UNIVERSITATEA “VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ŞI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

PRIFESOR COORDONATOR:
Conf. Univ. Dr. Absolvent:
GHEORGHE DIACONU STOICA RALUCA MARIA

TÂ RGOVIŞTE 2004
Cuprins

INTRODUCERE

1. Scopul şi obiectivul lucrării........................ ……………………………………5

1
2. Prezentarea societăţii..........................………………………………………… 6
2.1 Date generale referitoare la societatea comercială.............……………..6
2.2. Prezentarea societăţii - scurt istoric...................…………………………….7
2.3 Prezentarea generală a capacităţilor de producţie a
tehnologiilor , a stării tehnice....................... …….…………………………………...8
2.4. Personalul societăţi..........................……….…………………………………….9
2.5. Principalele activităţi , produse , servicii conform datelor din
bilanţul pe anul precedent......................... ……………………………………………9
2.6. Descrierea poziţiei geografice a S.C....................………………………….10
2.7 Investiţii............................………………….……………………………………..10
2.8 Participări la alte societăţi comerciale:...................……………………….10
2.9 Principii , politici , şi metode contabile

CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE ,
VENITURILE ŞI REZULTATELE…....................………13

1.1 Structuri în contabilitatea financiară privind cheltuielile , veniturile şi

rezultatele…………………………………………………………...............................…..13
1.2. Delimitări şi structuri privind cheltuielile..................….………….……….. 14
1.3 Delimitări şi structuri privind veniturile................ ….….….………………. 35
1.4 Abordări internaţionale privind cheltuielile , veniturile
şi rezultatele..........................…………………………………………..……….………...51

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CHELTUIELILOR , VENITURILOR ŞI REZULTATELE LOR LA
SOCIETATEA COMERCIALĂ
“GES” S.A. ………………………................………………….…….…………. 55

1 Documente utilizate şi flux......................... ……………….…………………….55

2 Documente justificative............................………….………….………………...55

2
 Conţinutul documentelor justificative...................….……………………….55
2.1
Întocmirea şi prelucrarea documentelor justificative.............…………..56
2.2
Corectarea erorilor din documentele justificative.................……………...56
2.3
Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare
2.4
ale întreprinderi..............................………………………………………………56
2.5
3 Registrele de contabilitate.........................………………………………………57
4 Documente contabile de sinteză...................... ………………….…………….58
5 Reconstituirea documentelo.........................…………………………………...59
6 Formele de contabilitate..........................………………………………………..59
6.1 Forma de contabilitate clasică sau jurnalul unic.............……….……….59
6.2 Forma de contabilitate centralizată sau pe jurnale multiple .........……60
6.3 Forme de contabilitate pe jurnale aplicate în contabilitatea din
România.................................……………………………………………..…….…………60
Forma de contabilitate maestro-sah sau pe conturi .............…...………61
6.4
corespondente
Forma de contabilitate informatică...................…………………….……….62
6.5
7 Metodologia de lucru folosită în unitate….…...................…………….…….62
7.1 Particularităţi privind documentele primare justificative utilizate
de societate..............................………………………….………………….…….………63
8 Înregistrări contabile privind cheltuielile în cadrul societăţii
“GES” S.A…...............................………………………………………..……….…………64
9 Înregistrări contabile privind veniturile în cadrul societăţii
“GES” S.A................................……………………………………..…….……..…………67
10 Înregistrări contabile privind conturile de rezultate în
cadrul societăţii “GES” S.A..........................………………………..……….………..69

CAPITOLUL III
ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI CHELTUIELILOR VENITURILOR ŞI
REZULTATULUI…................................................……………………....71

3
1 Necesitatea analize..............................……………………………………………..71
2 Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a cheltuielilor
veniturilor şi rezultatelor .........................……………………………………………..71
2.1 Analiza cifrei de afaceri........................…………………………………………71
2.2 Producţia exercitiului.........................……………………………………………72
2.3 Marja brută………............................……………………………………………...73
2.4 Analiza valorii adăugate.......................………………………………………...73
2.5 Alţi indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor ............74
2.6 Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retratările posibil..........75
3 Analiza indicatorilor la societatea “GES ” SA ......................…………………83
3.1 Calculul indicatorilor..........................…………………………………………84

CAPITOLUL IV
CONCLUZII………...................…………………………..………………….93
BIBLIOGRAFIE …….................………….………………………………….97
ANEXE…..................…………………….…………………………………….98

4
 1 SCOPUL ŞI OBIECTIVUL LUCRĂRII

În noul sistem contabil din România contabilitatea finan ciară operează cu

conceptul dualist , adică cuprinde contabilitatea financiară şi de gestiune.
Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al societăţii luat în
totalitatea şi structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea
de informaţii sintetice privind poziţia financiară , performanţele şi modificările
poziţiei financiare.Informaţia contabilă este destinată utilizatorilor externi
definiţi de : investitorii de capital , bancheri angajaţi , furnizori , clienţi , guvern
şi instituţiile sale , publicul.
Activitatea economică a societăţii Ges S.A. se desfăşoară pe baza unui program
concretizat sub aspect financiar în bugete de venituri şi cheltuieli. Această
lucrare prezintă pe baza documentelor fundamentale unele operaţii privind
organizarea şi urmărirea activităţii societăţii:
aprovizionare , producere , comercializare , determinarea şi repartizarea
rezultatului obţinut.
Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaţionale
de contabilitate , la ordonanţele şi hotărârile Ministerului Finanţelor accentuând
că organizarea contabilităţii se face potrivit Legii 82/1991.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta informaţii referitoare la contabilitatea
veniturilor şi determinarea rezultatului precum şi la modalităţile de î ntocmire a
situaţiilor financiare.

2 DATE GENERALE REFERITORE LA SOCIETATEA COMERCIALĂ

5
2.1 INFORMAŢII GENERALE

2.1.1 Denumirea : SC GES SA

2.1.2 Forma juridică (S.A, S.R.L.) S.A

2.1.3 Nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului

J29-30/08.02.1991

2.1.4 Înfiinţarea societăţii comerciale

2.1.4.1 Societatea Comercială provine din Întreprinderea de stat Geamuri

Scăieni care s-a înfiinţat prin N (nationalizare) în anul 1948.

2.1.4.2 Temeiul juridic de constituire a societăţii comerciale : L15/1990 şi L

31/1990. În baza HG1176/ 02.11.1990 s-a constituit SC GES SA prin preluarea
întregului patrimoniu al Întreprinderii de Geamuri Scăieni.

2.1.5 Codul fiscal R 1317750

2.1.6 Sediul principal

Localitatea : Boldeşti-Scăieni
Strada : Aleea Fabricii
Nr.1, Cod Poştal 2085
Prefix 0244 Tel. 144522

2.1.7 Capitalul social (mii lei)

-la înfiinţarea societăţii 479.000 mii lei
-conform HG500/1994 30.429.025 mil lei
-cerere de depunere şi menţionare acte 9985/26.03.2003 852.212.084 mii lei .
Terenurile sunt cuprinse în capitalul social după HG 500/1994 (30.429.025
mii lei) cu o valoare de 5.313.946 mii lei.

6
Titlurile de proprietate asupra terenurilor s-au obţinut în 1996 în baza HG
834/1991.
Majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor s-a făcut p rin
cererea de înscriere de menţiuni nr.3933/1936/18.06.1997.
Majorarea de capital social de la 30.429.025 mii lei la 852.212.084 mii lei este
în curs de efectuare şi are ca obiect conversia în acţiuni a sumei de
821.783.059 mii lei pe care GES o datorează AVAB Bucureşti.
În baza Legii 137/2002 şi a OUG 208/2002 creanţa deţinută de MFP în calitate
de garant al creditului extern contractat de SC GES SA, a fost cesionată AVAB.
Majorarea de capital implică majorarea numărului de acţiuni nominative a câte
25.000 lei fiecare, de la 1.217.161 la 34.088.483, din care 96,43% deţinute de
AVAB.

2.1.8 Acţiuni : valoarea nominala (mii lei) 25

Număr 34.088.483
Acţiuni nominative : 34.088.483, acţiuni la purtător
Acţiuni ordinare: 34.088.483, acţiuni preferenţiale
Structura acţionariatului în urma conversiei în acţiuni a sumelor cesionate
AVAB de către MFP:

Nr.Crt. Denumirea acţionarului % Nr. acţiuni

1 Persoane fizice *) 0,31 104.428
din care străine - -
2 Persoane juridice*) 0,18 62.196
din care străine 0,18 62.196
3 Bănci şi / sau societăţi de investiţii 0.40 134.791
financiare**)
Din care SIF 0.40 134.791
4 A.P.A.P.S. 2.69 915.746
5 AVAB 96.42 32.871.322
Total 100,00 34.088.483
7
2.1.9 Sectorul de activitate 2611 - fabrica sticlei plate.

2.2.0 Obiect de activitate - Producerea şi comercializarea de geamuri ,

produse din geamuri , vată din sticlă şi alte produse din sticlă , maşini şi utilaje
pentru industria sticlei;

2.2. Prezentarea societăţii - scurt istoric

SC GES SA a luat fiinţă în anul 1934 când a început construcţia primului

cuptor de topire a sticlei şi tragere a geamului , sub denumirea de Industria
Română de Geamuri Scăieni. Societatea s-a înfiinţat cu un capital social de
30.000.000 lei împărţit în 60.000 acţiuni nominative a 500 lei fiecare. În
perioada 1934-1941 pe lângă cuptorul construit în 1934 s-au mai pus în
funcţiune :
- o secţie de geamuri şi turnate ;
- secţia de sticlărie ;
La sfârşitul anului 1941 capitalul social era de 60.000.000 lei.
Capacităţile de producţie au fost serios afectate de bombardamentele din
anul 1944 , în perioada 1944-1948 s-au efectuat lucrări de repunere în
funcţiune. În iunie 1948 , în urma naţionalizării , Fabrica de Geamuri Scăieni s-a
comasat cu Fabrica de Geamuri Blejoi (care avea un cuptor de geam tras cu o
singura maşină) sub denumirea de Geamuri Scăieni.
În perioda 1951-1970 s-au modernizat şi construit alte cuptoare de geam
tras , liniile de geam laminat , vată de sticlă . În anul 1980 s-a pus în funcţiune
o staţie pilot pentru fabricarea geamului pe procedeul float. În anul 2001 a fost
pusă în funcţiune linia de geam float cu o capacitate anuala de 40000 tone iar
în anul 2002 a fost pusă în funcţiune şi linia de tăiere automată a geamului.
Pentru capacităţile de producţie din localitatea Scăieni nu avem cunoştinţă de
vreo revendicare Conform Legii nr.10/2001. Pentru capacităţile de producţie de
la Blejoi am fost notificaţi prin executorul judecătoresc pentru 15.000.000 USD.

8
2.3 Prezentarea generală a capacităţilor de producţie a
tehnologiilor , a stării tehnice ;

Principalele capacităţi de producţie aflate în funcţiune.

Capacităţi de producţie:

Produs Capacitatea Capacitatea Grad de folosire

UM/an mii mp programata în %
echiv. 2mm 2002
Cuptor g. float 8000 6600 82.5
Cuptor nr.3 g. 6200 6000 96.7
tras
Cuptor 1 şi 2 7200 6200 86.1
laminat

Cu excepţia cuptorului pentru geam float celelalte sunt depăşite din

punct de vedere moral înregistrând consumuri energetice mari, productivităţi
scăzute şi nivel calitativ al produselor destul de scăzut . Gradul de folosire redus
la linia de geam float şi laminat este determinat de perioada de staţionare
prevăzut pentru montarea liniei de tăiere automată şi respectiv pentru
efectuarea reparaţiei capitale a cuptorului.
2.4. Personalul societăţii
Numărul total de salariaţi la data de 17/02/2003 este de 1079 din care  :
-Conducere 18
-Personal muncitor 956
-Alte categorii 105

2.5. Principalele activităţi , produse , servicii (cu pondere peste 15%

din venitul total ) conform datelor din bilanţul pe anul precedent:

9
Nr. Activitatea , Venitul total (mii lei)
Crt produsul , Conform % Estimat pe
serviciul bilanţ 2002 anul 2003 %

1 Geam float 263.568.683 47 313.384.000 42

2 Geam tras 131.074.646 24 164.719.500 22
3 Geam laminat 146.010.658 26 184.986.000 24

2.5.1 Principalele exporturi

Nr. Ţara Venitul total (mii lei)

Crt. Conform % Estimat pe %
bilant 2002 anul 2003
1 Bulgaria 64.355.286 23,48 127.119.235 24

2 Tunisia 47.787.841 17,4 42.373.080 8

3 Turcia 24.752.955 9,0 79.449.520 15

4 Italia 21.192.472 7,7 15.889.905 3
5 Grecia 17.668.693 6,5 52.966.350 10

2.6. a) Descrierea poziţiei geografice a S.C.:

SC GES SA este situată în S-E României , la 15 km de oraşul Ploieşti, în
zona industrială Boldeşti Scăieni.
b) Enumerarea şi prezentarea pe scurt a tuturor amplasamentelor
societăţii:
SC GES SA nu are filiale sau sucursale.

10
2.7 Investiţii
SC GES SA nu are investiţii în curs.
Pentru perioada 2003-2007 societatea îşi propune realizarea prin investiţii
a următoarelor obiective :
-linie producere oglinzi ;
-instalaţie geam duplex ;
-tâmplărie metalică şi plastic pentru geam termopan ;
-utilaje pentru şlefuit şi şablat geam

2.8 Participări la alte societăţi comerciale:

Nr. Denumirea Nr. de înmatriculare % din capitalul

crt. societăţii la Oficiul social din soc. com.
comerciale Registrului la care deţine
comerţului acţiuni / părţi
sociale
1 SC Scaiglass J 29/1716/91 60
SRL
2 SC Romglas SRL J 40/636/91 10

2.9 Principii , politici , şi metode contabile.

Bazele întocmirii situaţiilor financiare.

a)
Aceste situaţii financiare au fost întocmite în conformitate cu OMF
94/2001şi cu SIC.
Înregistrările contabile pe baza cărora au fost întocmite aceste situaţ ii
financiare sunt efectuate în lei având la bază principiul costului istoric.
Valorile la cost istoric nu au fost ajustate astfel încât să reflecte impactul
condiţiilor hiperibflaţionste considerate a fi aplicabile în România

11
conform criteriilor enunţate de IAS 29. Societatea s-a abătut de la IAS 29
prevalându- se permisibilitatea OMF 94/2001 pentru primii doi ani de
implementare a SIC.

Conversii valutare.
b)

Tranzacţiile realizate în valută sunt transformate în lei la o rată de schimb

valabilă la data tranzacţiei. Activele şi pasivele exprimate în valută la data
întocmirii bilanţului sunt transformate în lei utilizând ratele de schimb valabile la
sfârşitul perioadei. Câştigurile sau pierderile rezultate din aceste conversii sunt
incluse în contul de profit şi pierdere , ca parte a veniturilor sau cheltuielilor
financiare.

Situaţii comparative.
c)

Situaţiile financiare ale anului 2002 au comparabilitate cu cele din 2001

pentru că ambele sunt întocmite conform SIC.

Amortizarea activelor imobilizate.

d)

Societatea a folosit metoda amortizării liniare pe întreaga durată de viaţă

a activelor.

Evaluarea stocurilor.
e)

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea
realizabilă netă. Costul stocurilor include toate costurile suportate pentru a
aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în present , respective:
- materiile prime şi consumabilele : costul de achiziţie după metoda CMP
- producţia în curs şi produsele finite : costul materialelor directe +
manopera +cheltuielile de regie atribuibile.

f) Instrumente financiare.

12
 Instrumentele financiare folosite de societate sunt formate din numerar,
depozite la termen , creanţe şi datorii . Sunt evaluate la valoarea justă.

h) Venituri.

Veniturile sunt înregistrate în momentul livrării de produse de către

societate , deoarece acesta este momentul în care riscurile semnificative şi
avantajele deţinerii proprietăţii sunt transferate clientului. Sumele
reprezentând veniturile nu includ taxele de vânzare (TVA) şi discounturile
comerciale acordate.

i) Impozite şi taxe.

Societatea înregistrează impozitul pe profit pe baza profitului brut

rezultat din situaţiile financiare româneşti întocmite în conformitate cu
legislaţia fiscală aplicabilă în România . Diferenţele dintre raporatea
financiară în conformitate cu IAS şi reglementările contabile româneşti duc
la apariţia unor diferenţe semnificative între valoarea contabilă a anumitor
active şi pasive , precum şi între veniturile şi cheltuielile contabile şi cele
fiscale.
Impozitul amânat pe profit va fi obţinut prin aplicarea metodei “datoriei
bilanţiere” pentru diferenţe temporare rezultând între bazele de impozitare
ale activelor şi pasivelor şi valorile lor contabile luate în considerare în
raportarea conform IAS . Activele şi datoriile privind impozitul amânat se
calculează folosind rata de impozitare pentru perioada în care este de
aşteptat ca diferenţele temporare legate de aceste active şi datorii privind
impozitul amânat să fie resorbite.

j) Rezultatul pe acţiune.

