Explicarea mecanismului secretiilor

lactatiei
Incepand din primele luni de sarcina, glanda mamara sufera
anumite transformari in vederea secretiei lactate. Astfel, modificarile
macroscopice se traduc printr-o tumefiere a glandelor, pigmentarea
tot mai intensa a mamelonului si a zonei areolare si dezvoltarea
tuberculilor lui Montgomery.
Prin transparenta tegumentelor se observa la suprafata
glandelor mamare o retea venoasa bine dezvoltata si turgescenta.
Din luna a 3-a, a 4-a de sarcina la stoarcerea sanului apar cateva
picaturi de colostru.
Aspectul histologic al glandei in activitate arata o turgescenta a
celulelor epiteliului glandular, celulele sunt voluminoase,
protoplasma lor contine numeroase globule grasoase mari, dispuse
spre polul liber al celulei. In tesutul conjunctiv din jurul lobilor se vad
numeroase leucocite care patrund prin diapedeza in acinii
glandulari. In jurul lobilor glandulari se gaseste o retea vasculara
bine dezvoltata.
Ca tip de secretie, glanda mamara este holomerocrina. Secretia
laptelui se face, atat prin topirea unui fragment din celula, format din
protoplasma incarcata cu globule grasoase si o parte din nuclei cat
si prin expulzia continutului celular in urma contractiei protoplasmei,
fara distrugere celulara. Declansarea secretiei lactate si intretinerea
ei sunt conditionate de factori endocrini si nervosi.
Factorii care pot influenta capacitatea secretorie:
-Varsta mamei, starea de nutritie, starea de oboseala si odihna,
au o oarecare influenta asupra capacitatii secretorii. Femeile tinere
au o capacitate secretorie mai mare decat cele mai in varsta.
Oboseala reduce secretia lactata, cantitatea de lapte secretata
creste dupa odihna de noapte.
-Alimentatia carentata poate sa scada cantitatea de lapte si sa-i
influenteze compozitia, mai ales concentratia in grasime, numai
daca este foarte dezechilibrata si carenta este prelungita.
Cantitatea de lapte nu este in stransa legatura cu abundenta
alimentatiei si cantitatea mare de lichide ingerate.

Starea psihica a mamelor.

Noile mamici trebuie sa inteleaga ca nu substantele galactogene
influenteaza favorabil secretia lactata ci ca aceasta depinde in
primul rand de insistenta si rabdarea pe care o are mama in primele
zile dupa nastere de a pune copilul la san, de a-si evacua sanul cu
pompa sau manual cand nou-nascutul nu are putere suficienta sa
suga.
Colostrul
Este produsul de secretie al glandei mamare in primele zile de la
nastere. El este un lichid galbui (colostra=galbui) datorita
carotenului, are o densitate mai mare ca a laptelui, contine 86%
apa, este mai bogat in extract uscat si in minerale decat laptele.
Contine mai multe proteine, mai ales lactoalbumina si
lactoglobulina, acizi aminati, globulina. Lipidele si lactoza sunt in
cantitate mai mica. Datorita continutului crescut in saruri minerale,
colostrul are proprietati usor laxative favorizand eliminarea
meconiului. Colostrul contine "corpusculii de colostru" care sunt
formatiuni asemenatoare leucocitelor mari, cu numeroase globule
de grasime. Acesti corpusculi dispar in laptele definitiv dar reapar
ori de cate ori in glanda mamara exista retentie. Alte elemente
figurate pe care le contine sunt: leucocite, in special polinucleare,
mai bogate decat in laptele definitiv. Colostrul contine toate
vitaminele necesare: vitamina A de 5-10 ori mai mult ca in laptele
definitiv; vitamina B2 si vitamina C in cantitate mai mare. Fermentii,
in afara de lipaza sunt in cantitate mai mica decat in laptele definitiv.
Anticorpii sunt in cantitate mare.
Transformarea colostrului in lapte se face progresiv din ziua a 3a - a 4-a, trece prin lapte de "tranzitie" si ajunge abia la 2-3
saptamani la compozitia definitiva.