ALEXANDRU.

PHILIPPI=
P.)

NTRODUCERE
in

ISTOiIa UND SI

TERAT -61

ROMtNE.

IASI
EJiLura

1:11.r,Striei
I

,e

Frat.ii. Saraga.

s s S.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE RE
In

Is loria 111111)6 $i

tikiatuoi

romillo

DE

a&ancitu c9Z45/52:de.

gmE

T A'q I.

Editura librariei Fra ii Saraga.

1 8 8 8.
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE.
Viata omului se manifesteaza fn patru feliuri:
fn fapte pentru interesul public, in fapte pentru interesul privat, in productii artistice i in cunostinti asupra naturei.
1.

In viata publica antra toate acele fapte _pe care

omul le face pentru a satisface dorintele provocate in
el d e natura, clad faptele silt astfel incit aduc un folos imediat mai malt societatei, decit individului care
lucreaza.

In vi a t a privat a se cnprind toate faptele, pe

care omul le face pentru a satisface dorintele provocate in el de natura, etha faptele acele aduc un fobs
imediat mai malt individului decit societatei.

La v ia t a artistica se numarA acele fapte omenesti, prin care individul, tot sub impulsiunea unor
dorinti, imiteaza, sculptind i boind, obiectele de la care
a c riptitat cunostinte prin contactul situ cu natura.

www.dacoromanica.ro

-4La viata de eunostinti sau intelectualh,

se cuprind toate cunostintele pe care mintea omului le
capita de la natura exterioara si interioarh cu ajutorul
simturilor externe si al simtului intim.
2. Cunostintele omului sint de trei feliuri, cunoscute, ele impreunh cu subdiviziunile lor, sub numele de

genuri literare.
Mai intliu se gasesc in mintea noastrii, etmostinti
de acele care reprodue exact obiectele realithtei, intocmai astfel adeea, precum au fost ele in mornentul observarei. Puterea de reproclucere este diferita, la di-

feriti oameni, si pentru top in general ea este mitrginita, in acel sens ca de la o bucata de vreme urmele
se s.terg si mintea null mai aduce aminte. Asemine
eunostinti se numesc istorice, Istori e.
In al doile loc se ghsesc in mintea omeneasea en-

nostinti de acele, careMal sh inventeze vre-un non

element, ce n'ar fi existat deja in cunostintele istorice
aduna, la un loe pantile conume ale acestor din unna,..

Obiectele, cu alte vorbe, de la care not capatam eunostinti istorice, find din aceias natura, si avind intre
dinsele, chiar cele mai indepartate in aparenth, man
cunostintele cele de al doile fel li adund in
diverse centruri caracterele cornune si le grupeaza, be
clasifiel in grupuri mai man sau mai mici, dupa cum
samina intre dinsele mai putin sau mai mult. Asemene

cunostinti, numite idei general e, constituese ennostintile stientifiee on filosofice ale omului, ti i n t a.

In al treile rang, in sfisit, sint acele cunostinti,.

www.dacoromanica.ro

-5care pe baza cunostintelor istorice si stientifice, si lard

ca srt se iuventeze vre-un nou element ce n'ar fi existat dej a in Isto r i e, reproduc in mod schimbat realitatea. prin aceia ca separd demente care in naturd sint
impreunate si impreuneazd elemente care in natura
sint separate. Aceste cunostinti se numesc poetice,

Poede.
liaza $tiintei si a Poeziei o formeaza Istoria.
Cunostintele istorice si poetice se produe mai in-

tiiu. si nuntai tirzin,Incetul cu incetul, capata omul ennostintele sale stientifice, servindu-se mintea la aceasta
de o procedare, de care animalele celelalte nu sint apte
decit in irk grad, annme de adunarea la un loc intr'un
simbure comma a caracterelor comune din cunostintele
istorice.
3.
Cele patru feliuri de vista omeneasca se intretese intre ele astfel, incit, dad. putem hotari in general ca este o viata publicd si alta privatd. 'ma artistica si alta intelectualk in special, atunci chid trebue sa hotarim asupra unei fapte oare-care clasa din
care face parte, simtim greutati adese cu neputinta de
invins. Numai rareori se intimplit sa putem clasifica
vreuna escluziv la un singer fel de activitate: astfel

este, poate, fapta soldatuluL care moare inteun rdzboiu;

ea s'ar pate grupa numai la viata publica, deoarece

foloseste negresit societatei, dar nici decum individului
care moare. In generalitatea cazurilor lucrurile astfel
se petrec, ca una si aceiasi fapta Intl% in mai multe
din cele patru grupe de activitate, ca adicd ea se poate
www.dacoromanica.ro

- -6 considera ca facind in aceala0i timp parte i din viata

publics, de pilda, i din cea privata, sau i din viata
artistica i din cea intelectuala, etc.
In ce privete in speciaL viata intelectuala, apoi
ea adeseori se amesteca cu celelalte trei feliuni de
viata : cugetatorul, care clasifica, de pilda, obiectele sau

le Nina In mintea sa in mod istoric, face acest lucru

adese pentru a satisface vreunor nevoi de viata privata, on pentru a folosi societatei.
Din cauza, amestecului intre diversele stall de
viata, not nu putem vorbi de dinsele in mod escluziv
decit cind le cercetam in general, i nu putem grupa
.faptele inteo clasa sau in alta decit numai dupa maximum i minimum de viata publics, privata, artistica i
intelectuala, pe care-1 observam la dinsele. i tot din
aceiai pricina not nu trebue sa nadajduim ca am pute
face obiet al studielor noastre numai activitatea publics,
on numai activitatea privata, etc. caci totdeauna,

ne-am sili de mull, va trebui sit strecuram printre

faptele intelectuale, de pilda, macar unele publice on
private, i aa mai departe.
4. Acelai amestec, care se observa intre -feluritele activitati, are loc intre diversele eunotinti la viata
intelectuala in special.
Fiindca, dupa cum am zis, Poezia i tiinta ii au

ambele baza in Istorie, i fiindca o minte omeneasca,

oricare ar fi, are cite trei feliurile de cunotintd de odata,

de aceia cind cineva are cunotinti istorice asupra unor obiecte oarecare, are numai decit, macar intr'un
www.dacoromanica.ro

-7
grad mai mic, si pe cele stientifice

Prin
urmare nu putem vorbi in mod escluziv in unul sau in
altul din aceste trei genuri literare, ei trebue sa. ne
asteptrtm numai decit sit le intilnim tustrele, unele linga
altele, chiar atunci cind cineva ar ave cea mai mare
dorintrt de a-si separa munca bite() directie sau in alta.
i aici, ca si atunci cind hottirim cif faptele fac parte
din cutare sau din cutare manifestare a vietei noastre,
va trebui sit hotiirim duTrt maximum si minimum numai.
daca o vorbire oarecare sau o scrier_e_esta istoricri, on
si poetice.

stientificrt, on poeticA.

Adeseori amestecul intre cele trei cunostinti este

in asa de egale proportii, incit nu putem hothri, nici
chiar judecind dupit maximum si minimum, dad, avem

a face cu Istoria, cu l tiiuta on cu Poezia. Atunci rezultrt genul literar mixt numit retori c, la tare artrtine Religia_si Discursul oratoric, i careafost
predomnitor chart in minEeft omului, iar arum merge
sere deertdere.
5.

Acea parte a Istoriei, care are ca obiect de

expunere viata omeneascrt in toate ma,nifestfirile sale,

se numeste Filolo gie.

Filologia cuprinde dar Istoria vietei publice (I s t o-

rla politi ea, asa numita de obiceiu Is tori e), private (Istoria sociallt), artistice (Istoria artelor)
ci intelectual5. (Istoria liter anti) a omului (cf. 7).
6. Acea parte a Filologiei, care are ca object de
expunere viata, intelectualti, poartrt numele de Is t o ri e

literarit.
www.dacoromanica.ro

-8si Poezia
Viata intelectualaadica Istoria.
-manifestata- prin scris, se numeste Lit e ratur a.
FifrOca cea mal mare parte din eunostintele omenesti, pe care am voi sa le istorisim. se cunose din

scris, se poate zice ea o Istorie literara este rezumatul literaturei unui popor. facut fiind arezumat pe baza cunoasterei prealabile a limbei
in care sint scrise operele literare (In t erp r etar ea
-eest

gramaticala), a cuprinsului for (Interpretarea

is t o r i c a), a stilului genului literar din care fat parte
(Interpretarea g en erica) si a stilului particular

autorilor chrora se atribuesc (Interpretarea in di vi du al a), preeum si pe baza cereetarei prealabile data
o opera oarecare este scrisa in ]imba poporului earnia
se atribue (Critic a gra m a ti cal a), (tacit cuprinde

cunostintile poporului aeeluia (Critica istoric a) on

caraeterele specifice ale genului literar din care face

parte (Critica generica san estetiea)ori caracterele specifice ale autorului caruia este atribuita (Cr i tica individual a), dad. fn sfirsit literile scrisorei

si materialul en care s'a executat serisoarea se potrivesc cu aeeleasi elemente din scrierile autentice ale
cuthrui time, cutarui popor, cutarui autor. etc. (C r i -

tica externA).
Rezumatul unei literaturi se poate face in Bona
feliuri : sau astfel ea se urmareste de istoric fiecare
din cele trei feliuri de cunostinti, eu subdiviziunile ion,
filed intrerupere de la o epoca la alta, adica de 'la timpul rind incepe istorisirea pang 1a timpul cind se sfirwww.dacoromanica.ro

-9
seste, sau astfel ca rind pe rind se istorisesc in perioade succesive toate genurile literare deodatrt. La
modul intiiu de expunere istoricul tine mai mult socotealti de mersul genurilor literare, de stilurile ge-

nerice, la cel de al doile mai mult de stilurile indivicluale. Adicti in cazul intiiu individul, care a participat la dezvoltarea unni gen literar oarecare, este pentru istoric indiferent, etici aceia ce urmtireste istoricul
este genul literar insusi ; in cazul al doile, din contra,
individul in toate manifesttirile sale intelectuale este
partea cea principals, iar genul literar cutare, pe al Mimi fir istoricul vesnie it taie 0 iar it leagrt, este ceva
mai putin important. Modul intlin cle expunere se numeste idografic. al doile sincronistic.
0 procedare idograficrt curatit, fara niciun amestec
de procedare sincronisticti. este imposibilA, si Nice versa.

Totdeauna se is ca bud, ca introducere, unul din

cele douti moduri de expunere Si apoi restul naratiunei
urnieaz'a dupti al doile mod. Procedarea mai recomandatti astrizi este sit se &di o expunere sumarti sincronisticti, la ineeput 0 apoi sit urmeze povestirea pe larg
idografieti.
7. Intre disciplinele filologice, aPaturi cu istoria
vietei publice, private, intelectuale i artistice, s'a introdus, de pe vremea Ina, a celor d-intiiu clasificatori
ai filologiei (inceputul veacului nostru*) Is t o ri a lim4:)

Invercari de sistematizare a disciplinelor filologice au in-

ceput din veac. XVII (Johann van der Woiceren, De po-

lymathia traetatio, integri operis de studiis Yewww.dacoromanica.ro

10

b e i, dar intr'un grad mai mic de importantii. Au fost

NO, multh vreme de atunci in coace inviitati de aceia
care au esclus din filologie istoria limbei, ca pe una
ce nu ar istorisi vreo faptii omeneased, ci nite obiecte
date de a gata omului de nature, in mod independent
de vointit: litnba s'a considerat de acei invkati ca un
organ inntiseut, care se dezvoalta in mod firesc ca oricare
alt organ al nostru, fard intervenirea vointei (Schleieher,

Die Darwinsehe Theorie und die Sprachwissenschaft, III Aufl. Weimar 1873).
Incetul cu incetul Ins aceasta i s to ri e a limbei, care S'a introdus la ineeput cam pe fitri in filologie, a capiitat o aka de mare importantrt, Incit nu numai ca a ocupat ea singura activitatea, a foarte multi
barbati, mai ales Germani, de la inceputul veacului
nostru 'Anti astazi, dar clasificatori mai not ai filologiei

(Gustav If-Opting, Encyclopildie und Methodolo-

gie der romanischen Philologie, Heilbronn.

t e r um i7::77-20-P. :17W17 II am bur g. 1704). Cel dint ii n lush

care a fault o lucrare de mita a fost Fr. Aug. lVolf. Incepind de, ]a an. 1786 a tinut Wolf la Halle lectii sub titlul de 14.;ncyclo pa di e nod Methodologie der StudiPu des Alter t hum s, iar la 1807 a publicat o schita
a encielopediei sale sub thin! de I) a rstellung der A /

terthu mswissenschaft in Wolf mid B tat inanns Mu-

scum der Alterthumswissensebaft, Berlin. Cape

d'opera lucrarilor de arest fel o formeazA rezumatul lertielor asupra encicloponiei stiintelor filologice, pe care le-a
tinut la Berlin nitre anii 1809 si 1S65 August Boecklt, si
rare s'a publicat duprt moartea antorului sub Iitlnl Eney-

elopadie nod Methodologie der philologischen

Wissenschaften von August Boecich, Leipzig,
1 877, a doua editie Leipzig, 1886

www.dacoromanica.ro

-H'18 8 4) considers ehiar ca studii filologice numai isto-

\ ria literara si istoria limbei.

Istoria limbei coprinde ea insasi mai multe discipline. Mai intiiu istorisirea unei limbi se poate face in
doua chipuri ; on se cereeteaza adicti limba precum este
intr'un moment dat, on se cerceteazti prin toate transformhile sale de la un moment dat in timp ptinti, la 1111
altul. Apoi i Intr'un caz si in altul se pot studia la
oro limbli: 1) sunetele (F ()nolo gi a). 2) formele
folo gi a), 3) intalesul formelor intax a). 4) cuvintele
si intalesul cuvintelor (D iction ar ul c u subdiviziunile

sale Etimologia si Semasiologia), 5) caracterele

en care este seristi. limba (G r a fi a, Pal e o g r a fi a).

Raportul de corelatie dintre diferitele discipline ale

gramaticei nu este intre toate acelasi. Anume, istoria

caracterelor en care este scrisa limba formeaza fatii Cu
fonologia, morfologia, sintaxa si dictionarul un grup aparte, pentru ea' seri s oar ea este o fapta la care vointa omului nu poate fi puss in indoiahi. in vreme ce
dependenta sunetelor, formelor, cuvinteloi Te vointa
este mai putin va,dita, pentructi, prin urmare dintre parfile gramaticei mai mult drept are de a face parte din
filologie grafia decit sintaxa,' de uildti, on dictionarul,
on altA parte a gramaticei.

Istoria limbei, care

cereeteazii obiectul stiu

numai intettn moment dat. poartti numele de Gram ati e

iay area is t oyi e a li m b ei, care cerceteazii obiectul sum intr'o seurgere mai lungd san mai seurtti,

de vreme, se numeste Gramatica comparat a. Nu-

mele de gramatica comp arata vine de acolo ca.

www.dacoromanica.ro

12

istoricui care iusira fenomenele limbistice de la un mo-

ment slat pana la altul chiar fara voie trebue sa compare diversele stiiri ale limbei intre dinsele, intinzind
comparatia chiar asupra limbelor straine, atunci cind
urmareste prea depute in trecut viata unei limbi, panh
la acel punct adich (dincolo de care de altfel observarea sa se poate intinde) unde o limbh oarecare se desface impreunh cu alte limbi dintr'un trunchiu comun

(limba ma,mii). La gramatica comparata,alaturf

en compararea, se impune de altfel istoricului tot atit
de mull clasificarea diferitelor schimbari ale sunetelor
si intalesurilor, prin urmare o bunh dozy cle tratare
stientifica, impreuna cu descrierea caracterelor specifice
si a imprejurarilor (mai ales de cauzh) ale fiecarui
grup.
S. Rapirtindune la cele ce am spus mai sus sub
3 si 4 despre amestecul intre cele patru feliuri de viata
pe de o parte si intro cele trei feliuri de cunostinti

pe de alta, va trebui sa reennoastem ch. dupacum in

general nu poate exists niciun gen literal: curat fark
amestec cu elemente disparate din altele, tot astfel in
special In filolo gi e nu putem nadrijclui sa cultiva,m
vreuna din disciplinele ei in chip cu totul separat de
elemente eterogene luate din disciplinele surori, on

chiar din stiinta si din poezi e.

Cu toate aceste, separarea cit se poate mai complecta intre diferitele ramuri filologice, ca si in general intre oricare genuri literare, trebue sa ste inaintea
noastrrt ca un ideal la care sti, tindem, si trebue sa dam

www.dacoromanica.ro

13 preferinta totdeauna acelor studii care exploateaza o

parte bine tarmurita a naturei si coprind, cit se poate,
numai un gen de cunostinti.
In adevar. puterea mintei noastre este marginita
si se poate scurge complect numai asupra unei minime
parti a lumei : cine cautA sa cuprindA cu a sa intalegere Area multe lucruri nu intelege la urma 111111iQ dintr'insele, i cu cit cercul de cercetare al sail se Pargeste, tot cu atit creste si superficialitatea. Fiindca

dar fiecare in parte nu putem sti decit foarte incurcat

prea multe de odatb, ar trebui sa proceddm astfel ca
macar cu totli la un loc sa pricepem limpede cit se
poate mai mult din lume omenirea in asemene caz ar
poseda macar ea aceia ce fiecare om in parte zadarnic
s'ar sili sa cistige.
(hied este dreapta o asemene
dorinta, apoi putem pune ca datorie pentru acel ce se
devoteazrmuncei intelectuale ca sa -si aleaga un cerc
cit se poate mai strimt de activitate. Diletantizmul literar este negresit inevitabil pentru oricare om, i curiozitatea ne impinge fare, voea noastra sa cuprindem
en mintea cit se poate mai mult ; o culture eneielopedied este poate chiar necesadpentru fiecare specialist:
insa o privire limpede in nature nu in este permisa
decit intr'o mica parte a acesteia, si tot oinul este dator sa aduca obolul Mu de cunostinti precize la comoara de stiinta a omenirei.
data admis ca trebue sa ne marginim cercul de
activitate, urmeaza de la sine ea tarmurirea cea mai
bung este acea dupe genurile literare; pentruca noi,
www.dacoromanica.ro

- 14 tocmai din cauza slabaciunei inteligentei noastre, trebue sa fim economi in cheltuirea acesteia si sa, cautam
sa, tragem din ea cele mai maxi profite posibile, sa pu-

tem imbratosa elar cit se poate mai multe lucruri,

iar multimea obiectelor stiute sty in raport drept cu
inlesnirea cu care cineva le pricepe, si Inlesnirea creste
in acelasi raport cu deprinderea : cine cunoaste ceva
din istoria literary a unui popor, cue pada, va capita
mai cu inlesnire cunostintele urmatoare in aceiasi materie decit acel erne nu stie Inca nimic dintrInsa; filosoful deprins deja cu generalizarile va pute mai crt inlesnire extrage idei din faptele istoriee decit chiar istoried
care le-a adunat. si a carui intalegere a capatat de-

prinderea de a cerceta si a descrie numai fiecare individ a parte, etc.

