc sa se alieze pentru a-si proteja
un interes comun ce poate fi de natura etnica,militara,economica.
Ca forme particulare ale structurii statale complexe sunt considerate:
- uniunea personala- rezultatul unei intelegerii intre doua state si care consta in
desemnarea unui sef de stat comun( Mihai Viteazul in 1600 la unirea tarilor Romane) ;
- uniunea reala - apare sub forma unei uniuni mai stranse intre doua state ce au nu
numai acelasi sef de stat, ci si institutii comune;(Principatele Romane 1859 si 1862Alexandru Ioan Cuza sef de stat comun si Minister de Razboi comun);
- teritoriile de peste mari sau fostele colonii care pastreaza relatii speciale cu fostele
state dominante(ex. Frantei,Olandei,Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord.
17.FORMA DE GUVERNAMANT A STATULUI. se refera la modul de organizare a
puterii de stat ,la competenta institutiilor de conducere existente( ce includ Parlamentul
,Guvernul si presedintele sau Regele)precum si la caracterul autoritatii pe care acestea o
exercita asupra populatiei,cele mai cunoscute forme de guvernamant fiind monarhia si
republica.
Monarhia este forma de guvernamant in care seful statului (ce poarta denumirea de
monarh ,rege ,imparat,emir,tar)este stabilit pe cale ereditara, succesiunea la tron facandu-se
pe linie barbateasca sau respectandu-se regula primului nascut si ocupa aceasta functie
intrega viata. Monarhia in functie de prerogativele de care dispune monarhul , poate fi:
a)absoluta cand monarhul este unicul detinator al al puterii de stat si singura persoana
abilitata sa conduca statul;
b)dualista cand puterea monarhului este limitata de existenta :
- unei constitutii ,caz in care avem o,, monarhie constitutionala,, ce ii confera prerogative
destul de mari (conducerea armatei,elaborarea legilor,numirea inaltilor demnitari);
- unui Parlament ,ales prin alegeri libere ,caz in care avem o,, monarhie parlamentara,, in
care prerogativele monarhului sunt reduse la un nivel protocolar;
Republica este forma de guvernamant in care seful statului(numit Presedinte)este ales de
catre populatie ,prin vot direct,secret,egal si liber exprimat,pentru o perioada limitata de timp
de 4 sau 5 ani.Republica poate fi in functie de prerogativele si modul de alegere al
Presedintelui:
a) parlamentara ale carei trasaturi sunt alegerea Presedintelui decatre Parlament
si prerogativele sale sunt restranse la nivel protocolar;
b) prezidentiala ale carei trasaturi sunt alegerea Presedintelui prin vot direct sau
prin electori si prerogativele sale extrem de ample ce include detinerea puterii
executive prin indeplinirea functiei de Prim Ministru si conducerea
Guvernului.
c) Semi prezidentiala ale carei trasaturi sunt alegerea Presedintelui prin vot
direct si prerogativele sale relativ extinse ,ce include si numirea unui Prim
Ministru din randul partidului care a castigat alegerile si cu care imparte
puterea executiva;