Rezultatul de bază pe acţiune este calculat prin împărţirea profitului net

distribuibil acţionarilor la numărul acţiunilor existente la 31.12

13
 CAPITOLUL I

DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND

CHELTUIELILE , VENITURILE ŞI REZULTATELE

1.1 STRUCTURI ÎN CONTABILITATEA FINANCIARĂ PRIVND

CHELTUIELILE ŞI VENITURILE

Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având

la bază concepţia dualistă. În consecinţă , ea are ca obiect evaluarea şi
înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor.
Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la
caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de
rezultate.
Ocazionarea cheltuielilor , crearea veniturilor se derulează în mai multe
etape succesive sau simultane de timp. Astfel , în cazul procesului cheltuielilor
se întâlnesc patru momente:
-angajarea
-consumul
-plăţile
-imputarea
Angajarea are loc în momentul în care se contracteză obligaţia bănească
generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse.

14
 Consumul este specific utilizării efective resurselor în scopul satisfacerii
unor nevoi productive sau neproductive , după caz.
Plăţile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul
relaţiilor financiare.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau
repartizate asupra rezultatelor obţinute. În cadrul procesului de creare a
veniturilor se delimitează patru momente:
-producţia
-facturarea sau vânzarea pe credit
-încasarea
-încorporarea
Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii
consumatoare de resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transformarea dreptului
de proprietate de la vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se trasformă în
bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt
înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespunzătoare.
Respectând principiul independenţei exerciţiilor toate operaţiile care
determină cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate în momentul generării sau
angajării lor.
În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze
momentul în care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate , iar
pe această bază imputarea costului ataşat în vederea determinării rezultatului
net. În acest sens s-a creat principiul recunoaşterii cheltuielilor consumate în
momentul utilizării resurselor , iar a veniturilor realizate în momentul
transferării dreptului de proprietate , deci al livrării sau facturării către client.
Aşa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă , cheltuielile se află într-o
conexiune cu veniturile deja recunoscute , proces cunoscut sub denumirea de
“matching”.

15
 Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa
veniturilor realizate sunt ”activate” sau recunoscute ca active , fiind
imobilizate , stocate sau repartizate asupra mai multor exerciţii. De asemenea
sunt ”pasivizate ” sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans
care sunt atribuite exerciţiilor viitoare.

1.2. DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE.

Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială

pentru:
-consumurile proprii ;
-munca prestată în folosul său ;
-obligaţii contractuale şi legale faţă de terţi ;
-alte situaţii excepţionale ;
Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului se asimilează acestora
amortizările şi provizioanele şi cedările sau pierderile din calamităţi sau alte
cauze a activelor.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca
natură de alte tipuri de cheltuieli.
Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii:
după natura respectivă , natura activităţii desfăş urate şi natura
a)
resurselor consumate;
după destinaţie ;
b)
după momentul angajării şi consumului ;
c)
Cheltuielile după criteriul ”destinaţie” se clasifică în cadrul contabilităţii de
gestiune (manageriale).

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli , după natura lor ,

astfel:

16
a) cheltuieli de exploatare , care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile ; costul de
achiziţie al obiectelor de inventar consumate ; costul de achiziţie al materialelor
nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor ;
contravaloarea energiei şi apei consumate;
- valoarea animalelor şi păsărilor ; costul mărfurilor vândute şi al
ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi , redevenţe , locaţii
de gestiune şi chirii ; prime de asigurare ; studii şi cercetări; comisioane şi
onorarii ; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi ; cheltuieli de protocol ,
reclamă şi publicitate ; transportul de bunuri şi personal ; deplasări , detaşări şi
transferări ; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii , servicii bancare şi
altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile , asigurările şi protectia socială şi alte
cheltuieli cu personalul , suportate de persoana juridică);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi ;
despăgubiri , amenzi şi penalităţi ; donaţii şi alte cheltuieli similare ; cheltuieli
privind activele cedate şi alte operaţii de capital).

b) cheltuieli financiare , care cuprind : pierderi din creanţe legate de

participaţii ; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate ;
diferenţele nefavorabile de curs valutar ; dobânzile privind exerciţiul financiar în
curs ; sconturile acordate clienţilor ; pierderi din creanţe de natură financiară şi
altele;

c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente

extraordinare).
Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele , precum şi cheltuielile cu impozitul
pe profit şi alte impozite , calculate potrivit legii , se evidenţiează distinct , în
funcţie de natura lor.

17
În Planul General de Conturi acestea se regăsesc în clasa 6 ”Conturi de
chltuieli” şi se prezintă astfel:

CLASA 6
CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601 Cheltuieli cu materiile prime.

602 Cheltuieli cu materialele consumabile.
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare.
6022 Cheltuieli privind combustibilul.
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat.
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb.
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat.
6026 Cheltuieli privind furajele.
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile.
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.
604 Cheltuieli privind materialele nestocate.
605 Cheltuieli privind apa şi energia.
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările.
607 Cheltuieli privind mărfurile.
608 Cheltuieli privind ambalajele.

61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE

TERŢI.

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile.

611
Cheltuieli cu redevenţele , locaţiile de gestiune şi chiriile.
612
Cheltuieli cu primele de asigurare.
613
Cheltuieli cu studiile şi cercetările.
614

18
 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI.

621 Cheltuieli cu colaboratorii.

622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile.
623 Cheltuieli de protocol , reclamă şi publicitate.
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi protocol.
625 Cheltuieli cu deplasări , detaşări şi transferări.
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii.
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate.
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi.

63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE , TAXE ŞI VĂRSĂMINTE

ASIMILATE.

641 Cheltuieli cu salariile personalului.

645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială.
6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale.
6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj.
6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate.
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială.

65 CHELTUIELI DE EXPLOATARE.

654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi.

658 Alte cheltuieli de exploatare.
6581 Despăgubiri , amenzi şi penalităţi
6582 Donaţii şi subvenţii acordate.
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.
6588 Alte cheltuieli de exploatare.

66 CHELTUIELI FINANCIARE.

19
663 Pierderi din creanţe legate de participaţii.
664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.
6641 Cheltuieli privind imobilizările cedate.
6642 Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate.
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
666 Cheltuieli privind dobânzile.
667 Cheltuieli privind sconturile.
668 Alte cheltuieli financiare.
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE.

671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare.

68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE , PROVIZIOANELE ŞI

AJUSTAREA LA INFLAŢIE.

681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele.

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele.
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizărilor.
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor
circulante.
686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele
6863 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
financiare.
6864 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor
circulante.
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor.
688 Cheltuieli din ajustarea la inflaţie

20
 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE.

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

6911 Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912 Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat

698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus

c) după momentul angajării şi consumului , cheltuielile se pot grupa :

-cheltuieli curente : cele efectuate în cursul exerciţiului;

-cheltuieli înregistrate în avans care nu sunt recunoscute în exerciţiul
financiar curent şi aparţin altora;
-cheltuieli repartizate care se repartizează pe mai multe exerciţii (reparaţii
capitale);
-cheltuieli de plată respectiv cele înregistrate dar neefectuate (salariile).
Conturile din clasa 6 ”Cheltuieli” , sunt conturi de procese nebilanţiere cu
funcţie contabilă de active.
La sfârşitul exerciţiului nici un cont din această clasă nu are sold.

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare.

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi

comerciale privind aprovizionarea , producţia şi desfacerea bunurilor , lucrărilor
şi serviciilor. De asemenea sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile , prin
care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe. Structural
contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor se diferenţiează în
funcţie de natura resurselor utilizate.
Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime ,
materialele consumabile , energie şi apa , precum şi mărfurile.

21
În toate cazurile când se foloseşe metoda inventarului permanent , cheltuielile
colectate în cursul exerciţiului se înregistrează prin articolul contabil:

60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producţie în
curs de execuţie.
Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent , la conturile de
cheltuieli se înregistrează cumpărările de stocuri , iar consumurile stocate se
determină pe baza relaţiei:
Cumpărări = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale c onstate
consumate de la furnizor iniţiale la inventariere.
Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor
vândute , folosind relaţia :
Costul mărfurilor = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale
cumpărate de la furnizori iniţiale la inventariere
Tipurile de îregistrări care intervin în aceste condiţii sunt:
a) preluarea la cheltuieli , la deschiderea exerciţiului , a stocurilor iniţiale de
materii prime , materiale şi mărfuri:

60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producţie în curs
de execuţie
b) înregistrarea cumpărărilor de stocuri în cursul exerciţiului:

60 = 40
Cheltuieli privind stocurile Furnizori şi conturi asimilate
4426
TVA -deductibilă

c) preluarea ca stocuri , la închiderea exerciţiului , a stocurilor determinate şi

evaluate pe bază de inventar:

22
 3XX = 60
Conturi de stocuri şi producţie în curs Cheltuieli privind stocurile
de execuţie

Remarcă: La contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate ” se

înregistrează toate materialele consumabile , nestocate de întrepri ndere , care
nu trec printr-un cont de gestiune.
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.

Cheltuielile ocazionate cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt

grupate în două categorii:
Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea
a)
activităţii , în ansamblu a întreprinderii cum sunt ; lucrările de întreţinere şi
reparaţiile ; redevenţele ; locaţiile de gestiune şi chiriile ; primele de asigurare ;
studiile şi cercetările. Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din
grupa 61 ” Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi “
Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de
b)
ansamblu desfăşurate de întreprinderi cum sunt ; colaborările cu terţii ;
comisioanele şi onorariile ; protocol , reclamă şi publicitate ;transportul de
bunuri şi personal ; deplasări detaşări şi transferări ; poştă şi telecomunicaţii ;
alte servicii executate de terţi. Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile
reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.

Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrarea :

61 = 40
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile Furnizori şi conturi asimilate
executate de terţi”.

Sau :

62 = 51
Cheltuieli cu alte servicii Conturi la bănci

23
executate de terţi”. 53
Casa

În contabilitatea cheltuielilor privind lucrările şi serviciile furnizate de terţi

se poate ivi situaţia în care se primesc facturi fără a se executa în realitate.
Este practica facturării în avans privind livrări de bunuri eşalonate în timp.

Exemplu:
O factură în valoare de 1.000.000 lei privind o operaţie capitală.
Cumpărătorul va contabiliza factura la primirea ei:
611 = 401
Cheltuieli cu întreţinerile şi Furnizori
reparaţiile
4426
TVA -deductibilă
Ulterior , la închiderea exerciţiului efectul acestei cheltuieli asupra
rezultatului este anulat prin înregistrarea :
471 = 611
Cheltuieli înregistrate în avans Cheltuieli cu întreţinerile şi
reparaţiile
Înregistarea este stornată la deschiderea exerciţiului următor;

611 = 471
Cheltuieli cu întreţinerile şi Cheltuieli înregistrate în avans
reparaţiile

Cheltuieli cu impozitele , taxele şi vărsămintele asimilate.

a) impozitul suplimentar datorat , potrivit legii bugetului de stat , pentru

depăşirea fondului de salarii admisibil :

24
 635 = 444
Cheltuieli alte impozite , taxe Impozitul pe salarii
şi vărsăminte asimilate

b) impozite , taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor

organisme publice sub formă de : prorate din TVA deductibilă devine
nedeductibilă ; TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop
personal sau predate cu titlu gratuit , cea aferentă lipsurilor peste normele
legale , precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub
forma avantajelor în natură ; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din
producţia internă ; impozitul pe clădiri , impozitul pe terenuri ,
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat , alte impozite şi taxe.

635 = 4426
Cheltuieli alte impozite , taxe TVA -deductibilă
şi vărsăminte asimilate 4427
TVA -colectată
446
Alte impozite , taxe şi vărsăminte
asimilate

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme pub lice , destinate

fondurilor speciale , sub formă de contribuţii la : fondul special pentru sănătate
(excepţie 4311 = 447); fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea
drumurilor publice;

635 = 447
Cheltuieli alte impozite , taxe Fonduri speciale , taxe şi
şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate

Cheltuieli cu personalul.

25
 La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate : cheltuielile cu salariile
personalului , cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale
şi contribuţia întreprinderii la fondul de şomaj.
Înregistrarea contabilă este de forma :

64 = 42
Cheltuieli cu personalul Personal şi conturi asimilate
43
Asigurări sociale , protecţie socială şi
conturi asimilate

Alte cheltuieli de exploatare.

Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile

ocazionate de pierderile din creanţe suportate de întreprindere , pierderile din
lichidarea dobânzilor şi creanţelor , valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor
insolvabili , scoşi din evidenţă , valoarea despăgubirilor , amenzilor şi
penalităţilor datorate sau plătite , valoarea donaţiilor şi subvenţiilor şi
sponsorizărilor acordate .

Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea ;

65 = 267
Alte cheltuieli de exploatare Creanţe imobilizate
4118
Clienţi incerţi sau în litigiu
167
Alte împrumuturi şi datorii asimilate
3XX
Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
448

26
 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
451
Decontări în cadrul grupului
461
Debitori diverşi
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa

Se mai include în categoria altor cheltuieli de exploatare , cheltuielile

rezultate din operţii de capital , precum valoarea neamortizată a activelor
amortizabile şi valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate
neamortizabile cedate sau scoase din evidenţă pierderile determinate de
răscumpărarea propriilor acţiuni.

Înregistrarea cheltuielilor se face prin formula :

65 = 20
Alte cheltuieli de exploatare Imobilizări necorporale
21
Imobilizări corporale
26
Imobilizări financiare
502
Acţiuni proprii
505
Obligaţiuni emise şi răscumpărate

Contabilitatea cheltuielilor financiare.

27
 Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanţe legate de
participaţii , pierderile din vânzarea titlurilor de plasament , diferenţele de curs
valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize la închiderea
exerciţiului financiar ; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor
datorii privind exerciţiul în curs ; sconturile acordate clienţilor ; alte cheltuieli
financiare . Toate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin
conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”.
Semnificative sunt următoarele înregistrări :

a) cheltuieli cu dobânzile

666 = 168
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate
451
Decontări în cadrul grupului
4551
Asociaţi conturi curente
511
Valori de încasat
518
Dobânzi
5198
Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen scurt
Mărimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii , mărimea
creditului şi durata de rambursare.
Dacă se aplică dobânda simplă , relaţia de calcul a dobânzii ( D ) este :
D=
În care : C – reprezintă capitalul împrumutat ;
t - timpul de rambursare

28
 r - rata dobânzii

În situaţia în care intră în rol durata exprimată în luni , relaţia devine :

D=
În cazul în care durata este exprimată în zile , relaţia devine :

D=

Faţă de rezolvarea de mai sus , considerată de noi teoretică problematica

cheltuielilor cu dobânzile se nuanţează în condiţiile în care nu toate
împrumuturile contractate sunt obţinute începând cu data de 1.I. exerciţiul
“N” .În cele mai multe cazuri , împrumuturile se primesc şi înregistrează în
cursul exerciţiului financiar. De asemenea , creditele se pot rambursa în mod
eşalonat sau global la expirarea termenului de scadenţă. Ca urmare ,
contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană a
două tehnici , cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în
cursul exerciţiului.
Pentru a releva aspectele prezentate mai sus se presupune că o
întreprindere contractează la 01.06. “N” un credit bancar pe termen lung în
sumă de 12.000.000 lei , rata dobânzii 20 % , durata de rambursare 2 ani , în
două rate anuale de 6.000.000 lei.
Înregistrările privind cheltuielile cu dobânzile în situaţia de mai sus se
prezintă astfel :

a) cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul “N” ,

12.000.000 * 20 % * = 1.400.000 lei
666 = 1682
Cheltuielile privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung şi mediu

b) stornarea operaţiei de mai sus la deschiderea exerciţiului “N +1”

1682 = 666

29
Dobânzi aferente creditelor bancare Cheltuielile privind dobânzile
pe termen lung şi mediu

c) cheltuielile privind dobânzile anuale plătite în exerciţiul “N + 1” , la

31 mai , 12.000.000 lei * 20 % =2.400.000 lei şi rambursarea ratei de
6.000.000 lei :
162 = 512
Credite bancare Conturi curente la bănci
pe termen lung şi mediu
666
Cheltuielile privind dobânzile

d) cheltuieli de plată privind dobânzile pe exerciţiul “N+ 1” ,

6.000.000 lei *20 % * =700.000 lei

666 = 1682
Cheltuielile privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung şi mediu

e) situaţia în contul 121 ”Profit şi pierdere ” la închiderea exerciţiului “N+1” se

prezintă astfel :

D 121 C
(c) 2.400.000 (b) 1.400.000
(d) 700.000
S.D. 1.700.000

Unde :
12.000.000 * 20 % * =1.000.000 lei
6.000.000 *20 % * = 700.000 lei
TOTAL 1.700.000 lei

30
f) stornare aoperaţiei (d) la deschiderea exerciţiului “N + 2 ”

1682 = 666
Dobânzi aferente creditelor bancare Cheltuielile privind dobânzile
pe termen lung şi mediu

g) cheltuielile privind dobânzile anuale plătite în exerciţiul “N + 1” şi

rambursarea ratei de 6.000.000 lei:
6000.000 *20 % = 1.200.000 lei
162 = 52
Credite bancare conturi curente la bănci
pe termen lung şi mediu
666
Cheltuielile privind dobânzile

La închiderea exerciţiului “N + 2” , contul 121 “Profit şi pierdere se prezintă

astfel”:

D 121 C
(g) 1.200.000 (f) 700.000

S.D. 500.000
Unde:
6.000.000 * 20 % * = 500.000 lei.
Cheltuieli privind sconturile acordate.

