Nota:

1. Pana la linie sunt subiectele dictate de profesoara, dupa linie mai

sunt cateva subiecte pe care le-am mai gasit sau dintre exemplele
date de profesoara.
2. Cele cu albastru nu am reusit inca sa le gasesc/scriu sau pur si
simplu nu stiu inca (mai caut)
3. Daca gasiti vreo gresala va rog corectati/semnalati.
4. Majoritatea informatiilor se bazeaza pe curs/slide-uri, dar nu in
exclusivitate, asa ca nu garantez pentru ele, eu sper ca sunt corecte,
dar avand in vedere exigenta profesoarei nu vreau sa zica cineva ca
a fost indus in eroare. FARA comentarii.
multumesc

1. Politici economice
Definitie:
intervenia sistematic i deliberat a guvernului n diferite domenii ale activitii
economice pentru realizarea unor scopuri politice fundamentale.
-sunt influentate de ideologia economica a puterii politice.
1. Politica bugetara
-politica prin care se dimensioneaza si gestioneaza veniturile si cheltuielile tarii
Veniturile: a) taxe si impozite -directe: impozit pe profit, pe venit
-indirecte: TVA, accize
b) alte varsaminte
Obiectiv: echilibrul soldului bugetar, adica diferenta intre venituri si cheltuieli, poate fi:
excedent (V>Ch) sau deficit (V<Ch). Se urmareste obtinerea unui deficit cat mai mic sau
daca e posibil chiar a unui excedent.
2. Politica monetara
-controlul masei monetare din economie, corelarea creterii ei cu creterea volumul de
mrfuri i servicii, astfel nct s se evite o cretere necontrolat a preurilor.
-poate avea caracter expansiv sau restrictiv.
Obiectiv: mentinerea unui nivel scazut al ratei inflatiei
Instrumente (utilizate de banca centrala a statului):
-controlul ratei de referinta a dobanzii
-stabilirea nivelului rezervelor obligatorii a bancilor
-efectuarea de operatiuni open-market (ghidarea ratelor de dobnd, gestionarea
condiiilor lichiditii de pe piaa monetar i semnalizarea orientrii politicii monetare).
-mentinerea credibilitatii actiunii autoritatii monetare pentru a influenta pozitiv
anticiparile rationale ale agentilor economici
3. Politica fiscala
-este politica unui stat n domeniul impozitrii.
Obiective: -obtinerea de venituri prin taxare si impozitare asupra proprietatii, veniturilor,

consumului
-stimularea/descurajarea activitatii economice interne
-atragerea de investitii adica obtinerea de surse de finantare externe
Instrumente: -impozite directe si indirecte; numarul, tipul si nivelul este influentat de:
-conceptia politica a partidelor de la putere
-situatia economica generala
-situatia bugetului public
-conceptia privind finantarea economiei
4. Politica comerciala
-totalitatea instrumentelor utilizate de ctre acesta pentru reglementarea relaiilor sale
comerciale externe (reglementrile i normele juridice sau de alt tip).
Obiective: -cresterea bunastarii socio-economica a populatiei prin:
-echilibrul optim al schimburilor comerciale cu strainatatea
-nscrierea favorabil n diviziunea internaional a muncii = sprijinirea
dezvoltarii economice
Caracter: protectionist sau de liber schimb, influentat de factori:
a) interni: -strategia de dezvoltare
-soldul balantei comerciale
b) externi: -ideologia dominanta mondial fata de rolul comertului (actualmente in
favoarea liberului-schimb)
-evolutia proceselor de integrare economica la nivel regional/subregional.
Instrumente: (pot fi privite si ca obstacole comerciale, daca e cazul)
-politica tarifara: instrumente specifice taxele vamale, de export sau de
import, care sunt o form de impozite indirecte.
-politica netarifara: cantitative (contingente, prohibitii, autolimitari de
export, licente)
prin intermediul pretului (ajustari fiscale frontaliere, taxe
antidumping)
administrative (documente, formalitati vamale)
tehnice (norme de calitate, de ambalare, de marcare,
sanitare)
actiunea statului (achizitii guvernamentale)
-masuri de promovare sis timulare a exporturilor.
5. Politica sociala
-reflect concepia unui popor i a unei puteri politice aflate la conducerea unui stat
privind solidaritatea social. n acord cu aceast concepie, ea este mai larg sau mai
restrns.
Obiectiv: solidaritatea sociala
Instrumente: -servicii publice (sanatate, aparare, invatamant)
-transferuri sociale in baza de conventii implicte sau explicite (pensii,
ajutoare de somaj, indemnizatii etc.)
6. Politica valutara
-se stabilete regimul valutar al statului respectiv, care se refer n primul rnd la tipul de
convertibilitate a monedei naionale (intern sau extern, parial sau total), la tipul de curs de
schimb practicat (fix sau flexibil).

2. Investitiile straine directe

Definitie:
ISD este o investitie pe termen mediu si lung efectuata de o firma intr-o tara straina, si de
regula este o investitie benefica economiei tarii in care este efectuata deoarece nu creeaza
datorii externe.
Sunt achizitii de active reale si/sau financiare facute de un investitor dintr-o tara de
origine intr-o alta tara cu scopul crearii de valoare adaugata si obtinere de profit.
Clasificare:
Fluxuri = transferuri anuale intre tari;
Stocuri = acumulari de intrari si iesiri de investitie intr-o tara;
Caracteristici:
-elemente de extraneitate;
-investitia are scopul de a crea valoare adaugata si de a obtine profit;
-investitorul sa detina control asupra investitiei.
Tipuri:
-investita pe teren gol = achizitie 100% cu capital strain;
-creearea de societati mixte, investititorul sa detina controlul (51% din actiuni)
-achizitii si fuziuni in cazul achizitionarii de actiuni, investitia trebuie sa obtina acel
pachet care ii da drept de control (in SUA 10%, Franta 20%, alte tari 33%)
-imprumuturi
Avantaje:
-crearea de locuri de munca in tara gazda.
-pot imbunatati structura economica din tara gazda.
-stimularea concurentei.
-reducerea deficitului bugetar.
-stimularea activitatilor de cercetare.
-prin influxul de capital pot fi stimulate sa se dezvolte si sa faca investitii si firmele locale
cau au activitate in amonte sau in aval fata de activitatea filialei STN-ului.
-pot accesa credite si asistenta tehnica din exterior (agentii internationale)
Dezavantaje:
-pot sa reduca performantele firmelor locale (sau chiar sa le cumpere pentru a le
desfiinta), ceea ce conduce la necesitatea interventiei statului.
-STN evita sa investeaca in zone cu probleme economice, sociale etc.
-risc valutar.
-evaziune fiscala.
-exploatare necorespunzatoare a resurselor naturale si a fortei de munca.
Societatea transnationala e o firma ce efectueaza ISD in mai mult de o tara cu
scopul obtinerii si producerii de valoare adaugata noua. STN presupune un centru de
decizie care coordoneaza interactiunile dintre componentele societatii care integreaza
toate activitatile firmei. Firma realizeaza un transfer de resurse intre societatea mama si
filiala sub forma unui pachet complex si integrat.
Evaluarea indicelui de transnationalizare se face prin reunirea mai multor indicatori:
(se face o medie aritmetica intre ele)
-ponderea vanzarilor in strainatate din totalul vanzarilor firmei;
-ponderea activelor din strainatate din totalul activelor firmei;.
-ponderea personalului angajat in strainatate din totalul personalului firmei;

-ponderea filialelor in strainatate.

