Sunteți pe pagina 1din 3

Weekend School: Diplomacy

Workshop: Introducere n procesul de negocieri i pregtirea jocului de simulare N-E-W-S


Scop: Decidei dac vei forma o Uniune cu alte Teritorii i formulai argumentele de ce a-i face acest lucru.
Dvs. vei avea desemnat un rol n cadrul grupului, care va oferi o marj de aciune pentru a influena deciziile pe
subiect. Discutai, negociai i dezbatei deciziile n grup i cu alte grupuri pentru a v promova interesele.

EST
- Guvern democratic
- O gam variat de resurse naturale
- Implicat n trecut ntr-un rzboi cu Nord (60 de ani n urm) suntei ctigtorul rzboiului
- Teritoriile din Nord-estul rii doresc separarea i unirea cu Nord
- Cetenii dvs. nu reprezint un grup religios distinct
- Avei cea mai mica populaie din toate rile simulrii
Participani (10 juctori):
1. Prim-ministru
2. Consilierul Prim-ministrului
3. Preedintele Parlamentului
4. Ministru al afacerilor externe
5. Liderul micrii naionaliste de opoziie din Parlament
6. Liderul partidului de guvernare din Parlament
7. Liderul etnicilor Nord
8. Ministru al afacerilor interne
9. Ministru al aprrii naionale
10. Ministru al finanelor
1

VEST
- Democraie tnr, care a trecut prin regim autoritar
- Cetenii rii sunt extrem de religioi
- A fost parte a Sud, rectignd independena prin eforturi mari
- Tensiunile cu Sud continu pn n prezent
- Etnicii din Sud reprezint din populaia statului
- Cetenii din Vest pleac frecvent la munci sezoniere n Est
Participani (10 juctori):
1. Preedintele
6. Liderul religios al Sud
2. Vicepreedintele
7. Membru al Partidului ultrareligios
3. Secretarul de stat pentru afaceri externe
8. Ministru al aprrii naionale
4. Membru al fostei guvernri autoritare
9. Ministru al finanelor
5. Liderul religios al Vest
10. Liderul minoritii Sud
NORD
- Regim autoritar
- Cea mai srac ar, cu economie n impas
- Dorete s relaioneze cu celelalte 3 ri n plan economic
- Pe plan intern, cetenii sunt orientai deosebit de negativ n raport cu alte 3 state
- Implicat n trecut ntr-un rzboi cu Est (60 de ani n urm) suntei pierdant
- Cea mai dens populat ar de pe continent
- Cea mai numeroas for armat
Participani (10 membri):
1. Liderul Suprem
6. Ministru al afacerilor internaionale
2. Consilierul Liderului Suprem
7. Ministrul finanelor publice
3. Fiica liderului suprem (motenitoarea regimului)
8. Ministrul afacerilor interne
4. Ministru al aprrii
9. eful Marelui Stat Major (general)
5. eful securitii naionale
10. Liderul micrii de opoziie
Sud
- Democraie
- Identitate foarte puternic asociat cu lupta pentru independen
- Economie puternic, dar import materia prim n proporie de 85% din Est
- Exist friciuni istorice cu Vest, pentru c Vest a fost parte a Sud
- Etnici din Sud triesc n prezent n Vest, dar nu se bucur de drepturi egale ca i ali ceteni din cauza
tensiunilor ntre ri ceea ce v displace
Participani (10 membri):
1. Preedintele
2. Prim-ministru
3. Consilierul Prim-ministrului
4. Preedintele Parlamentului Naional
5. Ministru al afacerilor externe i relaiilor cu diaspora
6. Secretarul pentru aprare
7. Ministrul al finanelor publice
8. Ministrul al economiei i comerului
9. Guvernatorul Bncii Naionale
10. Liderul blocului de opoziie