Cheltuieli privind sconturile acordate în cadrul relaţiilor de decontare cu

clienţii , inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care
decontarea lor se face înainte de termen , se contabilizează prin relaţia :

667 = 4111
Cheltuieli privind sconturile acordate Clienţi
413

31
 Efecte de primit
461
Debitori diverşi
511
Valori de încasat
Mărimea scontului (S) este egală cu :

S=

Unde: Vn – reprezintă valoarea nominală a creanţei

t - timpul în zile
r - rata scontului

Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate reprezintă diferenţa

nefavorabilă între preţul de cesiune şi valoarea contabilă de intrare al valorilor
mobiliare de plasament . Se contabilizează prin formula :

664 = 50
Cheltuieli privind investiţiile Investiţii financiare pe termen scurt
financiare cedate

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar.

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar cuprind diferenţele

nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în
devize ale întreprinderii. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină
este înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua
negocierii , cursul din ziua acceptării comenzii , cursul la data transferului
dreptului de proprietate , cursul de la data facturării sau cursul din ziua
contabilizării facturii . Diferenţa dintre cursul reţinut pentru contabilizare şi

32
cursul din ziua plăţii / încasării reprezintă un câştig sau pierdere înscrisă în
venituirile sau cheltuielile financiare.
În cazul creanţelor cheltuielile privind diferenţele nefavorabile de curs
valutar apar în situaţia în care valoarea de contabilizare din momentul derulării
operaţiei este mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentul încasării
creanţei . Pentru datorii , diferenţele nefavorabile apar în situaţia inversă.
În sfera cheltuielilor - veniturilor privind diferenţele de curs valutar se
include şi pierderile – câştigurile realizate din evaluarea la cursul de la 31.XII.N
a disponibilităţilor în devize existente în casierie şi a creditelor deschise în
devize. Cheltuielile în situaţiile în care cursul la 31.XII.N este mai mic decât cel
de la contabilizare , venituri în situaţia inversă.
Exemplu:
Dacă o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 30.000 lei , iar la
închiderea exerciţiului cursul de schimb este de 29.000 lei , diferenţa de 1.000
lei reprezintă o cheltuială . Pentru datorii situaţia se interpretează în sens
invers.

Cheltuielile se înregistrează prin relaţia:

665 = 16
Cheltuieli din diferenţe de curs Împrumuturi şi datorii asimilate
valutar 267
Creanţe imobilizate
40
Furnizori şi conturi asimilate
41
Clienţi şi conturi asimilate

665 = 45
Cheltuieli din diferenţe de curs Grup şi asociaţi
valutar 461
Debitori diverşi

33
 462
Creditori diverşi
512
Conturi curente la bănci
531
Casa
541
Acreditive
542
Avansuri de trezorerie

Alte cheltuieli financiare.

Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate

în celelalte conturi din această grupă. Exemplu , minusvalorile create ca
diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de plasament imediat negociabile (
de exemplu bonuri de tezaur) , evaluate la valoarea lor pe piaţă.
Înregistrarea care se face în aceste condiţii este de forma :

668 = 50
Alte cheltuieli financiare Investiţii financiare pe termen scurt

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare.

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a

evenimentelor extraordinare cum sunt : calamităţile naturale şi exproprierile
unor active.Se poate pune în discuţie dacă o întreprindere care se află într-o
zonă supusă frecvent calamităţilor naturale ( de exemplu , lângă albia unui râu
cu risc de inundaţii în fiecare primăvară ) poate considera valoarea pierderilor
de stocuri şi la producţia în curs de execuţie în categoria cheltuielilor
extraordinare. Reamintim că în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele

34
evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile curente ale întreprinderii care
apar neregulat şi cu frecvenţă redusă.

Exemplu: În urma unor alunecări de teren , societatea comercială ALFA S.A. a

constatat distrugerea unei plantaţii de meri recent intrate pe rod , pierdere
evaluată la suma de 18.000.000 lei.
Înregistrarea contabilă este :

671 = 2134
Cheltuieli privind calamităţile şi Animale şi plantaţii
alte evenimente extraordinare.

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele.

Sunt cheltuieli de exploatare , financiare sau excepţionale , oc azionate de

deprecierea activelor amortizabile şi neamortizabile , precum şi cele
determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a
provizioanelor reglementate.
Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestei categorii de cheltuieli de
exploatare , financiare excepţionale se întemeiază pe calitatea lor de
componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nu generează
plăţi pentru activitatea de trezorerie. De aceea se mai numesc şi cheltuieli
calculate.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaţia :

668 = 15
Contabilitatea cu amortizările , Provizioane pentru riscuri şi
provizioanele şi ajustarea la inflaţie cheltuieli
28
Amortizări privind imobilizările
29

35
 Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor
39
Provizioane pentru deprecierea
stocurilor şi producţieie în curs
de execuţie
49
Provizioane pentru deprecierea
creanţelor
59
Provizioane pentru deprecierea
conturilor de trezorerie

Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuieli

complexe :

Cheltuieli cu transportul bunurilor cumpărate efectuatecu mijloace proprii:

Potrivit soluţiei formulate prin P.C.G. aceste cheltuieli se înregistrează

direct în clasa 6 “Conturi de cheltuieli” intrând în caruselul general al repartizării
cheltuielilor asupra contului de rezultat. Deci ele sunt încadrate în zona
costurilor perioadei fără a fi recunoscute ca active imobilizate achiziţionate sau
stocuri. Din punct de vedere fiscal avantajează societăţile comerciale.
O soluţie care depăşeşte limitele de mai sus este următoarea :

a) înregistrarea pe naturi a cheltuielilor ocazionate de exploatarea mijloacelor

de transport. (combustibili , salarii , amortizări );

6XX = 3XX
Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri şi producţie în
curs de execuţie
4XX

36
 Conturi de terţi
5XX
Conturi de trezorerie

b) decontarea costului serviciului prestat :

• în cazul imobilizărilor achiziţionate :

21 = 722
Imobilizări corporale Venituri din producţia de imobilizări
corporale.

• în cazul stocurilor cumpărate :

3XX = 711
Conturi de stocuri şi producţie în Variaţia stocurilor
curs de execuţie.

Costurile îndatorării

Aşa cum prevede Standardul de Contabilitate Internaţional nr. 23 prin

cheltuielile de împrumut sunt delimitate : cheltuielile cu dobânzile suportate de
o întreprindere în raport cu împrumutul de fonduri , amortismentul primelor de
emisiune sau de rambursare al titlurilor de credit , amortismentul costurilor
accesorii generate de realizarea împrumuturilor şi diferenţele de curs valutar
relative la fondurile împrumutate. Pentru contabilizarea acestor cheltuieli se
pot folosi două tratamente :
Tratamentul contabil de bază. Costurile îndatorării trebuie înregistrate ca o
-
cheltuială în perioada în care au apărut.
Tratamentul contabil alternativ. Costurile îndatorării trebuie înregistrate ca o
-
cheltuială în perioada în care ele sunt suportate , cu excepţia celor care sunt
capitalizate.

37
 Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziţii , construcţiei sau
producerii unui active pe termen lung trebuie capitalizate ca parte a costului
acelui activ.
IAS 29 “raportarea financiară în economii hiperinflaţionste ” , stabileşte că
“impactul inflaţiei este , de obicei , recunoscut în costurile îndatorării. Este
indecvată retratarea în cursul aceleiaşi perioade a cheltuielilor de capital
finanţate prin împrumuturi şi capitalizarea părţii din costurile îndatorării care
compensează inflaţia în timpul aceleiaşi perioade. Această parte a costurilor
îndatorării este recunoscută ca o cheltuială în perioada în care costurile au fost
suportate.
IAS 29 “raportarea financiară în economii hiperinflaţionste” , sugerează
că , în cazul costurilor de îndatorare acestea să fie separate în două
componente , una fiind inflaţia (care trebuie recunoscută ca o cheltuială ) , iar
cealaltă reprezentând costurile reale de îndatorare (care trebuie capitalizate).
Capitalizarea costurilor îndatorării. În cazul în care fondurile sunt
împrumutate special în scopul obţinerii unui activ pe termen lung , suma
costurilor îndatorării ce pot fi capitalizate pentru acel activ trebuie determinată
ca diferenţă între costurile actuale ale îndatorării generate de acele împrumuturi
în timpul perioadei şi orice venit rezultat din investirea temporară a acelor
fonduri împrumutate .
- La determinarea valorii costurilor îndatorării ce pot fi capitalizate de-a
lungul unei perioade , orice venit realizat din investirea acestor fonduri este
dedus din cheltuielile suportate cu împrumuturile.

Operaţii contabile privind cheltuielile.

2.1. Ocazionarea cheltuielilor care cuprinde:

-angajarea ( ex. Aprovizionarea cu stocuri de la terţi prin metoda inventarului
intermitent).
% = 401

38
 Clasa 6 “Furnizori”
“Conturi de cheltuieli”
4426
“TVA deductibilă ”

-consumul propriu care se regăseşte în consumurile efectuate pentru realizarea

procesului de producţie (respectiv desfacere )
Clasa 6 = Clasa 3
“Conturi de cheltuieli” “Conturi de stocuri şi producţie
în curs de execuţie”

-plăţile care îmbracă două aspecte respectiv :

plăţi cu echivalent (prestările de servicii)

% = 40
“Conturi de cheltuieli” “Conturi de terţi”
4426
“TVA deductibilă”

Fără echivalent (datoriile faţă de bugetul statului , asigurările sociale ,

alte bugete locale).

Clasa 6 = 44
“Conturi de cheltuieli” “Bugetul statului , fonduri speciale
şi conturi asimilate”

2.2. Imputarea care se realizează prin decontarea cheltuielilor asupra

rezultatelor obţinute:

121 = Clasa 6
“Profit şi pierdere” “Conturi de cheltuieli”

39
 Menţionăm că excepţie de la această regulă fac înregistrările privind
plusurile de stocuri prin care se creditează cheltuielile şi se debitează conturile
de stocuri şi de asemenea materialele obţinute din declasarea obiectelor de
inventar.

Clasa 3 = 603
“Conturi de stocuri şi “Cheltuieli privind materialele de
producţie în curs de natura obiectelor de inventar”.
execuţie”.

1.3 DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND VENITURILE.

Veniturile unităţii patrimoniale sunt sume încasate sau de încasat pentru:

- pentru bunurile livrate , lucrările executate şi serviciile prestate terţilor ;
- obligaţii legale şi contractuale din partea unor terţi ;
- alte situaţii excepţionale ;
Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului , la venituri se adaugă şi
veniturile din producţia stocată ( pe sold ) şi producţie de imobilizări şi de
asemenea cele din cedarea activelor.
Cifra de afaceri este totalitatea veniturilor din vânza rea producţiei
realizate mai puţin reducerile comerciale respective remizele , rabaturile.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activităţi curente , dar nu diferă ca natură de
veniturile din aceasta activitate.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică
, ca parte integrantă a obiectului său de activitate precum şi activităţ ile conexe
acestora.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente şi care ,
prin urmare , nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat , de
exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

40
Veniturile din activităţi curente se pot regă si sub diferite denumiri cum ar fi :
vânzări , comisioane , dobânzi , dividende.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri , după natura lor ,
astfel:
a) venituri din exploatare , care cuprind:
-venituri din vânzarea produselor , mărfurilor , lucrărilor executate şi
serviciilor prestate;
-venituri din subvenţii de exploatare , reprezentând subvenţiile pentru
acoperirea pierderilor şi pentru acoperirea diferenţelor de preţ , precum şi alte
subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţă ri ) de care
beneficiează unitatea;
-alte venituri din exploatarea curentă , cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare.
b)venituri financiare , care cuprind:
- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din stocuri obţinute;
- alte venituri financiare;
Sumele colectate de persoana juridică in numele unor terţe părţi ,
inclusive în cazul contractelor de mandate sau comision , nu reprezintă venit din
activitatea curentă . În această situaţie , veniturile din activitatea curentă sunt
reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată , de obicei ,
printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul / utilizatorul activului , ţinând
cont de suma oricăror reduceri comerciale.
c) venituri extraordinare ( de exemplu , daunele pretinse de deţinătorii de
poliţe în urma producerii unor calamităţi).

41
 Venituri din vânzarea de bunuri.

În contabilitate , veniturile din vânzarea bunurilor se înregistreaz ă în

momentul predării bunurilor către cumpărători , al livrării lor pe baza facturii sau
în alte condiţii prevăzute în contract , care atestă transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor respective către clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt
îndeplinite următoarele condiţii.
- persoana juridică a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele
semnificative ce decurg din proprietatea bunurilor ;
- persoana juridică nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care
ar fi făcut-o , în mod normal , în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi
nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
- veniturile şi , respectiv , cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi
cuantificate.

Venituri din prestarea de servicii.

Veniturile din presarea de servicii se înregistreaz ă în contabilitate pe

măsura efectuării acestora.

Venituri din dobânzi , redevenţe şi dividende.

Veniturile din dobânzi , redevenţe şi dividende se recunosc astfel:

- dobânzile se recunosc periodic , în mod proporţional , pe măsura generării
venitului respectiv , pe baza contabilităţii de angajamente;
- redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente conform
contractului;

42
-dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţ ionarului de a le
încasa. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiează distinct în funcţie
de natura acestora.
Diminuarea sau anularea constituite se efectuează prin înregistrarea la
venituri în cazul în care nu se mai justific ă menţinerea provizioanelor constituite ,
respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
Clasificarea veniturilor se face în funcţie de următoarele criterii:
- după natură,
- după obţinerea şi realizarea acestora.
Conturile în care sunt reflectate operaţiunile privind veniturile sunt conturi
din clasa 7 “Conturi de venituri” care nu sunt conturi de bilanţ şi au formule
contabile de pasiv. Nici aceste conturi la sfârşitul perioadei de gestiune nu
prezintă solduri. Acestea se prezintă în desfăşurare astfel:

CLASA 7
CONTURI DE VENITURI.

70 CIFRA DE AFACERI.

701 Venituri din vânzarea produselor finite

702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din redevenţe , locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse

71 VARIAŢIA STOCURILOR.

711 Variaţia stocurilor

43
72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI.

721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale

722 Venituri din producţia de imobilizări corporale

74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE.

741 Venituri din subvenţii de exploatare.

7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri.
7412 Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
consumabile.
7413 Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afară.
7414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului.
7415 Venituri din subvenţii de explotare pentru asigurări şi protecţia socială.
7416 Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare.
7417 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor cheltuieli.
7418 Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată .

75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE.

754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverş.

758 Alte venituri din exploatare.
7581 Venituri din despăgubiri , amenzi şi penalităţi.
7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite.
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital.
7588 Alte venituri din exploatare.

76 VENITURI FINANCIARE.

761 Venituri din imobilizări financiare.

7611 Venituri din titluri de participare deţinute la filialele din cadrul grupului.
7612 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi în afara grupului.

44
7613 Venituri din titluri de participare deţinute la întreprinderi asociate din cadrul
grupului.
7614 Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afara
grupului.
7615 Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului.
7616 Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului.
7617 Venituri din alte imobilizări financiare.
762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt.
763 Venituri din creanţe imobolizate.
764 Venituri din investiţii financiare cedate.
7641 Venituri din imobilizări financiare dedate.
7642 Câstiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate.
765 Venituri din diferenţe de curs valutar.
766 Venituri din dobânz.i
767 Alte venituri financiare.