3. Teoria eclectica
Imbina teoriile micro si macroeconomice, comertul international cu localizarea
investitiilor si avantajul de monopol cu internalizarea.
- explica nivelul real si structura activitatii internationale de productie.
ISD depind de 3 categorii de avantaje: (J. Danning)
a) Avantaje de proprietate (O)
b) Avantaje de localizare (L)
c) Avantaje de internalizare (I)
a) Sunt date de obtinerea de catre firma a unor active specifice (tangibile sau/si
intangibile) care ii confera obtinerea unei rente de monopol. Ex: detinerea de brevete sau
marci de fabricatie, comert, abilitati ale resurselor umane.
Firma alege sa faca ISD deoarece astfel isi pastreaza renta de monopol si poate sa obtina
beneficii suplimentare pe seama utilizarii activelor sale specifice complementar cu unele
active din tara de implementare.
b) Sunt evaluate de firma prin compararea mediilor economice din tara de origine cu
diferite tari gazda posibile sau intre diferite tari gazda; compararea costurilor si
avantajelor asociate productiei si comercializarii, cercetarii, dezvoltarii sau a altor
activitati derulate de catre firma.
c) Evalueaza comparativ 2 categorii de costuri posibile ale firmelor:
costurile de tranzactionare cu costurile de internalizare (coordonare interna).
-Costurile de tranzactionare = costuri generate de operatiunile de import-export ale
firmei in confruntarea cu obstacolele de pe pietele externe (informare, promovarea
produselor, reglementari comericale, alte tipuri de reglementari economice).
-Costurile de internalizare = costuri suportate de catre firma in conditiile efectuarii de
ISD intr-o anumita tara (costuri de implementare in exterior).
Firma decide sa faca ISD daca costurile de tranzactionare sunt mai mari decat cele de
internalizare. Prin transnationalizare, firma include in piata sa interna pietele externe
(internationalizare pietelor externe).

4. Pretul de transfer
Urmrind maximizarea profitului global, STN manipuleaz preurile pentru a mri
beneficiul filialei din ara unde rata impozitului este sczut i invers.
Cnd o devalorizare este iminent, STN va cuta s scoat din ara respectiv cea mai
mare parte a profitului i s o ndrepte spre rile cu moned forte. Profitul este, astfel,
transferat de la o filial la alta sau adus n ara de origine, prin mecanismul preului de
transfer, pre care se abate considerabil de la valoarea internaional.
Ponderea comerului intern al societilor transnaionale n comerul mondial a ajuns
destul de mare, la circa 30%. n ceea ce privete greutatea specific a pieei interne a
STN n exporturile ei totale, ea difer n raport cu ara de origine.

5. Efectele STN
A. Efecte asupra tarii gazda

1. Generarea i mobilizarea de resurse productive: capital, tehnologie, metode de

organizare i manageriale.
Eficienta depinde de: -nivelul de dezvoltare economica a tarii
-convergenta obiectivelor STN cu ale tarii gazda
-conditiile din mediul de afaceri ale tarii gazda (cadru legal,
concurenta
Capital: capitalul strain contribuie cu 10-40% la formarea capitalului intern brut al tarii
gazda.
-suplimentare de resurse de investitii interne
-reducere costuri de finantare (credite intra-firma)
-minimizarea riscului valutar (credite si active in diferite valute)
-retragerea brusca a capitalului reprezinta risc de dezechilibru economic (reducere surse
de finantare, depreciere moneda)
Tehnologia: STN suporta cca. 75-80% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare-inovare
din domeniul civil pe plan mondial
-politicile tarii gazda sunt decizive pentru transferul de tehnologie (facilitati,
constrangeri)
-utilizarea tehnologiilor moderne poate duce la: crearea de produse cu valoare adugata
mare, potentiala specializare internationala a tarii gazda in domenii de varf tehnologic.
Organizare si management: sistemul just-in-time, certificarile de calitate au efect de
reducere a costuilor, penetrarea de noi piete/noi segmente de piata, inovare.
Efecte pozitive:
-restructurarea sectoriala si de ramura, atunci cand creste productia si exportul
-ameliorarea unor indicatori de eficienta economica: productivitatea capitalului si a
muncii, randamentele de utilizare a factorilor de productie.
-reducerea costurilor de finantare, aprovizionare, desfacere
Efecte negative:
-restructurarea sectoriala si de ramura, atunci cand genereaza somaj si/sau falimente
-marirea dependentei PIB-ului de surse externe.
2. Antrenarea creterii economice pe ansamblul economiei.
-cresterea productiei si a ocuparii fortei de munca prin asigurarea de comenzi pentru
furnizorii de input-uri si servicii, atat pe orizontala cat si pe verticala.
-cresterea productivitatii factorilor de productie in activitatile economice conexe, si
implicit pe ansamblul economiei
-risc de aparitie: enclave economice si economie duala
3. Crearea de avantaje competitive.
-avantaje comparative bazate pe dotarea cu factori de producie: STN se implanteaza in
sectoare primare sau in sectoarele care necesita multa forta de munca.
-avantaje bazate pe volumul i calitatea investiiilor: STN creaza productii industriale de
varf, si contribuie la dezvoltarii infrastructurii fizice pe plan zonal.
-avantaje comparative n inovare: STN dezvolta activitati de cercetare-dezvoltare, firmele
locale sunt stimulate sa-si ridice nivelul de specializare
4. Efectele asupra concurenei.
-accentuarea/restrangerea concurentei, cu efecte pozitive/negative asupra producatorilor
interni (eficentizare/faliment) si asupra consumatorilor interni (scadere/crestere de
preturi)

-tendinta la nivel mondial de concentrare a numarului de firme mari pe unele piete

internationale, pietele devin de tip oligopol, ceea ce conduce la cresterea preturilor.
5. Efectele asupra balanei de pli externe a tarii gazda.
-efectul net al filialei asupra balanei Bd
Bd = X + K - (Ck + Cr + R + D)
X = valoarea exporturilor filialei.
K = valoarea intrarilor de capital.
Ck = valoarea investitiilor importate.
Cr = valoarea inputuri de productie importate.
R = redevente, taxe tehnice, alte sume platite in exterior.
D = dividende si dobanzi platite firmei mama.
Impactul net asupra balantei de plati: Intrari de capital-iesiri de capital
Intrari: venituri din exporturi generate de activitatea filialei STN, investitia pp-zisa,
creditele
Iesiri: externalizarea profiturilor, rambursari/dobanzi platite in exterior.
B. Efecte pentru firma investitoare
Avantaje:
-forta de munca mai ieftina
-materie prima ieftina, redevente mici
-extindere pe noi piete cu potential de a deveni lider local de piata
-cresterea cifrei de afaceri
-maximizarea profiturilor
-reducere/eliminare costuri de transfer
-reducere taxe vamale (la produse primare taxa este mai mica decat la produsele finite)
Dezavantaje:
-riscuri legate de conditiile locale (politice, legislative, sociale, naturale, culturale)
-investitia initiala presupune un efort financiar