19.REGIMUL POLITIC AL STATULUI. Se refera la ansamblul metodelor si principiilor

de infaptuire a puterii de catre stat si a conducerii statului ,in stransa legatura cu situatia
drepturilor si obligatiilor cetatenilor si posibilitatea lor de a determina sau influenta politica
statului prin participarea lor la adoptarea deciziilor .
Regimul democratic se caracterizeaza prin existenta:
- separatiei puterilor in stat;
- partidele politice;
- drepturile fundamentale ale cetatenilor;
- egalitatea in drepturi;
- drepturi si libertati social politice;
- drepturi social economice;
- drepturi garantii;
Dupa modul de infaptuire a democratiei regimurile democratice se pot imparti in :
a) democratie directa in care poporul exercita in mod direct si nemijlocit puterea de stat
si conducerea statului existenta in societatea antica;
b) democratie indirecta - in care poporul exercita puterea de stat si conducerea statului
prin reprezentantii sai alesi prin vot in fruntea institutiilor statului;
Conceptul de democratie presupune obtinerea unor informatii cu privire la existenta si
respectarea drepturilor cetatenesti prin aflarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:
- ce drepturi au cetatenii?
- In folosul cui este exercitata puterea politica,in folosul poporului sau a unui grup de
persoane?
- Cine detine puterea politica,poporul,prin reprezentantii sai alesi in mod democratic sau
o singura persoana ori un grup de persone ?
La randul sau regimul dictatorial se caracterizeaza :
- prin conducerea statului de catre un dictator;
- prin existenta unui singur partid politic;
- prin inexistenta ,atat de ordin material cat si politic ,cat si de ordin juridic,a unor
conditii care sa faca posibila participarea cetatenilor la viata politica ,prin exercitarea
unui control a modului in care sunt alese si isi desfasoara activitatea institutiile statului;
- prin existenta unor structuri represive (Politia secreta Securitatea);
- prin inexistenta unei reale separatii a puterilor in stat;
- prin inexistenta drepturilor cetatenesti;
Astazi regimurile dictatoriale apar sub forma regimurilor fasciste sau neofasciste ,a celor
comuniste si a celor ce se intalnesc in unele state arabe.
20.TEORIA DREPTULUI NATURAL.In cadrul conceptiilor filozofice cu privire la
aparitia dreptului cel mai important rol l-a avut teoria sau scoala,,dreptului natural,,
dezvoltata in Grecia de catre Protagora si de catre Aristotel si in ROMA de marele om
politic ,orator si jurist Cicero in perioada antichitatii.
Conform acestei teorii in cadrul societatii exista doua mari categorii de drept:
A.un drept pozitiv creatia societatii si a statului;
B. un drept natural imuabil si vesnic care decurge din insasi natura oamenilor si a
societatii,dar independent de vointa si constiinta acestora si care contine drepturi
fundamentale pentru existenta fiecarei persone (dreptul la viata sau la libertate).

Dreptul natural care,chiar daca este neformulat ,poate fi astfel considerat ca fiind
apropiat de perfectiune deoarece precede aparitia oamenilor si va dainui si cand acestia vor
disparea;in intreaga lor existenta oamenii neputand decat sa creeze un drept pozitiv
trecator sperand ca regulile impuse de catre acesta se apropie de cele elaborate de catre
dreptul natural;
Criticata de foarte multi juristi ca fiind o utopie care descrie un drept ideal ,care nici
macar nu stim cum arata,scoala dreptului natural a primit un sprijin neasteptat de la marii
teologi ai biserici catolice (cum este cazul lui Toma dAquino) care au considerat ca
dreptul natural nu este altceva decat dreptul creat de catre Dumnezeu ,un drept divin ale
carei dispozitii nici nu se putea concepe ca ar fi incalcate deoarece orice incalcare ar fi
echivalenta cu savarsirea unui pacat,ceea ce ducea la pedepsirea vesnica a acelui pacatos.
Potrivit lui Hugo Grotius si lui Benedict Spinoza esenta dreptului natural este insasi
ratiunea umana si dorinta legitima a omului de a fi liber,astfel ca orice conceptii care
prevedeau contrar ,sustinand exploatarea oamenilor de catre alti oameni ,trebuiau sa
dispara,iar regimurile politice carese bazau pe asemenea legi ce incalcau regulile impuse
de dreptul natural trebuiau sa fie rasturnate ,chiar daca acest lucru presupunea folosirea
fortei si pornirea unor revolutii.
Au fost multi autori care nu au fost de acord cu aceasta interpretare (cum ar fi Gustav
Hugo si Fr. Savigny) care au considerat ca dreptul este un fenomen natural,o emanatie
spontana a unei indelungate evolutii istorice a spiritului poporului care trebuie lasat sa se
dezvolte la fel ca oricare alt fenomen ,fara a se interveni ,in nici un fel ,in dezvoltarea sa.
Scoala istorica a dreptului care reunea toate aceste idei ,a cunoscut o ampla inflorire intro Germanie conservatoare care se opunea codificarii legilor ,dupa modelul codului civil a
lui Napoleon din 1804,sustinind existenta unui ritm lent si natural de dezvoltare a
dreptului,specific fiecarei tari ,si care trebuie sa urmeze urmatoarele faze de dezvoltare:
- stadiul dreptului obisnuielnic si neevoluat;
- stadiul dreptului stiintific;
- stadiul legislatiei;
Cu toate acestea ideile generoase ale dreptului natural au continuat sa trezeasca numeroase
controverse ,existand in continuare multi autori care sustin necesitatea existentei dreptului
natural si a raportarii dreptului pozitiv actual la conceptiile care se regasesc in cadrul
dreptului natural.