77 VENITURI EXTRAORDINARE.

771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare.

78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTARE LA INFLAŢIE.

781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare.

7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante.
7815 Venituri din fondul comercial negative.
786 Venituri financiare din provizioane.
7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare.
7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor circulante.
788 Venituri din ajustarea la inflaţie.

45
79 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT.

791 Venituri din impozitul pe profit amânat.

Contabilitatea veniturilor din exploatare.

În modelul continental de contabilitate , implicit în cel din tara noastră ,

criteriul de delimitare şi înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare
este cel început cu obţinerea producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi
producţii sau a mărfurilor cumpărate. Totodată , se consideră venituri realizate ,
în funcţie de care se determină rezultatul , numai cele din stadiul de vânzare ,
adică din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile
nelegate de vânzări , cum sunt cele financiare şi , în unele cazuri , cele
excepţionale , sunt considerate realizate în momentul constatării sau încasării ,
după caz.
Tipuri de înregistrări care intervin sunt :
veniturile din producţia stocată , metoda inventarului permanent:
a)

33 = 711
Producţia în curs de execuţie Variaţia stocurilor
34
Produse
36
Animale

Înregistrarea se face la costurile de producţie , sau la preţul prestabilit ,

după caz. Dacă se face la preţul prestabilit conturilor de stocuri li se asociază la
intrarea pe debit conturile de diferenţe în roşu , sau în negru , după caz. Dacă s-
a adoptat modalitatea înregistrării diferenţelor în negru , tipurile de înregistrări
sunt :
- diferenţe nefavorabile , costul de producţie este mai mare decât preţul
prestabilit;

46
 34 = 711
Produse Variaţia stocurilor
348
Diferenţe la preţ de producţie
36
Animale
368
Diferenţe de preţ la animale şi păsări

- diferenţe de preţ favorabile , costul de producţie este mai mic decât preţul
prestabilit;

34 = 711
Produse Variaţia stocurilor
36 348
Animale Diferenţe de preţ la produse
368
Diferenţe de preţ la animale şi păsări

Înregistrările de mai sus se menţin şi în condiţiile metodei inventarului

intermitent , cu deosebirea că este evidenţiat numai stocul final constatat şi
evaluat în cadrul inventarului la cost de producţie. Deci , nu intră în rol conturile
de difernţe de preţ. Totodată , la deschiderea exerciţiului financiar pentru
stocurile iniţiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea :

711 = 33
Variaţia stocurilor Producţia în curs de execuţie
34
Produse
36
Animale

47
 semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistrează prin
b)
relaţiile :
• obţinerea semifabricatelor din producţie proprie ;
341 = 711
Semifabricate Variaţia stocurilor

• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile;

302 = 341
Materiale consumabile Semifabricate

• consumul acestora ;
602 = 302
Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile
consumabile

veniturile realizate cu ocazia vânzării produselor , lucrărilor , prestărilor de

c)
servicii şi mărfurilor ;

4111 = 70
Clienţi Cifra de afaceri
4427
TVA colectată

şi concomitant , în cazul metodei inventarului permanent :

• pentru costul de producţie sau preţul prestabilit privind producţia stocată

vândută ;
711 = 34
Variaţia stocurilor Produse
36
Animale

48
 Dacă evidenţa se ţine la preţ prestabilit , conturilor de stocuri li se asociează
cele care evidenţiează difernţele între costul de producţie şi preţul prestabilit:
• pentru costul de cumpărare al mărfurilor vândute :
607 = 371
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
Dacă evidenţa se ţine la preţ de vânzare , înregistrarea devine :
607 = 371
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
(costul de cumpărare) (preţ de vânzare)
378
Diferenţe de preţ la vânzare
(rabatul aferent preţului de vânzare)

veniturile din producţia de imobilizări , înregistrarea la costul de producţie :

d)

20 = 72
Imobilizări necorporale Venituri din producţia de imobilizări
21 4427
Imobilizări corporale TVA- colectată
23
Imobilizări în curs

venituri din subvenţii pentru exploatare primite la export sau pentru

e)
acoperirea pierderilor privind diferenţele de preţ la produsele subvenţionate ;

445 = 741
Subvenţii Venituri din subvenţii de
exploatare
512
Conturi curente la bănci

f) venituri din creanţele reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi:

49
 4111 = 754
Clienţi Venituri din creanţe reactivate şi
debitori diverşi
461
Debitori diverşi

g) alte venituri din exploatare , neincluse în producţia exerciţiului şi deci în

valoarea adăugată:
• sumele datorate de salariaţi privind debitele , remuneraţii , sporuri sau
adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate :

428 = 758
Alte datorii şi creanţe în legătură Alte venituri din exploatare
cu personalul

• sumele datorate de debitori diverşi , ca urmare a pagubelor produse de

aceştia ;
461 = 758
Debitori diverşi Alte venituri din exploatare

• sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă , cum este

contribuţia părinţilor pentru creşe şi grădiniţe;

512 = 758
Conturi curente la bănci Alte venituri din exploatare
5311
Casa

• valoarea pierderilor din calamităţi , înregistrate iniţial după natura lor , iar
apoi decontarea asupra cheltuielilor excepţionale , exemplu stocuri
calamitate ;
60 = 3XX
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producţie în

50
 curs de execuţie

şi :
658 = 758
Alte cheltuieli de exploatare Alte venituri din exploatare

Contabilitatea veniturilor financiare

În categoria veniturilor finanaciare sunt incluse veniturile din : participaţii ,

titluri de plasament , imobilizările financiare cedate , creanţele imobilizate ,
titlurile de plasament cedate , diferenţele favorabile de curs valutar , dobânzile
cuvenite , sconturile obţinute şi alte venituri financiare.
Tipurile de înregistrări care intervin sunt :

a) dividendele de încasat sau încasate , după caz , de întreprindere pentru

participaţiile la capitalul altor societăţi :

451 = 761
Decontări în cadrul grupului Venituri din imobilizări financiare
461
Debitori diverşi
512
Conturi curente la bănci

b) dividende şi dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale activităţii
de portofoliu ;

461 = 768
Debitori diverşi Alte venituri financiare
512
Conturi curente la bănci

c) dobânzile de încasat sau încasate , după caz , precum creanţele imobilizate;

51
 2676 = 763
Dobânda aferentă creanţelor legate Venituri din creanţe imobilizate
de interesele de participare
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa

d) dividende aferente titlurilor de plasament ;

451 = 762
Decontări în cadrul grupului Venituri din investiţii financiare pe
termen scurt
461
Debitori diverşi
512
Conturi curente la bănci
5311
Casa

e) venituri din titluri de plasament ceda te , pentru diferenţe între preţul de

cesiune şi cel de cumpărare ;

461 = 50
Debitori diverşi Investiţii financiare pe termen scurt
512 764
Conturi curente la bănci Venituri din investiţii financiare cedate
5311
Casa
509
Vărsăminte de efectuat pentru investiţii

52
f) veniturile din diferenţele de curs valutar , rezultate în urma lichidării creanţelor
şi datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exerciţiului
financiar;

16 = 765
Împrumuturi şi datorii asimilate Venituri din diferenţe de curs valutar
267
Creanţe imobilizate
40
Furnizori şi conturi asimilate
41
Clienţi şi conturi asimilate
45
Grup şi asociaţi
46
Debitori şi creditori diverşi
51
Conturi la bănci
53
Casa
54
Acreditive

g) dobânzi cuvenite pentru obligaţiuni şi alte tiltluri de plasament;

5088 = 762
Dobânzi la obligaţiuni şi titluri Venituri din investiţii de
plasament financiare pe termen scurt

h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile

bancare şi din creditele comerciale:

53
 451 = 766
Decontări în cadrul grupului Venituri din dobânzi
461
Debitori diverşi
472
Venituri înregistrate în avans
518
Dobânzi
Remarcă: Problema semnalată în cazul cheltuielilor cu dobânzile privind
varianta continentală de contabilizare se menţine şi în cazul veniturilor din
dobânzi .Înregistrările de mai sus pentru dobânzile evaluate spre a fi încasate la
sfârşitul anului se stornează , iar la încasare , în exerciţiul următor , se debitează
conturile de trezorerie şi se creditează conturile veniturilor din dobânzi .Totodată
, apreciem că problema vizează şi veniturile din dividende.

Contabilitatea veniturilor extraordinare.

Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvenţiilor primite pentru

eliminarea efectelor calamităţilor , pentru reamplasarea activităţilor productive în
zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar
şi din despăgubirile care însoţesc exproprierea unor active pentru cauză de
utilitate publică.

Exemplu:
Ca urmare a construcţiei unei căi ferate de utilitate publică o fâşie din
terenul societătii Martina S.A. a fost expropriat , pentru care urmează să
primească o despăgubire în valoare de 800.000.000 lei . Înregistrarea contabilă
este:

512 = 771
Conturi curente la bănci Venituri din subvenţii pentru evenimente

54
 extraordinare şi altele similare.
Contabilitatea veniturilor din amortizări şi provizioane .

Veniturile din amortizări şi provizioane sunt venituri calculate , determinate

de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri şi a celor
reglementate.
Un venit din amortizări poate interveni numai în mod excepţional , printr-o
schimbare de plan de amortizare , care necesită diminuarea amortizării.
Toate veniturile din amortizări şi provizioane se contabilizează , de regulă ,
la închiderea exerciţiului financiar , în cazul ieşirii activelor pentru care s-au
constituit provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării parţiale sau totale a
unor provizioane rămase fără obiect.

Tipul de înregistrare privind veniturile din amortizări şi provizioa ne este:

15 = 78
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli . Venituri din provizioane şi ajustarea
la inflaţie.
28
Amortizări privind imobilizările.
29
Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.
39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi
producţiei în curs de execuţie.
49
Provizioane pentru deprecierea creanţelor.
59
Provizioane pentru deprecierea conturilor de
Trezorerie.

55
 Operaţiuni contabile privind veniturile  :

În operaţiunile contabile veniturile se pot grupa în două categorii:

4.1.Crearea veniturilor:

- Producţia – Obţinerea produselor finite.

345 = 711
Produse finite Variaţia stocurilor.
348
Diferenţe de preţ la produse finite.
-facturarea

411 = %
Clienţi. Clasa 7
Conturi de venituri.
4427
TVA colectată.

- Încasarea.

Clasa 5 = 411
“Conturi de trezorerie” “Clienţi”
(413 “Efecte de primit”)
sau
Clasa 5 = 704
“Conturi de trezorerie” “Venituri din lucrări executate
şi servicii prestate”
(706 “Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii”)

56
4.2 Încorporarea veniturilor în rezultate.

Clasa 7 = 121
“Conturi de venituri” “Profit şi pierdere”

Organizarea contabilităţii veniturilor se face pe categorii de venituri după

natura acestora.
Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi
analitice , în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit
necesităţilor proprii.
Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în
participaţie se contabilizează distinct de către unul din asociaţi , conform
prevederilor contractului de asociere.
La sfârşitul perioadei de raportare , cheltuielile şi veniturile înregistrate pe
nature se transmit pe baza de decont fiecărui asociat în vederea înregistrării
acestora în contabilitatea proprie.

CONTABILITATEA REZULTATELOR

Potrivit art.19 alin 1 din Legea contabilităţii 82/1991 rezultatele se

determină lunar , cumulat de la începutul anului.
În acest sens , conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se
înregistrează , în funcţie de natura lor , veniturile , respectiv , cheltuielile se
închid, provizoriu , prin rezultatul exerciţiului.
Rezultatul definitiv al exerciţiului se stabileşte anual şi reprezintă soldul
final al contului de profit şi pierdere.
Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor
lucrări:
contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor obţinute în cursul fiecărei luni şi
a)
cumularea lor;

57
 contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor;
b)
contabilizarea provizioanelor deductibile lunar;
c)
delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans , care
d)
poate îmbrăca două variante:
-delimitarea cheltuielilor şi veniturilor între exerciţiile anuale.
-delimitarea cheltuielilor şi veniturilor între luni aparţinând exerciţiului ;
Rezultatul brut al exerciţiului este de fapt diferenţa î ntre veniturile totale şi
cheltuielile totale. El se mai poate exprima şi sub forma sumei dintre rezultatul
curent al exerciţiului şi rezultatul excepţional.

Rc=(Vexp-(+) CHexp)(+)-(Vfin-(+)Chfin)

Rexc =Vexc +(-)Chexc

Rb=RC+(-)Rexc

Rb=Vt+Cht

Asupra rezultatului brut al exerciţiului corectat cu cheltuielile deductibile şi

cele nedeductibile stabilită prin lege , se aplică cota de impozit pe profit (25%)
pentru unităţile economice. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de
natura barurilor , cluburilor de noapte , discoteci şi cazinouri , impozitul nu poate
fi mai mic de 50% din veniturile aferente acestor activităţi.

Impozitul pe profit.

Imp=K%*(Rb+Chned-Chded)

Rnet=Rb-Imp pr

Unde de fapt
Rb+Chned-Chded=Rfiscal

58
Rezultatul net al exerciţiului va fi:

Rnet=Rb-Imp pr

În cazul microîntreprinderilor impozitul pe suma totală a veniturilor

trimestriale se calculează astfel:

Ipr=1,5%*∑VT

În acest caz rezultatul net va fi:

Rnet=∑VT-∑ChT-Ipr

Rezultatul net al exerciţiului este soldul contului 121 “profit şi pierdere” –

cont bifuncţional - care în cazul că este creditor poartă denumirea ş i de profit de
repartizat , respectiv sume care se distibuie potrivit destinaţiilor legale (reserve ,
dividende).

Contabilizarea se va realize astfel :

129 = %
“Repartizarea 106 -valoarea rezervelor
profitului” “Rezerve”
1012 -majorarea capitalului
“Capital subscris social” social
117 -valoarea dividendelor
“Rezultatul reportat” participarea salariatilor la
profit , vărsăminte din
profitul net al regiilor
autonome , surse proprii
de finanţare.

59
1.4 ABORDĂRI INTERNAŢIONALE PRIVIND CHELTUIELILE ,
VENITURILE ŞI REZULTATELE

Venituri prin prisma IAS 18 “Venituri”

Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în

cursul activităţilor obişnuite ale acesteia , atunci când acest flux se
materializează în creşteri ale capitalului propriu , altele decât creşterile datorate
contribuţiilor din partea participanţilor la acest capital propriu.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau la
care poate fi decontată o datorie de bunăvoie între părţi aflate în
necunoştinţă de cauză , în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat
obiectiv.
Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de
către societate în nume propriu. Sunt excluse din venituri colectate în numele
unor terţe părţi , cum ar fi taxele pentru bunuri şi servicii , TVA , care nu sunt
beneficii economice de primire de către întreprindere şi nu au ca rezultat
creşteri ale capitalului propriu.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de
primit. Suma veniturilor dintr-o tranzacţie este determinată de obicei printr-un
acord între societate şi cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează
la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit , ţinând cont de suma
oricăror reduceri comerciale şi a oricăror rabaturi cantitative acordate de
societate.
Mijlocul de plată este de regulă numerarul sau echivalent de numerar , iar
suma veniturilor este dată de suma numărului sau echivalentului de numerar
primit sau de primit. Valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin
actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor , utilizând în acest scop rata
dobânzii aferente perioadei respective. Diferenţa dintre valoarea justă la data
recunoaşterii venitului şi suma nominală a mijlocului de plată este recunoscută
ca venit din dobânzi.

60
 Criteriile de recunoaştere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate
pentru fiecare tranzacţie , pentru a putea reflecta realitatea economică.
Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie făcut în momentul în care sunt
satisfăcute următoarele condiţii:
a) întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele
semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor.
b) întreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi
făcut-o în mod normal în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai
deţine controlul efectiv asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluat în mod rezonabil;
d) este probabil să fie generate către întreprindere beneficii economice
asortate tranzacţiei;
e) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod rezonabil.

Venituri din prestarea serviciilor.

Atunci când rezultatul unei tranzacţii ce implică presarea de servicii poate

fi estimat în mod rezonabil , venitul asociat tranzacţiei trebuie să fie
recunoscut în funcţie de sediul de execuţie a contractului la data închiderii
bilanţului. Rezultatul unei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil atunci
când sunt satisfăcute următoarele condiţii:
a) suma veniturilor pot fi estimate în mod rezonabil;
b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate
către societate;
c) studiul de execuţie al contractului la data de închidere a bilanţului poate fi
evaluat în mod rezonabil;
d) costurile apărute pe parcursul contractului şi costurile de finalizare a
contractului pot fi evaluate în mod rezonabil.
Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzacţiilor
respective nu pot fi evaluate în mod rezonabil , în asemenea cazuri orice mijloc
de plată este recunoscut ca datorie.

