MEMORIA CONSTRUCTIVA

Gandirea si Creativitatea
Inteligenta .Comportamentul

Proiect realizat de :
Marza Stefania
Munteanu Stefana
Mutu Catalina

Cuprins
Ce este memoria ?
Clasificarea memoriei
Gandirea si Creativitatea
Inteligenta
Comportamentul
Bibliografie

Memoria
Memoria este un proces psihic care const n ntiprirea,
recunoaterea i reproducerea senzaiilor, sentimentelor, micrilor,
cunotinelor etc. din trecut. Memoria definete dimensiunea temporal
a organizrii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale
orizontului temporal trecut, prezent, viitor. Graie memoriei, fiina
noastr psihic, eul, dobndete continuitatea identitii n timp. Fr
dimensiunea mnezic, am tri numai prezentul clipei, am fi n
permanen pui n faa unor situaii noi, pentru care nu am dispune de
nici un fel de experien elaborat, de nici un procedeu de abordare i
rezolvare, ne-am zbate permanent n jocul ncercrilor i erorilor,
adaptarea devenind, practic, imposibil.
Funcia memoriei devine, aadar, o condiie bazal indispensabil a
existenei i adaptrii optime, a unitii temporale a personalitii
noastre. Ea se datoreaz plasticitii creierului proprietatea de a-i
modifica starea intern sub influena stimulilor externi i capacitii lui
de nregistrare, pstrare i reactualizare a urmelor acestor stimuli

Latura remarcabil a evoluiei memoriei umane const n

diferenierea i individualizarea capacitii reactualizrii, care
permite valorificarea propriu-zis a informaiei i experienei
stocate, i desfurarea unor activiti mintale autonome, n
care trecutul se leag de prezent, iar prezentul de viitor.
La om, memoria nu este concentrat i localizat ntr-un
singur bloc, ci este distribuit mecanismelor care realizeaz
funciile i actele psihocomportamentale specifice. Aadar, spre
deosebire de computer, creierul uman posed nu doar un
singur bloc memorativ, ci mai multe, ntre care exist conexiuni
bilaterale. ntre modul de funcionare a memoriei i modul de
funcionare al percepiei, reprezentrii i gndirii exist o
condiionare reciproc profund: dereglarea verigii memorative
determin tulburri serioase n desfurarea proceselor pe care
le susine (percepie sau gndire), iar dereglri la nivelul
procesului specific afecteaz funcionarea bazei lui
memorative.

Memoria se caracterizeaz prin cteva

trsturi eseniale, care i sunt imprimate de

integrarea ei n structura proceselor i
activitilor specifice. Memoria este activ,
selectiv, contextual, mijlocit,
organizat logic i sistemic.
n investigarea i evaluarea nivelului de

dezvoltare i eficien al memoriei se iau n

considerare urmtorii parametri: volumul,
trinicia, fidelitatea, completitudinea,
promptitudinea.

Clasificarea memoriei
Dup diverse criterii, memoria poate fi clasificat i pot fi
delimitate mai multe forme ale acesteia:
Dup prezena sau absena inteniei, scopului i
controlului voluntar n procesele de engramare,
pstrare i reactualizare, delimitm memoria
involuntar i memoria voluntar.
Dup gradul de nelegere al celor memorate,
memoria poate fi mecanic sau logic.
Dup modalitatea informaional preferenial sau identificat memoria imagistic-intuitiv i memoria
verbal-simbolic.
dup criteriul timpului, se delimiteaz: memoria
senzorial, memoria de scurt durat i memoria de
lung durat.

Gandirea
Gndirea este procesul psihic de reflectare a

nsuirilor generale i eseniale ale obiectelor

i fenomenelor realitii nconjurtoare,
precum i a raporturilor dintre acestea.
Pe baza gndirii, omul poate s anticipeze
mental desfurarea anumitor evenimente i
s-i planifice n funcie de acestea, aciunile
viitoare. Prin aportul pe care l aduce la
cunoaterea realitii, gndirea confer
comportamentului uman
trsturaraionalitii.

Gndirea valorific, reunete, integreaz

rezultatele proceselor senzoriale, dar nu

este reductibil la acestea. Gndirea are un
grad ridicat de autonomie mintal i
spiritual: se detaeaz, se poate dispensa
de raporturile perceptive directe, se
repliaz asupra propriilor coninuturi pe
care le supune unor prelucrri sistematice.
Gndirea se desfoar ntr-un plan
mintal, intern, subiectivi, cu ajutorul
judecilor, raionamentelor i unui vast
sistem de operaii, realizeaz prelucrarea
nsuirilor eseniale, necesare i logice.