Alegerea, deci. Intr'un moment oarecare al activitatei noastre a mini material preciz si cit se poate
mai putin amestecat cu elemente eterogene va fi totdeauna o garantie pentru succesul intreprinderei noastre, oricit de vast ar fi materialul acela, oricit de deosebita materie am alege not intr'un alt moment oarecare, si oricit de putina aplecare am ave in general de
a ni sacrifica munca, la unul si acelas lucru : mArginirea. intr'un cuvint, la un singur gen literar trebue uumai decit preferita amestecului fara unitate a tot feliul
de materii disparate luate din tot feliul de genuri literare.
9. Prin urmare intr'o istorie literary nu pot ave
Inc Biografiele autorilor. caci biografiele nu sint alt-

www.dacoromanica.ro

- 15 ceva decit istoria publica si privata a unor individe,

prin urmare istorie publid si privata In eel mai mare

grad al cuvintului. Dad un istoric literar si-ar pute
permite la urma urmelor, din cauza strinselor legaturi
intre diversele ramuri ale 'ilologiei, sa amestice in istorisirea sa ceva din viata publica i privata a Intregei
societati cutare, niciodata n'ar pute sa-si permits un
amestec de acest fe] cu istoria publica ci privata. a
unor izolate individe, caci aceasta din urma formeaza
un capitol dintr'o istorie politica si socials foarte pe

larg, prin urmare un capitol de acele care nu se poate

chiar cu niciun chip viii ca ceva accidental Intr'o lucrare de alts, natura
Cu toate aceste biografiele autorilor slut foarte
trebuitoare pentrn intalegerea istoriei literare. Munca
intelectuala, a cutarui sau cutarui barbat este in asa
de strinsa legatura cu viata lui publica si privatk incit nisi istoricul, care cerceteaza el insusi lucrurile, nu
poate intelege bine pe cea d-intiiu fart celelalte, nici
lectorii on ascultatorii care primese de a gata rezultatele istoricului, nu pot sa Intaleaga pe aceste din urma,
firs cunoqtinta prealabila a bioirafielor autorilor.
10. Mai putin Ind, dad se poate, decit biografiele trebue ss intre in cadrul unei istorii literare C u-

nostintele Bibliografice, care Insid In mod istoric titlurile scrierilor, abstractie facind de cuprinsul lor, apoi lo cur ile unde s'au tiph.rit on s'au scris,
1 o c u r i l e uncle se patread, num el e autorilor si al
editorilor, a n ul tiparirei on scrierei, fo r mat ul cartel,
www.dacoromanica.ro

- 16 pretul ei, feliul hirtiei, greutatea, legatura;

cad tote aceste elemente slut negresit lucruri ce nu Ike
parte din viata intelectualk a omului, cel mult se pot
considera ca producte ale vietei private, si in consecintk ca material al unei istorii sociale.
Tot atit de trebuitoare Ins& pentru priceperea istoriei literare, atit Cu privire la istoric at i la cetitori,
ca i biografiele, slut aceste date bibliografice, cu deosebire ca cunostintele bibliografice le putem considera
mai mult ca un element din metoada stientifiea decit
din tea pedagogic* ca mai trebuitoare adeck pentru istonic, care cereeteazi el insusi, decit pentru aseultAtor,
care primeste de a gata istoria fa cuts de un altul.
11. Dupacum in istoria literary nu pot intra biografiele, tot astfel in biografiii nu poate intra critica
estetica a lucrarilor diferitilor autori si cu atit mai putin Inca poezia lirica, provocata de entuziasmul nostru
pentru cutare sau cutare persoank. Biograful trebue
sk se margineasey la inirarea evenitnentelor din viata
publica on privata a cuttirui autor, oricit de sec ar fi
matefialul, ysi sk se stapineased de la once apreciare in

bine sau in Mu a luerarilor lui, did aceasta intra in

sarcina. istoricului literar, precum siinca mai mult
de la orice exploziune lirica, pentruca pe de o parte
aceasta lark In sarcina poetului liric, iar pe de alta,
dad. nu este permis a amesteca ramurile filologiei unele cu altele, mai putin permis, ba chiar ridicol este
a ne lasa prada, cu ocazia unor biografii, entuziasmului
celui adese provocat de consideratii foarte personale.

www.dacoromanica.ro

- 17

Condus de niste asemene principii, precum

slut cele insirate sub Nr. 8, si dorind ca. in lipsa unei
istorii literare romine, care dupti a mea judecata nu
s'a scris Inca de nimeni, sa dau lectorilor mei macar
mijloacele de a se Introduce prin ei insi7i in cetirea
12.

literaturei romInesti, am hotarit de a scrie aceasta

materie mixta, compusa de trei fragmente din filolo-

gie, anume de istoria limbei rominesti de la

al XVI secol (decind ade,ca incep sa apart'', monumente literare rominesti) 'Ana la 1821, de d a -

tele biogr afice asupra autorilor romini care

au scris in aceasta scurgere de vreme, si de

datele bibliografice asupra cartilor ms. si
ti parite din ac el asi t i m p. Prin istoria limbei procur lectorilor putinta interpretarei si a criticei gramaticale, posedarea adicti, a unuia dintre cele mai puternice
instrumente in cetirea si rezumarea unei literaturi, iar
en datele biografice si bibliografice li dau mijloacele de
a gasi literatura romineasca si de a o ceti sistematic.

La Insirarea acestui triple material am procedat

asa feliu ea fiecare din pantile lei sa poata, fi urmarita
izolat de la Inceput 'Ana la sfirsit, dupticum chiar firea lucrulni cere ; iar datele biografice i bibliografice
le-am astizat, petit am putut, dupa cele trei maxi genuri literare si in mod sincronistic, ceia ce se si po-

trivea cu un Curs Introducator In istoria literaturei i limbei rominesti, precum este lucrarea de fath.

www.dacoromanica.ro

= Is

Fiindeft, precum s'a -spus sub 7 al. 4, istoria scrierei nu

este,in raport de perfeetk corelatie cu celelalte discipline gramatiettle, discutia acestei parti a studiului nostril s'a facut intr'un
capitol a parte (II), raminind in istorisirea limb ei de la al XVI
secol pans la 1821care urmeaza, conform planului nostril, alftturi en datele bibliografice si biografice din aceiasi perioadhnumai fonologia, morfologia, sintaxa i dictionarul.--Apoi, deoarece
o istorie a limbei rorninesti de la al XVI secol litcoace ar fi fara

folds (in caz eind ea ar trebui sa serveaseadupticum dorirn

ca o introdneere iu ist ori a limb ei r o min e) clack nu s'ar
da cimostinte sumare asupra istortei aceleiasi limbi dinainte

de veac. XVI, s'a pus in cap. I o privire generalg asupra istoriei limbei noastre dinainte de veac. XVI, unde nu s'a studiat hicrul dupit parole gramaticei, pentraca atunci el u'ar ti
putut pastra proportiele strimte pe care am vrnt sa i le dam, ci
&ph acele ellestinni, care trelmesc, ele mai intact, dezlegate en
ocazia diseutiei oricarei discipline din istoria limbei, anume, ori_ginea, influintele straine, izvoarele.In sfirsit, flindca a trebuit
astfel, in mod preliminar, sa dezbatem (Iutrodueere si cap. I)
mite ebestinni, care intr'un cadru mai larg de cereetfiri ar ave
egala importantit eu cele ce pe not ne preocupa, i carora, ea la
niste introdueeri, li-am dat foarte miei proportii, de aceia paragrafele din Introdneere si cap. I sint foarte midi, invremece aeele
din eapitolele urnfatoare sint, rehltiv, foarte marl.

www.dacoromanica.ro

I.

PRIVIRE GENERALA ASUPRA ISTORIEI LIMBEI ROMINESTI

dinainte de reacul XYL

13. Limbo, romineasca este provenita din transformarile pe care le-a suferit in Dacia lui Traian si in
peninsula balcanicri limba latina populara vorbita de
colonistii adusi de impa'ratul Traian la an. 107 p. Cr.
din Italia. Galia, Ispania, Asia Mica si Shia, din care
o parte au lost stramutati in Mesia de Aurelian la 274,
si care s'au amestecat cu populatiunile indigene de origine traca si s'au influintat de popoarele barbare, mai
ales slave, cite au cutrierat si locuit tarile romlnesti
intre veacurile VI si XIII.

Cum ea a lost la baza formatiunei limbei romi-

nesti o influinta din partea unei populatii autohtone,

care a transformat intr'un mod propriu limba latina, de
aceasta numai putini s'au indoit.

Cei dintiiu care au agitat chestiunea au fost tot

()data si acei care au dat mai multi importanta elementului-autohton al limbei noastre.

www.dacoromanica.ro

-20Thunman)/ Uutersuchungen fiber die Geschichte der ostlichen europiiischen Volker,

Hall e, 1774) si dupa, el Kopitar (Wiener Iahrbileher, 1829,
Apriiie Iunie, Cu ocazia recensiunei dictionarelor de Cluj
$i de Buda) an considerat limba romina ca formata cu mult

mai inainte tie cofonizarea, TIaciei de Ultra Traian. anume prin coloni$tii cei dintiiu ai Iliriculni : Romiiii
duprt acesti Till/tap sint frati buni cu Albanejii i limba for este limba, latind popular/ vorbita in Birk Inca,
de la_ an. :120" a. Chr., decind Romanii all pus intiiasi
data piciorul in acea provincie, i transfortnata ea
vremea.

IIctscleit in Foita de istorie si literaturh,

Iasi, 1860, sustinind ca Dacii n'au petit, sustine indirect ca limba romineascrt este pe baza elementului dac
format/. In scrierile sale istorice ulterioare (Column&

lui Traian, ziar, Bucur esti, anii 1873, 74. 75, 76,

77, 82,83; Principii de filologie comparativa,

Bucuresti, 1875; Cuvinte din batrini, Bucu-

resti

I. 1878, II. 1880: sc,rierea din urnitt in parte,

far celelalte ale lui Ifiklcia in total slut extrase din
Columna) acest invatat, urmind lui Kopitar in ce pri-

veste innudirea noastrA, cu Albanejii, cauta a proba ch.

limba romineasett este limba latina, popular/ vorbita de
poporul dac.
Roesler (Dacier and Romiinen, din Sitzungsberichte der Wien. Akademie, philosophisch-historische klasse, MIL 9 -92; Ro-

mitnische Studien, Leipzig, 1871) sustine din po-

triva, ca Dacii nu s'au contopit cu Rominii si ea elementele albaneze ale limbei noastre sint onl imprumuturi recente on resturi vechi indogerma,nice.
/1/77olosicA.(Die slavischen
em ent e i in R u -

munischen, din Denkschriften der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. philosophisch-historische klasse, XII, Wien, 1862,
p. 5 sqq.; Beitrage zur Lautlehre der runiuwww.dacoromanica.ro

21

nischen Dialekte,Wien, 1881-83.dinSitzungs-

b e r. der W i e n. A k a d.. passim) combate parerea lui

Kopitar cum ca originea limbei rominesti ar fi in colo-

nizarea Iliriei si pune aceasta origine in colonizarea

Daciei.

De aceasta din urml paxere_este si

ago Schu-

chardt in Vokalismus des Vulgarlateins, Leipzig. 1868. III, 41 sqq.

D-1 Or. Tocilescu in Istoria romina pentru

clasele primare si secunda re, partea 1, Bu-

curesti, 18S5, p 74 sqq. se pare ca, inclina in spre

parerea lui Roesler in ce pi veste neparticiparea elementului autoliton la formarea Umbel noastre.

Acei care an adonis participarea elementului autohtou la producerea limbei romine au cautat sa afle in
ce anume consista acest element. Primal pas in aceasta privinta Fa facut tot Kopitar 1. c., care a ga3it
urmele dace in asazarea articolului la sfirsit si in ci'teva cuvinte. Has& a in deosebite locuri ale scrierilor
sale a cautat sa gaseasca cuvinte dace si, mai ales, in
C u v. II. 1;09-687, sa probeze ca asazarea articolului
1a sfirsit si formarea cu suf.-u i,-e I a genitivo-dativului pronominal este un rest dacic. rn material mai
abundant a dat Schuchardt op.c. III, 49 sqq. : a) schimbarea lui a neaccentuat din prototipe in a ; b) i n i m
in m - din prototipe; c) tis =s; d) pt, f t = c t. ; el
y
i. -11i ; f) gutura la pastrata, inainte de vocalele
palatate la niulte cuvinte ch el aril-J. chine, chin g ; g) identitatea genitivului eu dativul la declinarea
pronominahli ; Ii) asazarea articolului in urma substan-

tiN ului

i) caderea lui a neaccentuat inainte de a ; j)

: k) am=habe o; 1) formarea futurului

cu auxiliarul a v o i ; in) formarea numeralelor de la

suflxul - u r

11-19.
*)

Prin y insemnam pe i consonant

sonord.

si

www.dacoromanica.ro

spiranta palatal,

22

Rezultatele foarte problematice ale acestor Invh.-

tati sint bazate pe compararea limbei noastre eu cea

albaneza si pe admiterea prealabila ca Dacii erau de
aceIasi neam eu Albanejii.
14.

Limba autolitonilor .era indogermanick farii,

se poata preciza anume grupul din care faeea

ca sti,

parte.

Miklosich, Kopitar, Schuchardt, Hasdeu, I. c. sus-

tin ea limba autohtonilor a fost albaneza antics. Gr.

Yrocilescu (D acia inainte de Romani, Bucureti.

1880, p. 509-615), dupace Irish% prirerile deosebite

ale altor autori care au sustinut ca limba antohtona era

on germane, on celta, on slavit, conehide ea ea nu era
nici germank nici celta, nici slavk ci trace, adica din
grupul greco-italic.
15. Din limba Dacilor si a Getilor se cunosc urmatoarele elemente lexice: a) nume ale persoane la scriitorii greci 0i latini Anpianus, Aurelius Victor, Dio
Cassius. Diodorus, Floras, Frontinus, Herodianus, no-

ratius, lustinus, Iornandes, Orosius, Plutarcus, Pausanias, Polyaenus, Plinius j., Photius, Strain), Suetonius,
Trebellius Pollio, Thucydides, Xenophon, precum i in
inscriptii; b) nume de cetati, munti, dud, popoare la

Ptolemaeus, Plinius, tabula pentingeriana*), Animianus

Marcellinus, inseriptil ; -e) numiri de plante (36) la Pe*)

Tabula Peutingeriana, numita astteliu dupit invatatal de

la Augsburg, Conrad Peutiuger, an. 1540, care a posedat-o,
este a copie scoasit in sec. VIII (MO o harta geogratiea a
imperinlui roman Mena sub imparatul Septimius Severns
(222-235 p. Chr )

www.dacoromanica.ro

- 23

danius Dioseorides, Apuhjus, Galienus. Lista complecta a acestor elemente limbistice impreumti cu aratarea
exacta a isvoarelor la Tocil. I st. D a e. 427 sqq. 526
In privinta eelor 35 de plante din Dioscorides
i Apulejus a scris gt Papadopol Calimah in Anal el e

sqq.

Academiei romine, XI, partea administrativti,

3

p.

sqq.

16. Limba latine popularii adusii, de coloni$i

in Dacia nu prezinth nimic caracteristic prin care se

se poatii, deosebi de limba latina contemporanh vorbith

in alte provincii ale imperiului, iar monumentele uncle
putem studia sint (le clout, feliuri : a) table cerate, contracturi scrise pe trei table de lemn in eeara neagra
cu care era uns lemnul ; b) inscriptii. Locurile undo

se pot eeti sint mai cu seanni, Corpus inscript io num latinarum.Berolini, III, 1873; 0. Ihrsehfild,

Epigraphisehe Naehlese zum Corpus inscriptionum latinarum aus Dacien und Moesien,
in Sitzgsber. d. Wien. Akad. ',XXVII; 7. ('ipa-

riu, Arhiv pentru filologie i istorie, Bla,

1867; Massmann, Libellus aurarius sive tabu-

lae ceratae,Lipsiae; Revista pentru istorie,

arheologie i filologie sub direetiunea lui
Gr. G. Tocilescu, Bueuresti, I, 97 sqq. 293 sqq.
II, 248 sqq.
Ca

sti, gaseaseti deosebiri dialectale in limba la-

find de pe vremea imperiului s'a Ineercat mai intiin

Corssen (Ueber Aussprache, Volialismus und

Betonung der lateinisehen Sprache, Leipwww.dacoromanica.ro

-24z ig, 1858, 1, 297. 302), apoi. duprt Corssen si en mai

putin rezultat 'Inca, Carl Sittl (Die lok al en V er-

schiedenheiten der lateinischen Sprache.

E r 1 an gen, 1592). Schuchardt insa, eel mai profund

cunoseator al limbei latine populare mdrturiseste ea
Ilespre vreo deosebire dialectala intro diversele provin-

cii ale imperiului nici pomenire nu trebue sit se filed,

judeand dupa mijloacele pe care le avem, op. c. I.
7G -1-03.
17.

Limba latind populard, care se deosebia de

cea scrisa in fonetisme, forme, sintaxa, dar mai cu

seania in lexicon, se poate stadia in urmatoarele isNoare: a) marturiile gramaticilor latini; b) inseriptiile;
e) Otlerile seriitorilor latini mai vechi declt yeacul I a.
Chr.. adica din acel timp pecind latina scrisa de mai

tirziu era numai o particularitate stilistiert: asemine

scriitori sint Plautus (254-184) 21 comedii, Terentins
(185-139) 6 comedii, Cato major (23-1-149) de re
rustic a, pe linga care se pot addogi fragmentele pastrate din operile celorlaltor autori vechi latini ; d) acei
scriitori din timpul imperiului si pand la inceputul yeacului IX p. Chr. care au scris in o limba amestecata
cu multe elemente populare, precum Petronius Arbiter
(sub Nero) Satyricon lib e r. Vitruvius (sub Augus-

tus) De arc hi tect ur a libri X. Apuiejus (mijlocul

Chr.) ApologiaFloridoMetamorphoseon libri XI-1).e deo SocratisDe dogN eac. II p.

mate Platon is, Anthimus, (see. VI) De me di ein a, Seriptores rei rusticae i Agrimensores (timpul
nehotarit), apoi toti scriitorii crestini de tot feliul
www.dacoromanica.ro

ni

- 25 din toate veacurile pkna la' al IX: lista complectk Ia

W. S. Duffel, Geschichte der rOinischen Litteratur. Leipzig, 1875; Hubner, Grundriss zu

Vorlesungen fiber die la,teinische Grammatik
Berlin, 1881; Eng elmann , Bibliotheca scriptorum latinorum, Leipzig, 1880-81; e) manuscriptele coprinzatoare de operile clasicitatei latine, care ni

s'au pastrat cele mai vechi de Ia al IV secol incoace

cuprind totdeauna fonetisme populace din timpul decomparatia limbelor neolatine intre

dud dateaza ;
dinsele.

Mijlocul din urma de investigatie al limbei latine

populace este putin recomandat de cei competenti. Singurul care s'a incercat in acest chip a afla forme latinesti populace este IV: Meyer, Beitrage zur ro-

manis ellen Lautund Formenlehre, II: Zum

schwachen Perfectum, in Zeitschrif't fur romanische Philologie, 1X, Halle, 1885,p.223 sqq.

Elemente lexice si fonologice au cercetat mai multi, in-

tre altii Groberin Vulg,arlateinische Substrate

romanischer Worter in A rchi v ftir lateinische
Lexicographie und Grammatik mit Ein-

schluss des alteren Mittellateins, hgg. von

Ed urd T lroltflhi,, Leipzig, 1884-85, I, 35-68, 204

235, 339 357; II, 100-108, 276-280, 424-444. Pe

baza insa a manuscriptelor si a inscriptdelor a facut S chlt -

eh ardt in opera deja citatd, Vokalismus des V al

garlat ein s, cea mai complecta. pand acum cercetare

asupra deosebirilor dintre Uinta latink populark si cea
clasick: a luat in considerare numai fonetismul, si anume vocalele, dar in treackt a cercetat (mai en seama
in introducere, volumul intiiu) aproape toate pArtile gramaticei.

www.dacoromanica.ro

- 06 lb. De la an. 255 ineeteazii inseriptiile in Dacia lui Traian i istoria poporului rominesc este nesigura si putin documentata pana in veacul XIII.
Rominii, dupa retragerea legiunilor din Dacia la
au. 274, au trait prin muntii Transilvaniei o parte, de
unde au implinat Carpatii Oita in Moravia, iar cei mai
multi in peninsula baleanica, de unde multi s'au intors
inapoi, de-a stinga Dunrtrei, atunci cind au incetat invaziele barbarilor, iar altii s'au intins prin Dalmatia
si insula Veglia panti in Istria (veac. XIV .i apoi
veac. XVI).
Separarea cu toate aceste a Rorninilor din peninsula balcanica de cei din Istria i din Dacia traiana a
trebuit sa aiba loc intr'un timp relativ recent, deoarece
deosebirile intre cele trei dialecte, istrian, maeedonean
i dacoroman, mai ales intre cele dourt din urma sint
putin importante.
La faptul ea deosebirile intre dialectele romineti
sint mid a contribuit probabil aceea ea alaturi eu limba romina in peninsula balcanica a existat pana tirziu
(secol. XVI) o aka limbA romanicii, in Ilirie, a earei axistenta se probeaza prin marturii contemporane (Constan-

tines Porphyrogenetes din sec. X, De odministratione

imperii XXIX, XXXII, XXXHI, XXXIV in Corpus

seriptorum historiae byzantinae, Bonnae;

Guilielmus Tyrius din sec.XII,Belli sacri historia
II, xvn; Thomas archidiaconus din sec. XIII, Histo-

ria Salonae, XXI; Lucius, De regno Dalmatiae

et Croatiae, A.rristZTalarni, 1667, VI, It, in I. G.
www.dacoromanica.ro

27

Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum,

Vindobona e, III, 1748, p. 1-465. Pentru detalii
Schueltardt op. c. HI, 52 s(lq.) i prin mijlocirea careia
s'a stabilit o punte de trecere intre diferitele regiuni
ale limbei rominesti.