61
Recunoaşterea veniturilor pe măsura execuţiei contractului , este denumită în
mod curent ”metoda procentului de execuţie”. Potrivit acestei metode ,
veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate
serviciile.
Veniturile din dobânzi trebuie recunoscute periodic, proporţional pe baza
randamentului efectiv al activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata
dobânzii necesară pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrări de numerar ,
aşteptate pe durata de viaţa a activului pentru a egala valoarea contabilă
iniţiala a acestuia. Redevenţele trebuie recunoscute pe baza contabilităţii de
angajamente , conform realităţii economice a contractului.

IAS 11 CONTACTELE DE CONSTRUCŢII

IAS 11 “Contracte de construcţii” defineşte contractul de construcţii

după cum urmează : ” un contract de construcţii este un contract negociat în
mod particular pentru construirea unui activ sau a unei combinări de active care
se află într-o strânsă interdependenţă în ceea ce priveşte tehnologia şi
funcţionarea sau utilitatea lor finală”.
Principala problemă în cazul contractelor de construcţii o constituie
alocarea veniturilor şi costurilor contractuale de construcţie, dat fiind că acest
gen de contracte, de regulă, se întind pe mai mulţi ani.

Venituri contractuale.
Veniturile contractuale trebuie să cuprindă următoarele elemente , în
măsura în care este posibil a fi obţinute şi pot fi evaluate rezonabil :
- valoarea iniţială a veniturilor agreate în contract şi ;
- modificările apărute pe parcursul desfăşurării contractului , creanţele şi plăţile
de stimulare:
a) în limita sumei probabil a fi deţinută ca venit ;
b) care se pot evalua în mod credibil ;

62
 Venitul contractual este evaluat la valoarea justă a contraprestaţiei
primite sau de primit. Evaluarea venitului contractual este afectată de o
multitudine de incertitudini care depind de rezultatul evenimentelor ulterioare.
Evaluările trebuie revizuite pe măsură ce incertitudinile sunt reevaluate şi apar
evenimente noi. Prin urmare valoarea veniturilor contractuale poate creşte sau
descreşte de la o perioadă la alta.

Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor contractuale

Când rezultatul unui contract poate fi estimat în mod credibil , costurile şi

veniturile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli şi venituri prin
raportare la stadiul de realizare a contractului respectiv la data bilanţului.
O pierdere preconizată în contractul de construcţii trebuie recunoscută
imediat ca o cheltuială.
În cazul contractului cu preţ fix rezultatul acestuia este estimat credibil dacă
sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- venitul contractual este evaluat credibil ;
- este posibil ca beneficiile economice asociate contractului să fie generate
către întreprindere ;
- costurile contractuale necesare terminării contractului , precum şi stadiul de
îndeplinire a contractului la data bilanţului sunt evaluate credibil ;
- costurile aferente contractului pot fi identificate şi evaluate credibil , astfel
încât ele să fie comparate cu estimările precedente ;
În cazul contractului “ cost plus” rezultatul este estimat credibil dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- este posibil ca beneficiile economice asociate contractului să fie generate
către întreprindere;
-costurile contractuale , fie că sunt sau nu rambursabile , pot fi identificate şi
evaluate credibil.
Contractul cu preţ fix este un contract de construcţie în care
antreprenorul este de acord cu un preţ fix (preţ convenit la începutul

63
contractului) sau cu o rată fixă pe unitatea de produs finit, contract care în
unele cazuri cuprinde clauza de eşalonare a preţurilor.
Contractul cost plus este un contract de construcţie în care
constructorul regrupează costurile permise sau altfel definite , plus un procent
din aceste costuri sau un onorariu fix.

CAPITOLUL II

64
ORGANIZAREA CHELTUIELILOR , VENITURILOR Ş I REZULTATELE
LOR LA SOCIETATEA COMERC IALĂ “GES” S.A.

1 DOCUMENTE UTILIZATE ŞI FLUX INFORMATIONAL.

Datele şi informaţiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt

consemnate în cadrul documentelor contabile. Prin şi pe baza acestor documente
se formalizează în scris şi se organizează material procesele de culegere ,
prelucrare , stocare şi transmitere a datelor.
Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate şi netipizate.

2 DOCUMENTE JUSTIFICATIVE.

Operaţiile economice şi financiare se consemnează în momentul efectuării lor în

documentele justificative. Aşa cum prevede Legea Contabilităţii “orice operaţie
patrimonială se consemneaza în momentul efectuării ei într-un act înscris care stă
la baza înregistrărilor în contabilitate , dobândind astfel calitatea de document
justificativ ”.
Pe această cale se asigură datele de mişcare în sistemul informaţional contabil şi
se fundamenteză înregistrarea proprie contului.

2.1. Conţinutul documentelor justificative.

Este format din următoarele elemente principale:

-denumirea , numărul şi data documentului , denumirea şi sediul unităţii
patrimoniale , serviciul şi sectorului , după caz , care a întocmit documentul ,
menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţ iei , dacă este cazul
conţinutul operaţiei economice şi financiare , iar valorile aferente operaţiilor
economice şi financiare efectuate , semnăturile persoanelor care răspund de
efectuarea operaţiilor , ale celor care avizează şi ale celor în drept să aprobe
65
operaţiile respective , alte elemente menite să asigure consumarea completă a
operaţiilor în documentele justificative.

2.2 Întocmirea şi prelucrarea documentelor justificative.

În principiu , documentele justificative sunt întocmite la locul de munc ă în

cadrul căruia se produce operaţia sau participă la înfăptuirea ei.
Întocmirea se face pe formulare tipizate sau netipizate , după caz , iar
completarea se face manual sau cu tehnică de calcul. După completare ,
documentele justificative sunt supuse operaţiei de prelucrare . Ea constă în
sortarea documentelor pe operaţii , exprimarea în etalon monetar a mărimii
operaţiilor economice şi financiare , dacă este cazul , precontabilizarea prin
cumularea mai multor documente justificative şi deţinerea pe această cale a
documentelor centralizatoare , verificarea de formă aritmetică şi de fond
(legalitatea , realitatea , oportunitatea , necesitatea şi economicitatea operaţiilor
consumate în document iar în final , înregistrarea în contabilitate.

2.3 Corectarea erorilor din documentele justificative.

Erorile constatate cu ocazia întocmirii , verificării şi înregistrării

documentelor se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite ,
în toate exemplarele , şi prin scrierea , deasupra lor a textului sau cifrei corecte.
Corectura se confirmă prin semnătura persoanei sau persoanelor care au
întocmit documentul justificativ menţionându-se şi data efectuării operaţ iei. Nu
sunt admise corecturi privind disponibilităţile băneşti şi alte operaţii prevăzute
prin dispoziţii legale. În acest caz , documentul greşit se anulează fără a se
detaşa din carnetul respectiv . Pentru documentele care consemnează operaţii de
predare-primire a valorilor materiale ,corectarea trebuie confirmată prin
semnatură , atât a predatorului cât şi a primitorului.
În cazul completării documentelor în sistem informatic corecturile sunt admise
numai înainte de prelucrarea acestora , menţionându-se data corecturii şi

66
semnătura celui care a făcut modificarea. Documentele înscrise în listele de
erori , anulări sau corecturi , pe baza cărora se fac modificările în bazele de
date , trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de unitatea
beneficiară.

2.4 Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale

întreprinderii.

Potrivit prevederilor art.6 alin 2. din Legea Contabilităţii nr.72/1991 precum

şi a celorlalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor
comune şi celor cu regim special utilizate în activitatea financiară şi contabilă,
orice operaţie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un
înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate , dobândind astfel calitatea
de document justificativ.
Documentele justificative cuprind , de regula , următoarele elemente
principale:
- denumirea documentului;
- denumirea sediului întreprinderii care întocmeşte documentele;
- numărul şi data întocmirii acesteia;
- mentinerea părtilor care participă la efectuarea operaţiei patrimoniale;
- conţinutul operaţiei patrimoniale şi dacă este cazul temeiul legal al efectuării
acesteia ;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiei efectuate;
- numele şi prenumele precum şi semnăturile persoanelor care le-au î ntocmit ,
vizat şi aprobat , după caz;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţ iilor efectuate;

3 REGISTRELE DE CONTABILITATE

Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative

67
 Potrivit prevederilor articolului 25 din Legea Contabilităţii nr. 72/1991
registrele de contabilitate , precum şi documentele justificative , care stau la
baza înregistrărilor în contabilitate , se păstrează timp de 10 ani , în arhiva
persoanelor prevăzute la articolul 1 din lege cu începere de la data încheierii
exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite , cu excepţia ştatelor de salarii care
se păstrează timp de 80 de ani.
Registrele de contabilitate sub forma unor caiete (registre legate) , fise sau
situaţii şi listări informatice ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru
care se ţin.
Definite prin prisma sistemului informaţional contabil registrele de
contabilitate reprezintă documente cu ajutorul cărora se realizează înregistrarea
cronologică şi sistematică a operaţiilor economice şi financiare în contabilitate ,
furnizând informaţii privind situaţia patrimoniului.
Legea contabilităţii şi Regulamentul privind aplicarea acestei legi prevăd:
principalele registre ce se folosesc sunt:
a) registrul jurnal
b) registrul inventar
c) registrul cartea mare

3.1 Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu folosit

pentru înregistrarea operaţiilor economico-financiare în ordinea efectuării lor în
timp. Importanţa lor consta în cunoaşterea relajului valoric al operaţiilor pe o
anumită perioada de timp şi justificarea înregistrării lor în contabilitatea
sistematică.
O dată cu sporirea volumului operaţiilor contabile s-au diferenţiat două
categorii de registre jurnal : auxiliare şi generale.
Registrele auxiliare capătă forma:
-jurnalul aprovizionărilor;
-jurnalul de încasări şi plăţi;
-jurnalul pentru operaţii diverse;

68
 Registrul jurnal e un centralizator , fiind destinat redării înregistrarii sintetice
pe baza registrelor auxiliare.

3.2 Registrul carte-mare este folosit pentru înregistrarea şi gruparea

operaţiilor economice şi financiare în raport de natura lor , iar în cadrul fiecărei
grupări în ordinea efectuării lor în timp.
Ele capătă forme variate , mai des folosite fiind:
fişele de cont pentru operaţii diverse utilizate pentru evidenţa analitica a
a)
furnizorilor , a clienţilor , a creditorilor.
Fişele de cont pentru valori materiale folosite pentru evidenţa analitica a
b)
valorii materiale.

3.3 Registrul inventar.

Registrul inventar cuprinde două parti:

-listele de inventariere;
-recapitularea inventarului;
În cadrul recapitulării datele prelucrate din listele de inventariere sunt grupate pe
structurile patrimoniale de activ şi cele de datorii.

4 DOCUMENTE CONTABILE DE SINTEZĂ.

Documentele contabile de sinteză sau situaţiile financiare reprezintă un

sistem de indicatori economico-financiari ce caracterizează situaţia patrimoniului
şi rezultatele obţinute.
Documentele de sinteză şi raportare se compun din:
-bilanţul contabil (contul situaţiei patrimoniale )
-contul de rezultate (contul de profit şi pierdere)
-anexa la bilanţ
-raportul de gestiune

69
5 RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR.

Are loc în cazul în care sunt pierdute , sustrase sau distruse. Operaţia de
reconstituire are loc în termen de 30 de zile cu respectarea normelor stabilite de
lege prin legislaţia contabilă. Pentru reconstituire se întocmeşte pentru fiecare
caz în parte câte un dosar distinct.
În cazul în care documentul contabil emană de la altă unitate ,
reconstituirea se face de către acesta la cererea scrisa a conducătorului unităţ ii
solicitante. Unitatea emitentă va trimite la cel mult 10 zile de la primirea cerer ii ,
actul reconstituit , unitaţii solicitatoare.
În cazul găsirii ulterioare a originalului documentelor pierdute sau sustras e
actul reconstituit se anulează pe baza unui proces verbal împreuna cu care se
ataşează la dosarul de reconstituire.

6 FORMELE DE CONTABILITATE.

Formele de contabilitate adoptate în cadrul noului sistem contabil al

întreprinderii sunt:
-forma clasică
-forma centralizată sau pe jurnale multiple
-forma maestru-şah
* În cadrul tuturor formelor de contabilitate se folosesc , în principal aceleaşi
genuri de registre:
-registrul jurnal
-registrul monetar
-registrul cartea-mare
-balanţa conturilor

6.1 Forma de contabilitate clasică sau jurnalul unic.

70
 Se aplică în întreprinderile mici unde volumul operaţiilor ce pot fi înregistrate
zilnic este limitat , fără a fi necesară diviziunea muncii contabile. Se utilizează
într-o forma corelată urmatoarele registre : jurnalul unic , pentru înregistrarea
cronologică; cartea mare , pentru evidenţa sistematică şi analitică; registrul
inventar, pentru inventarierea patrimoniului; balanţa conturilor, pentru
centralizarea şi verificarea periodică a exactităţii datelor şi situaţiile financiare,
pentru sintetizarea informaţiilor privind situatia patrimoniului şi rezultatele
obţinute.

6.2 Forma de contabilitate centralizată sau pe jurnale multiple.

Reprezintă un sistem de jurnale şi cărţi-mari adaptate diviziunii muncii

contabile în condiţiile creşterii şi repetabilităţii volumului de operaţ ii. În această
situaţie jurnalul unic este înlocuit cu un sistem de jurnale auxiliare (denumite şi
analitice ) , structurate pe tipuri de operaţii repetitive. Totodată , fiecare tip de
jurnal trebuie să corespundă unui singur cont care să fie debitat sau creditat prin
debitul sau creditul a o serie de alte conturi.
Exemplu : jurnalul pentru vânzări este pentru debitul contului “Clienţi”. În
cazul aprovizionărilor , jurnalul va fi pentru creditul contului “ Furnizori”.
În general , se utilizează următoarele jurnale auxiliare : jurnalul pentru
vânzări , jurnalul pentru aprovizionări (cumpărări ), unul sau mai multe jurnale
de trezorerie (operaţii de casă , operaţii bancare ) , jurnalul pentru operaţii
diverse. Pentru fiecare tip de jurnal se creează o carte-mare analitică ce
grupează şi înregistrează pe debit şi credit operaţiile specifice contului în cauză.
Remarcă. În cele mai multe cazuri registrele carte-mare auxiliară se
circumscriu numai la evidenţa analitică a clienţilor şi furnizorilor
La sfârşitul fiecărei luni se fac operaţii de report şi de închidere a jurnalelor
analitice. În acest scop , toate înregistrările din jurnalele analitice sunt grupate şi
însumate la nivel de cont sintetic , fiind transcrise în jurnalul unic denumit
jurnalul general sau centralizator.

71
 Înregistrările efectuate în jurnalul centralizator sunt apoi transcrise în
cartea-mare generală deschisă pentru fiecare cont sintetic , cu structura similară
celei din sistemul clasic. Sistemul de contabilitate ce ntalizată se regăseşte prin
formele de contabilitate pe jurnale şi cea maestru-sah.

6.3 Forme de contabilitate pe jurnale aplicate în contabilitatea din

România.

Trăsătura de bază a acestei forme de contabilitate este cea a folosirii

jurnalelor multiple pentru înregistrarea cronologică şi sistematica numai în
creditul conturilor dezvoltat pe conturi corespondente debitoare. Prin
centralizarea şi cumularea debitului fiecarui cont ce se regăseşte în diferite
jurnale , în funcţie de conturile creditoare cu care are corespondenţa , se
realizează înregistrarea sistematică în cartea-mare la sfârşitul lunii , pentru
rulajul debitor al contului respectiv. Formularele folosite in cadrul acestei forme
de contabilitate sunt : jurnalele multiple , situaţiile pentru debitul unor conturi şi
cartea-mare.
Jurnalele multiple servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică proprie
creditelor conturilor sintetice , iar în unele cazuri şi pentru conturile analitice.
Înregistrările în jurnale se fac în tot cursul lunii sau numai la sfârşitul lunii, direct
pe baza documentelor justificative.
Pentru unele conturi , pe langă jurnalul privind operaţiile de debit ;
exemplu:pentru debitul conturilor de casă şi debit.
Contabilitatea analitica se ţine direct pe jurnale (pentru unele conturi) sau
cu ajutorul altor formulare specializate în acest sens (fişe de cont analitic pentru
valori materiale , fişe de cont pentru operaţii diverse).
Cartea-mare se utilizează pentru stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe
conturi sintetice din planul de conturi.
Pe baza jurnalelor multiple deschise pentru creditul conturilor se
întocmeşte registrul jurnal general. În acest scop formulele contabile (articole
contabile )

72
centralizatoare se stabilesc direct pe baza jurnalelor multiple. Pe baza jurnalului
general se fac înregistrările în cartea-mare folosind ca modele de f ormulare
registrele carte-mare şah sau fişa de cont pentru operaţii diverse.

