CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE, ORDINE

PUBLIC, SIGURAN NAIONAL sI APRARE

6.1. Nivelul si structura cheltuielilor publice pentru servicii publice generale,

ordine publica si siguranta nationala

Serviciile publice generale se asigura societatii prin intermediul unor

componente ale sistemului institutional public, care sunt :

- organe ale puterii si administratiei de stat, reprezentnd administratia

prezidentiala, organele puterii legislative, organele judecatoresti, organele
puterii executive, centrale si locale.

- organe de ordine publica si siguranta nationala, reprezentnd politia,

jandarmeria, servicii 525g64f de informatii, servicii speciale de protectie si
paza.

Principalele atributii ale aparatului de stat sunt stabilite prin Constitutie si

prin legi speciale. Ele se refera la aspecte privind conducerea generala a vieti
social-politice si economice la nivel central ( Administratie prezidentiala,
Guvern, Parlament, nalta Curte de Casatie si Justitie, ministere si alte organe
centrale subordonate Guvernului) si anume:

adoptarea si urmarirea respectarii Constitutiei;

adoptarea legilor;

nfaptuirea sarcinilor guvernului si ale structurilor de conducere a

economiei;

 conducerea armatei;

acreditarea ambasadorilor si coordonarea relatiilor externe politice,

financiare, comerciale, culturale;

formularea si ndeplinirea obiectivelor politicii statului;

instituirea impozitelor si taxelor;

asigurarea respectarii legilor si depistarea contraventiilor si infractiunilor;

solutionarea litigiilor;

organizarea activitatilor de gospodarie comunala, mentinerea ordinii

publice etc.

n statul de drept, organele puterii administratiei si ordinii publice actioneaza

n conformitate cu legile tarii si n concordanta cu interesele generale ale
societatii pentru dezvoltarea economica, respectarea drepturilor omului,
protectia economica si sociala a populatiei.

Din punct de vedere al continutului economic, cheltuielile privind serviciile

publice generale reprezinta un consum public definitiv de produs intern brut.

Marimea cheltuielilor publice privind serviciile generale depinde de:

e structura aparatului de stat;

e numarul persoanelor care alcatuiesc acest aparat;

e gradul de nzestrare tehnica a institutiilor publice;

e raporturile existente ntre diferite categorii sociale;

e problemele economice, politice, sociale sau de alta natura care preocupa

paturile largi ale populatiei.

Aceste cheltuieli detin ponderi reduse n totalul cheltuielilor publice sau n

P.I.B., att n tarile dezvoltate, ct si n tarile n curs de dezvoltare.

n Romnia, asemenea cheltuieli sunt nscrise n bugetul administratiei

centrale de stat, si n bugetele locale, n doua pozitii distincte: cheltuieli cu
ordinea publica si siguranta nationala si cheltuieli pentru administratia
statului, delimitate, la rndul lor, pe categorii ale institutiilor (presedintie,
putere legislativa, organe judecatoresti si procuratura, organe ale puterii
executive s.a.).

Ca structura, cheltuielile privind serviciile publice generale cuprind cheltuieli

curente, prin care se asigura functionarea acestor institutii, reprezentnd
majoritatea absoluta din totalul lor, adica aproximativ 85% si cheltuieli de
capital, de creare si dezvoltare a nzestrarii tehnice, a automatizarii si
informatizarii acestora. La rndul lor, cheltuielile curente cuprind salariile si
alte drepturi de personal, cheltuieli materiale, amortismente sau chirii,
cheltuieli dministrativ-gospodaresti, de protocol si altele.

ntretinerea aparatului administratiei de stat necesita cheltuieli din ce n ce

mai mari, att ca urmare a cresterii numerice a acestuia, ct si a nzestrarii
lui cu mijloace modeme.

Pe de alta parte, cresterea absoluta a populatiei si afluenta acesteia catre

zonele urbane unde, de regula, pulseaza viata economica, ridica probleme

din ce n ce mai mari cu caracter edilitar gospodaresc, social-economic si

administrativ. Dezvoltarea economiei si extinderea asezarilor pe orizontala si
pe verticala, concomitent cu cresterea gradului de urbanizare, cu accelerarea
deplasarii n spatiu a oamenilor, a marfurilor si informatiilor, a determinat
adaptarea formelor de administratie la specificul conditiilor social-economice
si tehnice contemporane.