Asupra locului uncle s'a acivat limba romineased

Pand dud s'au constituit domniatele rominesti invdtatii
nu s'au intales Inch pang, astazi.
Roesler eel dintiiu, op. c., a banuit ca Rominii n'ar
fi mai" DIU de feliu in Dacia lui Traian de la 274 pant
in veac. XIII, ci ar fi trecut eu totii impreund cu legionarii in Mesia si cal de acolo, din veac. XIII incepinch s'ar fi tutors iarasi in tarile de dincoace de Dun are

Mara de redactorii tie la Romani a, reeeuil

trimestriel consacr6 a, l'etude des langues

et des litteratures romanes publie par P.

Meyer et G. Paris, Paris. anii 1878,1881, 1885, eu

ocazia recensiunilor operilor lui Jung, Budinszki,- NB.;

novol (G. Paris), nu cunosc alti sustiitori ai aeestei

teorii care sit nu die 1=Inguri : IV. Tomaschek, Zur

Runde der Haemus--Halbinsel, G-ratzWien,

1882; Hunfaley, Die Rumanen und ihre Anspriiche, Wien und Teschen, 1883.

In contra teoriei lui Roesler an seris, sustinind

ea Rominii an continuat de a trai in Dacia si intre

veac. IIIXIII, Jung, Roemer und Roman en in

den Donaulandern, Innsbruck, 1877;acelasi,Dic

romanisehen Landschaften des rOmisehen

Reiches, Innsbruck. 1881; Budinszky, Die Ausbreitung der lateinisch en Sprache iiber Italien und die Provinzen ties romischen Reiches, Berlin. 1881; Jos. Lad. Pii;, Tiber die Abstammung der Rumanen, Leipzig, 1880; A. Xp-

nopol, Teoria lui Roesler, Iasi, 188, Paris,

www.dacoromanica.ro

-28
1885, extras din Rev.
o c. I. 409 sqq. II, 83, sqq.
202 sqq. El, 111 sqq. 289 sqq. IV, 545 sqq.

Asupra emigritrei Bominilor in Istria si prin Car-

vati r scris MikloNich, 'Lieber die Wanderungen

der Ilumunen in den Dalmatischen Alpen

and den Karpathen, Wien, 1879, din Denkschrift. der kais. Akad.

Dach facem abstractie de dictionar, apoi in privinta celorlaltor parti ale gramaticei particularittitile
dialectelor macedonean si istrian se pot rezuma in ur-

matoarele puncte, pe cal e in parte le avea inch limba

rominti din Dacia in veac. XVI si XVII (vezi III B, IV B).
Pentru eel macedonean: a) i initial inainte de u,

na caae, ncartsi, nctildzescu, n cote, mvalesti,

mpar tu; b) muiat phstrat.in el y u (ineiu).hi I y u(fiu),m a -

emelyu (temeiu),1yepure(iepure),oclyU
(ochin), gal yina (gtiinh); c) n inuiat pastrat, gutunye
(gutuie), yinye (viie, vinea); d) sunetele grecesti moderne 9, 7 a in cuvintele grece si albaneze, c ascal u,
a 7r u; e) 1:, q inainte de vocalit palatalb, s'au prefacut
nu In africatele t s. d j, ea la Rominii de a stinga Dunarei, ci in africatele t s, d z, nuts i, duts e, dzatse
(zece), dzinere (ginere); I) diftongii e a, i a accentuati, cind in silaba urmatoare este sunet palatal. nu
eau prefatut in e, ie, leave, 1 eamn e, c hi ap tin e;
g) a final se pristreaza. s t ogu, stoinahu, stup u ;
h) diiph" o consonants simply u si i finali cad inaintea
artkolului, cuclu (cucul), e z 1 y i (ezii) ; i) perfectele
forte latinesti in - s i air in dialectul macedonean forma
1 yu (main).

- s i u, -s e s i,-s e,-s e mu,-s e tu,-s era, forma adich pe care

au avut-o aceleasi perfecte si in Dacia traiana ptinit la

sfirsitul veacului XVII, arupsi u. arupsesi, a r u p s e,

arups emu. arupsetu, arupser (rupseiu,etc.);

j)

in dialectul ncesta indicativul are o forintt de futur in

-r m u, -r - ri,- r im u.- r i t
ri, care a existat pitnA
www.dacoromanica.ro

- 29

la sfirsitul veae. XVI si dincoace de Dunare, arupse-

rimu, arupseri, arupseri, arupserimu, arup-

s e r it u, am u p seri (voiu rope, etc.).

Pentru eel istrian : a) / muiat s'a pastrat; galyir
(gaint), gly at a (ghiapi), ry a u (iau). l y e r ( iepure) ;
b) n muiat pAstrat, c n n y u (cuiu) ; c) c inainte de vocall pirated s a prefacut f n africata rs, I s er (cer),
tser bit s e (cerhice) ; d) n intre vocale s'a prefacut in
r, a dur (adun), albir a,(albinii), a sir (asin) ; e) o ac-

centuat urmat de e si de e niut corespunzator Zui d

dacoroman, nu s'a diftongat. c o j e. c o s e, omiri; 1)
intre labiale si y se interealea,za 1, ceia ee este un

inaprumut de la Slavi, fl y e r (fier), mly are (mi ere),

mlyel (mien, plyerde (pierde). lyerm----*vlyerm

(vierme); g) vocalele 4 i i lipsesc, in local corespunzator for se gilseste o vocaliti asemanatoare cu e mut
francez ; h) pluscaperfectul indica ti vului se formeaza
din inperfectul auxiliarului a m si din participiul trecut

vevu, v vi, veve, vev(in, vevats, veva portatu

(Purtasem. etc) ; i) ca auxiliar pentru conditional serveste r e z, rei, re, r e n. nets, r e (obscur, e este corespunziitor lui a), r ez fats e (as face).
lzvoarele undo se pot stadia dialectele macedonean si istrian sint-unmitoarele mai principale.
Pentru eel macedonean : a) ffpw-,-;7;z(p7. .7.2p1
lcup:c%)

HE.:?,(;)p:u ' Xvzo.:7.7,:su

7s5

`01E7&r,gtv, 1770 Om dictionar de 1070 de ruvinte in nomineste, greceste si albanezeste) ; h)11-').G-7.-(6rft-tle, 33277A:2

... Karoo '0,67), 7.57 i7. Alsaz,..:7th.iszc...);..... 1802 (fraze

mai lungi sau mai s,,urte cu coprins foarte variat in
itip3(

cele patru limbi prineipale din peninsula balcanica, romina, greaca, bulgara si albaneza) ; c) Bojtalschi 111. 0.,

Romanische oder macedo-vlachische Sprach-

1 ehr e, W i e n, 1813 ; d) un fragment din evanghelia

lui Luca, publicat de Kopitar 1. c.; e) Mo stre de

dialectal macedo-romanu de Vanycl7Petreru,

Ilueuresti, 1881 (indoios).

www.dacoromanica.ro

- 30 Numerele a *i b s'au reprodus de Milaosich sub

titlul Rumunische Untersuchungen, I. Istround Ma cedo-rumunische SprachdenkmAler,

zweite Abtheilung, Wien, 1882, din Denks chrif t. XXXII. .11 a s'a reprodus de Thumnann
*i
b de Martin TV. Leake, Researches
in Greece. London, 1814.
Pentru eel istrian: a) Aufz ei ch,n ungen des

op. c.;

Herrn D r. Antonio lye (rughciuni *i fraze diverse ); b)

Materialien zum Studium des rumanischen

in lstri en von Dr. Theodor Gartner (dictionar, declinare. conjugare); c) loan 111.aiore,sat, I tin erar in

Istria 4i vocabular istriano-romin,Ia*i, 1874.

Numerele a i b au fost publicate de Miklosich
sub titlul Rumuniche Untersuchungen, I,Istround Macedo-rumunische Sprachdenkmaler,
Wien. 1881, din Denkschrift. XXXII.

DupAce in Wile romine*ti din Dada au trecut rind pe rind Gotii (250-376, Basarabia, Moldova,
19.

Muntenia pang la Arge*), Hunii (374-453 toata Dacia). Slavii (mijlocul sec. V?, Basarabia. Moldova,
Muntenia), Bulgarii (660-679, Bugeacul), Ungurii (incep. sec. IXIncep. sec. X, Basarabia *i Moldova_pAng
la Siret ; incep. sec. X pang astAzi, Cri*ana, Temi*ana,
Transilvania), Pecenegii (894-1122, Basarabia, Moldova, Muntenia pang la Arge*), Cumanii (incep. sec. XI1241, Basarabia, Moldova, Muntenia), Mongolii (sec.

XIII, toatii Dacia), an inceput Rominii a se constitui

in state independente la Birlad (1134, nu se *tie insit
data principatul Birladului era rominesc on slay), in
Moldova de sus (1160), in Oltenia (1233, 1247), Muntenia (1247), FrtgAra* (1222, 1231), Maramure* (incep.

www.dacoromanica.ro

- 31 see. XIII), pand ce in sfirsit au format doua state mai

mall din Moldova eu Basarabia unite sub un principe
maramuresan, Bogdan (1355) si din Muntenia si Oltenia unite sub un principe de la Faga'ras, Radu Negru
(1290).

De la al XIV papa la al XVI veac Rominii din

Muntenia si din Moldova si-au consolidat din ce in ce
mai tare organizarea politica si cu razboaele au atins

marginele acele peste care n'au mai trecut de atunci

incoace.

In peninsula balcanica Rominii au trait independenti prin muntii Tesaliei, Epirului i Macedoniei deja
de pe vremea lui Constantin Porfirogenitni, care maxturiseste aceasta, apoi un restimp sub jugul regilor
serbi (1200-1374), dupa, accia independenti (1374
1450), apoi parte supusi Turcilor en privilegii si parte.
Suliatii. independenti pana la 1804. De in 1400, dad%
nu si de mai inainte in& Rominii an imptinat Pelopo:,
nem], uncle s'au luptat contra Turcilor en Venetianii
liana la partisirea Poloponezului de acesti din urma (loan

Caragiani. Studii istorice asupra Rominilor

din Peninsula balcanica, Bucuresti, sub presa).
Istoria Rominilor din Mesia se confunda cu a Bulgarilor.

De la popoarele en care an venit Rominii in contact an imprumutat felurite fenomene limbistice, mai
ales cuvinte
sufixe derivative. Au imprumutat envinte de la Slavi, Unguri, Arbaneji. Greci. Turd, i su-

www.dacoromanica.ro

32

fixe derivative de la Slavi, (- a c= sl. a c u : ginsac,

ortac, etc, ; -ni c=s1. -i
-icu: darnic, pacinic,
etc.; -ug=s1. -ugii: betesug,
vacarita, chelarita, porumbita, etc. ; - e a n=s1. n in :

etc.; -4aA -ita:

birladean, moldovean, etc.; - enie si - anie =sl. - eni

si -ant: videnie, dispartenie, etc.; - a v=s1- a vu: gin gav, jilav, etc. ;

-ca=s1.-cii: ursoaicii,ppica, etc.; etc.),

Albaneji (-is te: liniste, oiste, pajisAe, miriste, etc.) si

Unguri (-au: mincaCi, etc.; -as: pungas, slujbas, etc.).
Asupra fenomenelor limbistice imprumutate de
Romini de la straini au scris Illiklosich, Die s l a vi -

schen Elemente im Rumuni schen, Wien, 1861,

din Denkschr. d. Dais. Akad.; W. Schmidt, Das

slavisclie Element in der rumunisehen Sprache, in Analele muzeului transilvan, Cluj,1S67;

hie griechischen and ttirkischen

Bestandtheile im romanischen, Wien, 1865;
acebasi, Das magyarische im romanischen, in
Roesler,

Roman. Stud. p.347 sqq.; A. de Cihac, Diction-

naire d'etymologie dacoroman e. elements

slaves, magyars, tures, grees-moderne et albanais, Francfort s. M., 1879; L. 7iin(roltc, Ele-

mentele turcesti in limba romina, in Rev.

T oc. IV, 646 sqq.,V, 193 sqq.
20. Cum ca, an scris Rominii in tot timpul inva-

ziunei barbarilor, este probabil, dar nu ni s'a pastrat

nimic rominesc scris de catra Rominii din acel timp,
si nici macar nu putem Lanni de ce fel de caxactere ne
serviam pe atunci.

www.dacoromanica.ro

- 33 Cum ea an seris B,ominii de la fundarea principatelor pang in veac. XVI, este sigur, dar nu ni s'au pastrat decit scrieri in limba veche sloveneasca, consistind
in a) hrisoave (cel mai vechiu de Ia. 1134, Diploma
lui Ivancu Rostislavovici, principele Birladului ; publicate

In Arhiva istorich a Rominiei de B. P. has deu, Buctireti, 1865-67 ; Col. T r. 1876 p. 500, 1877

p. 183, 188; Rev. T o e. V, 392, I, 369, 378, IV, 700) ;

b) carti biserice0, i aniline 2) manuscripte ; ,) doua
evangeliare din veac. XII (unul la Reims, biblioteca
municipals (?) ci altul la Moscva, biblioteca sinodala),
,) Tetravanghel din 1436 (Manastirea Neamtului), 3)
Sbornic 1437 (ibid.), 4) Marga, rint 1443 (ibid.), 5)
Mineiu 1445 (ibid.), ) Invat,aturile lui Sf. Ioan Scarariul 1446 (ibid.), 7) Mineiu 1447 (ibid.), 8) Sbornic
1462 (ibid.), 8) Evangeliar 1473 (Man. Homor, Buco-

vina)) Evangeliar de pe vremea lui Stefan cel :Mare

(Viena, biblioteca impii.ra'teasca), ) Evangeliar 1492
(Munchen, biblioteca regala), ,,) Evangeliar 1488 (Man.
Putna), ,3) Evangeliar anterior anului 1496 (Man. Neamtului), 14) Evangeliar pe la 1497 (comuna Feleac lin-

ga Cluj), ,,) Tetravanghel 1500 (Man. Neamtului), 1(i)

Evangeliar 1507 (Man. Putna), ,7) Evangeliar 1512-21
;Man. Sucevita, Buebvina), ,
Evangeliar 1513 (Mi[!,laueni, biblioteca D-lui D. Sturza. i Man. Neamtului),
Tipicul slujbei bisericeti 1523 (Man. Neamt.), 2)
Tetravanghel, veac. XVI (ibid.); 3) tiparite : I) Leturghia, 1507, Venetia? (Man. Bistrita Olt.), ,) Evange19)

liar 1512, Venetia ? (Muzeul din Bucureti), 8) Faptele

www.dacoromanica.ro

34

Apostolilor. 1547, Tirgoviste *), 4) Penticostariul, incep.

veac. XVI, ? (Biblioteca Seminariului din Bucureti), 5)

Molitvenic 1560-67, ? (0 singura fila in posesiunea

ll-lui A. Odobescu), 6) Octoihul, veac. VXI, ?, 7) Cias
lovul, veac. XVI, ? (Man. Bistrita Olt.) ;c) alte scrieri
religioase diverse, i anume : a) doul carti manuscripte,
una din 1519 i alta din 1521 la Man. Bistrita Olt. ;
(.3) scrierile lui Grigorie Tamblac, care sint: ,) opt discursuri rostite la Mitropolia Sucevei) unit discursuri
de pe cind era Mitropolit al Litvei,
Still la adormi-

rea prea sfintei nascatoarei de Dumnezeu, 41 Panegiricul

celui dintru sfinti parintelui nostru Eftimie, 5) Po-

vestire despre sfinta Paraschiva, 5) Povestire despre

tarul slrbesc Stefan Dusan, ,) ese discursuri, (toate in
manuscript la Mtin. Neam(ului : unul din discursurile de
sub 7), anume Mucenicia S-lui Joan Cel Nou s'a tradus

rominWe de mitropolitul Varlaam in Cazania de la

1643, apoi in Vi et i l e sfintilo r, Neamt, 1813, precum
i de episcop. Melhisedec in Rev. Lo c. III, 163 sqq. **) ;
*)

Cartile, pentru care no se aratrt locul uncle se gasesc,

sint date duphSafarik, Cztenia Moskovskago Obse-

zestva istorii, 1846, Nr. 3, sect. 3, pag. 23 (dupa Hasdcu, to]. Tr. 1876, p. 196).
*")

Pe Grigorie Tamblac cronicarii 11 numesc Tambide, Basil citeodata Samvlah. S'a nascut la Tir-

nova pe la 1369 si a venit Intiiasi data in Moldova la 1401, (Ind a tinut opt discursuri romineti in mitropolia de la Suceava, care ni s'au
pastrat in traducere sirbeasca. In Biseric a fost
multa vreme
traditia despre Tamblac, ca despre
www.dacoromanica.ro

35

d) legendele de pe monezile Domnilor Moldovei si

Munteniei, care au fost in latineste, cele mai multe, si in
slavoneste, cele mai putine : cele mai vechi monezi rominesti, cu legend& slava, sint citeva de la Asan, re-

gele Romino-Bulgarilor, 1186-95 ;e) inscriptiele slavonesti, pe biserici si pe obiectele bisericesti de tot
Despre cartile tnanuscripte slavonesti au scris :

Llasdeu, Limba slavica la Romini pana, la an.

1400 in Traian, ziar, Bucuresti. 1869 si 1870;
acelasi in C o 1. T r. 1882, p. 115 sqq. 183 sqq. si in C u v.

II, 268 sqq.; Ep. Melhisedee,Memoriu despre doua

manuscripte slavonesti In Analele Academiei romine, seria II, torn. 1V, sectia I; acelasi.Biblioteca Dlui D. Sturza de la Micla.'uprimul dascal al bisericei rominesti aici este 0
mucenicia lui Sviati Ioan Novi, scrisa de Sviatii
Grigorie Tamblac, ce a fost dascal intiiu din ce-

put in Moldova" se spune intr'o notita de pe la

inceputul veac. XVIII a episcopului din Roman
Pahomie intr'o carte sirbeasca, din Man. Neamtului. Mitropolit de Litva 1415-19. Pe timpul
sinodului de la Florenta era la Iasi, 1438-39.
Intre anii 1420 si 143] a stat in Serbia la curtea lui Despot Stefan, dupa aceea a venit in Moldova, uncle a fost ales mitropolit la moartea mitropolitului Macarie 1431. Mort catra 1450 ca egumen al Man. Neamtului si in aceeasi vreme Mitropolit al Moldovei.

www.dacoromanica.ro

- 36 e ni in Rev. T o c. IV, 700 sqq. V, 142 sqq.; acelai,

0 vizitg la citeva mangstiri i biserici antice din Bucovina, in Rev. Toc. I, 245 sqq. II, 47

sqq.; acelai, Catalog de cartile ruseti si sir-

besti... ce se afIg in biblioteca sfintei

Ma-

nastiri Neanqului, ibid. III, 129 sqq. ; Than Bianu,

Note din o escursiune In Moldova, Col. Tr.

1882, p. 107 sqq.; A. Odobescu, Despre unele ma-

nuscripte carti tiparite aflate In mamastirea Bistrita, in Revista roming, Bucuresti,

1861, p. 703 sqq.; Analele Acad. rom. ser. II,
t. III, sect. I, 41.Despre cartile tiparite Ilasdoc, 0
:

paging din istoria tipariului la Romini in

sec. XVI, in C o 1. Tr. 1876, p. 193 sqq.; A. Odobescu,

Despre unele manuscripte i carti tiparite

aflate in ma.ntistirea Bistrita, Rev. rom. I,
807 sqq.; Gr. Crept,Intliul Praxiu sau Apostol
r o min e s c, in Rev. Toc. V, 29 sqq.Despre Tamblac:
Ep. Melhisedec, Mitropolitul Grigorie Tam-

blue, viata i operele sale,in Anal. Acad. rom.

ser. II, tom. VI, sect. II, 3 sqq. Re v. Toc. III, 1
sqq.Despre inscriptii

Ep. Melhisedec, Notite is-

torice i aicheologice adunate de pe la 48

mangstiri si biserici antice din Moldova,
BucureW, 1885; acelai, Inscriptia slavoneas-

eh' a marelui Stefan de la biserica din Razboeni, An. Ac. rom. ser. II, tom. VII, sect. II,
172 sqq.'; acela0, 0 vizita la citeva man., e tc.l.c.;

T. Burada, Inscriptia de la biserica S-1 Joan

www.dacoromanica.ro

-37din V asluiu 1490, Rev. Toe. I, 419; acelasi,

seriptia de la biserica Sfintii Apostoli din

Husi, 1494, ibid. Il, 191; Gr. Tocilescu, Raporturi

asupracit orvamaniistiri, schituri sibiserici

din tara in An. A c. rom. ser. II, t. VIII, sect. II.
Despre monezi: Dim. Shw, Memoriu asupra numizmaticei rominesti, Col. Tr. 1877,p.493 sqq.;

aceleasi,Non'a descoperiri numizmatice rominesti, in An. A c. rom. ser, II, t. VIII, sect. II; Hasdcu, Limb. s 1. 1. Rom. 1.c.
Cunostinte asupra, limbei rominesti din timpul care se intinde intre epoca ineetArei inscriptiilor
in Dacia (255y si veac. XVI capritam din marturiile
stra'inilor si din cuvintele rominesti nizletite prin actele publice slavonesti.
DIarturii asupra limbei romine ni dau urmatorii
criitori bizantini si serbi care citeazri citeva cuvinte
si citeva forme:
21.