6. Structura balantei de plati externe

Definitie:
Este un document statistic in care sunt inregistrate tranzactiile internationale a unui stat
intr-o anumita perioada de timp (1 an).
Balanta de plati externe se intocmeste global, bilateral sau regional, respectiv pentru
relatiile unei tari cu celelalte tari ale lumii, pentru relatiile ei cu o alta tara sau pentru
relatiile ei cu un anumit grup de tari.
Structura:
1. Balanta de conturi curente:
-balanta comerciala (exporturi, importuri); soldul balantei comerciale de marfuri.
-balanta serviciilor (exporturi, importuri de servicii)
-veniturile din plasamente bancare si financiare (dobanzi) si din ISD (dividende)
-transferurile unilaterale (transferul de plati/venituri fara contrapartida); transferurile
sunt: publice (cotizatii) sau private (donatii sau emiteri)
Soldul balantei conturilor curente: reflecta capacitatea unei tari de a-si acoperi cheltuielile
externe prin venituri proprii.
2. Balanta de capital si financiara:
-ISD si de portofoliu (intrati/iesiri)

-credite externe (intrari/iesiri)

cuprinde: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt
b) balanta miscarilor de capital pe termen lung
c) balanta rezervelor valutare internationale
3. Erorile si omisiunile

7. Calculul PIB la PPC si la rata oficiala de schimb

Definitie:
Totalitatea bunurilor i serviciilor finale produse ntr-o ar ntr-un an.
PIB este de 2 tipuri: nominal si real
PIB real = PIB nominal/Deflatorul PIB
Deflatorul PIB = modificarea preurilor bunurilor i serviciilor finale produse ntr-o ar
n perioada curent (un an) fa de o perioad de baz (un alt an de referin).
IPC (indicele preturilor de consum) = modificarea preurilor produselor i serviciilor
dintr-un co fix de consum, care poate include i produse de import, fa de o perioad de
baz.
PIB la PPC (Paritatea puterii de cumprare)
PPC in forma absoluta = rata de schimb este calculat ca raportul dintre sumele
necesare cumprrii unui acelai co de produse i servicii de baz n dou ri, sume
exprimate n monedele celor dou ri de referin. Se calculeaza pentru un an de
referinta.
PPC in forma generala = dac A este nivelul general al preurilor n ara X (pentru coul
de produse i servicii alese), iar B nivelul n ara Y, atunci rata de schimb Rs = A/B (adica
pentru un cos din tara X se poate cumpara n* cos din tara Y, cu n mai mic sau mai mare
decat 1)
PIB la ppc se calculeaza: PIB la rata oficiala de schimb / Rs
PIB la rata oficiala de schimb
Este valoarea PIB-ului calculata la cursul oficial de schimb.
(PIB-ul se calculeaza intern in moneda nationala si apoi se calculeaza in valuta dorita,
utilizand cursul de schimb oficial dintre moneda nationala si valuta in care se doreste a se
exprima PIB-ul)
Daca PIB la ppc < PIB la rata oficiala: PIB-ul este supraevaluat.
Daca PIB la ppc > PIB la rata oficiala: PIB-ul este subevaluat

8. Aprecierea/Deprecierea monedei
-direct/indirect

9. Indicele Gini
Definitie:
Este o msur a dispersii statistice folosit mai ales pentru a reprezenta disproportii n
distribuirea veniturilor sau averilor.

Coeficientul GINI = Aria dintre dreapta OA si Curba Lorentz/Aria AOB

-poate lua valori intre 0 si 1;
Indicele GINI = coef. Gini * 100
-se exprima in procente.
Cu cat Indicele GINI este mai mic, cu atat repartitia veniturilor este mai uniforma.

10. Potentialul economic de dezvoltare

Potentialul economic:
1. Potentialul natural: dimensionat de resursele naturale (fizice) ale respectivei tari.
2. Potentialul economic valorificat: gradul de valorificare (de exploatare eficienta) de
catre tara respectiva a potentialului sau natural. Se evalueaza pe diferite cai (de ex: PIB).
Potentialul economic de dezvoltare:
1. Volumul resurselor naturale expoatabile, dar ne-utilizate.
2. Existenta fortei de munca calificate, sau posibilitatea de calificare a acesteia.
3. Atractivitatea tarii pentru ISD (asezare geografica favorabila, atitudine pozitiva pentru
investitii, stabilitate economico-politico-sociala)

11. Principiile si tratatele UE

Principiile:
1. Subsidiaritatea=asigura echilibrul intre puterea institutiilor comunitare si puterea
institutiilor nationale. Principiul presupune ca institutiile comunitare sa ia decizii doar in
domeniile lor de competenta definite prin tratatele europene si sa nu se amestece in
procesul de luare a deciziior la nivel national in domeniile care nu sunt de competent sa.
2. Coeziunea=uniune economica, sociala si teritoriala, are ca scop reducerea decalajelor
de dezvoltare dintre tarile si regiunile din UE. Functioneaza prin politici de coeziune (de
dezvoltare regionala), politica finantata prin intermediul fondurilor structurale si de
coeziune.
3. Criteriul de convergenta=Prevede ca toate tarile membre sa ajunga la unele standarde
comune in domeniul dezvoltarii economice.
Prevede:
-Deficit bugetar < 3% PIB

-Datorii publice <= 60% PIB

-Rata inflatiei mai mare cu cel mult 1,5% fata de media celor mai scazute rate ale inflatiei
din tarile UE
-Rata dobanzii la criteriul pe termen lung mai mare cu cel mult 2% fata de media celor
mai scazute 3 rate din tarile UE
-Mentinerea monedei nationale in mecanismul ratelor de schimb timp de 2 ani inainte de
aderare la zona euro.
-In final, tarile respective (tarile care vor sa treaca la zona euro) trebuie sa realizeze
cursuri de schimb fixe intre ele in mod irevocabil. Dupa aceea se poate trece la o moneda
comuna pe seama acestor cursuri.
Tratatele: (cele mai importante)
Tratatele fondatoare au fost modificate pe msur ce noi ri au aderat la Uniune
1. Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (18 apr.
1951)
Scop: s creeze o relaie de interdependen ntre industriile crbunelui i oelului pentru
ca nicio ar s nu i mai poat mobiliza forele armate fr tirea celorlalte. A expirat in
2002.
2. Tratatul de la Roma (25 mar. 1957)
Scop: nfiinarea Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a
Energiei Atomice (Euratom) si extindea noiunea de integrare european pentru a include
cooperarea economic.
3. Tratatul de la Maastricht (7 feb. 1992)
Scop: s pregteasc realizarea uniunii monetare europene i s introduc elemente ale
uniunii politice (cetenie, politic extern comun, afaceri interne).
Schimbri eseniale: crearea Uniunii Europene i introducerea procedurii de codecizie
care i confer Parlamentului un rol mai important n procesul decizional. Noi forme de
cooperare ntre guvernele statelor membre, de exemplu n domeniului aprrii, justiiei i
afacerilor interne.
4. Tratatul de la Lisabona (13 dec. 2007)
Scop: s transforme UE ntr-o entitate mai democratic, mai eficient i mai apt s
abordeze, la unison, probleme globale, cum ar fi schimbrile climatice.
Schimbri eseniale: putere sporit conferit Parlamentului European, schimbarea
procedurii de vot n cadrul Consiliului, iniiativa ceteneasc, funcia de preedinte
permanent al Consiliului European, funcia de nalt Reprezentant pentru politica extern,
un nou serviciu diplomatic al UE.