Complexitatea vietii economice si sociale, aparitia si accentuarea

fenomenelor de criza, a perturbatiilor n echilibrul social, n comportamentul
civic al unor grupuri ale populatiei, toate acestea conduc la sporirea
numarului persoanelor ocupate n aparatul administrativ de stat, n organele
de politie, jandarmerie si la cresterea costului administratiei publice,
determinnd, implicit, sporirea cheltuielilor publice aferente aparatului
administrativ si de ordine interna.

n functie de importanta si gradul de subordonare a institutiilor publice,

cheltuielile privind serviciile publice se includ n bugetul administratiei
centrale sau n bugetele unitatilor administrativ-teritoriale dupa caz. n
statele federale, cheltuielile respective se repartizeaza pe cele trei verigi ale
sistemului bugetar: bugetul federal, bugetele statelor membre ale federatiei,
ale regiunilor sau provinciilor si bugetele administratiei locale.

Cheltuielile pentru administratie difera de la un stat la altul si sunt n functie

de felul organizarii administrative. De regula ntr-o organizare administrativa
centralizata cheltuielile de administratie sunt mai mari dect n cazul unei
descentralizari administrative.

Unele state cu economie de piata (SUA, Franta, Canada, Japonia) n ultimii ani
au luat unele masuri pentru rationalizarea aparatului de stat si implicit pentru
reducerea cheltuielilor de administratie.

Pentru fundamentarea cheltuielilor publice pentru servicii publice generale,

ordine publica si siguranta nationala, n tara noastra se porneste de la
indicatori specifici (numar de personal) si indicatori de calcul si fundamentare
(cheltuiala medie anuala pe o persoana).

6.2. Nivelul si structura cheltuielilor publice pentru aparare

Apararea nationala constituie o importanta problema politica si face obiectul

politicii promovate de fiecare stat, de blocuri si aliante militare. De aceea,
cheltuielile de aparare se suporta n exclusivitate din surse financiare publice,
prevazute n bugetele statelor sau ale blocurilor si aliantelor militare
interguvernamentale.

Cheltuielile militare au un caracter neproductiv, reprezentnd un consum

final de produs intern brut, cuprinznd ntretinerea si functionarea armatelor,
desfasurarea activitatii de cercetare stiintifica n domeniul militar, efectuarea
de experiente n scop militar, ntretinerea conflictelor militare sau lichidarea
urmarilor acestora, precum si pe cele pentru construirea si modernizarea
unor unitati militare, dotarea cu armament si tehnica de lupta, aparatura
necesara cercetarilor spatiale etc.

Din punct de vedere al structurii lor, cheltuielile cu caracter militar sunt de

doua feluri: directe si indirecte.

Din categoria cheltuielilor directe fac parte cheltuielile cu ntretinerea n tara

si pe alte teritorii a armatei, flotei maritime si aeriene, cumpararea de
armament, echipament militar, mijloace de subzistenta etc., care de regula
figureaza n bugetul ministerelor de resort.

Pe lnga bugetele acestor ministere mai pot exista si bugete speciale cu

caracter militar, precum si cheltuieli militare directe, camuflate n bugetele
unor departamente cu caracter civil.

La stabilirea volumului cheltuielilor militare directe, trebuie sa se tina seama

de toate aceste elemente.

n categoria cheltuielilor militare indirecte se includ cheltuielile legate de

lichidarea urmarilor razboiului cum ar fi: platile n contul datoriei publice
contractate n timpul razboiului; reparatiile (despagubirile) de razboi datorate
tarilor nvingatoare; subventiile acordate sinistratilor de razboi; pensiile
acordate invalizilor, vaduvelor si orfanilor de razboi; cheltuieli legate de
aplicarea unor acorduri internationale cu caracter militar; cheltuieli cu
pregatirea de razboi etc.

Ponderea cheltuielilor directe si indirecte se schimba continuu de la o etapa la

alta. n timpul razboiului, creste ponderea cheltuielilor militare directe, iar n
perioada urmatoare creste ponderea cheltuielilor indirecte.

n perioada contemporana armatele nationale se organizeaza si functioneaza

pe baza unui nou principiu. Acesta urmareste constituirea de armate "mai
puitin numeroase, dar mai profesioniste".