Creativitate
Prin creativitate se intelege
capacitatea sau aptitudinea de a
realiza ceva original.Actul creator
este insa un proces de elaborare prin
inventie sau descoperire,cu ajutorul
imaginatiei creatoare,a unor idei sau
produse noi,originale de mare valoare
si aplicabile in diferite domenii de
activitate

In esenta, creativitatea este o forma de rezolvare a

problemelor. Dar este una speciala deoarece implica
probleme la care nu exista raspunsuri simple,
probleme pentru care raspunsurile populare sau
conventionale nu functioneaza. Creativitatea implica
adaptabilitatea si flexibilitatea gandirii. Acestea
sunt exact acele abilitati pe care multe studii
referitoare la educatie le-au demonstrat ca fiind
critice pentru elevi.
Creativitatea reprezinta mai mult decat a avea si a
folosi un talent artistic sau muzical. In acest context,
talentul se refera la posesia unui inalt grad de
indemanare tehnica intr-un domeniu specializat.
Astfel, un artist poate produce opere impecabile din
punct de vedere tehnic fara insa a reusi sa provoace
emotii.

Inteligenta
Termenul de < INTELIGENTA >provine de la

latinesculINTELLIGERE, care inseamna a

relationa, a organiza sau de
laINTERLEGERE, care presupune stabilirea
de relatii intre relatii.
Chiar terminologia sugereaza faptul ca
inteligenta depaseste gandirea care se
limiteaza la stabilirea relatiilor dintre
insusirile esentiale ale obiectivelor si
fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii.

 Inteligenta apare ca o calitate a

Socrate si Platon considerau ca inteligenta ii

permite omului sa inteleaga ordinea lumii si
de a se conduce pe sine insusi, iar Boudha
milita pentru eliberarea omului de inteligenta
pentru a ajunge la cea mai inalta forma de
fericire.Pentru gandirea occidentala,
inteligenta aparea a fi atributul
esential,fundamental al omului, care face din
om ceea ce el este,pentru gandirea orientala,
inteligenta era redusa la minimum.

intregii activitati mintale, ca

expresia organizarii superioare a
tuturor proceselor psihice, inclusiv a
celor afectiv - motivationale si
valitionale. Pe masura ce se
formeaza si se dezvolta
mecanismele si operatiile tuturor
celorlalte functii psihice vom intalni
o inteligenta flexibila si supla.

Caracteristici fundamentale ale

inteligentei
1.capacitatea de a solutiona situatiile noi;
2.rapiditatea, mobilitatea, supletea,

flexibilitatea ei;
3.adaptabilitatea adecvata si eficienta la
imprejurari(Pierre Janet o definea ca fiind o
conduita pe masura)

Considerand faptul inteligentei ca o structura

instrumentala, proprie personalitatii individuale,

trebuie sa aratam ca insasi experienta de viata si
cu deosebire experienta scolara si profesionala o
pune in evidenta si permite evaluarea ei. Empiric,
inteligenta se poate evalua dupa randamentul
invatarii, dupa usurinta si profunzimea intelegerii
si dupa dificultatea si noutatea problemelor pe
care subiectul este in stare sa le rezolve.
Astazi, persista in psihologie intrebarea
daca inteligenta este capacitatea generala de
achizitie a cunostintelor, de ratiune si rezolvare de
probleme sau ea implica diferite tipuri de abilitati.
Cei mai multi opteaza pentru prima ipoteza.

Comportamentul
Comportamentul reprezinta un asamblu de reactii

ale unui organism ca raspuns la stimuli din mediul

inconjurator. La realizarea raspunsului contribuie
atat activitatea directa cat si gandurile emotile si
sentimentele.
Sistemul comportamental al omului reprezinta un
ansamblu coerent de valori, stari, actiuni sau
transformari prin care subiectul intra intr-o relatie
cu mediul ambient, cu altii si cu
sinele.Comportamentul poate fi inconstient, cand
el reprezinta materializarea unui algoritm innascut
sipoate fi constient cand el este urmarea unei
decizii, cand este voluntar. Decizia are la baza o
motivatie sau o configuratie motivationala, care in
fundal are o stare atitudinala.

Comportamentul umant trebuie considerat o

activitate dirijata si nu o reactie oarecare,
scopul fiind cel, care in mare parte regleaza
aceasta dirijare
.Clasificarea comportamentelor umane
Comportamentele umane pot fi :
-bazate preponderent pe elemente
innascute;
-bazate preponderent pe elemente
dobandite

Bibliografie
https://

www.google.ro/search?q=memoria+construc
tiva&espv=2&biw=1366&bih=667&tb
Comportament uman www.scribd.com
Inteligenta la nivelul activitatii mintalewww.escoala.ro