12. Formele de integrare economica

1. Zona de liber schimb = zona de integrare economica in care tarile membre convin sa
isi liberalizeze schimburile comerciale reciproce de marfuri industriale (uneori si agricole
sau alte tipuri).
Cea mai importanta caracteristica: tarile isi mentin politicile comerciale autonome,
separate fata de terte tari. (ex: NAFTA, dar tarile au convenit si in privinta unei politici
comune in anumite domenii, dar nu toate).
2. Uniune vamala = grupare de integrare care in plus fata de zona de liber schimb, are o
politica comerciala comuna fata de tarile terte (ex: UE la primul nivel)

3. Piata comuna (unica) = grupare de integrare care presupune existenta uniunii vamale,
dar in plus se realizeaza si circulatia libera a serviciilor, capitalurilor si persoanelor (ex:
UE e partial piata comuna, (este piata comuna pentru tarile care nu au restrictii; exemplu
de restrictii: restrictii pe piata muncii (Romania si Bulgaria))
4. Uniune economica si monetara = presupune existenta unei piete comune, dar in plus
se realizeaza convergenta sau chiar unificarea unor politici economic, cat si unificarea
monetara prin folosirea unei monede comune (ex: zona euro: 17 tari din 27 membre UE
au adoptat moneda unica).
5. Integrarea economica completa (totala) = stadiul ultim al integrarii n cadrul caruia
unificarea politicilor economice este ntregita prin stabilirea unei unitati supranationale
ale carei decizii sunt obligatorii pentru statele membre. Nu s-a realisat inca la nivelul UE.
Urmatoarele forme de integrare nu mai sunt exclusiv economice, ci se extind si asupra
altor sfere (juridice, politice), ultima etapa fiind integrarea politica, ceea ce inseamna
practic o singura tara.

13. Mecanismul si cauzele crizei financiare economice

Criza a debutat in SUA, in anul 2008, dupa care s-a extins la nivel global, afectand mai
mult sau mai putin tarile lumii.
Mecanismul:
-explozia creditelor ipotecare in SUA.
financializarea creditelor, adica tranzactionarea creantelor intre banci.
-declansarea crizei in SUA -> rata dobanzii la credite imobiliare creste.
-propagarea crizei in sistemul bancar american -> falimentarea unor banci mari, risc de
colaps total al sistemului bancar.
-reducerea volumului de credite, din lipsa de lichiditati.
-propagarea internationala a crizei.
-interventia insitutiilor publice pentru stoparea fenomenului de faliment in lant.
Cauze:
-dereglementarea i eliminarea restriciilor
-gestiunea corporativ specific bncilor de investiii
-politicile economice neadecvate.
-reducerea ratei dobanzii de referinta.
-anumite masuri fiscale.
-alocare proasta a resurselor.
-politica monetara expansiva.
-complexitatea pieelor financiare i a noilor inovaii generate de explozia creditului
imobiliar, ceea ce a condus la o evaluare eronata a pretului titlurilor.
-modelul de crestere economica bazat pe consum: creditele imobiliare si pentru consum
au devenit motoarele cresterii economice in SUA, acestea reprezentand o crestere
economica nesustenabila pe termen mediu/lung.
-rata de economisire a tins sa se reduca.
-nivelul de indatorare a gospodariilor a atins un prag record.
Mecanismele care faciliteaz producerea crizelor sistemice: (in general)
-caracterul prociclic al asumrii de riscuri
-facilitarea accesului la credite prin politici monetare laxe

-tendina preurilor i a cotaiilor activelor de a se ndeprta cu mult de valoarea de

echilibru
-producerea panicii bancare: -cererea contagioas de retragere a depozitelor
-dificulti de refinanare pe piaa interbancar
-deteriorarea calitii creanelor bancare datorit
dificultilor de plat ale debitorilor.

14. Conditionalitatile FMI

Imprumuturile negociate cu FMI sunt conditionate de adoptarea de catre tara solicitanta a
unor programe de ajustare structurala, care pot fi impartite in 2 categorii de masuri:
a) masuri de stabilitate macroeconomica:
-cresterea ratei dobanzii pentru a reduce masa monetara, dar acesta conduce la cresterea
costurilor creditelor, firmele nu mai pot accesa credite.
-liberalizarea fluxurilor de capital, dar aceasta masura nu a avut intotdeauna succes.
b) reforme structurale:
-reforme ale sistemului administrativ, reducerea birocratiei si a numarului de functionari
din aparatul de stat.
-privatizarea totala sau partiala a companiilor de stat (unde e cazul).
-reformare sistemelor de invatamant, sanatate, etc.
Au scopul de a creste capacitatea tarii respective de a-si crea venituri externe pana la
nivelul cheltuielilor sale dar pot fi si masuri de reducere a cheltuielilor bugetare. FMI
impune aceste masuri pentru a se asigura ca tara respectiva va putea sa-si plateasca
datoriile externe (inclusiv catre FMI).
FMI are un pachet de recomandari pentru redresarea deficitului bugetar, care se compun
in principal din 3 cai:
1. Cresterea veniturilor (pe baza taxelor si a cresterii exporturilor), in conditiile in care
cheltuielile bugetare raman constante
2. Reducerea cheltuielilor bugetare cand veniturile raman constante.
3. O combinatie (in diferite proportii) a celor 2 masuri de mai sus.

15. Critici la adresa FMI si BIRD

FMI:
-programele de ajustare structurala sunt programe de austeritate ceea ce creeaza efecte
economice si sociale negative de amploare.
-recomandarile sunt standardizate si rigide, nu sunt adaptate la caracteristicile diferitelor
natiuni care solicita imprumuturi, iar aceaste recomandari nu-si ating intotdeauna scopul
din aceste cauze.
-desi rolul sau nu este de a supraveghea politicile internationale valutare, i se poate
imputa faptul ca nu a reusit sa previna unele crize.
BIRD:
-costurile de functionare ale institutii sunt foarte ridicate, are peste 6000 de angajati cu
salarii substantiale.
-sustine firmele din tarile dezvoltate, care de regula sunt mai competitive si de obicei
castiga licitatiile pentru proiectele de infrastructura organizate de tarile care beneficiaza

de imprumuturi (practic banii se intorc tot la firmele din tarile dezvoltate, tara beneficiara
obtine rezultatele implementarii proiectelor (ex: constructii, baraje, autostrazi)).
-proiectele finantate au fost cu eficienta redusa, chiar ineficiente in unele cazuri, sau cu
efecte colaterale negative pe termen lung (sociale, de mediu, culturale). Ex: barajul de la
Assuan, Egipt, care prin blocarea Nilului a produs dezechilibre in agricultura si de mediu.

16. Tragerile
Sunt operatiuni specifice FMI.
Tragerile sunt operatiuni complexe care imbina o operatiune valutara cu una de creditare.
Tragerea consta in achizitionarea unei sume in valuta in schimbul monedei nationale. La
termenul de rambursare se returneaza suma in valuta si se rascumpara moneda nationala.
Tragerile sunt de doua feluri:
- tragere in contul transei de rezerva (tragere automata)
- tragere in contul transei de credit (conditionate de incheierea unor acorduri stand-by).
Acordurile de stand-by prevad masuri de restructurare a economiei, adica programe de
ajustare structurala. Scopul acordurilor este de crestere a capacitatii tarii respective de
rambursare a imprumuturilor obtinute, adica cresterea capacitatii economiei respective de
a genera venituri externe sau de reducere a cheltuielilor interne.
Tragerile sunt diferite de drepturile special de tragere; Tragerile nu pot depasi 200% din
cota varsata de tara respectiva.
Programele de ajustare structurala contin doua categorii de masuri:
- reforme structurale
- programe de macrostabilire a economiei.