Pris,cus, miilocul sec. V, Historia byzantina,

in Corpus scriptorum historiae byzantinae,

I3onnae. 1829, p. 183, spune ea autohtonii din tam
care se intind'ea intre Dunare i capitala lui Atila beau
o biluturA numita silos (mied? cf. Burld, D-1 Paul

Hunfalvy si teoria lui Roesler, in Rev. Toe.

II, 283 sqq., III, 89 sqq. Se poate ca euvintul sa fi
fost al Romanilor din Panonia).

Procorius, 527-565, De aedificiis, ibid. B on na e, 1838, p. 284, 285, 307, 308 d'a urmatoarele nuwww.dacoromanica.ro

38

mini de castele, parte restaurate i parte zidite de Iustinian in Dardania (Serbia sudica), iv zthp `P1p.i,:arn7iic
(Serbia rashriteana), iv z6px 'Ax

i (pozitie nehotarita,

dar in apropiere de cele dota de mai sus, (probabil

partea Serbiei despre Dunare), la Istru i in Mesia, care
cuprind elemente romane, probabil romineti, de pe
vremea scriitorului. Asemene numiri sint in Dardania :
'Ala (arsa?) 'Ap.2 (aria ?),

Kwir.61).2).fict (capu

nalba ?); in ziopot.

' ZU:S0*: :
zoll.V.OvoAo (castel nou), (1)XcopEnr.xv:.< (florentius
+suf. in), `PV.';A:272 (romulus + -in), .....ZE:71:Eiti7:3; (epte
case?), 'Apyiv-cypE; (argintari ?), A.,Jp:),(xv:c (aurelius -I- -in),
Tpeaartttisk.ur; (treizeci tei?) Btziv0,30 (vicus nou ?) ; in -/c;)px
`PewicimvEc4: 2f,-;p6-(y.F.; (strungli,?, cuvint slay *), k0U7C0-

OVTZVI (lup fintina?); la Istru : l'eplaoprmE; (gemen

munte ?), (I)0,5-ui7.0v (fossatum?), Kova:z7tzvi (Constantin+
-in), `134015:77..04 (robusta ?), Mov7-zp.s.fiv:. (munte regina ?),
M22p:Tasn.),.1. (
vale ?),Z61.',2; (nouh ?) ; in Mesia : litpitva't(;)
(virgin ?) BIA.F.v7tv;wdi (valentinus + -in), l';Z:taVi (gra-

tia + -in), II:tuAchov2pz (pavel mindra? mindru este cuvint slav), Nog3t.:477.wtzvi (nou+iustinius + -In) IIpE7ttd)
(praesidium), lloaxp2 ea-,?,6)pl (pulchra theodora).
Theophanes,

see.

VIA Chronographi a, ibid.

Bonna e; 1839, I, 397, 398, povestete ca un militar

din oastea adunat6, la Anchial (asthzi turcete Achioljii,
pe marea neagra, uroape de granita dintre Bulgaria
i Rumelia) de dttrtI generalul bizantin Commentiolus i
cu care acest general voia sa atdce in muntele Haemus
*)

Trebue sa ni aducem aminte ea pe vremea lei Procopins Slavii erau deja de o seta de ani In Mesia.

www.dacoromanica.ro

39

pe chaganul Avarilor, eel ce se intorcea cu prazi din

Tracia, a strigat catra un camarad al situ, eilruia-i cazuse sarcina de pe cal, 7:5pn, 76pvz, ..;,07p.s, ti ea toatti,

armata a repetat apoi spitimintatti, acelasi cuvint,

crezind ca dusnianul a ettzut asupra ei fit veste.
Throphylactits Sintocata, a inflorit i ntre anii 612
*i 640, IFi storia e, ibid. Bonna e, 1834-, p. 99, povesteste aceiasi intimplare in acelasi chip, spunind numai
ca soldatul a strigat ce -c6p-, 2.
Impitratul sirbesc ,,tefan D,, an, intr'un hrisov flat
manastirei Arhanglielilor de la Prizren (nordul Albaniei)
pe la 1348, si publicat in A r h. i s t. //asd. III, 85 sqq.,
citeazil urnititoarele nume proprii rominesti : nAAAOyAti,
Trimoph, ApArOyAh, 4010111x, AAInh, 4Ptliti0106,.1rolok,
Noynk, PAL110101i, PAIOAk, GTAtiOyAll, GTAIOAK, XPA140ylkk,

411-0Ak, G8PA0yAk, Oypcopoguak, OnApuToyn, fipAA

11AAAllh, MPh'IMIA, rp6A11Nh, (1)ENOfth, NORARAMA (nao yams%

in dialect. maced. inseamnit junctl)

131111111110Ps MIIMIRIO-

p, etc.
In actele publice bizantine i venejiane din veacul
de mijloc, privitoare la istoria Greciei, gublicate de

C. N. Sathas sub titlul Documents inedits rela-

tifs IL l'histoire de la Grece au moyenage,

Pari s, 1880-85, 6 volume aparute, se gtisesc multe
nume proprii rominesti (care aniline, vezi Caragiani,

Stud. asupr. Rom. din penins. bale.)

Insfirsit prin actele publice slavonesti anterioare
veacului XVI, emanate de la Rornini, se gtisesc de asemene cuvinte rominesti intercalate, mai ales mime proprii,

www.dacoromanica.ro

- 40 abstractie flicind de aceea ca asemene acte sint guise

intr'o slavoneasca foarte impure tocmai pentruca scriiromini i necunoscAtori profunzi ai limbei acesyia,

au schimbat intalesul formelor slavone si asazarea relative a vorbelor unele fat cu altele (INA spiritul limbei romine.

Asupra istoriei limbei romine dinainte de veacul

XVI au scris, unii mai direct, altii mai indirect, in afara
de autorii deja citati la diferitele paragrafe ale acestui

Fr. Die.; G-rammatik der romanischen

Sprachen, Bonn, V ed. 1882; acelasi, Etymolo-

capitol,

gisches Wbrterbuch der romanischen Spralimba si de scripture, Bias, I ed. In Organul

luminarei, Januar 1847Martie 1848, II ed.
1866; acelasi,Delatinitate linguae valachicae,

chen, Bonn, V ed. 1887; T. Cipariu, Principii de

Bias, 1855, in Analele gimnaziului; intim citva,

acelasi, Gramatica limb ei romine, Bucures ti,
partea I (A nalitic a) 1869. partea II (Sint et i c a)

1877; .A Ch. Q2intescu, De deminutivis linguae

romanicae, Berolini, 1866; Ad. Mussalia, Zur rumanischen Vocalisation,Wien,1868,din Sitzgsber. d. Wien. Akad.; acelasi, Zur rumani-

schen Formenlehre. din Iahrbuch fur romanische and englische Litteratur, Leipzig,
1869; acelasi, Zur Praesensbildung im romanischen, Wien 1883, din Sitzgber. d. Wien.
Akad; E. Boehmer_, Zur Lautwandlung der romanischen Sprachen, in Jahrb. fur rom. and
engl. Litt. Leipzig, 1869; A. de Cihaef Dictionn aire d'etymologie dacoromane, FraakLift s. M.: Elements latins 1870, Elements
slaves etc, 1879; if. Folk, Die Verschiebung
www.dacoromanica.ro

- 41

lateinischer Tempora in den romanischen

Sprachen, in Romanische Studien hgg. von E.

Boehmer, II, Halle; Ch. Joret, Du c dans les
langues romanes, Paris. 1874; C. D. Georgian,
Essai sur le vocalism e roumain, Bucarest,
1876; A. Lambrior, Du traitement des labiales p,b,--v,/ dans le roumain populaire, in Romania, 1877; acelasi,L'e bref latin en roumain,
ibid. 1878 ; acelasi, Essai de phon6tique rournaine: voyelles toniques, A, ibid. 1880, 1881; acelasi, Carte de cetire, Iasi, 1882; acelasi,Indreptariu, in Convorbiri literare, XV, Iasi; acelasi,
Ceva despre conjunctivul rominesc, in Rev.
Toc. I; Dr. Caster, Zur rumanischen Lautgeschichte: I, Die gutt urfile Tenuis, Halle,
1878, din Zeitsch r. fur ro tn. P h i 1.; acelasi, S tr a tiiicarea elementului latin in limba romina,
in Rev. Toc. I; W. Foerste9j- Beitrage zur romanischen Lautlehre:- Umlaut im Romanischen,
in Zeitschr. fur rom. Phil. III; V, M. Burld, Stu dii filologice, Iasi, 1880, din Cony. liter.; II.
Schuchardt in Suplement la to mul 1 din Cuvin te din batrini, Bucuresti, 1 8 8 0; II. Tiktin, Un
fenomen morfologic in limba romina, in Cony.
liter. XIII; acelasi, Studien zur rumanischen
Philologie, erster Theil, Leipzig, 1884; acelasi. Der Vocalismus des rumanischen: Vokal
A, E. I, 0, in Zeitsch. ftir rom. Phil. X, XI; OEk/ost:chBeitrage zur Lautlehre der rumunischen Dialekte, Wien, 1881--83, din Sitzgsber.
der Wien. A,kad.; J-Lorning. Ein vulgarlateini-

sches Betonungsgesetz, .in Zeitschr. f. rom.

Phil. VII; W..211-eyer,Beitrage zur romanischen
Laut and Formenlehre,inZeitschr. f. rom.Phil.

VIII, IX; loan .N.Cidejde,Gramatica Umbel. romipe,,,-Lasi, 1884; acerasi,Istoria limbei si lite raturei romine, Iasi, 1887; B. P. Ilasdeu, Etymowww.dacoromanica.ro

- 42 logicum magnum Romaniae, Dietionarullirnbei istorice si poporane a Rominilor, Bucuresti, I, 1885-87; L. 4iYtineanu, Ineereare asu-

pra semasioIogierlimbei romine,Bucuresti,

1887, in Rev. To e. VI; etc. Idei sumare asupra tuturor

diseiplinelor gramatieei in Eneielopedii, si anume in

Gustav Farting, Encyklopadie and Methodolo-

gie der romanischen Philologie, Heilbronn,

romanischen Philologie, unter ,Mitwirkung
von fiinfundzwanzig Fachgenossen, StrasI,IIsi III 1884-1886; Gustav Gruber, Grundriss der
burg, 1886.Revistele in care se scrie din rind in rind

asupra istoriei limbei rominesti sint mai cu seamy C o n -

vorbiri literare, director Jacob iWgruzzi, Bucu-

resti, Socec (pang astazi -21 volume de la Martie

1867Martie 1888; 18 volume au aparut in Iasi).;

Revista pentru istorie, arcbeologie si filologie sub directiunea lui Gregoriu, G. Tocilescu,
Bueuresti (6 volume aparute, de la 1882-1887);
Zeitsehrift ftir romanische Philologie, herausgegeben von Gustav Gruber, Halle, Niemeyer (pang arum 11 volumeal XI inca necomplect
de la Octombre 1876 incepind); Romania, receuil

trimestriel consacre a l'etude des langues

et des litteratures romanes, publie; par P.

Meyer et Gaston Paris, Paris, Vieweg (16 volume

aparute, de la 1872 incepind). Reviste destinate recensiunei operelor aparute pe terenul filologiei roma-

nice sint mai ales Revue critique d'histoire et

de litterature, publi6e sous la direction de

MM. J. Darmesteter, L. Havet, G Monml, G_Paris

(iar en ineepere de la Ianuar 1888 sub directia fostului
secretar al redactiei Revistei, A. Chuquet), Paris, (de la

1867 incepind);Litterarisches Centralblatt,hgg.

von F. Zarneke, Leipzig (de la 1850 incepind). Date

bibliogratice in Suplementele la Zeitscrift fiir

romanische Ph il o 1 o gi e (pana acum 7 suplemente aOrate, eoprinzind bibliografia anilor 1876-1883 incluziv).

www.dacoromanica.ro

II.

ISTORIA SCRIEREI CU CHIRILIC SI

CU LITERE LATINE LA ROMINI
cle la at XVI veac print astlizi.

A.

Scrierea cu chirilic.
Scrisoarea chirilica, (chirilit a) a lost inventatk pe la sfirsitul veacului IX, pe baza uncialelor grecesti, de discipulii sfintilor Chiril si Metodiu, pentru a
Lace accesibila Slavilor din Mesia cetirea evangheliei
0 a ieturghiei, pe care pomenitii sfinti le tradusese fn
limba veche sloveneasc5. (altkirchenslavisch, altslovenisch, altbulgarisch) vorbita, de Slavii din Moravia, si
le scrisese cu caracterele glagolitice (glagoli ta).
Caracterele chirilice s'au faspindit de la Slavii
din Mesia la toti Slavii de rit grecesc, invremece acei
de rit catolic, citi n'au (ca Lesii, Cehii si Lusacianii)
cartile sfinte scrise in limba latina, on n'au adoptat actim mai de curind (ca Slovenii, Croatii 1i o parte din
www.dacoromanica.ro
22.

44

Serbi) caracterele latine, au pastrat pans in timpul de

fatl scrisoarea mai veche a lui S-1 Chiril, glagolitica

(malurile Adriaticeil.
23. Scrisoarea chirilica este de dotia feliuri, uncials i cursiva. Caracterele unciale (de la unci a=

12-a parte a piciorului roman, pentrud numele acesta

s'a aplicat caracterelor slavoneVi de la uncialele latine,
care se gasesc in inscriptii de ordinal.' de marimea unei uncia) sint caracterizate prin linii curbe i prin directie verticalk iar marimea for variead, de la acea a

unui legit (numai in algae tiparite) liana la acea de

2 milimetri (minuscule).

Caracterele cursive, rezultate

din scrierea cu rapeziciune a celor unciale, slut carac-

terizate prin linii mai putin regulat curbe si prin directie &Aid.

Separarea unciaielor de cursive este asleseori anevoio ad.

In scrierea chirilid, mai ales cea cursiva, de
multe on literele sint aOzate unele de-asupra altora

(scriere cu cerdacuri, en scaun, columnard), i la sfiritul cuvintului,

dad. consonanta cea din urina este

scrisa de-asupra, vocala finalti famine rrescrisii.

Caracterele chirilice unciale, cu numele i cu valoarea pe care li le au dat discipulii S-lor Chiril i Me-

todiu, slut unnatoarele 43:

& (azii), g ()116), s (vtdt), r (glagoli), A (dobro),
v
a
b
d
g
E (rest!), ai (jirkte) s (dz110), ; (zemlia), H (ije),
e
j
z
dz
i

www.dacoromanica.ro

45

I I (i),

K (caco), A (liudiie), Al (mislite), n (nazi),

(onti), n (pocoi),

oy (mit),

(1)

(s10V0), T (tvriid0),

(frtitti), x (htrfi), \t/ (obi), 'p

g (ierti),

111

6*)

e, ea, ia ill
(le),

lac

(iusti), ir (ia),
ia

(ie), A CO, ;fi (a),

5
e**)
ie
(iii), 8 (csi), it (psi), 9 (Oita), y

id

ie

qt
(ierI), h (ieri),

a Oda, W (sa),

t
k (tti) to
IA

(ti),

(riti),

1)

ti

IE

ps

cs

24. Rominii au primit de la Slavi alfabetul chiriliccind, nu se stie, l'au complectat cu dou5. semne,
V i t, destinate a reprezenta sunetele specifice limbel

noastre,

***) Si T,

i au lepadat caracterele IA,

ItYx

i IE.

Valoarea alfabetului. chirilic fata cu sunetele limbei romlnesti este urmAtoarea :

(glagole) =g,
A (aza, R (buchi)=b, g (vide) =v, r

A (dobru)d, E (iest)=e, nm (jivite)=j, a (dzelo)=dz,

; (zemle)z, (iji) =i, i (i) =i, K (cacu) =c, A (liude)----1,
I

(meslite) =m, N (nasu)--n, 0 (on) o, u (pocoi) =p,

p (ritt)r, C (slova)s, T (tferliu)t, 0

(fert) =f,
p

(hier)=h,

(ot) =o,

40=1, a (cervu)=6, w (sa).s, z

*)
**)

***)

.*

yJ

(ucu)u,
(ste)st,

(ior

Cu 6 reprezentam sunetul dublu (africata) t.

Cu semnul - inseron5m nazalizarea vocalelor.
Cu g reprezentam
africata dj.
www.dacoromanica.ro

1,

a,

46

tO

ie"),

(in)---iu,

(eacu)--ea,

'11

(ins)a.

V (ijitaj.i,

i,

(ea)

ea, e. ie,

(ir)=1, 0, a, 1, ei (iori)=--, 1,
8 (csi) =cs,
(psi) =ps, 0 (ftita)ft, 0,
6,

.11

11

(1

) =in, n,

1,

i.

Cu acest alfabet au scris Rominii din toaVA Dacia liana la anul 1860.
*i anume, Nina la an. 1828 s'au intrebuintat toate
cele 42 de caractere inOrate sub Nr. precedent. De la
1828 incoace, dec1nd adica s'a publicat Gram a ti c a
25.

r o mineasca a lui Eliade Reidulescu, uncle tntliai

data, s'a intrebuintat sistematic noul alfabet chirilic,
e.
s'au lasat la o parte ca de prisos $3, H, W) y1,
k, 10, A, 0, S, 4., Ea, 4, V, forminduse asa numitul
INI)

alfabet nou chirilic. Dupa anul 1828 a inceput

a se intrebuinta, mai ales in scrierile laice, alaturi cu
alfabetul nou chirilic, un altul compus din caractere
chirilice amestecate cat caractere latineti, de feliul urmator :
f, h,

a, b, v, g, d, e, j,
14,

4,

11-17

'62

z,

i, k, 1, m, n, o, p, r, s, t, u,

is, v.

Rominii din Macedonia Nina mai acurn vireo citiva

ani au scris cu caractere greceti Astazi au inceput

a se servi de alfabetul latin.
Tot alfabetul latin servqte i Rominilor din Istria.
Ortografia cu chirilic a prezentat multe variatii,
dupacum a fost aplicata la, limba populara on la limba
scrisa, ci a variat chiar de la un autor la altul

In privinta aceasta avem urmatoarele de observat.

*)

Cu e insemnim pe e desehis. Vezi 39 a a.

www.dacoromanica.ro

47

Pentru limba scrisa, : a) Para la 1683 caracsi

terele z in se intrebuintau amestecat pentrn a reprezenta sunetele d i In S inaxariul mitropolitului
a)

Dosotehepublicat la Iasi in 1683 se gaseste pentru innumai

tieasi data intrebuintat S numai pentru d si
pentru I. Cinci ani mai tirziu (1688) J3 i bli a tiparita
in Bucuresti a,dopteaza aceasta ortografie ; dar mult
timp Inca i dupa, aceea an continuat de a se Intrebu-

inta on numai singer caracterul z on numai singur

pentru ambele sunete d si i. k() Pana la
caracterul
1673 semnele A, si o serveau, cele doua dintiiu pen-

tru a reprezenta diftongul e a si eel de al treile pentru

a reprezenta diftogul i a in mod independent de vocala

silabei urmatoare : lkga, lge, porn, pore (cf. 39 a a).

De la 1673 insa incoace (precum in Ps a 1 tir ea in

ersuri

a mitropolitului Dosofeiu, U n i e v,

1673 ;

Psaltirea de intal es, a aceluiasi, Iasi, 1680; Le-

turghia romino-slavoneasca a aceluiasi,

ibid.