6.4 Forma de contabilitate maestro-sah sau pe conturi

corespondente.

Trăsătura de bază a formei de contabilitate maestru-sah este cea a

dezvolt2rii pe conturi corespondente atât a rulajului debitor cât şi a celui creditor
al conturilor sintetice. În ceea ce priveste contabilitatea analitică , aceasta capătă
diverse structuri în raport de metodele folosite pentru evidenţa activelor şi
pasivelor , evidenţa şi calculul conturilor şi rezultatelor.
Înainte de a fi înregistrate , documentele justificative sunt supuse
prelucrării contabile (sortarea pe feluri de operaţii , verificare , evaluare,
control ). Dacă pentru acelaşi fel de operaţii există mai multe documente
justificative , acestea se totalizează zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul
formularelor de tipul document cumulativ , întocmit fie pentru debitul , fie pentru
creditul contului care reflectă asemenea operaţii. Pentru înregistrările care nu au
la bază documente cumulative se întocmesc note de contabilitate.
Principalele formulare care se utilizează sunt: jurnalul de înregistrare , fişa
sintetică şah , balanţa conturilor şi registrele auxiliare folosite pentru evidenţa
analitică.
-registrul jurnal este folosit pentru înregistrarea cronologică a operaţ iilor
economice şi financiare şi stabilirea rulajului lunar al acestora.
-cartea-mare şah (cu conturi corespondente) serveşte la evidenţa sintetica a
operaţiilor economice şi financiare. Atât pentru debitul , cât şi pentru creditul
fiecărui cont sintetic se foloseşte acelaşi model de fişa.
-registrele de contabilitate analitică capătă forma fişelor de cont analitic
pentru valori materiale , fişelor de cont pentru operaţii diverse , situaţiilor şi altor
formulare specifice folosite în acest scop.

73
 -balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza fişelor sintetice şah. În cadrul
său se stabilesc soldurile şi rulajele cumulate de la începutul anului, pentru
fiecare cont sintetic în parte. De asemenea , pe baza înregistrărilor din
contabilitatea analitica se întocmesc balanţe lunare pentru conturile analitice.
6.5 Forma de contabilitate informatică.

Reprezintă adaptarea formelor de contabilitate prezentate mai înainte prin

folosirea tehnicii electronice de calcul. Ciclul contabil de prelucrare a datelor are
la intare în calculator formula contabilă. Pe baza ei , se clădeşte întregul sistem
de stocare şi prelucrare a datelor. Pe baza datelor introduse în calculator se
editează obligatoriu registrul-jurnal care constituie evidenţa cronologică. Acelaşi
jurnal serveşte şi la verificarea şi validarea datelor introdus e in calculator.
Editarea registrelor cartea-mare este , după caz , obligatorie sau
facultativă, în raport cu decizia utilizatorului de sistem informatic. Dacă se reţine
varianta facultativă , registrele sunt editate selectiv la cererea consumatorului de
informaţie.

7 METODOLOGIA DE LUCRU FOLOSITĂ ÎN UNITATE.

Materia primă , materialele şi piesele de schimb recepţionate în deozitul de

materiale al S.C. GES S.A. sunt verificate şi se întocmesc NIR – urile (note de
intrare - recepţie ) în termen de 48 ore , înregistrându – se cantităţile intrate în
fişele de magazie ; gestionarul acordă codul corespunzător articolului iar
contabilul îl va înregistra în una din categoriile următoare :
- materii prime (identificate direct pe produs )
- materiale auxiliare (identificat pe fiecare produs )
- piese de schimb (identificat pe acelaşi utilaj )
- ambalaje
- materiale consumabile
“Producţie” pe baza normelor de consum şi a cantităţii de producţie ce
urmează a se realiza în luna respectivă , întocmeşte fişele limită cu consumul

74
specific de materii prime şi materiale de ambalaj , pe care le transmite la
începutul lunii fiecărei secţii. Pe baza acestor fişe limită , fiecare secţie ridică în
cursul lunii de la depozite necesarul zilnic de materii , evidenţa cantităţilor
ridicate fiind ţinute cu aceste fişe. La sfârşitul lunii se stabileşte consumul total
de materii prime pentru fiecare fişă limită şi se operează în fişa de magazie.
Pentru consumul de materiale , fiecare secţie întocmeşte bon de consum pe baza
căruia ridică de la magazie necesarul pentru procesul de producţie.
La depozitul de materiale se operează pe calendar bonurile de consum şi
fişele limită , întocmindu-se o situaţie de consum ce se înregistrează la biroul de
contabilitate.
În cadrul compartimentului contabilitate sunt verificate aceste situaţii de
consum cu bonurile de materiale folosite şi se înregistrează în regstrul jurnal.
Jurnalul consumurilor se ţine în ordine cronologică căutând direct fiecare material
atât în contul contabilităţii de gestiune cât şi în conturile contabilităţii generale.
Pe baza jurnalelor se întocmesc balanţele de verificare pe secţii , pe baza cărora
s efface postcalculul.
Pentru buna desfăşurare a activităţii societăţii se mai efectuează o serie de
cheltuieli care sunt decontate pe bază de factură emisă de către furnizori.
Fişa consumurilor mijloacelor de transport se ţine pe fiecare mijloc de
transport , urmând ca totalul cheltuielilor effective colectat din fiecare fişă să fie
egal cu totalul cheltuielilor de transport.

7.1 Particularităţi privind documentele primare justificative

utilizate de societate.

• fişa de cont pentru operaţiile diverse – serveşte la ţinerea evidenţei anlitice a

conturilor de clienţi , furnizori , debitori , creditori (la unitatea care utilizează
forma de înregistrare maestro-şah ).
* balanţa de verificare e folosită la :
• verificarea exactităţii înregistrării.
• controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi analitică

75
 • intocmirea (raportărilor trimestriale ) bilanţului anual precum şi a conturilor
de profit şi pierdere.
- Registrul jurnal.
• document obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a mişcării
patrimoniului unităţii.
• proba de litigi.
1 chitanţa fiscală - serveşte ca document de deducere a TVA în cazul cu mpărării
de bunuri şi prestărilor de servicii când plata aceasta se face în numerar
document , în cazul în care unii agenţi economici sunt scutiţi de obligaţ ia emiterii
unei facturi potrivit legii, documente justificative de înregistrare în contabilitate;
2 chitanţa - document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la
casieria unităţii şi de înregistrare în jurnalul de casă şi în contabilitate;
5 factura fiscală - este un document pe baza căruia se întocmeş te instrumentele
de decontare a produselor şi mărfurilor livrate , lucrărilor executate sau serviciilor
prestate;
- document de însoţire a bunurilor livrate pe timpul transportului ;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului;
- declaraţia impunere a profitului impozabil pentru combustibilii mari – serveşte
la calculul profitului impozabil şi a impozitului pe profit către contribuabilii mari;
- declaraţia pentru stabilirea impozitului pe clădiri şi de alte construcţii şi a taxei
pentru folosirea terenului proprietate de stat în cazul contribuabililor persoanelor
juridice;
- declaraţia pentru scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport.

8 ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND CHELTUIELILE ÎN CADRUL

SOCIETĂŢII “GES” S.A.

1 Se bagă în consum materii prime

[601=301] 8000000

76
2 Se înregistrează uzura materialelor de natura obiectelor de inventar
[603=303] 600000

3. Se achită factura energiei electrice şi apei , TVA 19 %

% =5311 2380000
605 2000000
4426 380000
4. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute ;

% = 371 12000000
10000000
607
378 1000000
4428 1000000

5. Societatea efectuează cheltuieli cu combustibilul , materiale pentru ambalat şi

piese de schimb conform facturilor terţilor , TVA=19%

5.1 % = 401 476000

6022 400000
4426 76000

5.2 % = 401 595000

6023 500000
4426 95000

5.3 % = 401 357000

6024 300000
4426 57000

6. Înregistrarea cheltuielilor de protocol , reclamă şi publicitate ;

% = 401 952000

77
 623 800000
4426 152000

7. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul ;

% = 401 1071000
624 900000
4426 171000

8. Înregisrarea cheltuielilor poştale , fax şi telefon ;

% = 401 714000
626 600000
4426 114000

9. Înregistrarea comisionului pe baza extrasului de cont ;

[627=5121] 300000
10. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului

[641=421] 18000000

11. Se înregistrează CAS (23,33% )

[6451=4311] 1710000

12. Se înregistrează şomajul (1%)

[6452=4371] 180000

13. Se înregistreză CASS (6,5%)

[6453=4313] 1170000

78
Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli :

121 = % 45460000
601 8000000
603 600000
605 2000000
607 10000000
6022 400000
6023 500000
6024 300000
623 800000
624 900000
626 600000
627 300000
641 18000000
6451 1710000
6452 180000
6453 1170000

9 ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND VENITURILE ÎN CADRUL

SOCIETĂŢII “GES” SA.

1. Se obţin produse finite conform documentului “bon de predare” ;

[345=711] 8000000

2. Livrare produse finite către clienţi cu documentul “factură” ;

411= % 10115000
701 8500000
4427 1615000

79
 Vânzare mărfuri cu documentul “chitanţă fiscală ”;
3.

5311= % 9520000
707 8000000
4427 1520000

4. Livrare ambalaje cu documentul “aviz de însoţire , TVA 19 % ” ;

418 = % 600000
708 500000
4428 100000

5. Înregistrarea realizării în atelierul propriu de tâmplăriea a unor boxpaleţi

pentru expedierea produselor ;

212 = 722 9000000

6. Înregistrarea subvenţiei de la stat de 3000000 lei pentru acoperirea pierderilor

la produsele subvenţionate şi urmează să primească o subvenţie de 2000000 lei
pentru acoperirea creşterilor de preţ estimate în trimestrul următor;

% = 741 5000000
5121 3000000
445 2000000
7. Se înregistrează venituri din vânzarea activelor ;

411= 7583 2000000

8. Înregistrarea dobânzii aferente împrumuturilor acordate pe termen lung pe

baza extraselor de cont.

2678=763 5000000

80
9. Înregistrarea veniturilor din diferenţele de curs valutar.

5412 = 765 3000000

10. Înregistrarea veniturilor din dobânzi la disponibilităţile din bancă.

[5121=766 ] 5000000

10 ÎNREGISTRAREA CONTABILITĂŢII PRIVIND CONTURILE DE

REZULTATE ÎN CADRUL SOCIETĂŢII “GES” SA.

1. Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli.

121 = % 45460000
601 8000000
603 600000
605 2000000
607 10000000
6022 400000
6023 500000
6024 300000
623 800000
624 900000
626 600000
627 300000
641 18000000
6451 1710000
6452 180000
6453 1170000

81
2. Se înregistreză închiderea conturilor de venituri.
% = 121 53000000
8500000
701
8000000
707
500000
708
711 8000000
722 9000000
741 5000000
7583 2000000
763 5000000
765 3000000
766 4000000

În urma operaţiilor prezentate este stabilit rezultatul sub formă de profit ca

diferenţă între venituri şi cheltuieli :

PROFIT = VENITURI - CHELTUIELI

TOTALE TOTALE
PROFIT = 53000000 – 45460000 = 7540000 lei

IMPOZITUL PE = PROFIT * COTA DE IMPOZITARE

PROFIT IMPOZABIL

IMPOZITUL PE = 1885000
PROFIT

Înregistrarea impozitului pe profit :

691 = 441 1885000

Repartizarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

82
 121= 691 1885000

CAPITOLUL III

ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI

CHELTUIELILOR , VENITURILOR Ş I REZULTATULUI.

1 NECESITATEA ANALIZEI

83
 În scopul cunoaşterii fenomenelor şi proceselor economice , apare
necesară analiza care înseamnă o metodă de cercetare bazată pe
descompunerea unui obiect sau a unui fenomen în părţile sale componente , în
elementele sale simple. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului se
cercetează fiecare parte componentă , se stabilesc relaţiile de cauzalitate
factorii care le generează , se formulează concluzii şi se conturează cadrul
activităţii viitoare.
Analiza economica cercetează activităţile sau fenomenele din punct de
vedere economic , respective al consumului de resurse şi al rezultatelor
obţinute. Esenţialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a
relaţiilor structural funcţionale şi a celor de cauză-efect.

2 Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a

cheltuielilor , veniturilor şi rezultatelor.

Pentru caracterizarea dimensiunii activităţii întreprinderii , pentru aprecierea

rezultatelor şi urmărirea performanţelor sale comerciale se folosesc indicatorii:
-cifra de afaceri;
-producţia exerciţiului;
-marja brută ;
-valoarea adaugată;

2.1 Analiza cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri reprezintă un indicator esenţial pentru precizarea locului

societăţii comerciale în sectorul de activitatea poziţiei acesteia pe piaţă a
capacităţii de a lansa şi dezvolta activităţi profitabile.
Cifra de afaceri reprezintă suma totala a veniturilor din operaţiuni comerciale
efectuate de o firmă respectiv vânzarea de mărfuri şi produse , într-o perioadă
de timp determinată. În cifra de afaceri nu se includ venituri financiare şi
veniturile excepţionale.

84
Elementele principale care dimensionează volumul de activitate şi de care
depinde mărimea cifrei de afaceri sunt:
-capacitatea de producţie;
-resursele (umane , financiare , materiale);
-cererea de produse;

Printre indicatorii cifrei de afaceri se numără:

-modificarea absolută a cifrei de afaceri;

CA=CA1-CA0

-ritmul de creştere a cifrei de afaceri;

CA=

-cifra de afaceri corectată ;

CAC=

-rata reală a cifrei de afaceri;

CA=

-rata de creştere a cifrei de afaceri;

rc=

CAn = cifra de afaceri a anului curent

CAn-1=cifra de afaceri a anului precedent

2.2 Producţia exercitiului.

Producţia exerciţiului cuprinde performanţele activităţii de producţ ie.

1.
Caracterizează activitatea totala a întreprinderii şi are în componenţ a:
-producţia vândută;
-producţia stocată;
-producţia de imobilizări;

85
 Pe = Vvp+Vps+Pi unde:
Vvp = venituri din vânzarea producţiei;
Vps = variaţia producţiei;
Pi = producţia de imobilizări;

2.3 Marja brută.

Marja brută sau marja costurilor variabile se calculează ca diferenţă între

preţul de vânzare şi costul variabil .
În cazul societăţii GES S.A. SCĂIENI este folosită în analiza economico-
financiara marja brută din vânzări:
Mjb = profit brut vânzări/cifra de afaceri
Marja comerciala=vz. mf. –c.mf.v. unde:
Vz. mf. = venituri din vânzarea mărfurilor;
C. mf. v.=costul mărfurilor vândute

2.4 Analiza valorii adăugate.

Valoarea adaugată este unul dintre indicatorii semnificativi ai activităţii

întreprinderii. Valoarea adaugată exprimă creşterea de bogăţie care se obţ ine
prin activiatea tehnico-productivă. Exprimând aportul întreprinderii în cadrul
producţiei de bunuri şi servicii , valoarea adaugată permite aprecierea structurii
şi metodelor de producţie de bunuri ale întreprinderii , prin intermediul gradului
de integrare ( ca raport între valoarea adaugată şi producţia corespunzătoare
sau cifra de afaceri ), precum şi dezvoltarea sau regresul activităţii
întreprinderii.
Valoarea adaugată se determină prin două metode:
a) metoda sintetică potrivit căreia din producţia exerciţ iului (Qex) se scad
consumurile intermediare (Ci):
VA = Qex - Ci sau
VA = Qex – Ci + Mjc (pentru activitate de comerţ)

86
b) metoda aditivă sau de repartiţie care are în vedere însumarea următoarelor
elemente:
-cheltuieli cu personalul salariat;
-impozite şi taxe;
-amortizarea;
-dobânzi şi rezultatul exerciţiului;

Indicatori privind dinamica valorii adăugate:

-modificarea absolută a valorii adăugate:
VA=VA1-VA0

-ritm de creştere:
VA=

-rata de creştere a valorii adăugate:

VA=

2.5 Alţi indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor

SIDG – presupune componente ale conturilor de profit şi pierdere

Cheltuieli de exploatare Venituri din

Rezultatul din Exploatare

exploatare
Cheltuieli Venituri financiare
Financiare Rezultate financiare

Cheltuieli excepţionale Venituri

Rezultate excepţionale Excepţionale

Conturile de rezultate se descompun în trei blocuri de importanţa inegala:

-de exploatare;
-financiare;
-excepţionale;

87
 2.6 Analiza soldurilor inermediare de gestiune si retra tările
posibile.