17. Lichiditati internationale

Definitie:
Reprezint totalitatea monedelor internaionale care sunt folosite ca mijloc de plat n
tranzaciile internaionale
Moned internaional este o notiune ambigu, deoarece noiunea de moned este
aproape indisociabil de cea de suveranitate naional. (M.Aglietta)
Tipuri:
1. Publice: sunt ansamblul de mijloace de plat lichide sau cvasilichide (uor
transformabile n numerar) aflate la dispoziia autoritilor guvernamentale pentru
onorarea obligaiilor internaionale ale statului.
2. Private: sunt constituite din eurodevize, care reprezint depozite ntr-o moned,
constituite n afara rii de emisiune a acesteia. Depozitele constituite n aceste valute
sunt suportul unor operaiuni de creditare ulterioare.
Este necesar sa existe un volum suficient de ridicat al lichiditilor internaionale, n
corelaie cu volumul activitilor economice.
Volumul eurodevizelor este in crestere, datorita unor fenomene:
-generalizarea cursurilor flotante
-aparitia/expansiunea petro-dolarilor
-posibilitatea bncilor de a emite euromoned fr a fi supuse nici unor restricii din
partea bncilor centrale din rile de emisiune a eurovalutelor

-apariia de noi instrumente financiare, care a amplificat cererea de eurovalute.

Dezechilibre: -supralichiditati => genereaza tensiuni inflationiste
-sublichiditati => reducerea investitiilor si ale schimburilor comerciale
internationale si ale acivitatilor economice in general, ceea ce poate
conduce la depresiune sau chiar recesiune economica mondiala
Actual cele mai puternice monede internaionale sunt: dolarul, euro i yenul.

18. Formele de instabilitate valutara

1. Volatilitatea = reprezint oscilaia cursului valutar pe termen scurt n raport cu o
medie a sa dintr-o perioad anterioar (o sptmn, o lun).
-genereaz riscuri ce se pot contracara prin operaiuni valutare la termen, de acoperire a
riscurilor.
2. Nealinierea = o form de instabilitate care se produce atunci cnd rata de schimb a
unei monede se ndeprteaz de cursul su de echilibru, cu efecte negative ample.

19. Comparatie FMI-BIRD

Scop si
obiective

Functii

Obligatii
ale
membrilor

FMI

BIRD

Crearea unui cadru pentru cooperarea

monetara intre tarile lumii, in scopul de a
mentine stabilitatea cursurilor valutare si
de dezvoltare a comertului international.

Are ca scop principal ajutorarea rilor n

curs de dezvoltare n vederea eradicarii
srciei i imbuntirii condiiilor de viaa
ale populaiei.
Obiective principale: promovarea egalitii
ntre sexe, reducerea mortalitii infantile,
asigurarea nvmntului de baz, eradicarea
bolilor i dezvoltarea durabil.
-Finanteaza exclusiv tarile in dezvoltare, prin
imprumuturi pentru proiecte de investitii si
programe economico-sociale.
-Coordoneaza
ajutorul
public
pentru
dezvoltare acordat de tarile dezvoltate tarilor
in dezvoltare.
-Acorda asistenta tehnica tarilor in dezvoltare

Fucntia principala: asigura asistenta

financiara tarilor confruntate cu deficite
de plata externe.
Alte functii: -supravegheaza politicile
financiare si valutare ale tarilor
-furnizeaza mijloace de plata
pentru acoperirea deficitelor temporare
ala balantelor de plati externe (nu a
deficitelor bugetare), indiferent daca sunt
tari dezvoltate sau nu.
-asigura asistenta tehnica
acordata statelor pe diferite domenii
economice
-sa isi verse cota parte.
-respectarea obligatiilor asumate.
-asigura
converibilitatea
monedei
nationale a tarii membre pentru aportul de
cont curent
-furnizare de informatii cu privire la
caracteristicile economice nationale dar si
informatii economice globale
-mprumuturile sunt condiionate de
efectuarea de reforme structurale i
msuri de stabilzare macro-economic a
rilor solicitante.

-respectarea
regimului
licitatiilor
internationale pentru proiectele finantate de
BIRD.
-respectarea termenelor de implementare a
proiectelor.
-respectarea termenelor de rambursare a
creditelor.

Surse de
finantare

Mod de
finantare

Conducere

Nr.
membrii

Resursele fondului sunt asigurate din

contribuia membrilor, prin plata unor
cote prti n funcie de puterea economic
a fiecrei tri, cotele fiind recalculate la
fiecare 5 ani.
Alte surse le reprezint:
-comisioanele i dobnzile percepute.
-acorduri pentru linii de credit deschise de
state dezvoltate in favoarea FMI, acestea
sunt necesare pentru atenuarea impactului
produs de faptul ca majoritatea tarilor
membre nu au moneda convertibila (din
180 tari doar 70 au moneda convertibila)
Cotele parti sunt varsate in structura
urmatoare:
25% in instrumente de rezerva (DST)
75% in moneda nationala
2 forme de finantare:
1. Trageri ordinare:
-in contul transei de rezerva, se pot
executa automat de tara respectiva
-in contul transei de credit, in baza unui
acord de imprumut stand-by, din sumele
altor tari membre; nu pot depasi 200% din
cota parte proprie. Se acorda fractionat,
de la a 2-a transa intra in vigoare
conditionalitatile.
2. Facilitati de finantare:
-sunt extensii ale liniilor de credit
deschise tarilor membre si au fost create
pentru tarile care se confrunta cu situatii
exceptionale; pot ajunge pana la 600%
din cota parte varsata.

-consiliul director: 24 directori, fiecare

reprezentand un grup de tari.
-consiliul administratorilor: ia deciziile.
-luarea deciziior principale necesit o
supermajoritate de 85% din voturi.
-numrul de voturi ale unui membru este
proporional cu cota parte a contribuiei,
de aici rezultnd faptul c rile puternice
economic au mai multe voturi.
-intrucat SUA are peste 15% din voturi,
are dreptul de Veto, adica poate bloca
orice decizie.
188

-se finanteaza in principal de pe pieele

internaionale de capital, prin emisiune de
obligaiuni, care sunt garantate de guvernele
statelor membre, ceea ce confer o ncredere
sporit (au ce mai mare cotaie AAA).
-contributii ale tarilor membre, in mai mica
masura

2 forme de finantare:
1. imprumuturi
-pe termen lung (15-20 ani), cu perioade de
gratie lungi (3-5 ani)
- nu e conditionat de cota parte a tarii, ci de
ncesearul de investitie si de evaluarea
capacitatii de rambursare.
2. prin cofinantari (asocieri cu alte institutii
financiare)
Caracteristici:
-Proiectele finanate sunt exclusiv pentru
investiii, nu pentru acoperirea datoriilor
externe sau a deficitelor bugetare.
-Finanteaz proiecte adjudecate prin licitatii
internationale, virand fondurile direct
executantilor de proiect, nu guvernelor
nationale
-Finanteaza numai tarile in dezvoltare care au
un venit de minim 1195$/locuitor
-conducerea e asigurata de Consiliu de
Guvernatori ai Bancii Mondiale. Se intalneste
anual, este constituit din cate un guvernator
pentru fiecare tara membra (de obicei
ministrul de finante al tarii respective)
-conducerea executiva: Consiliul Directorilor,
format din 25 membrii (directori executivi)
si este prezidat de Presedintele Grupului
Bancii Mondiale

188 (pentru a fi membru BIRD o tara trebuie

sa fie membru al FMI)

20. Institutiile UE
Consiliul European = reuniunea sefilor de state sau de guverne ale tarilor membre.
-decide directiile si obiectivele majore ale UE, sub forma cadrului general.