Autoritarismul este o form de guvernare care implic o autoritate nelegitim, n care normele liberale i democratice nu sunt
respectate. Regimurile autoritare, neavnd la baz o singur ideologie, i justific legitimitatea prin diverse motive,
precum patriotism sau naionalism, dezvoltare economic, justiie social i necesitatea de a menine ordine.
Autoritarismul este, in general, conceput ca un stat de origine post democratica, care a aparut pentru a intrerupe in mod brutal un
regim reprezentativ. Cauzele posibile ale acestor accidente autoritare le gasim in dimensiunile culturale, in dimensiunile socioeconomice si in contributia circumstantelor. Criteriile de definire se gasesc in limitarea competitiei electorale, in stoparea informatiei
si in mentinerea clivajului stat/societate.
Regimul politic de tip autoritar prezinta o serie de caracteristici specifice, care pot fi grupate dupa cum urmeaza:
1) guvernantii nu sunt recrutati prin competitie politica de tip concurential;
2) nu are o ideologie oficiala si nu tinteste la mobilizari masive de mase;
3) prezinta un pluralism redus, acceptandu-se totusi un relativ pluralism ideologic;
4) este tolerata puterea morala a religiilor si puterea economica a marilor intreprinzatori;
5) interdictia unor drepturi politice ca in cazul interzicerii dreptului sindical de asociere din timpul regimului coloneilor
din Grecia (1967-1974) ;
6) controlul activitatilor politice, cel al aparatului de stat si cel al sistemului de comunicare;
7) limitarea dar nu anularea totala a libertatilor publice

Democratie- Caracteristicele unui regim democratic sunt urmtoarele:


Statul trebuie s funcioneze pe baza unui ansamblu de reguli i proceduri. Acestea stabilesc cu exactitate care sunt persoanele
care iau decizii de interes public i cum sunt adoptate aceste decizii;
Este necesar garantarea participrii unui numr ct mai mare de persoane, de organizaii i instituii la luarea deciziilor n stat;
Trebuie ca drepturile i libertile oamenilor s fie protejate:libertatea contiinei, libertatea de exprimare, dreptul la informaie,
dreptul de asociere, libertatea ntrunirilor, drepturile electorale.
De-a lungul timpului oamenii au luptat pentru libertate, dreptate i egalitatea n drepturi, aceste idealuri formnd, n prezent,
normele care reglementeaz viaa ntr-o societate democratic.
Acest regim politic se defineste prin:
- separatia puterilor in stat ;
- alegeri libere ;
- pluralism
- respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor ;
- domnia majoritatii si protectia minoritatiilor.
Prabusirea regimurilor democratice este asociata si deseori determinata de o criza de performanta a acestora. Regimul nu mai
reuseste sa rezolve o problema sau o serie de probleme majore demonstrnd astfel pierderea eficacitatii, si in final pierderea legitimitatii
regimului. Destramarea unui regim democratic poate fi determinata si de trecutul politic al tarii respective si de cultura sa politica. Daca exista o
cultura civica puternica regimul democratic se poate mentine. La esecul democratiei se mai poate ajunge si daca elitele conducatoare nu
reusesc sa se adapteze la schimbarea conditiilor sau cnd este erodata abilitatea lor de a-si pune in aplicare deciziile.
Etapele ce trebuiesc a fi urmate in tranzitia de la autoritarism la democratie sunt: extinderea drepturilor individuale si ale grupurilor;
inaugurarea unui proces electoral care creeaza premisa ca elitele conducatoare vor fi mai atente la cerintele populatiei, care nseamna
totodata si sfirsitul detinerii monopolului puteri.
Trecerea de la democratie la autoritarism, spre exemplu, va determina schimbari fundamentale in caracteristicile socio-economice ale
respectivului stat. Vor disparea anumite institutii caracteristice regimului democratic si vor fi infiintate altele care sa corespunda cerintelor unui
regim de tip totalitar. ntregul sistem economic va avea de suferit serioase transformari in conditiile trecerii de la un sistem politic la altul, prin
etatizarea economiei si prin trecerea la un sistem de planificare a acesteia. Binenteles ca schimbarile nu vor avea loc doar in plan politic si
economic. Ele vor surveni si in plan cultural si social prin implementarea unor elemente noi care sa adapteze realitatea culturala si sociala la
cerintele noului regim.