1679) a inceput a stapini pe scriitori tendinta de a

deosebi in scris diftongii pomeniti dupacum era,u urmati

sau nu in silaba urrnittoare de sunet palatal (e, i sau
consonants muiata) prin aceea ca s'a intrebuintat de unii
caracterul A pentru a reprezenta numai pe e a ci i a urmati de sunet palatal, ca in cuvintele 'age pare; jar de la

1788 (de la Gramatica lei Viicareseu, Rimni c) a inceput sa se intrebuinteze pentru reprezentarea acelorasi diftongi din aceeasi pozitie caracterul E. Cu toate
aceste pana tirziu inca, in veac. XIX an continuat semnele t, a $i ta sit reprezinte, Cele dour dintiiu pe diftongul e a si eel de al treile pe diftongul i a, in mod

independent de vocala silabei urmatoare.

b) Dupa cum se scria limba romina scrisa sau
cea populara, (cf. 41), varia ysi ortografia. Astfel, cind
se scria limba populara : a) nu se intrebuintau toate

cele 42 de caractere, ci, pe de o parte, se liisau afara

www.dacoromanica.ro

-48cu total V 0, IA 0, iar, pe de alta, se intrebuinta pentut ambele sunete i si d on numai z on numai s
on numai h. 0) Semnul care servea pentru a reprezenta pe d servia si pentru u, observinduse din acest

punct de vedere urmatoarele variante

u ----

)7

ft

S, h

it
tl

a,

g,

a, i

A, I
A, i

-A

tl - A
A

7) Caracterul ,A se intrebuinta foarte rar si c,iteodata

avea valoare de e a. Cind se stria limba scrisa din potriva : a) Se intrebuintau toate cele 42 de caractere. Pentiu d Si i se intrebuintau tustrele caracterele A, h,

de odata, si de la 1683 incoace a inceput a se face

chiar deosebire in scriere intre d i i, intrebuintinduse
pentru sunetul intliu semnul A i pentru sunetul al
doile semnul Ti (.3) Tatdeauna se deosebea in scriere
is si d, intrebuintinduse pentru eel dintliu on semnul
Ai

k, care atunci nu mai patea servi si pentru d. on 8

(monograma", pentru ov) on nimic.

intrebuinta tot asa de des ca si

-;)

Caracterul x, se

A.

26. Cu caracterele chirilice Rominii au scris in

dna limbi, in limba materna. (cele mai vechi monumente
scrise in limbo, romineasch sint de la inceputul secolului XVI) si in limba veche slovenica (cf. 20).

i nu numai cit au semis, dar au si tiparit cu chirilic in aceleasi doua limbi pomenite pang la anul 1860.

Cele mai vechi tiparituri in limba romineasca sint de

www.dacoromanica.ro

49 la mijlocul veacului XVI ; in limba veche slovenica se

gasesc tiparituri i mai vechi (cf. 20).

Rominii au continuat de a tipari In limba veche

slovenica chiar dupace au Inceput a tipari in limb a
romina. Ada, de exemplu, Coresi, renumit editor de
carp romineti din veacul XVI, a tiparit la 1577 o P s al-

tire slavona la

Sh'be,

i la 1579 Tetravanghelul

slavon la Brasov.

Cele dintiiu litere chirilice de tipar de care s'au

servit Rominii semanau intocmai cu cele de mina unciale. Deosebirea s'a fa'cut treptat, In acel sens ca la
tipar caracterele au devenit mai mici i mai urite i

s'au indesat mai tare unele In altele. B ibli a de la

Bucureti (1688) este cea dindiu carte in care deosebirea dintre tipariu i scrierea de mina este batatoare la ochi.

Auscris:I.Sbiera,Ortografialimbeiromine

In dezvoltaciunea sa istorica, In Foaea societ5,tei pentru cultura romIna din Buco-

vina, Cernauti, 1867; H. Tabu, Studien, 79 sqq.

Asupra alfabetului chirilic, Adolphe d'Avril, M m o i r e

sur la langue, l'alphabet et le rite attribue

aux apotres slaves du IXe sicle, Paris, 1877.

www.dacoromanica.ro

- 50 B.

Scrierea en litere latine.

27.

Colonistii romani din Dacia panii la invazi-

unea barbarilor In aceste tari cum ca s'au servit la

scris de ]iterele latine este lucru sigur, dupacum proDup'a timpul Irish chid inceteaza
inscriptiile (255) pana in timpul cind atiam urme de
limba. romineascg, scris de Romini nu putem sti de ce
b eaza. inscriptiile.

fel de caractere se vor fi servit. Cind Incep monumentele linibistice rominqti, aflam numai decit intrebuintat
alfabetul chirilic att pentru limba scris cit si pentru
cea populara dupa ortQgrafia fticutti mai sus cunoscuta.
Alaturi cu scrierea chirilica Irish, de In sfirsitul
secolului XVI incoace, aildm si pe cea latineasch" si in

ce priveste mersul treptat al scrierei cu caractere latine pAnk' in an. 1860, chid scrisoarea chirilica a lost
aproape cu degvirsire parasitsa, vom rota urmatoarele.
28. Cea dintliu incercare de a scrie cu litere latine a fost facuta de marele logofht al Moldovei, Luca
Stroici, care intre anii 1591 si 1595, cind se afla exilat
in taro lesasca impreuna, cu Ieremia MoghilA, a scris in
mod fonetic, parte dupa" sistemul lesesc, parte dupd cel

italienesc, tat Al n o s-tru, publicat la 1597 de Sta-

nislav Sarnici in Statuta y Metrica Prywilejow

Koronny ch, Cr acovi a, unde l'a descoperit D-1.
liascle24.

Acelasi mare logolat s'a, iscalit cu litere latine in

www.dacoromanica.ro

- 51 mai multe hrisoave, i ischliturile lui din cloud. hrisoave

la Iancu Sasul din 1580 s'au publiCat in Hasd.,

Arhi v. istor. I. 127, III, 198.
de

Despre Luca Stroici, Hasdeu, Luca Stroici,

Bucureti 1864. dinAteneul romin, ziar, SeptembreOctombre, Iasi, 1861
Pe o scary mai intinsti a scris cu litere latineti

catehismul calvinesc un popti romin din Lugo,

Stefan Fogara,F, care i-a publicat scrierea la Belgrad
la 1648.
D-1 Neculai Densupnu a descoperit aceastti, carte
In biblioteca colegiului reformat din Tirgul Mureului Si a

impartait buctiti din ea D-lui Ilasdeu, care le-a publicat in Cu v. II, 724 sqq. Ortografia este fonetich dupti
sistemul unguresc.

Domnita Ilinca, nepoata lui Mihaiu Viteazul, s'a

isctilit la 1660 cu litere latineti intr'un act de dtiruire
scris de altfel cu chirilic.

D. Sturza, Incercari de ortografie romino-latinti, rationata ale domnitei Ilinca, In

C o 1. Tr. 1877, p. 81.

La .1674 Mihail Hal iciu din Caransebe a publi-

cat la Basel o elegi e compusa din 10 versuri, hexametri alternInd cu pentametri, romineti si scrise cu
litere latine, care s'a retiphrit in Succin eta medi-

corum Hungariae et Transylvaniae biographic, Leipzig, www.dacoromanica.ro

1774, p. 127 sqq.

- 52 Elegia lui Haliciu s'a reprodus din editia de la

1774 in Pumnul, Lepturariu rominesc, Viena...

III, 67-68; Cipariu, Elemente de poetics, Blass,
1859, p, 135; Hasdeu, Col. Tr. 1884', p. 413 sqq.

Calugdrul italian Vito Piluzio a publicat la Ro-

ma an. 1677 un cat ehis m u catolic in limbs romineasca cu litere latine si ortografie Rolland.
1858.

Cipariu a tiparit fragmente in An al ect e, Blas,

Despre Vito Piluzio, Papin Ilarian in T ez a ur

de monumente istorice pentru Rominia,Bucuresti, 1, 1862 p. 105 sqq.; L Bianu, Documente inedite din arhivul propagandei, in Col.
Tr. 1883 p. 142 sqq., 257 sqq.

In a doua jumatate a secolului XVII s'a scris de

un Mate= un dictionar rominesc-latinesc cu litere latine. In ins. la Pesta, biblioteca Universitatei.

B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis in

Col. Tr. 1884, p. 406 sqq.

La 1697 predicatorul reformat loan Viski a scris

psalm i in limba romineascd cu litere latine. Ms. In biblioteca colegiului reformat din Cluj.

Hasdeu, in Col. Tr. 1884, p. 414.

Cu toate aceste inceredri izolate de a sale

limba roinina cu caractere latinesti, nu se poate zice
ca am fi avut un sistem ortografic papa la gramatica
29.

luiKleiu (Elementa linguae dacoramanae sive

www.dacoromanica.ro

- 53 valachicae, Yindobonae, 1780), pentruch si diversitatea scrierei la unul i acelasi din autorii citati
mai sus, si intrebuintarea unei ortografii strhine pentru
a scrie romineste, cit si mai ales lhsarea rat% semn
propriu a sunetelor specifice ale limbei noastre, a, 1,,
ne autorizeaza negresit sh ddm ca pricing, a intrebuinthrei
caracterelor latine o alegere arbitrary a unor semne mai

mult decit dorinta de a fixa pentru totdeauna un mod

de scriere.
Aceasta tendinta s'a nascut intiiaysi dath la sfirsitul se colului trecut in Transilvania, si impreunh cu

dinsa s'a dat pe fat si cea dintiiu ortografie cu litere

latine anume facuth pentru limba romineasch.
Tendinta de a schpa de sub douh oprimari, una
socialh inceputii duph rascoala lui Doja (1514) si alta

religioash inceputh duph imphcama calvinilor cu luteranii si unitarii pe la sfirsitul secolului al XVI (1570)

s'a manifestat in Transilvania mai intiiu pun unirea

biserica catolich (1700), apoi, dupace fagaduintele
catolicilor n'au indulcit de fel soarta Rominilor, prin
rascoala lui Horea (1784), si in sfirsit, sub auspiciile
guvernamintului liberal al Mariei Terezei Yi Iosef
ptin cultivarea istoriei romine si a limbei nationale. Cu
istoria, (Klein, qincai, Petru Maior, Budai Deleanul)
cu

voiau Rominii sh probeze inaintea .celor trei natiuni din

Transilvania drepturile for istorice asupra pamintului
rominesc , iar cu cultivarea limbei 4Klein, qincai, Pe-

tru Major, Budai Deleanul, Crifanul, Timpea, Iorgovici)

voiau sh arhte inrudirea limbei noastre cu cea latina

www.dacoromanica.ro

- 54 prin urmare sa scoatl la iveala proba cea mai puternica(?) cum ca not am fi drepti mostenitori ai celor
dintHu stapinitori ai Daciei. Cu eft mai mare s'ar fi
putut proba' ca este inrudirea limbei latine cu cea romineasca, cu atit mai mult, dupa promotorii studiilor
limbistice din Transilvania, trebuia sa straluceasca adevarul probat prin fapte, istorice. De aici pe de o
parte toti istoricii transilvani de la 'sfirsitul secolului
XVIII si Inceputul celui al XIX sint in aceiasi vreme
i gramatici, iar pe de alts parte toti s'au impacat insi

tro dInsii in ce priveste modul de -scriere al limbei rominesti, ortografia: toti au volt ca s fie scrisa limba

noastra cu caractere latine, ia1 in scriere sa se pOstreze sub sunetul de astlzi sunetul originar, sa se scrie
adeca limbs in mod etimologic, pentruca au nadajduit
ca prin acest mijloc, cel putin pentru ochi, inrudirea
limbei rominesti cu cea 'latineasca va esi mai in evidenta.

Se intalege de aici lesne cum nu atit studiul limbei romine eft mai ales fixarea ortografiei a format
punctul de capitenie al dezbaterilor celor dintiin gramatici transilvani, si cum araturi cu gramaticele lui
Klein (latineste si romineste eu caractere latine), Mol-

nar (Deutsch-walachische Sprachlehie, Wien,

1788, nemteste i romineste cu chirilic), Timpea (G r a -

matica romineasca, Sibiiu, 1797, cu chirilic), car

fragmentele de gramatia ale lui Petru Maior (scrise
cu caractere latine si tiparite de Cipariu dupa moartea autorului in Arh. p. fil. 1867, 68) se gasesc atitea
www.dacoromanica.ro

-55
lucrari ortografice.de $incai (Epistola ad Lipszki,
Buda, 1804, reprodusa In Tez. d. mon. is t. I, 87),
Budai (epistola catra Petru Major, cu litere latine, ms.

la Muzeul din Bucure0), Iorgovici (Observatii a-

supra limbei romineti, Buda, 1789), Samuel.

Korosi (Kordsi--Crilan, Orthographia latinovalachica, Claudiopoli, 1805),Petru Major (Ortho,-

graphia romana sive latinova.lachica una

cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur, la Inceputul dictionarului de Buda),
la care se poate alipi i cartea macedoneanului Roja,
Tizvl T (:)Lop.avt-/S-,c CoccothcrEo.); 1.1.E Xa7tvotac ypip.p.am, Buda

1809, in care autorul sustine un sistem ortograficasemh'nAtor cu acel al lui Korlisi. T. Cipariu in Princip.

d. limb. 0 script. a dat uitima expresie sistemei ortografice transilvane, adeci sistemei etimologice, care
consists In rezumat in aceea ca scrie cineva intr'un fel
i cetete altfel. Iar deosebirile de videre .mire diferitii
scriitori pomeniti au fost foarte mici: unii4 (toti adeck
afara de Iforosi, Burai, Cipariu) au Intrebuintat numai
prototiPele sunetelor existente, iar ceilalti au intrebuintat chiar sunete_ dzute sau care nu se mai gasese
decit in dialectele macedonean i istrian, precum / muiat, n muiat, etc.
30. Fat& cu ortografia etithologicit sustinuta de
scriitorii transilvani, bucovineanul Aron Putnnul a pus
Inainte ortografia foneticl caracterizata prin Intrebuintarea unui anumit semn pentru un anumit sunet in mod

independent de sunetul originar din care provine eel

www.dacoromanica.ro

56

rominese (Billescriinta limbei rominesti cu

litere romane, adaus de D. Arune Pumnul, pro-

fesor, in Gramatica limbei rominesti cornpush' de Vasiliu Iocznovid, Viena, 1851, p. 212 sqq.;

Lepturariul rominesc, Viena, 1862; G-rammatik der rumanischen Sprache,Wien, 1864).

31. La 1867 Junimea din Iasi a propus un
compromis intre etimologismu i fonetismucare a fort

de la inceput si este p5,ns astazi ortografia Co nv orbi-

rilo r lit er a r ecaracterizat mai ides prim Intrebuintarea unuia gi aceluiasi semn pentru ambele sunete

si 1 (T. Maiorescu, Despre scrierea limbei romine, I ed, Iasi, 1866, II ed. Bucuresti, 1874 In
Critice, p. 71 sqq.)
32. Scrierea cu litere latine, inceputa in mod
sistematic, dupb, cum am zis, pe la 1780, s'a intrebu-

intat mai Intiiu sporadic (Klein, El em. ling. d a c.

.

rom.; acelasi, Acaftist, Sibiiu, 1801; acelasi, Dictionarium valachico-latinum,ms.bibl.seminariului de la Oradea- Mare; G. ySincai, Istoria printilor
t a rei ro min e sti d e la 1629--1724, ms. copiatIn Viena la 1780, bibl. seminariului de la Oradea Mare; acelasi,

Gramatica latina-romIntl, Blas, 1783; Kordsi,

Orth. lat. val.; Budai, ep. c. P. M.; G. Lazeir, V er -

suri de laudainlimba dacoromIneasca la logodirea prealnaltatului nostru milostiv imparat, stitipin si taica, Franc, Viena, 18081 Petro
Major, Orth. rom. siv. lat.-val.; acelasi, Dialog

pentru inceputul limbei romane, Intre nepot

www.dacoromanica.ro

57 =

i unchiu, in della coloane, de o7parte cu litere latine

i de alta cu chirilic, la incePutul dictionarului de Buda;

Petru Furcluiu, Versul cotroantei, Abrud, 1818;

loan Bob, Dictioliar rominesc, latinesc i un-

guresc, Cluj, 1822; Lexicon rominesc, latinesc, unguresc, nemtesc, Buda, 1820 si numai
in Transilvania*); alaturi cu scrierea chirilica, care s'a
fntrebuintat farg, intrerupere in Wile romine de dincoace de Carpati yang In 1860, cu variatiile pe care
le-am aratat la Nr. 25.

In India jumatate a anului 1860 s'a lepadat cu

-desavirqire chirilicul de ziarele de la Brasov, si cam
tot atunci acelasi lucru s'a intimplat si la publicatiile
romineti din Muntenia. In acest an s'au dat i ordine
-oficiale in acest sens de ministeriul D. I. Ghica. Moldovenii insa au continuat a tipari cu chirilic pang la
1862.

0 singuri carte s'a publicat eu litere latine in Rominia

libera inainte de 1860, anume Catihis sau inyittaturi

de capitenie ale bisericei rasaritenede Sing. N.

Scriban, Iai, 1838.

www.dacoromanica.ro

III.

VEACUL XVI
A.

Date 101lografiee.
Din veacul at XVI ni s'au pastrat urmatoarele scrieri in limba romineasca, unele tiparite si altele
33.

manuscrise.
a) Carti religioase, dintre care cele tiparite au

fost date la lumina de Luteranii Sasi in Transilvania

la Brasov, Wes, Sibiu, Orastia, cu gindul de a trage
pe Rom Ini la luteranismu.
a) tiparite.
,) Catehismul, Sibiu, 1544.

Acest Catehismu nu ni s'a pastrat. Numai un fragment poate ca avem dintr'insul, copiat exact pe la inceputul sec. XVII de un preot de la Mahaci i pastrat
In sbornicul (cf. 43 II b nota) cunoscut sub numele de
codex sturdzanus. Fragmentul In chestie s'a publicat
sub numele de 0 predic a, 1619, in C u vti II, 115. A
fost In adevb,r copiat la anu] 1619; limba-1 arata pewww.dacoromanica.ro

59

de o parte din veacul XVI, iar pe de alta ca mai vechiu

decit oricare alt monument literar din acel secol (exceptinduse poate numai Apostolul de la Voronet (33 a 9).

Asupra existentei acestui catehismu, Bz., 0 car-

t e romineasca tiparita in Sibiu in an. 1544, in

Telegraful romin, ziar, Sibiu, Nr. 21 an. 1880;

acelasi, 0 scrisoare ardeleana din an. 1546,

ibid., Nr. 23 an. 1880.
2)

Catehismul, Brasov, 1559.

Ni s'a pastrat intr'o copie a aceluiasi preot de la

Mahaci 1. c. Cuv. II, 89.

31 Tetravanghelul, Brasov, 1562.

4) Cazania, Brasov, 1570-1580, Coresi? (C az a -

nia India a lui Coresi).

5) Praxiul, Brasov, 1569-1576.
6) Psaltirea, Sas-Sabel, 1577, Coresi (P sal tir ea
lui Coresi. A doua, editie, a Academiei Romine, Bucuresti, 1881),
7)
Kaprk
ijk

EHAIE K8 *II% wfiT8m....

NE CE

EpLunosh W11 Ct8 41/4114EfISTh

MlE (Iln

CE TI411414 AA W

JIM ASHA A8 AEKEMWE Al ANh Wit Ct8 cS-

KpSWNTh AOINPSAk AA W MIE (I)na.... *14 AgFIA A8 IONiE

KI1 Alik,
8)

1580, Coresi (Cazania a doua a lui Coresi).

Cartea

I si II din

Pentat-euc, Orastia, 1581,

mai multi autori (Biblia de la Oras t i a).

Cartile de sub 33 a

3,

4, 5,

6,

7, 3,

se gasesc

pe la particulari si (in parte) la Biblioteca .Academiei

romine.La aceeasi biblioteca, a Academiei romine se
www.dacoromanica.ro

- 60

giseste si sbornicul cunoscut sub numele de codex

s tur dz anus, in care se cuprind Nr. , (in parte, poate), 2, 11 si care s'a publicat de Hasdeu cu comentarii

in Cuv. H.
(3)

manuscrise.

9) Apostol, inceputul veacului XVI, gasit in mknastirea Voronet din Bucovina.

Acest Apostol este cea mai veche carte scrisa in

limba romineasca care ni s'a pastrat, dupacum se constata prin critica - gramaticala. Manuscriptul este cunoscut sub numele de manuscriptul voronetan, se gaseste la biblioteea Academiei romine, gi gasitorul lui a
fost D. Crept, profesor de limba romina la liceul Sf.
Sava din Bucuresti. Dupa original s'a tiparit Apostolul de la Voronet cu diferite comentarii i cu un dietionar de loan Sbiera, Bucuresti, 1885.
9a) Psaltirea, numita de la 'cheea, pe la 1550 (?).
La Biblioteca Academiei Romine.

")) Tetravanghelul, copiat dupd, altul mai vechiu

la an. 1574 de R.

Grdmdticul, om de casa lui

Petra Cercel.
Originalul la Muzeul britanic din Londra. Estracte a publicat Hasdeu C o I. T r. 1882, p. 78 sqq.

171 sqq. 239 sqq. 358 -sqq. 459 sqq. 624 sqq., an. 1883
p. 310 sqq.