Institutiile de decizie:
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri) = este reuniunea ministrilor tarilor
membre pe domenii de activitate forul legislativ camera superioara
-este principalul corp de decizie.
Parlamentul European = este forul legislativ camera inferioara, reprezentativ al
cetatenilor din tarile membre UE.
-este ales in mod direct si democratic, la 5 ani
-deputatii sunt grupati in 7 factiuni politice, la care se aduga o serie de deputati
independenti.
-dezbate probleme legislative de interes comunitar
-are drept de co-decizie cu Consiliul de Ministri in anumite domenii.
Comisia Europeana = este institutia executiva a UE.
-este compusa din mai multi comisari, specializati pe domenii cheie; actualmente sunt 27
de comisari, unul dintre ei are functia de Presedinte al Comisiei Europene, si este numit
de Consiliul European
-fiecare tara are un membru in comisie, dar acesta nu mai represinta tara de provenienta
(nu are apartenenta nationala); functioneaza similar unui cabinet guvernamental.
Atributii: -elaboreaza si propune proiecte de legi
-urmareste si supravegheaza aplicarea legislatiei comunitare
-sanctioneaza ne-indeplinirea unor obligatii
-NU ia decizii!
Pe langa aceste institutii, in cadrul Uniunii Europene functioneaza o serie de organisme
cu rol specific din care mentionam:
-Banca Centrala Europeana BCE: responsabila pentru politica monetara a Uniunii (a
zonei euro).
-Banca Europeana de Investitii BEI: finanteaza proiecte europene de investitii si sprijina
mediul de afaceri din Europa prin Fondul European de Investitii.
-Obudsmanul European: investigheaza plangerile privind cazuri de administrare
defectuoasa in actiunea institutiilor si organelor UE
-Controlorul European pentru Protectia Datelor: misiunea de a garanta dreptul
fundamental de protejare a datelor personale ale cetatenilor europeni.
-Curtea de Justitie: asigura aplicarea legilor europene.
-Curtea de Conturi: verifica activ8itatile financiare ale UE.
Functii importante:
Functia de Presedinte al Uniunii Europene: inlocuieste sistemul de presedentie
semestriala prin rotatie a tarilor, este presedintele consiliului european.
Functia de Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe: este
vicepresedinte al CE, conduce politica extern si de securitate comun a Uniunii si
prezideaza Consiliul Afaceri Externe

21. Raportul de schimb

Raport stabilit intre indicii importurilor si exporturilor unei tari, cunoscut si sub numele
de grad de acoperire a importurilor. Cu cat acest grad este mai ridicat, cu atat tara
respectiva se afla in situatia de a nu mari volumul exporturilor in scopul compensarii
importurilor.
Rs = Valoarea unitara exportata / Valoarea unitara importata

Daca Rs>1: valoarea unei unitati exportate e mai mare decat valoarea unei unitati
importate, adica tara exporta produse cu valoare adugata mare.
Daca Rs<1: valoarea unei unitati exportate e mai mica decat valoarea unei unitati
importate, adica tara exporta produse cu valoare adugata mica, adica pentru o
unitate importata se plateste mai mult decat pentru o unitate exportata.
Daca Rs=1: balanta import-export este in echilibru.
Solutii pentru cazul cand Rs<1 si tara este nevoita sa mentina nivelul importurilor:
-cresterea volumului sau a valorii produselor exportate (de preferat).
-cresterea deficitului comercial => creste indatorarea externa.
Indicele raportului de schimb: Irs = Rs*100, se masoara in procente.

22. Hazardul moral si selectia adversa

Teoria informatiei asimetrice (criza) = fenomenul care apare atunci cnd se cumuleaz
fenomenele de selecie advers i de hazard moral pn la un nivel la care pieele nu mai
direcioneaz fondurile disponibile ctre agenii economici care reprezint cele mai bune
opiuni investiionale.
Selectia adversa = Are loc atunci cnd creditorii, dezinformati sau puin responsabili,
acord credite unor ageni economici care sunt dispui s plteasc rate ale dobnzii
ridicate dar returnarea mprumuturilor este asociat cu grade ridicate de risc.
Hazardul moral = Situaia n care debitorii sau creditorii (sau ambii) iau decizii de
investire riscante bazndu-se pe intervenia unui creditor de ultim instan n condiiile
producerii riscului de neplat.
Rezulta: credite neperformante, imposibilitatea firmelor sa-si plateasca creditele ceea ce
conduce la executari silite ale garantiilor, din coroborarea mai multor astfel de
evenimente bancile nu mai au lichiditati => criza.

23. Deturnarea de comert

Se manifesta numai in cazul aparitiei unei uniuni vamale intre 2 (sau mai multe) state.
Exemplu:
La t0: statul A poate importa bunul X din tara B la pretul de vanzare de 100 u.m. si din
statul C la pretul de vanzare de 80 u.m.; bunurile sunt absolut identice, iar statul A
practica o taxa vamala de 100% pentru ambele state (B si C). Rezulta un cost total (cu
taxe incluse) pentru bunul din tara B de 200 u.m. (100 + 100%*100=100+100=200) iar
pentru bunul din tara C de 160 u.m. (80 + 100%*80=80+80=160), ceea ce conduce la
achizitionarea bunului din tara C (deoarece are costul total mai mic).
La t1: intre tara A si tara B apare o uniune vamala, ceea ce inseamna desfiintarea taxei
vamale intre cele 2 state. Astfel bunul X din tara B va avea pretul de vanzare in
continuare de 100 u.m., dar prin disparitia taxei vamale costul total va fi de 100 u.m., in
timp ce pentru tara C se mentine politica comerciala, adica taxa vamala de 100%, rezulta
ca nu se schimba costul total, ramanand la nivelul de 160 u.m. Se va alege varianta care
ofera pretul cel mai bun adica achizitionarea din tara B, la costul total de 100 u.m. Astfel
se produce o deturnare de comert, tara A nu va mai cumpara de la tara C, ci de la tara B.

24. Specializarea internationala a unei tari

Definitie:
Adaptarea potenialului economic propriu la cerinele pieei mondiale, n vederea
participrii avantajoase la comerul internaional cu bunuri i servicii.
Factori determinanti:
1. inzestrarea cu factori de productie naturali sau creati (cei mai importanti sunt cei
creati).
2. mecanisme institutionale interne sau politici economice
3. raporturile de putere
Tarile se specializeaza pentru a obtine un avantaj pe piata internationala.