1 Rezultatul exploatării (RE) care se obţine ca difernţa dintre veniturile ş i

cheltuielile de exploatare.
RE=Vexpl – Ch expl

În cazul soldurilor intermediare de gestiune , rezultatul exerciţiului se formează

astfel:
RE=valoarea adăugată +subvenţ ii pentru exploatare – impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate – cheltuieli cu personalul.

RE=excedent brut din exploatare (EBE) + alte venituri din exploata re

– cheltuieli privind amortizări şi provizioane – alte cheltuieli din exploatare.

2 Rezultatul curent al exerciţiului reprezintă diferenţ a dintre veniturile

curente (venituri din exploatare + venituri financiare) şi cheltuieli curente
(cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare ).

3 Rezultatul exerciţiului înaintea imozitării – format din rezultatul curent

la care se adaugă rezultatul excepţional.

4 Profitul impozabil reprezintă rezultatul exerciţiului înaintea impozitării

la care se adaugă depăşirile faţă de nivelurile legale la unele categorii de
cheltuieli şi se scad reducerile fiscale prevăzute ( reducerea impozitului pe
profit în cazul investirii).

5 Rezultatul exerciţiului sau profitul net , respectiv profitul impozabil,

mai puţin impozitul pe profit.
Aceşti indicatori intră în cadrul soldurilor intermediare de gestiune ce sunt
calculate în contul de profit şi pierdere. Rentabilitatea este definită sintetic ca

88
fiind capacitatea întreprinderii de a realiza profit , necesar atât dezvoltării cât si
remunerării capitalurilor.

Marja comercială.

Permite întreprinderilor de comerţ să determine rezultatul degajat din

vanzările de mărfuri. Primul sold intermediar de gestiune este de fapt
insuficient pentru a analiza activiatea unei întreprinderi cu activitate pur
comercială.
Întreprinderile comerciale dezvoltă adesea şi o mică activitate de comerţ .
În general cu cât sectorul de vânză ri al întreprinderii este mai aproape de
consumatorul final cu atât procentul marjei comerciale este mai ridicat.
Marja comercială = vânzări de mărfuri – costul mărfurilor

Productia exercitiului .

Este un amestec de venituri din exploatare cu origine şi principii de

evaluare diferite.
Vânzările de produse finite şi prestările de servicii sunt evaluate la preţul
de vănzare , în vreme ce producţia stocată şi producţia imobilizată sunt
evaluate în costuri de producţie.Veniturile nete parţiale din operaţiile pe termen
lung reprezintă o cota parte din beneficiul contractelor cu o du rată mai mare de
1 an.

Retratarea produciei exerciiului.

Producţia stocată : evaluarea stocurilor cuprinde în acelaşi timp preţul de

cumpărare al materiilor prime , cât şi cheltuieli accesorii, mâna de lucru directă
şi amortizările. Aceste mărimi vin să falsifice valoarea adăugată , majorând-o cu
cheltuieli necuprinse în consum. Producţia stocată poate fi delimitată cu mâna

89
de lucru directă şi cu amortizările incluse , aceste mărimi fiind retratate la
nivelul excedentului brut de exploatare şi la nivelul rezultatului de exploatare.
Producţia exerciţiului = producţia vândută + producţia stocată +
producţia de imobilizări

Valoarea adăugată.

Este foarte importantă din punct de vedere economic. Este vorba de

diferenţele dintre intrări şi ieşiri. Ea măsoară crearea de valoare de că tre
întreprindere. Vorbim de o creare de valoare de către întreprindere din
momentul din care vânzările exerciţiului sunt superioare consumurilor generate
de aceste vânzări.
Valoarea adăugată este un bun indicator al ponderii activităţii economice
a întreprinderii în ansamblul economiei naţionale. Valoarea adăugată nu este
adaptată analizei unei activităţi de prestări servicii în care consumul nu
reprezintă altceva decât cheltuielile generate de întreprindere.
Pe lângă activitatea de comerţ şi prestări servicii , o puternică valoare
adăugată poate însemna:
- o tehnologie avansată sau produse protejate prin brevete ;
- o puternică integare pe verticală care diminuează consumul.
Invers , se poate estima ca valoarea adăugată este ceea ce rămâne pentru
remunerarea factorilor de productie.

Retratarea valorii adaugate.

Procedeul intermediar facturat de către un furnizor se va înscrie în “alte

servicii externe” cu cât decizia de producţie a întreprinderii se va îndrepta către
substituirea personalului permanent de către personalul interimar , cu atât
valoarea adăugată va scădea. În majoritatea cazurilor este aş adar de preferat o
reclasare a cheltuielilor cu personalul interimar în cheltuieli cu personalul.

90
 Chiriile pentru leasing sunt clasate în rândul serviciilor externe , fapt care
nu permite analiza costului investiţiei încorporate în producţie. Chiriile vor fi
retratate în două parti:
- amortizarea care ar fi fost practicată în condiţii de leasing proprietatea
imobilizării , pe de o parte;
- cheltuieli financiare plătite societăţii de leasing pentru diferenţă .
Această situaţie face să crească valoarea adăugată şi să diminueze
rezultatul exploatării cu suma amortizării şi rezultatul financiar cu cheltuieli
financiare. De asemenea , retratarea poate fi actualizată.

Valoarea adăugată = cifra de afaceri – costul mărfurilor sau se mai poate

defini ca remuneraţia tuturor factorilor de producţie:
+ salarii şi alte cheltuieli de personal;
+ impozite şi taxe;
+ dobânzi;
+ amortizări;
+ rezulatatul exerciţiului;

Excedentul brut de exploatare.

EBE – este rezultatul după remunerarea factorilor de producţie , mâna de

lucru şi stat. Trebuie să arătăm că furnizorii şi taxele plătite sunt considerate ca
o remunerare a serviciilor prestate de către stat.
Dacă diferenţa dintre valoarea adăugată şi excedentul brut de exploatare
este importantă , aceasta arată o întreprindere cu o puternică utilizare a mâ inii
de lucru. Întreprinderea este stabilită mecanizată : fie că substituirea capitalului
muncă este imposibilă , fie că întreprinderea are o tehnologie îmbătrânită.
va fi soldul intermediar semnificativ pentru întreprinderile prestatoare de
servicii în care cheltuielile cu personalul reprezintă o parte importantă din
costuri ; excedentul brut de exploatare este un bun indicator al performan ţelor
industriale şi comerciale.

91
 Retratarea excedentului brut de exploatare.

- personalul interimar integrat în valoarea adăugată este dedus din excedentul

brut de exploatare;
- participarea salariaţilor poate fi astfel retratată la nivelul excedentului brut de
exploatare dacă se estimează că aceasta este recunoscută şi face parte din
costul global al personalului;
- subvenţia de exploatare aceasta poate face referire la ponderile specifice ale
contului de rezultate , de exemplu , subvenţia pentru angajarea unui salariat.
Aceste subvenţii pot fi deduse din suma conturilor de cheltuieli
corespunzătoare.
-permite măsurarea rezultatului activităţii. El va permite măsurarea eficienţei
aparatului productive ca o combinaţie între capital şi forţa de muncă.
Diferenţa dintre excedentul brut de exploatare şi rezultatul exploatării este
constituit în esenţa din amortizarea imobilizărilor : încorporarea uzurii
investitiilor la producţie .
De asemenea , se pot costata provizioane pentru deprecierea activelor
circulante . O întreprindere a cărei funcţie de producţie arată o puternică
substituire a capitalului cu munca va constata o puternică degradare a
rezultatului de exploatare în raport cu excedentul brut de exploatare.
Rezultatul exploatării va permite compararea deciziilor productive făcute de mai
multe întreprinderi din acelaşi sector de activitate , independent de modalitatea
de finanţare practicată.

Rezultatul exploatării.

Permite măsurarea rezultăţii activităţii. El va ppermite măsurarea

eficienţei aparatului productiv ca o combinaţie între capital şi forţa de muncă. O
întreprindere a cărei funcţie de producţie acordă o puternică substituire a

92
capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de
exploatare în raport cu EBE. Rezultatul exploatării va permite compararea
deciziilor productive făcute de mai multe intreprinderi din acelaşi sector de
activitate independent de modalitatea de finanţare practică.

Retratarea rezultatului de exploatare.

- Cota parte din chiria pentru mijloacele deţinute în leasing corespund

amortizării care s-ar fi practicat în condiţii proprietatea imobilizării este dedusă
din rezultat.
- Transferul cheltuiellilor de exploatare : acesta poate primi conturi de
consumuri. De asemenea , el poate face referire la salariu (rambursarea
indemnizatiilor zilnice de securitate socială ) şi alte posturi.
Se preferă efectuarea transferurilor de cheltuieli la fiecare sold interior implicat
pentru a face posturile omogene .

Excedentul brut de exploatare (EBE) = valoarea adăugată + subvenţii -

(cheltuieli de personal , impozite , taxe şi vărsăminte asimilate).
Excedentul brut de exploatare se calculează cu ajutorul tabloului soldurilor
intermediare de gestiune , unde indicatorii sunt codificaţi sub formă de marje.

RMj brute =

EBE serveşte la:

- remunerarea capitalurilor proprii
- remunerarea capitalului împrumutat
- plata impozitului
- rambursarea împrumutului

Rezultatul curent.

93
 Rezultatul curent integrează costul finanţării întreprinderii (rezultatul
financiar ).

Retratarea rezultatului curent.

-Cheltuielile financiare incluse în redevenţele leasing-ului se deduc la

nivelul rezultatului financiar.

Retratarea rezultatului excepţional.

Anumite activităţi includ în modalităţi de gestiune cesiunea de imobilizări.

De exemplu , o societate care împrumuta automobile va împrumuta pentru o
anumită perioadă de timp un vehicul după care îl va vinde la momentul oportun
pentru a-şi maximiza profitul . De asemenea , întreprinde rile de transport rutier
cedează în mod sistematic camioanele după “X” ani de utilizare. În acest caz
putem considera plusurile sau minusurile de valoare fac parte integrantă din
rezultatul activităţii şi astfel , trebuie să fie reclasate la nivelul rezultatului de
exploatare.

Rezultatul exercitiului.

Rezultatul exerciţiului cuprinde rezultatul curent şi rezultatul excepţional

minus impozitul pe societate şi participarea salariaţilor ; el este astfel egal cu
suma veniturilor minus suma cheltuielilor exerciţiului.Impozitul pe societate şi
participarea salariaţilor se scad din acest sold şi nu din excedentul brut de
exploatare , deoarece se consideră că rezultatul este repartizat între:

Acţionari - rezultatul exerciţiului

94
 Stat - impozitul pe societate
Salariaţi - participarea salariaţilor

De notat că , în urma legii fiscale cu privire la reportarea defic itelor , se

pot constata creditări ale imozitului pe societăţi.

Plusurile sau minusurile de valoare.

Acestea sunt rezultatul cesiunii de imobilizări ; soldul este în general

nesemnificativ ( cesiunea de imobilizări pentru o înlocuire cu o valoare neta
contabilă scăzută şi un preţ de cesiune redus ).
De notat că plusurile sau minusurile de valoare sunt deja incluse în rezultatul
excepţional.

Capacitatea de autofinanţare ( CAF ).

Autofinanţarea este cel mai răspândit principiu de finanţare.

CAF = Venituri monetare – cheltuieli monetare
CAF este degajarea potenţială a trezoreriei atunci când toate veniturile
încasabile sunt încasate şi toate cheltuielile de plă tit sunt achitate. Pe de altă
parte ea prezintă şi capacitatea întreprinderii de a-şi autofinanţa investiţ iile şi
creşterea necesarului de rulment , percum şi capacitatea de a-şi rambursa
datoriile financiare.

Metode de calcul:

a) Metoda aditivă
CAF = RBE + alte venituri din exploatare
+ venituri financiare
+ venituri excepţionale (- venituri din provizioane )
- alte cheltuieli din exploatare

95
 - cheltuieli financiare
- cheltuieli excepţionale (- cheltuieli cu provizioanele)
- impozit pe profit
Rezulatatul exerciţiului fiind egal cu ansamblul veniturilor şi cheltuielilor
exerciţiului.
CAF se poate calcula adăugând la rezultatul exerciţiului ansamblul cheltuielilor
calculate şi scăzând ansamblul veniturilor.

b) Metoda deductivă
CAF = rezultatul net al exerciţiului
+ cheltuieli cu amortizmente şi provizioane
+ cheltuieli cu activele cedate
- venituri din provizioane
- subvenţii virate la venituri
- venituri din cedarea activelor
Este suficient să analizăm caracterul monetar sau nemonetar al veniturilor şi al
cheltuielilor.
Până la nivelul excedentului brut de exploatare toate veniturile şi cheltuielile
sunt încasabile şi respective de plată. Putem pleca prin urmare de la excedentul
brut din exploatare.

Analiza CAF.

CAF permite evidenţierea capacităţii întreprinderii de a-şi autofinanţa

investiţiile şi de a-şi rambursa datoriile financiare.
Indicatorul datorii financiare arată o manieră teoretică în câte exerciţii
întreprinderea va fi capabilă să-şi ramburseze datoriile financiare dacă s-ar
perpetua în fiecare exerciţiu aceeaşi capacitate de autofinanţare.

În evaluarea economică pe lângă evoluţia autofinanţării în mărimi

absolute se urmăresc şi ratele autofinanţării şi anume :

96
• rata autofinanţării imobilizării corporale (R1) : R1 =
• rata autofinanţării imobilizărilor corporale şi necorporale (R2):
R2 =
• rata de autofinanţare a nevoii globale de finanţare (R3) :

R3 =

• rata de rambursare a datoriei financiare (R CAF ) indică numărul de ani

necesari pentru a asigura rambursarea datoriilor financiare pe baza CAF anuale
degajate de societate.
RCAF =
Ratele de rentabilitate specifice:

- rentabilitatea comercială – arată ce profit s-a obţinut la 1000 lei cifră de

afaceri;
CA =
- pentru comerţ ;

RE = Adaos – cheltuieli de distribuţie ;

- rata de rentabilitate a resurselor consumate;

Rrc= - pentru industrie;

Rrc = * 100 - pentru comerţ;

97
3 ANALIZA INDICATORILOR LA SOCIETATEA GES S.A.

Determinarea CAF

-mii lei-
2001 (MII LEI ) 2002 ( MII LEI)
EBE (RBE) 272.058.446 338.010.904
+ alte venituri din 19.653.226 37.509.926
exploatare
- alte cheltuieli din 102.820.086 33.884.088
exploatare
+ alte venituri financiare 2.058109 4.710.359
- alte cheltuieli financiare 3.258.906 9.008.046
+ venituri excepţionale 0 0
- cheltuieli excepţionale 0 0
- impozit pe profit 5.394.109 5.535.805
CAF 182.296.680 331.752.250

EBE = VA+ subvenţii – ( cheltuieli cu personalul , impozite , taxe şi vărsăminte

asimilate ).

98
 Analiza rezultatului din exploatere

-mii lei-
Indicatori Exerciţiul precedent Exerciţiul curent
1. CA netă 352.594.086 498.024.159
2.costul bunurilor 288.627.508 463.071.908
vândute şi al
serviciilor prestate
(3+4+5)
3. cheltuieli activităţi 208.057.632 409.580.357
de bază
4. cheltuieli activităţi 61.488.692 31.261.045
auxiliare
5. cheltuieli indirecte 19.081.184 22.230.506
de producţie
6. rezultatul brut 63.966.578 53.573.163
aferent CA ( 1 - 2 )
7. cheltuieli de - -
desfacere
8. cheltuieli generale 55.327.304 57.987.464
de administraţie
9. alte venituri din 19.653.226 37.509.926
exploatare
10. rezultatul din 28.292.500 33.095.625
exploatare ( 6-7-8+9)

Se observă că atât pentru anul 2001 cât şi pentru anul 2002 fluxul pozitiv de
numerar generat exploatare este de 272.058.446 mii lei în 2001, respectiv
338.010.904 mii lei în 2002 depăşesc cu mult valoarea CAF-ului de 182.296.680
mii lei în 2001 şi de 331.792.250 mii lei în 2002.