,,) Legende religioase apocrife 4i fragmenIe liturgice, parte scris (?) i copiate de preaul Grigorie
www.dacoromanica.ro

- 61 din Mahaci intre anii 1583 si 1619, iar parte mai vechi
decit an. 1553 ; si anume, mai vechi decit an. 1583:
Rugaciune de scoaterea dracului; Caratoria maicei domnului la iad; Apocalipsul apostolului Pavel;, Cugetari in

oara Mortei;scrise de preotul Grigorie: Legenda Duminicei ; Incercari de traducere din slavoneste; Legenda Sf. Vineri; Fragment dintr'o conjuratie; Legenda lui
Avram ; Fragment liturgic ; 0 predick.

In codex sturdzanus, C u v. II, 245-497 si 1-236b) acte publice, ms.

i) Notitd pe o carte, 1571.

2) Memorandum despre facerea unui iaz de moard, 1573.
3) Zapis, 1577.
4) Zapis, 1577.
3) 0 subscriere a lui Petru Vocki (Schiopul), 1583._
6) Sentintd judecatoreascd, 1583-1585.
7) Sentintd judecdtoreascd, 1588.
8) Catafitihul averei manastirei Galata, 1588.
9) Istoria unui proces, 1591.

) Zapis, 1595.
,,) Zapis, 1596.
12)

Zapis, 1596.

13) Intdrire pe un act slavon de Millaiu Viteazul,

1596.
14)
13)

Zapis, 1597.
Zapis, 1597.

www.dacoromanica.ro

62

1-6)

Scrisoare autogala a lui Mihaiu Viteazul,

17)

'Lapis, 1599*).

1598.

*)

Dam aid inValesul pe seurt al diferitelor categorii de

anti religioase si de acte publice, insirate in acest capitol

pe care le vom mai insira in eapitolele urmatoare.

a) Bib lia sau Palia (Istoria omului plat la Avraam, istoria poporului Evreu, poezia lirica a Evreilor).

b) Noul Testament (Colectia a 27 de carti-4 evanghelii, 21 epistole ale apostolilor, faptele apostolilor, apocalipsul Sf. loan Evanghelistulserise de citiva apostoli pi
In care se cuprinde pe larg doctrina crestinismului.
c) Evanghelia (Istoria faptelor si a invataturilor lui Isus
Cristos).

d) Catehismul (Expunerea pe seurt a eredintei crestine).

e) Cazania, sau Evanghelia invatatoare, sau Chiriacodro-,
mion (Colectia fragmentelor de evanghelie care se citesc
la Duminici
sarbatori, insirate in ordinea in care se citesc iar nu in care an fost serise de evanghelisti, i insotite de cuvintarile pe care preotul le tine inaintea credinciosilor asupra celor cuprinse in fragmental respectiv de evanghelie).

f) Leturghia (o parte a slujbei dumnezeesti, in care se

face sfintirea darurilorpinea pi vinulin insusi trupul gi
singele Domnului.

g) Psaltirea (Poezia Erica a Evreilor).

h) Praxiul, sau Faptele apostolilor (Istoria celor ce an
Scut apostolii dupe inaltarea la cer a mintuitorului).
i) Apostol (Bueati alese din epistolele apostolilor pentru
cetire in biserica).
j) Mine (Car(ile lunare ce cuprind cIntari si cetiri zilnice In onoarea sfintilor)
k) Triod (CartEea cetirilon i cintarilor in postul eel mare).

1) Catavasieriu (Cintari despre pogorirea lui Isus in lad).

m) A caftist (Cintari pi rugaciuni in timpul carom nu se
ede jos).

n) Evhologhiu, sau Ceaslov (Rugaciuni la diferite ,ceasuri

ale zilei).
o) Paremiariu (Bucati alese din proverbele lui Solomon).

p) Penticostariu (slujba 'pe 50 de zile de la Pasti liana

la pogorirea Sf. Spirit).
q) Octoili (Coleetia cintririlor pe cele 8 glasuri).

www.dacoromanica.ro

63

Nr. 33 b

1,

(2,

3, 4, 5,

61

7,

S,

bl

101

1 t,

IV 14,

15, 17, in C u v. I, 18-82 ; Nr. 13 in Rev. T o c. IV.,

642 ; Nr. 16 in A n. A c, r o m. ser, II, t. VIII, sect.

II, p. 262.Originalele in Arhiva statului, Muzeul din

Bucureti i Biblioteca Academiei Romine. Asemene
acte publice din veac. XVI se gasesc probabil mai

multe, dar nu s'au publicat pang acum altele autentice

afara de cele inirate mai sus.

Din veac. XVI &au perdut urmgtoarele scrieri romineti.

r) Molitvenic (Carte de rugaciuni la diferite Intimplari,
precum nastere, botez, boala, moarte, etc.).
s) Tipicul Leturghiei (Regulele dupg care se slujeste leturghia,).

t) Hrisov sau Uric (Orice hirtie emanate de la Vodg pen-

tru un singur particular, pentru o corporatie on pentru

vreun aslizamint public, in care se cuprind hotariri dom-

nesti asupra intereselor de orice fel ale acelora)

u) Zapis (Contract si in general once hirtie emanata de
la un simplu cetacean catra un altul, priiitoare la interese
individuale).

v) Scrisoare administrativg, (Scrisoare de la Voclii catra

slujbasii publici, de la slujbasi tetra Voda, on de la slujbasi cgtrg, alti slujbasi, privitoare la administra(ia de on
ce fel).

x) Scrisoare (0 scrisoare privitoare la interesele acelor

care-si scriu).

y) Procese verbale (0 hirtie in care autoritgtile on particularii scriu faptele cunoscute de dInsii Inteun moment
oarecare, privitoare sau la interese publice sau la interese
private, si pentru a c'aror constatare cu dinadinsul s'au intrunit).

z) Catastih (Cind procesul verbal este Incheiat de o sin-

gura persoang, se numeste catastih).

a') Carte arhiereasca (cuprinde dispozi(ii de administratie bisericeasca de ale episcopilor, mitropolitilor).
b') Testament (Insemnarea celor ce voeste cinevg sit se
intimple cu www.dacoromanica.ro
averea sa dupg moarte).

- 64 ,) 0 cronica scrisa nu mult duph anul 1450 si

relatind evenimentele petrecute in curs de vre o 20 de
ani anteriori in Moldova. ms.
2) Un memoriu asupra exiliului lui Petru Rare
dintre anii 1538 si 1541, scris de un casnic al princi_
pelui in an. 1541. ms.
2, se constata din eritica textului cronicei
Nr.
lui Ureche facuta de Hasdeu in A r h. i st. III, 22 sqq.
84.

Slut apocrife urmatoarele trei scrieri ms.;

a) IpoA
AAKHt

MWWIH HWACTpE prRNA8 Awl rpatua

K8M A 1.48HOCE

INN K8M

divrp8p-

A Horrpz frAMA*NHAWp JIMpZNNZ ANN

Kp8m, pww. ANBRZAACE MN MAN MK* OA WA p71T811
MA Wk maim

NS n8v1 pz.... scriptu de Hum mare cantalar a Voda.

Dragons (in latineste) .

CKWC8 ATOKMA AN (114 %IAA H3BWN

CKpHEIT AN X8p8 RZTIMIS A8MHE3Z8 HOMHIVACKZA

AN NH AZTHHH11 WN cmpunT8 (de)

stn cn aTapsn

Tzpr8

Al BACON

IIETpg KAZH138

it ANW #PAP MAUI&

/wpm% it (7003 [1495] Aprilie 13). b) Ordin ch'tra, pircalabul de Vasluiu Car5,bat ca sa margineasca pe strh'-

ini de Ali agonisi proprietati in Vasluiu.... de tefanip Von.", an. 1526; c) Hrisov de la acelasi teidnica.
Voda, Topliceni, 1525; pentruca nu sint scrise in limba romineasea de la inceputuI veacului al XVI, precum
o cunoastem din monumentele autentice insirate mai sus.

Ms. a s'a perdut. Fantastica istorie a Rominilor

www.dacoromanica.ro

- 65 =
din Dacia de la retragerea legiunilor din aceasta provincie pan& la Dragos (?) a tiparit'o dupa pretinsul ori-

ginal G. Asachi, Fragment istoric scris in vechea limbs romina din 1495, Iai, 1856. Dupa
editia lui Asachi a retiphrit'o cu comentarii Gr. 1. La-

hovary in R e v. r o m. I. Critica externs a acestui apocrif

a lacut'o Gr. G. Tocilescu in Rev. Toe, IV.Ms. b se

&este in arhiva episcopiei de Husi i s'a tiparit de

Ep. Melhisedee in Cronica Husului si a episco-

piei cu asemene numire, Bucuresti, .1869.

Ms. c. s'a publicat in Rasa. A rh. ist. I.

1,

57.

B.

Fenomene limbistice proprii limbei romineti din veac. XVI.

.

35.

Limba romineasca din veacul XVI se carac-

terizeazh prin urmAtoarele fenomene.

a) Morfologice.

a) Articolul femeesc -ei de ]a .genitivul i dati'vul singular se gaseste pus, arareori insA, ling& terminatia d a substantivului on adiectivului de declinarea
I, fhb, ca aceastit terminatie sa se schimbe in e sub
influinta articolului, precum: Amtculli Caz. II, Dum.
VII dup. P.; Gap%EN Bibl. Or. Fac. VIII, 14; crpffimoaMEll Caz. II, Dum. Tom.
www.dacoromanica.ro

66

0) Se gasesc, insa foarte rar, u i e ca terminatii

a p. III pl., pf. indicat.: 4)8p8 Caz. I, Botez.; cl)SpE Bibl.
Or. Fac. V, 8, 14, 27, 31; apagcEpE, Tetr. Tr. Luc. 110.
-) In propozitiile conditionale incepatoare cu s a

(data), atunci cind in propozitia principals se gasea un

viitor de indicativ on un imperativ, se intrebuinta totdeanna in veac. VI un timp viitor de indicativ (ori
de conjunctiv ?) terminat in - r e, -ri, - r e, r em, - r e t,
-r e, care astazi se mai aft& numai in dialectul mace-

donean sub forma -rimu, -ri, -ri, -rimu, -ritu, -ri,

(cf. 18 obs.), i a carui origine, dad judecani dupa
forma, trebue cantata in perfectul conjunctivului latinese:

I p.

s.

-re,

CA

iivrimpE

caToyn [WEEP' AAAE Ps.

ps. CXXXI, 3; CA AA'kpCEpE npE AAMAOKIA. AE CKVARN dilBIHMM,

3114E

Ib. ps. CXXXVII, 7; cz 4:maivvfiN3HpE Hoy BOW

144, Ib. ps. XLIX, 13; II p.s. -ri, ca cnpE

piRM1E1,111

(a-

KASTApti AOAMNE, Ib. ps. CXXIX, 3; III p.s.

-r e, WN CZ TE ACKSATApE,MPAABEpli 4/pATEAE TiAS, E CZ

NS TINE ACK01fATApE A KS TIME, Tetr. Tr. Mat. 75;

I p. p1. -rem, WN 8NCE lAp/A MA BOW TSpNA M THNE, CA

KScrrapEm (dad vom trai), Bibl. Or. Fac. XVIII, 10;

II p. p1. -re t11, AtKA Ammuprrt? ripE MIIMAOKk AE XO Tap, Ps. ps. LXVII, 14;III p. p1. -r e, CA K8BWITOVA
MIES LINNSpE UM AAE BOACTpE BWP Walt, Caz. I, I. 52.

Printre celelalte limbi neolatine un timp analog

acestui viitor rominesc din sec. XVI se gasqte numai
In limbile spaniola i portugheza, unde aka numitul
futur al conjunctivului are terminatiile sp. - r e, - r e s,
www.dacoromanica.ro

67 -

-re, -remos, -reis, -ren, port. -r, -res, -r, -rmos,

se intrebuinteazd exact in aceleasi

impregiurdri In care se intrebuinteaza 7i timpul ro- r d e s, - r e m, si

minesc.

Originea futurului conjunctivului spaniol i por-

tughez se pune in futurul II

IG r

indic.

latin de Dies

a m m. V ed. 528, 1007 nota), care se bazeazd pe

terminatia veche spaniola a p. I s. - r o pro r e precum
si pe intrebuintarea acestui timp In aceleasi Impregiurb,ri in care se intrebuinta 7i futurul II indic. latin.
impregiurarea Ins ea terminatia r e de la prima persoand a timpului rominesc, pe care Dies nui1 cunostea,
este cu totul eontrarie analogiei provocate de persoanele I singulare de la toate celelalte timpuri, precum
ai aceea ca terminatia mai veche a timpului spaniol - r o
apare numai sporadic si a putut lesne proveni prin analogia aceleeasi persoane de la prezentul indicativului,
ni dau puternice banueli ca forma de timp spaniola, portugheza si rom'ineasc6, care ne preocupd iii are originea in perfectul conjunctivului latin, cu atit mai mult
cu cit .futurul II ludic. ai perfectul conjunct. latinesti,
dupd cum la forma erau mai identice, tot astfel la
intales se confundau in propozitiile conditionale.
b) Sintactice,

ct). In vreme ce in limba de astdzi articolul se

intrebuinteazd totdeauna la sfirsitul substantivului, exceptinduse numai genitivul si dativul numelor proprii
masculine, unde se intrebuinteaza articolul totdeauna
inainte (omul, omului ; casa, caseii etc.; Petru, lui Petru), In sec. XVI se gdsesc exemple de intrebuintarea
articolului inaintea numelor proprii feminine de genitiv-dativ : IAKA W40E11 TARE IN GApA 11)1113A +Mph,
Bibl, Or. Fac. XVIII, 10; criScEpifi ram IN TAMAp IAK/iST/fi

www.dacoromanica.ro

68

mtpi,IE CSC COHpSTZS, lb. XXXVIII, 13; um 4100CTAS TAApt KAHOASH EH CHHTEH flEHEpH

41

ASHA ASH HOMONO,

Cuv. II, 156 ; i chiar inaintea numelor comune feminine

Ia aceleasi cazuri : AEpEnTh eork u8 NH CE KALE CZ ne
AzAA8 NON KS ROANE ill HcHHTH, K7S HCHHTEAE CENTS AAE
EH

HOACTpE NtiEmithtE, Cuv. II, 124; a EH HOAcTpE Kpe-

Aquia, Ap. Vor. LXXIV, 8; C8[1811HASC A lop CM

npRAH,H, lb. CLII, 5 ; si tot asa mai unite in Ap. Vor.
In urma acestora putem lesne presupune ca inteo
vrIsta, a limbei rominesti mai veche decit veac. XVI,
si nu prea indepArtata de dinsul, articolul se putea intrebuinta la genitiv si dativ tot asa de bine inaintea
ca si in urma substantivelor,
avem dreptul sa ne
asteptain a gasi, intr'un monument al limbei noastre
din veac. XIV de pildk intrebuintate in mod indiferent
1

psi alternativ articolele de genitiv-dativ cind la urma dud.

Ia inceputul substantivelor comune sau proprii, dupa
bunul plat al vorbitorului de pe vremea .aceea.
llach. ne gindim acum ca, precum s'a aratat la
35 a cc, se gasesc ici colea prin cartile veac. XVI exemple, ca niste vechi ramasite, de articol femeesc gen.dat. singular - e i pus' pe linga terminatia d a substantivelor i adiectivelor de declinarea I, ne vom explica
terminatia e pe care o au la genitivul-dativul singular in
limba de astazi aceleasi adjective i substantive, cind

ant precedate de un pronume atribut on urinate de

articol (acestei case ; casei [---caseei, vezi mai jos])

prin aceea ca s'a prefacut d neaccentuat al terminatiei

in e sub influinta lui e neaccentuat din articolul final,
precum de obiceiu in rornineste d neaccentuat urmat
de e neaccentuat se schimb6, in e (cf. curl:Li:dna' cum-

pene, aparapere, cumparcumpere, finbarbatimbar- .

bete), si a rezultat forma- caseei, cu articolul bine sewww.dacoromanica.ro

69

parat de terminatie, care se gasete pretutindeni in

texturile veacului XVI i XVII. (cf. 39 b p), pe atunci
pecind se intrebuinta in mod indiferent articolul de ge-

nitiv-dativ, ba la urma, ba la inceputul nurnelui, pe

cind se zicea in mod indiferent i alternativ el cre-

dinth i credinthei, ei draceasch 11 draceaschei ; caci

odath ce s'a deprins urechea a lega terminatia e cu
articolul de genitiv-dativ sing. feminin final, a phstrat
aceasta terminatie i cu articolul initial, considerind'o
ca ceva necesar, ca ceva formal al genitivului. indath
ce a zis cineva caseei, n'a mai putut zice ei cash, ci numai decit ei case,--i apoi, fiindca, articolul duph intales este un pronume determinativ iar dupa forma .samina intocmai cu toate pronumele, transformarea terminatiei d la genitiv-dativ a ramas i atunci cind in
local articolului se intrebuinta un alt pronume, cind de
pildh in loe de ei case se zicea cel ei case.
c. Lexice.

In limba noastra din veac. XVI se gasese o multime de cuvinte care astazi nu se mai intrebuinteaza,
i anume substantive derivate imediat 'din participii
trecute, precum : AAsNer8nk, AMSNATSAII, Al-WATS/1h (eel--

tarea) nnponlaT8mx (aproapele), arwiriluT8nk (mirosul),

ascuns (secret), ACKSATATSAll, AK01191114.111 (facarniCi), KOflEpHT8A (acoperemint), KpEstitfiri (credincio0);

Eacoy-

TSAk (sfatura), tr8m nnwrk (sfirit), KoypcSAk (curgerea),

Awrovn (prinsoare, aazhmint, datririe, dar), MWINC8Ah
(deschiderea), AEcnoycSfth (stapinire, putere), 314C8Ak
(vorba), ourliTOyAk (eirea), Ji1tiTpAT8AK (intrarea), hayMIINATSAK (lumina) menit (menire), FIZCK8T8Ak CO, nu-

KATRAh (umilinta),

fIZMAC8Ak

(ramhita), CZpOyTATSAk

www.dacoromanica.ro

70

(inchinaciunea), yliov4n (cunoscuti, cunoseatoii), cna

M1iNTATBAh (spaima), TEm841n (cei ce se tem), 4ii8
T8AK (sprijinul), gum. (mincare, roadA); _,AcK8iica (secret), agonisitti (avere), JVIEn8rria (inceputul), ncetTn(ahza-

mint, ltisatul), Nzcg8Tx (na0ere), nzcittPrii (Aunea), 4108Ta (tiinta), HEtiniSTa (netiint,a); AflOVE (apusul),
AErkfITEAE (dreptrttile), di1,1E118TEAE (incaperile, faptele),
41141pHKATE fapte infricoate), mitpaTE&E (minunile), a ncm-

MITE (rAS'arit,), CliZEMTATF (apusul), oyp3nTEAE (urzirea)

36. In afara, de fenomenele limbistice inirate,

care sint comune tuturor monumentelor limbei rominesti din veac. XVI, mai sint altele care apartin unor
anumite localit'Ati. Anume :

a. n intre vocale se gasqte prefiicut in r in Apostolul de la Voronet (33 a 9), in o parte din legendele religioase din codex sturdzanus (33 a ,, : Legenda
Duminicei; IncercAri de traducere din slavonete ; Legenda lui Avraam ; Fragment liturgic) i in fragmentul
din catehismul de la Sibiu (33 a , obs.), de ex. mire,
bure, etc.
b. Texturile de la Bracov-Stibq prezinta urmatharele particularitati a) dupa numeralele ordinale substantivele feminine se articuleaza, a doua oara, etc.;

0) adiectivul articulat cu eel se niai articula Inc& odata cu -1; omul cel bunul (tot aa i in Ap. Vor.)*; y)
se intrebuinta cuvintul opt (opus est, trebue) care inc
i astAzi exist& pe la Brasov, Ins, cu forma ops (=opt
s'a) i cu Insemnarea de doara, poate, wrirri% ca motwww.dacoromanica.ro

71

110.AWTEM

nEpript !imam Caz, I, D. XIII duph anal

nou (Acest cuvint se gh,seste 0 in Ap. Vor. cu forma

mai aproape de cea latinh onovarrg XII, 5-6, etc.);

3) 1 muiat exista inch in cuvintul lilt (=oblito,' uit),
KZ CATATAII CZ

MNINJI1{11 nmurk net ps. ps. CI, 5; CZ

OyATApEM NOVMEAE

AOMNSA811

uocTp8, Ib. ps. XLIII, 3.

cf. 18 obs (Tot asa i In Ap. Vor., cu deosebire eh

pe linga cuvintul uit [precum vim CXV, 4; ovivrzTopto, CXV, 8] se mai gasesc i altele cu 1 muiat, prec.
romi, VI, 1; KAtnasE, LXXII, 6, 7 ; etc); E) nu exista
sunetul d z, precum se constata din aceea ca se gaseste
intrebuintat uumai caracterul 3 pentru reprezentarea i

a sunetului z (de ex. din cuvintul zalog) i a sunetului

dz

( =d lat.+i, din cuvintul dziuh, de ex., pronuntat

moldovinete), in vreme ce in texturile originare din alte

localitati ale Transilvaniei precum si in Apost. Vor. se

ghsesc amindouh' caracterele intrebuintate, si ; si e,
cel dintiiu pentru sunetul simplu z iar ..cel de al doile
pentru sunetul dublu d z.
c. In Tetravanghelul lui Radu Gramaticul (33 a ,)
inch lipsqte sunetul d z.