25. Avantaj absolut, comparativ, competitiv, relativ

1. Avantaj absolut (A . Smith)
-schimbul de marfuri pe piata internationala este determinat de valoarea marfii, evaluata
prin munca incorporata in ea
-schimbul de marfuri este reciproc avantajos, avand o valoare egala
-tara are interes sa se specializeze in baza avantajului absolut, adica sa fabrice produsul
cu costuri de fabricare mai mici decat tara partenera
2. Avantajul comparativ (D. Ricardo)
-reprezinta capacitatea de a produce o marfa cu un cost comparativ mai mic fata de alta
marfa din aceeasi tara, chiar daca costul absolut este mai mare decat in alte tari.
-valoarea produsului e data de munca incorporata in el
-costul comparativ = costul (valoarea) produsului X, exprimat indirect prin cantitatea din
produsul Y care s-ar putea fabrica prin utilizarea cantitatii de munca folosita pentru a
obtine produsul X.
-este reciproc avantajos ca tarile se se specializeze pe baza avantajului comparativ in
conditiile unei piete de liber schimb, beneficiile fiind:
-eficienta in utilizarea factorilor de productie pe plan mondial
-cresterea productiei si a bunastarii
Totusi, valoarea de schimb poate face ca schimbul sa nu fie avantajos in mod egal si
beneficiile din liber schimb si specializare nu se impart in mod egal.
Principiul are valabilitate cand avantajul relativ reflecta productivitatea muncii mai mare
intr-o ramura fata de media nationala
3. Avantajul competitiv
4 categorii de factori determinanti interactivi si interdependenti
-dotarea cu factori de productie
-caracteristicile cererii interne
-industriile din amonte si aval
-strategia, structura si concurenta dintre firme
Pe langa acesti factor mai intervin: statul si hazardul
4. Avantajul relativ (modelul HOS)
-productia se realizeaza pe seama unei combinatii de factori de productie in care
predomina factorul cel mai abundent din tara respectiva.
-preturile internationale se formeaza pe baza utilitatii si raritatii produselor
-in timp, schimburile comerciale internationale duc la egalizarea preturilor factorilor de
productie si a veniturilor posesorilor de factori de productie.

26. Supraevaluarea/subevaluarea monedei

Cursul valutar (rata de schimb) reprezint preul la care o valut se schimb n raport cu o
alt valut.
Cotatie directa:
Cotaia direct prin care este exprimat preul monedei strine n moneda naional.
1Euro = 4,3 lei la cursul oficial (cursul de referinta)
1Euro = 4,43 lei la cursul real
Daca cursul real > cel oficial, puterea de cumparare afarenta 1 leu este mai mica, deci
puterea de cumparare oficiala este supraevaluata.
(Pentru a cumpara un articol de 100 euro se platesc 443 lei in loc de 430 cat ar fi cursul
oficial)
Daca cursul real < cursul oficial, puterea de cumparare este mai mare, adica cursul oficial
este subevaluat.
Cotatia indirecta:
Cotaia indirect este ntlnit n Marea Britanie, ntruct este exprimat preul unei lire
sterline n diferite uniti de moned strin.
1 = 1,2 $ la cursul oficial
1 = 1,1 $ la cursul real
Cursul real are putere de cumparare mai mica, cu o lira poti cumpara real doar 1,1 $, fata
de 1,2 $ cat fusese estimat prin cursul oficial.
Cotaia ncruciat:
presupune intervenia unei a treia monede n vederea echivalrii unei uniti de moned
strin n uniti de moned naional.

27. Parteneriatul intre STN si statele gazda

Intre STN si tara in care acesta se implanteaza este de preferat o cooperare, mutual
benefica pentru ambele parti. Pentru aceasta un STN trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele aspecte:
-maximizrea profitul pe termen lung, nu doar pe termen scurt.
-s fie nu doar un agent economic, ci i un partener social.
-sa conduca actiuni prin care sa reintoarca o parte din profituri comunitatii in care le-a
obtinut.
-sa acorde o importanta deosebita protejrii mediului nconjurtor.
-s recunoasc i s respecte valorile sociale i culturale locale.
Totusi pot aparea si situatii tensionate intre guvernele tarilor gazda si STN, in principal
din cauza ca cei 2 parteneri au obiective diferite.
STN: -sa maximizeze rata profitului la nivel global, indiferent de tarile de implantare.
-alte obiective principale: castigarea unei cote de piata cat mai mari, cresterea cifrei
de afaceri si a profitului.
-transfera dividendele catre firma mama
Tara gazda: -sa maximizeze venitul national (valoarea adugata nou creata de STN in
interiorul tarii).
-sa mentina coerenta sistemului national de productie, coeziunea pietei
interne si cea sociala (mentinerea/cresterea locurilor de munca)

28. Drept Special de Tragere (DST)

Sunt valori de rezerv internaionale (create in 1969) care servesc drept uniti de cont
(este o moneda de cont, nu are existenta fizica bancnote si monede) i mijloace de plat
utilizate de ctre statele membre ale FMI.
Este o moneda compozita, compusa din cele 4 valute forte: dolar, euro, yen, lira sterlina.
Sunt purtatoare de dobanda.
DST-urile sunt:
-instrument de creditare.
-parte a rezervei valutare oficiale a unui stat.
-etalon monetar.
-mijloc de procurare de monede naionale convertibile.
-mijloc de plata pentru anumite operatiuni intre FMI si membrii sai.
Decizia de emisiune:
Bazata pe nevoile de crestere a lichiditatii internationale pe termen lung. O tara care
primeste DST le poate utiliza pentru marirea (corespunzator cotei alocate) a rezervei ei
monetare oficiale.
Utilizare:
-Obtinerea de valute prin tranzictii bazate pe acord direct intre membri, chiar si atunci
cand nu este necesara finantarea balantei de plati. Orice valuta se poate obtine contra
DST, schimbul efectuandu-se la cursul zilnic al acestuia.
-Incheierea de acorduri prin care un membru poate transfera altuia DST in schimbul altui
activ de rezerva, cu exceptia aurului, cu obligatia de a restitui valuta la o data viitoare si
la un curs stabilit de comun acord.
-Efectuarea de operatiuni prin care o tara membra a FMI poate vinde sau cumpara DST
cu obligatia platii la o data viitoare in schimbul oricaror active monetare, cu exceptia
aurului, la un curs la termen previzionat in momentul incheierii tranzitiei.

29. Grupul Bancii Mondiale

Grupul Bncii Mondiale este format din 5 entiti bancare internaionale independente
din punct de vedere legal:
-Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare
-Corporaia Financiar Internaional
-Asociaia Internaional de Dezvoltare
-Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor
-Centrul Internaional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiiilor
Trebuie precizat c sub denumirea de Banca Mondial sunt cuprinse doar primele 2
dintre aceste structuri ale Grupului Bncii Mondiale.

30. Curba Laffer

Este o relatie intre nivelul impozitarii si veniturile incasate din impozite, relatie cunoscuta
sub numele de curba Laffer care se prezinta astfel:

Dupa cum se poate observa, la inceput pe masura ce creste cota de impunere, cresc si
incasarile fiscale pana in punctul M, unde acestea sunt maxime, dupa acest punct
cresterea cotei de impozitare va duce la scaderea veniturilor fiscale. Conform figurii de
mai sus se observa ca acelasi nivel al incasarilor fiscale se obtine si in punctul A, si in
punctul B, dar in punctul A nivelul impozitarii este unul redus, pe cand in punctul B
nivelul fiscalitatii este unul apasator care creaza mari dificultati contribuabililor si
afecteaza functionarea eficienta a economiei.