99
 3.1 Calculul indicatorilor
Calculul şi analiza CA
CA0 =producţia vândută (Q) + venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din
subvenţii de exploatare;
= 349.684.930 + 2.909.156 + 0 = 352.594.086 mii lei
CA1 = 498.024.159 mii lei

Modificarea absolută a CA;

∆CA = CA1 – CA0
= 498.024.159 – 352.594.086 = 145.430.073 mii lei
CA1 = exerciţiul financiar încheiat
CA0 = exerciţiul financiar precedent

Se constată o creştere a cifrei de afaceri cu 145.430.073 mii lei în anul 2002

faţă de 2001. Aceasta reprezentând o situaţie benefică asupra întreprinderii
cu implicaţii directe asupra indicatorilor financiari. Creşterea cifrei de afaceri a
fost generată de creşterea producţiei vândute.

Ritmul de creştere al CA

Rc = =
=142.42 %

Rata de creştere a CA

rc = = = 0.4242 *100 = 42.42 %

Rata de creştere a VA =42.42 % şi rezultă că CA a crescut cu 42.42 %

în anul 2002 faţă de 2001.

Calculul Qex:

100
 Qex0 = Qv0 +Qs0 +Qi 0
= 349.684.930 + 51.240.218 + 0
= 400.925.148

Qex1 = Qv1 +Qs1 +Qi 1

= 495.197.036 + 22.888.392 + 0
= 518.085.428

Modificarea absolută a Qex

∆Qex = Qex1 – Qex0

= 518.085.428 – 400.925.148
= 117.160.280

Se înregistrează o creştere a Qex cu 117.160.280 mii lei în anul 2002 faţă de

2001.

Calculul şi analiza marjei comerciale

Mjc = vânzări de mărfuri – costul mărfurilor

Mjc0 = 2.909.156 – 2.676.698
= 232.458

Mjc1 = 2.827.123 – 2.683.117

= 144.006

Modificarea absolută

∆Mjc = Mjc1 – Mjc0 = 144.006 – 232.458

= - 118.452

101
Se înregistrează o scădere a marjei comerciale cu 118.452 în anul 2002 faţă de
2001.

Rata0 marjei comerciale =

RMjc0 =
= 0.06 %

Rata Mjc1 =
=
= 0.02 %

Calculul şi analiza VA

VA = CA – costul mărfurilor
VA0 = CA0 – costul mărfurilor din anul precedent
= 352.594.086 – 2.676.698
= 349.917.388
VA1 = 498.024.159 – 2.683.117
= 495.341.042

Modificarea absolută a VA

∆VA = VA1 – VA0 = 495.341.042 – 349.917.388

= 145.423.654

Se înregistrează o creştere cu 145.423.654 a VA în anul 2002 faţă de anul

2001. Această situaţie se datorează creşterii producţiei exerciţiului faţă de anul
precedent.

Ritmul de creştere a VA = = 70.64 %

Rata de creştere a VA = = 41.55 %

102
 VA a înregistrat o creştere de 41.55 în anul 2002 faţă de anul 2001.

Indicatori privind cheltuielile cu salariile.

Mărimea cheltuielilor salariale

Cs = Fs +cheltuieli asimilate

Modificarea absolută a Fs
∆Fs = Fs1 – Fs0

Ponderea cheltuielilor salariale în CA

CA =

Ponderea Cs în VA
CA =
Ponderea Fs în CA
CA =

Exerciţiul financiar ( mii lei )

Indicatori
Precedent Încheiat
Venituri din exploatări 423.487.530 558.969.060
Venituri financiare 2.085.825 4.729.721
Venituri excepţionale 0 0
Total venituri 425.573.355 563.698.781
Cheltuieli de exploatare 395.195.030 544.494.347
Cheltuieli financiare 3.258.906 9.668.629
Cheltuieli excepţionale 0 0

103
Total cheltuieli 398.453.936 554.162.976
Rezultatul exploatării 28.292.500 14.474.713
Rezultatul financiar 0 0
(profit)
Pierdere 1.173.081 4.938.908
Rezultatul curent 0 0
Profit 27.119.419 9.535.805
Pierdere 0 0
Rezultatul excepţional
Profit 0 0
Pierdere 0 0
Rezultatul înaintea
impozitării (brut)
Profit 27.119.419 9.535.805
Piedere 0 0
Impozit pe profit 5.394.109 5.561.130
0 0
Rezultatul net al
exercitiului
Profit 21.725.310 3.974.075
Pierdere 0 0

Evoluţia veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor între anul 2001 şi 2002.

- reprezentare grafică -

104
 În anul 2002 se înregistrează un profit din rezultatul exploatării mai mic

decât în anul 2001.

Evolutia cheltuielilor si rezultatelor financiare intre anul 2001 si 2002

Se observă că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile deci se va

înregistra pierdere în rezultatul financiar care este mai mare în anul 2002 faţă
de 2001.
Evoluţia veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor excepţ ionale sunt
egale cu 0 , deci rezultatul excepţional este egal cu 0 . Rezultă că societatea nu
înregistrează cheltuieli şi venituri excepţionale.

Ratele de rentabilitate.

Obiectivul lor este măsurarea consecinţelor în termeni de profit a unui

capital economic sau financiar . Valoarea întreprinderii este în funcţie de
rentabilitatea constatată.
Obiectivul final este fluxul monetar , atât ca justificare a ris cului cât şi ca
materializare a speranţelor.

Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rata rentabilităţii costurilor

În activitatea practică prezintă importanţă în estimarea şi negocierea preţurilor
de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestări servicii. De asemenea
permite pozitionarea produselor sub aspectul rentabilităţii faţă de media pe
întreprindere.

Rc =
= 7.15 %
Rc1 = 2.65 %

105
 RE – rezultatul exploatării
Ch. expl. – cheltuieli exploatare ( ∑qc )
Rc – rata rentabilităţii

Rc = =

De aici rezultă factorii direcţi de influenţă , respectiv structura CA , costul

produselor şi preţul de vânzare.
Rata de rentabilitate comercială ( Rrc )

Rrc0 =
= 1120,8 %
Rrc1 == 1093,3 %

Indicele marjei =
Rata marjei brute =
Rata marjei brute0 = = = 77,15 %

Rata marjei brute 1= = = 67.87 %

Se observă o scădere a ratei marjei brute în 2002 faţă de 2001.

106
 CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Contul de profit şi pierdere în concepţia I.A.S.C. , constituie un element

component al situaţiei financiare , care măsoară performanţele activităţii
întreprinderii , iar în calitatea sa de instrument de informare financiară serveşte
la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori.
Elementele care măsoară performanţele activităţii întreprinderii potrivit cadrului
conceptual I.A.S.C. sunt veniturile şi cheltuielile.Acestea sunt definite prin
optica conceptuală a profitului determinată ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli deoarece constituie criteriul de apreciere a performanţelor
întreprinderii.
Veniturile reprezintă creşterile de avantaje economice , în cursul
exerciţiului financiar ca urmare a creşterilor de active sau diminuare de pasive ,
iar această creştere poate fi măsurată. Veniturile provin din activitatea curentă
a întreprinderii , cât şi din alte venituri şi plusurile de valori sau câştiguri.
Cheltuielile sunt definite ca delimitări de avantaje economice pe parcursul
exerciţiul financiar şi se prezintă sub forma diminuărilor de active sau
creşterilor de pasive , au consecinţe directe asupra scăderii capitalurilor
proprii , alta decât distribuirile către proprietarii de capital. Constituie o
cheltuială - orice diminuare a capitalurilor proprii alta decât reducerea
capitalului social sau distribuirea de dividende. Orice cheltuială este
contabilizată în contul de profit şi pierdere , atunci când s-a produs o diminuare

107
a avanatjelor economice viitoare , generată de o diminuare de active şi o
creştere de pasiv , diminuare ce poate fi măsurată .
Activitatea oricărei firme se concretizează în obţinerea de produse ,
executarea de lucrări şi prestarea de servicii , raţiunea de a exista constituind-o
obţinerea unei rentabilităţi scontate.
În economia de piaţă o întreprindere nu poate supraviţui şi respectiv dezvoltă
decât în măsura în care dovedeşte că este capabilă să răspundă de o manieră
durabilă societăţii pieţei , măsurată prin identificarea corectă a solicitărilor
clienţilor , asigurarea promptă a unei oferte de produse şi servicii adecvate.
Contul de profit şi pierdere sau contul de rezultate este documentul
contabil de sinteză care măsoară performanţele activităţii întreprinderii în cursul
perioadei actualizate.
Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli constituie rezultatul exerciţiului. Unii
utilizatori ai informaţiei contabile sunt interesaţi mai mult de informaţia privind
profitul întreprinderii , în timp ce alţii urmăresc fluxurile viitoare ale ale
trezoreriei.
Obiectivele şi scopul financiar ale întreprinde rii pot fi abordate din diferite
puncte de vedere . O primă abordare vizează maximizarea profitului prin
raţionalizarea deciziilor financiare şi dintr-o altă optică (cea managerială )
accese obiective şi scopuri vizează în principal realizarea creşterii economice , a
echilibrului financiar şi a lichidării financiare.
Informaţia financiară nu poate fi pe deplin înţeleasă dacă se ignoră specificul
activităţii precum şi rezultatul exploatării . Astfel , interpretarea fluxurilor
financiare se face în mod diferit , în funcţie de faza d e expansiune , maturitate
sau declin în care se află întreprinderea . De aceea se impune completarea
datelor financiar –contabile cu informaţii referitoare la potenţialul tehnic uman ,
comercial , intensitatea concurenţei şi poziţia firmei pe piaţă , imaginea firmei şi
a produselor sale. Luarea în considerare a acestora în realizarea diagnosticului
financiar va permite caracterizarea fiecărei activităţi a întreprinderii în termeni
de nevoi , rentabilitate şi risc.

108
 Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze modalitatea de realizare a
echilibrului financiar pe termen mediu şi lung şi treptele de acumulare bănească
, rentabilitatea activităţii întreprinderii.
Scopul analizei financiare îl costituie întocmirea diagnosticului financiar al
întreprinderii în vederea evidenţierii punctelor forte şi punctelor slabe , precum
şi a potenţialului managementului financiar.
Operaţiile economice şi financiare care au loc în cadrul unei întreprinderi
se reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor şi
stocurilor . Fluxurile exercită o influenţă nemijlocită asupra rezultatului
exerciţiului , în timp ce stocurile au un impact temporar sau de durată , asupra
echilibrului financiar , nevoii de finanţare a operaţiilor de gestiune şi asupra
solvabilităţii firmei. Fluxul financiar îmbracă forma veniturilor şi cheltuielilor
aferente perioadei de gestiune .Ele sunt generate în ….de activitatea
desfăşurată în cadrul întreprinderii şi se prezintă ca flux de exploatare , flux
financiar şi flux excepţional. Structurarea activităţii întreprinderii pe cele trei
niveluri permite prezentarea indicatorilor din contul de profit şi pierdere şi
facilitează stabilirea unor mărimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri
intermediare de gestiune (S.I.G.)
Utilizarea S.I.G. răspunde necesităţilor analizei economico –financiare a
întreprinderii şi a funcţionării contabilităţii naţionale.
Se poate concluziona că S.I.G. reprezintă mărimi rezultative , obţinute prin
calcule economice .Ele permit aprecierea creşterii avuţiei generată de
activitatea întreprinderii precum şi înţtelegerea modului de formare a
rezultatului net.
Marja comercială sau adaosul comercial este specific întrerprinderilor
comerciale.Produsele comercializate de o întreprindere au , pe lângă
capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor şi aptitudinea de a degaja
marje. Marja comercială este un concept operaţional utilizat de întreprinderi
care vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate.
Dacă valoarea stocurile este pozitivă aceasta denotă că întreprinderea a
comercializat o parte din mărfurile existente în stoc la începutul perioadei , iar

109
dacă valoarea stocurilor este negativă rezultă că stocurile au crescut , deoarece
în cursul perioadei nu au fost comercializate în totalitate.
Valoarea adăugată reprezintă surplusul de încasări peste venitul
consumurilor proprii provenind de la terţi , respective bogăţia creată prin
valorificarea resurselor tehnice , umane , şi financiare ale întreprinderii.
Rata valorii adăugate constituie un indicator al gradului de integrare economică
a întreprinderii , fiind expresia productivităţii globale , respectiv a bogăţiei
create la un anumit nivel de activitate.
Evaluarea sa permite aprecierea strategiei întreprinderii , iar diminuarea
ratei poate semnifica o utilizare ineficientă a factorilor de producţie.
Rezultatul brut al exploatării este primul sold intermediar de gestiune cu
semnificaţie în termeni de rentabilitate şi reflectă contribuţia exploatării la
formarea rezultatelor. După caz , poate îmbrăca forma excedent brut sau
deficitul brut al exploatării.
EBE – reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere
care va fi utilizată pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de producţie
,plata cheltuielilor financiare , a impozitului pe profit şi a
dividendelor ,rambursarea împrumuturilor angajate anterior. Cu toate acestea
EBE nu este decât o resursă de trezorerie poteţială , un cash – flow potenţial
degajat de exploatare susceptibil de a se transforma în disponibilităţi.
RBE constituie un rezultat potenţial în sensul că nu ţine cont de toate
cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea sa de exploatare.
Se constată că suportul creşterii RBE îl constituie depăşirea veniturilor
monetare , ca rezultat al creşterii cifrei de afaceri şi respectiv sporirea
bogăţiei create de întreprindere , prin valorificare apotenţialului de care
dispune . Ca expresie a surplusului monetar generat de activitatea curentă
a întreprinderii , rezultatul brut al exploatării măsoară contribuţia globală pe
care exploatarea o aduce autofinanţării întreprinderii.
Analiza RBE , prin prisma ratelor de rentabilitate , evidenţa creşterii atât a
ratei marjei brute a exploatării , cât şi a rentabilităţii economice.

110
 Aceasta denotă o creştere rapidă a rezultatului brut al exploatării , faţă de
creşterea cifrei de afaceri şi a capitalului economic. Evidenţa ratelor în cauză ,
prin tendinţele lor de creştere , evidenţiând o activitate eficientă , ca rezultat al
valorificării optime a potenţialului material , uman şi financiar de care
dispune .Rezultatul exploatării caracterizează performanţele comerciale şi
financiare aferente activităţii de exploatare normală şi curentă a întreprinderii ,
independent de politica financiară şi fiscală. El pune în evidenţă rezultatul
degajat din exploatare , după luarea în considerare a tuturor cheltuielilor de
producţie şi comercializare , precum şi a riscurilor de exploatare.
Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere
economică a întreprinderii , respective sursa internă de finanţare genarată de
activitatea industrială şi comercializare a acesteia destinată să asigure :
finanţarea unor nevoi de gestiune curente , creşterea fondului de rulment ,
finanţare atotală sau parţială a noilor investiţii , rambursarea împrumuturilor
contractate , remunerarea capitalurilor investite.

BIBLIOGRAFIE

Cursuri, tratate, monografii :

1. M. Ristea “Contabilitate financiară” , editura Mărgăritar , Bucureşti

2002.

111
 2. M. Ristea “Contabilitatea societăţilor comerciale “Editată de corpul
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România , Bucureşti , volumul I
şi II ,1995.
3. M. Ristea “Contabilitatea întreprinderilor “ , editura Mărgăritar ,
Bucureşti , 1997.
4. M. Ristea , C. Cucu , C Lăzărescu , “Contabilitatea întreprinderilor “ ,
editura Mărgăritar , Bucureşti , 1997.
5. M. Ristea “ Contabilitatea societăţilor comerciale “ , Bucureşti 1996
6. M. Ristea “Noul sistem contabil al agenţilor economici ” , Bucureşti
1995.
7. N. Feleagu , I. Ionaşcu “Tratat de contabilitate financiară ” , volumul
I şi II , editura Economică , Bucureşti 1998.
8. N. Feleagu , I. Ionaşcu “ Contabilitate financiară ” , editura
Economică , Bucureşti 1997.
9. N. Feleagu “Îmblânzirea junglei contabilităţii ” , editura Economică ,
Bucureşti 1996.
10. G. Diaconu , C. Pitulice “Contabilitatea armonizată unităţilor
economice ”, editura Biblioteca Târgovişte , 2003.
11. G. Diaconu “Sisteme contabile comparate standarde internaţionale şi
reglementări armonizate” , editura Macarie , 2001
12. “Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat ” ,
editura Tigra 1998.
13. *** Legea contabilităţii nr.82/1991.
14. *** Regulament de aplicare a Legii Contabilităţii.
15. *** Ordonanţa de urgenţă nr. 217 din 29 decembrie 1999
pentru modificări şi completări la Ordonanţa Guvernului nr. 70/94 privind
impozitul pe profit.
16. *** O.M.F.P. 94/2001 pentru aprobarea.

112