Este .de observat eh asthzi acest sunet se

gaseste

in Moldova de sus, In Transilvania vestich i Macedonia.

In Biblia Or4t. (33 a 8) se gaseste imperativul va (=lat. pop. va pro vade, Schuchardt V ok. II,
d.

p93) cu insemnarea de mergi, dute *).

*)

Fara 33t mai vorbim de aceea ca in dialectul macedonean

istrian (18 obs.) se gasese inca unele din fenomenele lim-

www.dacoromanica.ro

72

C.

Date bi.ografice.
37.

Scriitori romini din ma. XVI se cunosc ur-

matorii:
a) In Transilvania.
a) Diaconul Coresi. Nu se tie local i timpul
bistice care la Rominii din Dacia au dispgrut de la inceputul see. XVII, ehiar in Dacia se mai pastreaza pe ici pe
colea urine dintr'insele.

a) Rotacizmul (36 a) care in al XVI veac era raspindit

in mai multe localitati din Daciann se poate ti in care

anumese mai adapostete astazi in comunele Albac -ASc5.ri1oara din mun(,ii apuseni ai Tran-

rada, Laplisul

silvaniei (G. Candrea, Rotacizmul la Moti iIstriani,

Bneuresti, 1888, p. 27 sqq).
b)

In Culegere de proverburi saw- povestea

vorbei de Anton, Pan, Bucuresti 1883, p. 47, gasim:

Zise ai sale neveste (35 b a)
Drags, o zicala este:
Bogatul minincit eind ie foame
i saracul cind gaseste.

Anton Pan era din Bulgaria si a scris in Bueuresti,

c) In Muntenia (mai ales In districtul Ilfov?) se g5seste
fenomenul eel special al texturilor de la Brasov (36 b 0),
articularea dublit a adiectivului: orhii sia marii, o inmormintare d'alea imparatetile, lovituri d'alea indesatele,
codrul acela naprasnicul, etc. (Legende situ basmele

Rominilor, adunate din gura poporului de P. Is-

pirescu, Bucrtresti, 1882, p. 20, 31, 39, 181, 188, etc.).

d) In teiu un satisor din valea Crisului Negru, pe aproape de poalele muntilor Biharea" (Crisana osticit) se

pliqtreaza Inca imperativul va (36 d) care caracteriza In veac.

XVI limbs romineasca de la Orastia (IlliroA Pompiliu.

Cony. lit., Martie, 1887).

www.dacoromanica.ro

- 73 -

nici al nasterei nici al mortei. Din cartile lui tiparite

atita rezulta numai en a trait in veac. XVI, ca era diacon si se numea Emanuel. Era probabil de neam grec,
judecind dupl nutnele Coresi. A cest nume se gaseste
prin actele publice muntenesti Ind din veac. XV. A
tiparit in Transilvania, la Brasov si Shbes, cele doua
cazanii yi psaltirea (33 a 4, 6, 7).
p) Mihail l'ordaq. A tradus Biblia Ora (33 a 8),
impreuna cu Herce $tefan, preot in Caransabes, cu Peftiqel

Noise preot in Lugo si Achirie protopopul Huniadoarei. In prologul Bibliei, singurul izvor de unde putern sti ceva asupra autorilor pomeniti, Mihail Tordaq se numeste episcop al Rominilor si dupd toata probabilitatea a fost un episcop impus de principele calTin al Transilvaniei yi nerecunoscut de Romini, cad nicairi nu se mai gaseste ceva pomenit despre existenta
vreunui episcop romin din Transilvania cu asemine
numire.

Preotul Grigorie din Mahaci (Transilvania) a

scris (?) yi copiat intre 1583 si 1619 in sbornicul numit codex sturdzanus 33 a 0, .
b. In Muntenia.
a) Radul Grameilicul. A copiat dupa un alt ms.
mai vechiu Tetravanghelul de sub 33 a ,0.
ir)

www.dacoromanica.ro

IV

VEACUL XVII.
A

Date bibliografice.
38. Din veac. XVII ni s'au phstrat urmhtoarele
scrieri in limba romina, uuele tiphrite, altele manu-

scrise.

I. In original.
a. Chili religioase i istorice. dintre care cele
tiphrite in Transilvania au fost date la lumina, de Cal-

vini eu
cc)

stop de a trage pe Romini la Calvinismu.

Tiphrite.

In Transilvania:
Cazania, Belgrad, 1641.
2) 1108Ali TECTAMENTI1 CAS .rvizKAprk AS Atyt NOAW A
A811

IC XC AOMNSA8N NOCTO

WI+ CAOBENECKS . . . .

J1

AR! gBOAls rilVIECK8

NETATt EMIT/10118N

(1648).

www.dacoromanica.ro

. . AXMI4

75

Catechismus, summa szau medulm, a, uluitej

i a kredinciej christinaszkoe de Stefan Fogarai, BAlgrad, 1648 (cf. 28).
a)

a) irAATHIrk ME C? ;PPM KZNTAP* A (1)EPINHTSASN rim

Hill .fnzpaT Asp, KS KZFITZpHAE ASH 'MUCH . . AEN N;BOA

. . . AXNA (1651).

MHAORECKh J4l `IETAT`k KEAPPAASASN

,) Catehismu, calvinesc, BAlgrad, I ed. 1642; II

ed. 1657 (A treia editie, a Academiei Romine, Sibiu,

1879).
5) Gi 11{(4110Ah AE Agp. KApTE AE nponoREAmilE AA Nopip
.

axnr (1673).
5 a) Elegia lui Haliciu, Basel, 1674 (cf. 28).

./V

CACIIWERELLI

. .

6) Carare pe scurt, Belgrad, 1685.

7) PZNASIAAA AiAKOIRTHEA0Pb. ANIIPE ANMRA CAORENIACKA

. 4 acasHEAk
(1687).
. .

IVINT,p0HOAH1

KEArpAASA811 . .

Axil;

s) 1ACAOBELH1 KApE APE .1Tp8 CHNE CASMEEAE AE NOANTE

WN AE ;11 CKOACE EVE pSmznIE 4E npE CAOSENIE . . . .111/4 MN-

TporionIA KZArpAASASH . .

. 168 ?

'q) MOAHTZHNHK6 Hp0AN'P ANN CAO5EFHE

110A1A HEArpAASA811 . .

.11NUITp0-

AVM (1689).

is) Ceaslov, Belgrad, 1696?

,7) KypiaKoApomlon CAS YALE 4\SZL48TOApE
fiz.nrpco,h. 4q AHSAK AXMA (1699).

In Moldova:
12) KAPTE p0AAVACKA5AE TEZH,Z.T8pAC ASM1INEMEA. (TEC-

TE AN Wit AA HPApIPIE JrHZpZTELIIN WH AA CHZNLIN MApli . .

TZAMWIHT/Z AN ill ANMSA CAOHENIACKZ flpE ANMEA pOMZIACKifi

.

.M

flapAAAM IVINTp0110ANT8Ali AE 4APA NVONAOBEN

www.dacoromanica.ro

76

4 law .
13)

fi

law

axffir (1643.

Cazania lui Varlaana).

IIIANTE TAME A llEctpE9in THINNITk .

. 4 Tpzr

;pur (1645).

. . .

14) KAPTE poNarrkmac AE JI1BZILIZT8pNI AEAA flpABHAEAE

4111fATElpil

TACAMMIIThi AN 4 ANAABA HAEACKAS flpE

. .

. 1r law . . . alme (1646. Pravilele

lui Vasile Lupu. A doua editie, Botoani, 1875; a treia

ANMBA pommacitx .

editie In

Bujoreanu, Colectiune de legiuirile

Rominiei vechi i noun, Bncureti, t III, 1885).

15) p,i14pE A CHNTSA811 KpOpOn AARNA .
1118pi TOKMHTAc

. flpE BED-

411114 AN ... AE caufaialla AOCOAEri MN-

TpOTIOANTSA AE L(ApA MOAAOBEH . . . B MONCTKIpS

()yms

...

;pa (1673. Psaltirea in versuri a lui Dosoteiu; Psaltirea. lui Dosoteiu. A doua editie, a Academiei Romine,

Butureti).
16) IIKAAFICT6, Unev, 1673.

ntipE

17) AnIACKA auT8prIE, aim> J11TXH Tuliziawm p8mw. . . .7r1 AWk . . . ;pri.; (1679).

Molitvenic de-ntilles acmu tipnrit intru blagoslovite zilele mariei sale prealuminatului . . . . Ioan
is)

Duca Voevoda, in tiparnita Sfintei Mitropolii, 1681.

19) tayrupt'Asntzagc . . . KS NOCASWANIA CMEpENNit
NJACTPE AOCOADO AANTp0110ANTSA . . . Jr iXw . . . ;pm
(1680).
10) IlapuminAE npEcTE ANh .

T8h8rt Aoco.o.Eil NinTponomiTgA, . .

. K8 NOCASWANIA CMEM.

./m Am

. .

pm

(1680).
21) Hp0A)AVEAE T8T8p0p11 ctlainquaoph, de pre izvoa-

www.dacoromanica.ro

77=
dele greceti de smeritul Dosoteiu Mitropolitul, Iasi,
1683, (Sinaxariul mitropolitului Dosoteiu),
41.11MIZT8pA OITA AAEKZ CHTEn WH A8MHEpEWIH

22)

AyT8prlu TZAKSHpE AE NE AHAARA rPEYACK/A NE IMMO

p8m-

HIACK74 AE gpEMItA KAKABEAA AACKAAk .

THHAp-

IAWH

1696.

HWIA AOMMACKNI,

23) AM:1MM CA8 rffiANABA .iutEnEnTgOil K8 n8mA

. .

truda . . .
Divanul
lumei.
A
doua
editie, a
4 'mil, Aral (1698.

npuu

AA811

hv. AHMHTplE KWHCTANTHITh

Academiei Romine, Bucureti, 1878).

In Muntenia.
24)

[WINN&

AEPEEITZTOMO AE At1,1E,

C(I)Hli,HAOp '11FICAH TOKMHTE AE P, C860Ap

TORAAtAE

AnArarriip.

Pravila cea mica. A doua

. . . tip (1640.
editie, a Academiei romine, Bucureti, 1884; a treia
ed. in Bujorranu, C o 1. d. 1 e g. r o m. t. III).
rosopa

25) 5irrAle4gzoTapE CA8 KApHiE flpECTE ASMEHENEAE

AH8A3H WH AA npgime niAcich WH AA OM4H C(MlI4H MApH

(1642. Cazama I de la Govora).

Cazanie, tiparita la Govora sub Mateiu Basarab (Catania II de la Govora).
rOKOpA, AXMEi
26)

27)

.11.BA1I8T8pH ripEcTe TOATE ;HAEAE

flpE AHAAM rpE4ACKAC

romnoni

(Cimpulung)

ElpEHSCE AE

. rig AHMErit p8or1cisx

. .
AXMII (1.642).

AAZ-

28) gergE 4137L4 .T0ApE A8AAHNE4EA0p HpECTE TOT AURA

WH AA flpAspHIE AwmnEipn

moriAcTurk A 'kik .

(1644).

Am

29) ./A.AEPEHTApt AEI,liH A8 AMHE;7.8 KArk ApE TOATX

2K8AEKATA ttpxiEwkcicx, WH 41.1ZpZT`kCKffi

AE TOATE

www.dacoromanica.ro

BNNNAE

78

. 4 TzprompE . . . gp
(1652. Pravila cea mare; Pravila lui Matein Basarab.
A doua editie in Bujoreanu, C o 1. d. 1 e g. r om. t. III).
npEwt(Etpn

WH M11pENELpH

ilrkra 44EnEc8n8n . . K8K8pE11114 . . AXON (1678).

81) CEUTA UM AMNEWACKA /178prIE . . . AEnpE ig3o)

RoA8Az rpEHECKZ.
.

Jr CKASNSA Anwrpononili B8K8pEilmop

AX11 (1680).

32) GENTA WH AMNpLACKA gyanrEAIE

Orme, rpE4Eipiii gy7111

. . .

J41

... AunpE wpm-

il8K8pEtpri

. . .

Ar113

(1682).
88)

TWA .

ilflOCTOASA

.4.

. .

. AEflpEWMASIAAA rpEtIECHSASil AfiCil8K8pEtpn . . . axnr (1683).

.

34) EMMA AEKiE ASAANE;ErACKA acpurrrSpz AAE HEN HMI

WH AAE 4E14 TIOAW AVE .

. A8npE ANIMA EAWI'kCKAS

4 CKASNSA MNTp0110AlEil ESKSpENLHAOph

Biblia de la Bucuresti).

. .

. .

AXfH (1688.

as) NIZIAWNTApE, AAEK% KSEVINTE AE MSATE OMOR1

AMEASil 4n.rp8 comp flZpHNTEASII NOCTpS IOAN APISHEWICK0^

NSA topurpaA8n8A

. .

J44

fi8K8pE141{1

. .

;w4.. (1691).

32) IlpAsocnagnmet Anzfr8pncnpE

.

ll8p8
87)

. .;C

A8npE rpE4ACKA

(1692).

GLIAITA WH AnnuEprima gRANFEME EANIACKZ. W11

. . . Bucuresti . , . Axmo (1696).
Evanghelie, Sneagov, 1697.
Triod, Buzau, 1697.

p8mmrkcim
88)
39)

42) KApTE CAS ASAMINA KS AptnTE A013Ep

roK . . .
41)

. .

. 4 GN't-

Ar1.0. (1699).

Molitvenic, Buzau, 1699.

42) 4.11ZNZTSpti KpElp*IELpli

. . AKSMA JlancH CKOACE

www.dacoromanica.ro

- 79 AE flpE Immo, rpEvbxcliz flpE ANAAEZ pSAAZN'tiCKA WN CAS TyriAppyr

. 4 an8m3

mir

48) (ipmmirk AapSpunopt,

p8MZNIE

. .

i GHtrom. (1700,.

.
.

. WV CA8 Tynzpwr .

. AEnpE rpE41E CKOACZ 11pE

.

rik

Cuiiroi

. .

;CH

(1700).
44) TpHWAiwu ME CZ ;ME TRIACHNO .
EmictionlE AE AA fish. 1700.
45)
46)

Jr COATI\

Minee, Buzau, I ed. 1698, II ed. 1700.

Catavasieriu, Bucuresti, 1700.

47) Neamul tarei Moldovei de undo dur e a z a, de 111iron Costin, in versuri.

43) Versuripentru prealuminatiisi slavit pomenitii D o m n i,

de Dosoteiu Mitropolitul
(Pomelnicul Domnilor Moldovei de Mitropolitul Dosoteiu).
49) KAAANAAp ME

CZ KIAMS (PWAETSA NOEEA AE ANSA

Apr : KApEAE ASIVE ANAISA ()paINACKZ 4u. pSAAVACKZ

CA8 Jpropc8 AE mtinzuSn nom pomedi8n, 1693 (Muntenia).
50)

lipOrNOCTIPIE A8npE KAANNAAPEAE 411MNNELIN1 CKOACE

AE ANSA 'AVE, 1695 (Muntenia)

Calendar, 1694 (Muntenia, probabil acelasi
51)

autor).
52)

Calendar, 1699, (Muntenia, probabil acelasi

autor).
53)

Calendar,

1703

(Muntenia, probabil acelasi

autor).

Nr. 38 z a 1-46 se gasesc la Bibliotecele. Centrale

din Iasi si din Bucuresti, la Biblioteca Academiei si la
www.dacoromanica.ro

80

particulari. T. Cipariu singur avea Nr. If

87
291

97 107

177

127

80/ 817 325

187

141 157

161

177

187

385 347 357 361 871 987 407

127

277

31,

2i 37

231

427 48.Nr. 47 in

In versuri a mitropolitului Dosoteiu.Nr.

47

5, 67 77

247 25,

277

28

Psaltirea

in Molit48
venicul i Paremiariul mitropolitului Dosoteiu (Nr. ,s i

s,,),precum0. in Letopisetele tarei Moldovei de

Mih. Cogalniceanu, ed. II. t. III, Bu cure t i, 1874
p. 526 sqq.Nr, 49_53 in familia Brincovanu, Bucureti (R e v. ro m. I, 657).
I) .manuscrise.

Verseturile 3-41 din cap. XXVI din Levitie

53

Pe dons foi de pergament in Biblioteca nationala,

din capitala Serbiei. D-1 Hasdeu (Cu v. I, 5) 11 numqte

eel mai vechiu text biblic In limba romina i-1 pune

la an, 1560; critica gramaticala Insa it arata ca din
veac. XVII.
54) Sbornic, scris de popa loan din satul Simpetra
(Transilvania) pe la 1620: Alexandria, Floarea darurilor, Rojdanieul (Col. Tr. 1883 p. 323 sqq. 445 sqq).
55) Cronograf, de .Mihail Moxa, Oltenia, 1620.
55 a) Palls, pe la 1625?
55)

AENTp8

i rimunAffi

askew CKOPO. WN TOKMNT/A

11.111

AASATE [RITE CKplINT8p11 4EpKATi6 WH r7CPIVA,

de Eustratie Logofatul (cf. Col Tr. 1882 p. 210 sqq.).

Sbornic: flEACNillAE MAH416 flpt4ECTE ; cintari
bisericeti; TATZA NOCTp8 K8 TffiAK ; KATABACYNAC AE AA 68NA
57)

BECTNpE ; NOBtCTE AE MIAAa ;

mNT1IA ElZpHNTEA8H EACNAiE;

fragment de geografia Transilvaniei ; veac. XVII.

www.dacoromanica.ro

81

58)

Sbornic: CA8MA C8NTEA0p CTpACTE ; ITOMOBNIIK

XII visuri ale lui Mamer ; MOAHTEE ; CA8TR5A .irponzpin ;

veac. XVII.
59) Sbornic: fragmente de octoih; Apostolul Evanghelia pe unele zile i sarbatori ; CA8MEA CBUITEA0p
CTpACTIH ; fragment de leturghie ; veac. XVII.
60) 18ZOT8p14 AACE WN TOKMHTE nENTp8 ne'rpt4EpHAE almitinop RZTpN4H Epmouawn WH 118CTHIP114 ; fragment

de apocalips ; fragment de virtuti i rautati ; comenta-

rii asupra apocalipsului; veac. XVII.

6,) Evangheliile Duminicelor, veac. XVII, Muntenia.
fi 2) Leturghia sirbeasca-romineasca-greceasca, veac.
XVII, Muntenia.
.,613)

Sbornic: Rugaciuni pe zilele saptaminei; Is-

toria lui Achirie ; veac. XVII,

64) Sbornic: Apostoli i evanghelii ; nz,84EulE pe.
duminicele anului ; Pascalia filosofului Dainaschin ; In vataturi la sarbatori ; veac. XVII, Transilvania.
65). Sbornic: CA8MRA C( ITEA0ph IIATEMPI ; cea mai
mare parte a Molitvenicului ; veac. XVII, Transilvania.
66) Cronograf, veac. XVII, (? M. Gaster, Lit eratura populara romlna, Bucureqti, 1883,
p. 574).
Cronograf, pe la 1650 (?)
66) Molitvenic, Intre anii 1650-1675.
66) A. lui .Neagoe Voevodul invatatura, catra, fiul

sau Teodosie .... cum se cade Domnilor sa ada la

masa, 1654.

www.dacoromanica.ro

- 82 lui Neagoe Voevod catra iubitul

sau cocon .... cum si in ce chip vor cinsti pe boiari si
pe slugi, 1654.
71) _Invatatura lui Neagoe Voevod catra fiul sau
Teodosie Voda i &gra alti Domni catra toti, ca sa fie
70)

InvatAtura

milostivi si odihnitori, 1654.