31. Indicele Libertatii Economice

Indicele masoara capacitatea persoanelor fizice dintr-o anumita tara (regiune) s lucreze,
produc, consume n mod liber, s investeasc n orice fel doresc, aceast libertatea fiind
att protejat de stat dar neconstrns de acesta.
Indicele are 10 componente, cu aceeai pondere, intre care se face media:
-libertatea de a face afaceri
-libertatea de a face comer
-libertatea fiscal
-libertatea monetar
-libertatea de a investi
-libertatea financiar
-libertatea de a muncii
-implicarea guvernului n economie
-respectarea drepturilor de proprietate
-lipsa corupiei
Categorii: (indicele intre...): 100-80: Libertate totala
79,9-70: In cea mai mare parte libertate
69,9-60: Libertate moderata
59,9-50: In cea mai mare parte represivitate
49,9-0 : Represivitate
Exemple: Locul 1: Hong Kong 89,3
Locul 177 (ultimul loc): Coreea de Nord 1,5
Locul 59: Romania 65,1

32. Cauze de subdezvoltare

Cauze interne:
1. factori naturali, geografici, demografici: clima favorabila/nefavorabila, resurse umane
mai productive sau nu, crestere demografica = presiune asupra fortei de munca
2. factori istorici: intarzierea evolutiei, mentinerea pe timp mai lung a relatiilor feudale,
dezvoltare coloniala = impunerea modelelor nepotrivite pentru economia acestor tari.
3. factori socio-culturali: neomogenitate etnica sau religioasa.
4. factori politici: fragmentarea politica excesiva = lupte politice, dependenta de exterior
5. factori economici: dezvoltare sectoriala dezechilibrata, politici economice defectuoase.
Cauze externe:
1. schimbul international de marfuri: perpetuarea unui raport de schimb nefavorabil,
mentinut de evolutia diferita a preturilor internationale ale produselor de export ale tarilor
in dezvoltare fata de cele din tarile dezvoltate.
2. practicarea unei politici comerciale nefavorabila de catre tarile dezvoltate fata de cele
in dezvoltare
3. forme de finantare externe ineficiente si scumpe
4. influenta negativa a institutiilor financiare internationale (FMI) prin impunerea unor
programe de ajustare
5. incapacitatea tarilor de a forma/intra in aliante economice internationale
6. rapoarte de putere nefavorabile
Solutii:
1. ridicare nivel general de educatie
2. crearea de forta de munca specializata
3. dezvoltarea industriala si a serviciilor
4. crearea unei clase politice responsabile si competente
5. eradicarea coruptiei
6. crearea de capital intern

33. Ordinea economica mondiala

Definitie:
Asigurarea condiiilor de compatibilitate a voinelor, intereselor i a comportamentelor
potenial contrare (uneori chiar antagonice) ale diferiilor ageni economici, condiii care
fac posibil existena unei comuniti economice mondiale.
OEM este proprietatea structural a sistemului economiei mondiale dat de anumite
structuri:-Regimurile internationale: institutii de supraveghere, norme tehnice.
-Raporturile de putere: G7, G20, leader = SUA
Caracteristici:
-sistem multipolar, polii de crestere tind sa devina mari puteri
-regionalismul este mai important decat multilateralismul
-echilibre mondiale date de pietele-state, statele raman principalele creatoare ale OEM
-raport crestere-dezvoltare tensionat
-cresterea generalizata a veniturilor (cu exceptii)
-inegalitati de dezvoltare

34. Cursul fix si cursul flotant

1. Cursul fix:
Curs oficial = curs stabilit prin lege monetar, de ctre autoritatea monetar a acelei ri
(de regul, banca sa central) n raport cu un etalon (aur, argint, o moned forte, un co
de monede). Se permit vatiatii mici ale cursului fata de cursul oficial. Autotitatile au
obligatia de a interveni pe piata pentru a tine cursul intre aceste limite
Avantaje: -grad mare de stabilitate
-evolutie predictibila
Dezavantaje: -costuri mari pentru sustinerea stabilitatii monedei
-nevoie de rezerve mari internationale
2. Curs flotant
Curs de piata = cursul de schimb al unei monede se stabilete pe piaa valutar, n funcie
de raportul dintre cererea i oferta de moned proprie i de moned strin.
Modificarea raportului cerere/oferta duce la:
a) deprecierea monedei respective fa de o alt moned (pierderea de valoare n
raport cu aceea moneda).
b) aprecierea monedei n raport cu cea de referin (creterea valorii sale, exprimat
n cealalt moned, de referin).
Avantaje: -bancile centrale dobandesc autonomie mai mare in politica monetara
-dispare asimetria de putere intre tari
-cursurile devin mecanisme de ajustare automat a dezechilibrelor interne i
internaionale.
Dezavantaje: -bncile centrale pot aplica mai facil politici monetare expansioniste, care
pot duce la creterea tensiunilor inflaioniste.
-crete instabilitatea cursurilor de schimb i tendinele speculative pe pieele
valutare, rezultand: -creste instabilitatea preturilor internationale
-cresc incertitudinile pentru agentii comerciali si pentru
investitori
-cresc costurile de acoperire a riscurilor valutare i de
pre => agenii economici trebuie s suporte anumite
costuri suplimentare.

35. Determinantii cursurilor de schimb

-diferenialul de inflaie
-diferenialul de rata a dobnzii
-diferenialul de rat a creterii economice
-diferenialul de randament pentru diferite active financiare
-dinamica cererii i a ofertei de moned pe pieele valutare
-credibilitatea regimurilor politice, a politicilor economice
-raporturile de putere existente.

36. Indicele dezvoltarii umane

Definitie:
Este o msur comparativ a sperantei de viat, alfabetizrii, nvatmntului si nivelului
de trai. n acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei

tri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material nu alti
indicatori socioeconomici.
Are 3 componente: -speranta de viata la nastere (1)
-indicele de educatie: anii de scolarizare din nr de ani de scoala din
norme (2)
-un standard decent de viata: PNB/loc (3)
Are valoarea intre 0 si 1. formula: IDU= Radical indice 3 din [(1)*(2)*(3)]

37. Externalitatile
Definitie:
Sunt efectele neintenionate ale pieelor (agenilor care acioneaz n cadrul lor) asupra
comunitilor de persoane. Cu alte cuvinte, ele sunt fenomene sau situaii n care
preferinele sau opiunile individuale afecteaz, pozitiv sau negativ, pe membrii unei
colectiviti mai largi, eventual chiar ntreaga populaie a unei ri.
Pot fi: -pozitive (invatamant, sanatate)
-negative (poluare)
De regula de gestionarea lor trebuie sa se ocupe autoritatile statului.

38. Bunurile publice

Definitie:
Sunt bunurile al cror consum este indivizibil, fiind la dispoziia tuturor membrilor unei
comuniti, nici unul dintre consumatori neputnd fi exclus de la consum, chiar i n
situaia neachitrii preului accesului la acesta.
Productorii particulari nu au stimulente pentru a produce i oferi astfel de bunuri
publice, deoarece nu sunt siguri c-i vor recupera cheltuielile efectuate pentru
producerea lor. Astfel, statul rmne agentul care poate produce i furniza astfel de
bunuri.