72) Viata i traiul sfintiei sale parintelui nostru

Nifon, patriarhul Tarigradului, care a stralucit in multe

spatime si ispite in Tarigrad I ntara munteneasca, scri
A de Kyr Gavriil, protul adeca mai marele Svetagorii
(Biografia patriarhului Nifon) 1654.
Molitvenic, 1679.
78 a) 0 geografie a Ardealului, intre 1660-1680 (?)
74) Dictionar rominesc-slavonesc, veac. XVII.
73)

Dictionar romines-latinesc, scris de un b&natean (din Lugos ? cf. 28).

76)

76)
77)
74)

Glosar slavo-roman, veac. XVII.

Glosar slavo-roman, veac. XVII.
Alte manuscrise, scrise romineste in Rominia

de la XV (n)XVII veac.
73)

Sbornic, 1692.

so) Triod, scris de Alexandru Dascalul, 1694 (0

Transilvania.
81) IIENTiniocreipion, scris de Alexandra Dascalul,
1694, Transilvania.
52) Cronograf; pe la 1695 (?).

83) A luj szvent David kraj si prorokur o szutye

si csincs dzecs de soltari, can au szkrisz cu menile lui
Viski Janos en BQldogfalva, 1697 (cf. 28).

www.dacoromanica.ro

83

84)

Psaltirea, in versuri, de Teodor Corbea pe la

1700, Tiansivania.

Nr. 38 a 53a s'a publicat in Cuv. I, p. 5 sqq.

este al D-lui t. Neagoe, profesor in Birlad.
55 publicat in Cuv. I.Nr. 567 57, 581 59, 60, 61, 627
65, 64, 657 847 In biblioteca lui 7. Cipariu.Nr. 67 in Biblioteca Centrala Bucuresti.Nr. 68 in Biblioteca Academiei romine.Nr. 69, -05 71 74 intr'un sbornic de la
Nr.
Nr.

54

1654 din Biblioteca Centrala Bucuresti; s'au tiphrit in

Invataturile D-lui Neagoe Basarab catra fiul

sau Teodosie, Bucuresti, 1843 si in llasd., Arh.
ist. I u ill sqq. 120 sqq. Plrerca obicinuita este ch.
lnsusi Neagoe Vocid le-ar fi scris. lntr'un asemene caz

ms. de la 1654 ar fi numai o copie In limba veacului XVII

dupa, originalul perdut de la inceputul veacului al XVI.
Critica istorica, singura ar pute hotari data se pot a-

tribui, Invathturile

qi

Biografia Jul Nifon, lui

Neagoe Basarab, on ba.Nr.

73a

73

al D-lui Gaster.Nr,

la biblioteca central:a din Bucuresti, dupA Gaster,

Crestomatia, citat de V. A. Ureche In Ist. lit.

rom. p. 150.Nr. 74 al D-lui D. Show; s'a tipArit In
parte In Cu v. I, 259 sqq.Nr. , 77, 78-, in Biblioteca
Imperial' din Petersburg, in Biblioteca Universitatei,
Biblioteca Sinodala, bibliotecele contelui Uvarof si a
D-lui Qludov din Moscva. Dupa Gr. Tocilescu, in A n.
A c. Rom. ser. II, t. XI, sect. I p. 71 sqq. Nr. 79 al
D-lui M. Eminescu.Nr. 80 si SI In biblioteca bisericei S-lui Neculaiu din Brasov.Nr. 8, in Biblioteca
Hohenzollern din Siegmaringen.
b)
a)

Acte publice.
tiphrite.

Scutire de bir, de. la qerban Cantacuzin (T r. Nr.

27 din 29 Iuniu 1869).
(3) ms.

www.dacoromanica.ro

-84Publicate exact.
i)

Act de scutire de ra Banul Craiovei, 1600.

Publ. In Col. Tr. 1883 p. 235.

Testament, 1600.
Zapis de vinzare, 1600.
4-8) Cinci hrisoave de la Simeon Vod Moghild,
2)
8)

1601-1602.
9) Zapis de zglog, 1603.
Jo) Zapis de vinzare, 1604.
,,) Zapis de vinzare, 1605-1608.
12) 0 mg,rturie, 1606,
la) Notita de cumpaxatoare, 1606.
14) 0 delimitatie, 1608.
15) Notith de cumpAraturi, 1608.
16) 0 scrisoare de fimee, 1609.
17) Porunca donmeasca, 1621.
is) Zapis de vinzare, 1636.

Nr. 1-15 s'au publicat In C u v. I, 92-229.

Hrisov de la Leon Vodci, 1631.
20) Hrisov de la Mihaiu Bravul.
16)

Nr.

195 20

In Arh. p. M. 1868, p. 19 si 20.

21-10 114 acte publice moldovinesti

ssi

tenesti .din veac. XVII.

In A r h. is t. I, 1, 8-140, III, 214-266.

www.dacoromanica.ro

mum-

- 85 iss) 0 foaie de z'estre din 169.

135) Act de danie, 1622.
137) Hrisov, 1623.
138) Marturie, 1629.
185) Hrisov, 1636.

Nr 135-139in Rev. Toc. I, 337; IV, 708,711,

712, 713.

Poveste mai aleasa Cristestilor, de Miron

Costin (Insemnare de partile din mosia Cristestilor
cite erau ale lui Miron Costin). ,
140)

In V. A . Ureche, Miron Costin, Opere corn-

plecte, t. T, Bucuresti, 1886, p. 797.

141) Notite autobiografice scrise cu propria mina,
a lui Constantin Brineoveanul, in Calendarele de sub

38 a

49,

50,

81,

5 2,

53.

In Rev. rom..I, 663 sqq.

de rinduiala visteriei de la 'annex
1 an. 1694 pans la Decembre 31 an. 1703.
142)

Condica

Arhiva statului, Bucuresti.

Publicate neexact.
Diverse acte, publice In:

Magazin istoric pentru Dacia sub re-

dactia lui A. Trek Laurian

www.dacoromanica.ro

..Beileeseu, 5 to-

- 86 muri, Bucuresti, 1845-1848; Uricariul de T.

Codrescu, 6 vol., Iasi, 1851-1887; F o a e a de istorie romina sub redactia lui B. P. Hasdeu, Iai,
anul unirei 1; Romania, revista ebdomadara
sub redactia luiB. P. Hasdeu,lai, 1859; Foita
de istorie i literatura sub redactia lui B.
P. Hasdeu, Iasi, 1860; Pap, 11. Tez. d. mon. ist.
I; Ep. Melhisedee, Cron. Hugs.; acelasi, Cronica

Romanului si a episcopiei cu asemenea numire, Bucuresti, 1874; acelasi, Not. ist. . arh.;
Col. Tr. 1876; V. A. Ureche, Mir. Cost. Op.
compl. I; An. Ac. Rom. ser. II, t. VIII, sect. II, p.
248 sqq.
c. Inscriptii.
,) Pe mormintul lui Mihaiu Viteazul, Incep. sec.
XVII, Man. Dealul.

Pap. 11. Tez. de. mon. is t. I, 394.

2) Pe mormintul lui Stroea Buzescul, 1602.

Col. Tr. 1873, p. 207.

3) Pe mormintul calugaritei Teofana, mama lui
Mihaiu Viteazul, 1606, Man. Cozia.

Pap. 11., Tez. d. mon. ist. I, 295.

Pe legatura unei Evanghelii, biserica Dancul,
Iasi, 1642.
4)

Ep. Melh. Not. ist i arh. p. 258.

www.dacoromanica.ro

- 87 6)

Pe o cruce, man. Bistrita Olt., 1642.

Or. Tocilescu, Raporturi asupra cttorva, ma-

nastiri, hIserici i schituri din Cara, In An.

Ac. Rom. ser. II, t. VIII, sect. II, p. 194.

6) Pe o candela, 1642, Man. Tismana.

Gr. Tocil., ibid. p. 218.

,)

Pe o cristelnita, 1647, Man. Tismana.

Gr. Tocilescu, ibid. p. 220.

.) Pe un mormInty 1649, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil, ibid., p, 206.

0) Pe o candela, 1650, Man, Tismana.

Gr. Tocil., ibid. p. 214.

1,;)

Pe un sfenic, 1653, Man. Tismana.

Gr. Tocil., ibid. p. 214.

11) Pe o catue, 1655, Man. Tismana.

Gr. Tocil., ibid., p. 219.

12) Pe o cruce, 1669, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid., p. 204.
www.dacoromanica.ro

- 88
la) Pe o catue, 1670, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid., p. 203.
141 Pe un chivot, 1671, Man. Tismana.

Gr, Tocil., ibid., p. 211, 212.

14 a) Pe un sicriu, 1671, Man. Tismana.

Gr. Tocil. ibid., p. 212.

15) Pe un mormint, Man. Raducan, 1672.

Ep, Melhisedec, Not. ist. i. arh. p. 127.

16) Pe o truce, 1678, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil.. Raport. as. cit Man., p. 194.

17) Pe un epitaf, 1681, Man. Tismana,
Gr. Tocil., ibid., p. 2-11.
18) Pe biserica Sf. Joan Gura de our din Bei lic,
Iasi, 1683.

Ep. Me lh. Not. ist. i arh. p. 258.

19) Pe o cadelnita, 1683, Man. Tismana.

Gr. Tocil., Raport. as. cit. Man. p. 221

45) Inscripie din an. 1684 pe ferecatura Evanwww.dacoromanica.ro

- 89 gheliei de la 1682 unde se gasesc insemnarile lui Brineoveanul de sub Nr. urmator.

Rev. Rom. I, 662.

21) Trei insemnari din an. 1685 ale lui Constantin Brincoveanul pe un exemplar al Evangheliei de la
Bucuresti din 1682. La Man. Dintr'un lemn.

Rev. Rom. I, 662.

22) Pe o anafornita1685, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil. Raport. as. cit. Man. p. 196.

33) Pe un disc, 1685, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid. p. 203.

), Pe ripide, 1685, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., ibid. p. 195.
25) Pe o cadelnita, 1686, Man. Tismana.

Gr. Tocil , ibid.) p. 221.

26) Pe doua sfesnice, 1686, .Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., ibid., p. 195.

) Pe ripide, 1689, Man. Tismana.

Gr. Tocil., ibid., p. 214.

www.dacoromanica.ro

- 90 28) Pe un mormint, in versuri, 1692, Man. Bogdana..

Ep. Me lh., Not. ist. i arh. p. 120.

28) Inscriptii pe biserica de la Man. Horezu, pe
portretele 9i icoanefe din aceeasi biserica, din anii
1692 sqq.

Gr. Tocil. Raport. as. cit Man, p. 177 sqq.,

150 sqq.

$o) Pe ferecatura unui Tetravanghel, 1693, Man.

Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid., p. 197.
31) Inscriptie a< lui Neculaiu Costin pe o Evanghelie de la bisericaa. Sf. loan, Iasi (strada Prima-

riei), 1694.

V. A. U., Mir. Cost., Op. Compl. 223.

33) Pe o fintind, Man. Bistrita Olt.

Gr. Tocil., Raport. as. cit. Man. p. 207.

83) Pe o copie pentru luat anafora, Man. Bistrita,
Olt, sfirsitul sec. XVII.
Gr. Tocil., ibid., p. 204.
www.dacoromanica.ro

91

IL

torice*).
,)

In copii din veac. XVIII. Ms. istorice i re-

Cronica lui Ureche (Domnii tarei Moldo-

vei i viata tor, de la 6807 sau 6821 sau 6867

[1299, 1313, 1359]-1594).

13 ms. existente+2 transilvAnene care nu se mai

gasesc.-9 din aceste ms. sint ale D-lui Mihail Coghlniceanu (astazi la muzeul din Bucuretii); 3 sint la
Oradea Mare, biblioteca seminarului, i 1 a servit la tipArirea cleated Ioanide a dirtei Istoria MoldoRominiet, Bu cure ti, 1858. Cele 2 care nu mai exista

au servit lui Engel, Geschichte d_er Moldau and

Walachei, Halle, 1801. Ms. D -lui Cogeilniceanu stilt

-din anii 1650 (?), 1711, 1716, 1777, 1835.
Cronica lui Ureche s'a publicat de D. M. Cogal-

niceanu in Letop. ed. I 0 II t. I 0 in Em. Picot,

Chronique de Moldavie depuis le milieu du

quatorzieme sicle jusqu'a l'an 1594; texte
roumain en caracteres slaves avec traduction frangaise, Paris, 1878-1883.
Foarte multe variante.

2) Qperele lui Miron Costin (a') Carte pentru

descalecatul dintiiu al Moldovei; bi) Letopisetul tarei Moldovei de la 1594-1662; c')

De lucrurile tarei ungureti i cum au cuprins Turcii Cara ungureascl; d') Viata lum e i (peezie lirico-didactica); e') Stihuri in p-o tr i v a
zavistiei (satirA).; f' Epigram& catra Mitropolitul Dosoteiu (asupra trebuintei de a se imboghti omul in
*)

Subliniem artile cu titlul exact.

www.dacoromanica.ro

- 92 credinta, iar nu inbani); g') Intalesul stihurilor

cum t r e b u e s a se citeasca (Invataturaasupra chipului in care trebuesc cetite versurile din Viata lumei;
insoteste ca introducere aceasta mica poezie); h') Epitaf la mormintul unlit fiu al lui Solomon Birladeanul).
35 ms. din anii 1696(?), 1710, 1713, 1726, 1740,
1743,. 1746, 1753, 1765, 1766, 1"770, 1775, 1781, 1782,
1784, 1785, 1805, la Biblioteca Academiei Romine, Muzeul Bucuresti, Biblioteca Centrala, Iasi, Oradea Mare
biblioteca Seminariului, particulari.

Nr. a', b' c1 in Cogdl. L et op. ed. I si II, t. I

(c1 s'a atribuit de Cogalniceanu lui Neculaiu Costin).

Nr. a', b' in V. A. U. Mir. Cost. Op. Co mpl.Nr.

d', e1 in Cony. Lit. Aprilie 1886 si in V. A. Ultche,

Schite de istoria literaturei romine,

Bucuresti, 1885, p. 125 sqq.Nr. fl, g' in V. A. U.

Ist. Lit. 127 si 120 nota.Nr. h' inedit.
3) Operele lui Neculaiu Costin (a') Carte pen-

tru descalecatul dintiiu al Moldovei; 13') Istoria Domnilor Moldovei de la Despot Voda pana la
Ieremia Voda Moghila inclus. (1561-1601); c') 0 suma de adause la cronica lui Ureche si a tatalui sau,
Miron Costin, pe care le-a compilat, arturne: D e s p r e

Ludovic, craiu ung'uresc Ssi lesesc--Pentru

cnejiea Litvei, cum s'au unit cu craia lesas-

caDespre Vasilie, cneazul MosculuiPentru Crijati, ce neam au fostPe ce vreme

sau aratat acesti Crijaci neprietini Lesilor
si rind Ie -a trimes ajutor Alexandru voevodRazboiul lui Vladislav, craiul unguwww.dacoromanica.ro

- 93 rest sileesc, ce a avut cu Sultan Murat la

VarnaRazboiullui Stefan Voda cu Albreht
craiul lesescDespre obiceiele Lesilor chid
fa c craiu non; d') Istoria Moldovei In timpul clomniei
dintiiu a lui Neculaiu Mavrocordat, a lui Dimitrie Cantemir pans la a doua domnie a lui N. Mavrocordat es-

(1709-17U); e]) Ceasornicul domnilor

(carte de filosofie morala); 1') Tracturile prin
clus.

care s'au inchinat Cara de catra Bogdan Voevod domn al Moldovei).

Ms. la bibliotecele centrale din Iasi si Bucuresti,
la biblioteca Academiei romine, la .D-1 Cogdlniceanu.
(astazi la Muzeul din Bucuresti?), si la alti particulari.
Nr. a', b', c', d' in Cogdl. Letop. ed. I si II, t.
I si II. -Nr. e' este inedit; un exemplar la biblioteca
centrala Iasi. Un fragment s'a publicat in M. Gaster

Literatura populara romink Bucureti,1883

p. 559 sqq.Nr. f' in Cogal. L etop. ed. II t. III si

in M. Cogdlniceanu, Arhiva romineasca, Iai
1845, t. 1I, p. 347. sqq.

4) Cronica lui Vasile Dcimian ss Tadosie Dubdu

(Istoria Moldovei de la Dabija Voda pana la India domnie a lui N. Mavrocordat, 1662-1109).

In Cogc11. Letop. ed. I-si II, t. II p. 1 sqq. Nu-

mai in compilatia lui Neculaiu Costin.

n)

Cronica lui loan .Neettleea (Letopisetul O-

rel Moldovei de la Dabija V. `V. pana la loan

Mavrocordat V. V., 1662 -1743, precedat de 0 sawww.dacoromanica.ro

- 94 ma de cuvinte ce nu se and in letopiseteIe

Costinestilor).
In Coca. ed. I si II, t.
li) Cronica lui Radu Greceanu (Istoria Munteniei

de la 1689-1700)

In Mag. ist. t. II
,) Cronica lui Constantin Cdpitanul (Istoriile

domnilor tarei rominesti de la deschlecatul i n tii u-1688). Cuprinde istoria Rominilor din
toat5, Dacia. Constantin Capitanul este numele copietorulni tirziu, de la 1796, al acestei cronice.
lb. I, IL

8) Cronica anonima (Istoria Moldovei de la 1352

--1552).

Pupa o traducere lesascg, ms. a acestei cronice

a tradus'o din nou in romineste D-1 Hasdeu sub nu-

mele de Cronica cea mai veche a Moldovei

sau Cronica putneanA si a tiparit -o in Arh. ist.
III, 5 sqq.

o) Cronica anonima (Istoria tarei rominesti

decind au descalecat Rominii: partea de la inceput phna la Grigore Ghica, 1660, este compilata in
cronica lui Constantin Cdpitanul; iar domniile lui Radu cel mare, Mihnea, Vlad i Neagoe Vodd nu slut

www.dacoromanica.ro

- 95 altceva decit asa numita Biografia patriarhului Nifon

38 a (72). Merge panA la anul 1688.

In Mag. ist. IV, V.

Cronicl anonima (Un fragment dintr'o istorie
pe scurt despre inceputul Rominilor. De la colonizarea
,2)

Daciei pb',nd. la Atila).

In G.Ioanide,Istoria tareirominesti,vechiu
nul Daniil, Bucuresti, 1859; Ili CogdL Letop.

ms. aflat in orasul ChisinAu de ierodiacoed. II, t. I.

11) Compilatia cronicei lui

Logoicitut.

Ureche de Eustratiu

12) Compilatia cronicei lui Ureche de Simeon

Dascalul.
12) Compilatia cronicei lui

Ureche de Mihail

Calugarul.
14) Compilatia Nr.

2,

2, de la Scjieri perdute din

eac. XVI (33) de Ureche.

16)

Compilatia cronicei lui Ureche de Miron

Costin.

18) Compilatia cronicelor lui Ureche, Miron Costin, Damian, Tudosie. Dacia, de N. Costin.
17) Compilatia cronicelor lui
Ureche i Miron
Costin, de loan Reculcea.
is) Compilatia anonima a cronicei anonime de
sub 38 n 9.
www.dacoromanica.ro

96

19) Compilatia anonina a compilatiei lui Neculaiu

Costin (38 u 16) i a cronicei lui Radu Greceatiu,

(38 Ti

6).

20) Compilatia anonima din cronica anonimit 38

II 9 si din cronica lui Radu Greceanu (38 II 6) pan& la
an. 1696.
21) Viata

si petrecerea a celor dintru sfinti cu-

viosi parintii nostri, Varlaam si Ioasaf, Indianilor, de

Udrifte Ndsturel, pe la 1648.

Nr. 38 II 11, 12, IS 14, 15, 16, 17, in Cogal. L etop. ed. I si II, uncle se gasesc grupate de o parte adausele compilatorilor.Nr. 19 formeaza baza cronicei
de sub Nr. 7, numita a lui Constantin Ccipitanul.
Nr. 19 in Trompeta Carpatilor, ziar, Bucuresti, 1871,

sub numele de Cronica inedita, a lui qtef an Lo-

goicitul.Nr. 20 se gaseste to traducere nemteasca sub

titlul Historie von der ersten Hereinkunft der

Romer and dem von ihnen nachmals aufgerichtetenwalachischenReiche, welche anno
1727 d. 5 September aus eines Anonymi ms.
valachico zurNachricht von uns in die deutsche Sprache iibersetzt angefangen worden,
intr'un ms. corectat de mina lui Johann Filstich din

Biblioteca Gimnaziului evangelic din Brasov.Nr. 21 In

o copie de la 1814 a D-lui M. Eminescu.

III. Scrieri perdute.

,) Cronografia de la Verret (Banat) ms. (vorbia
cu de am'aruntul despre intemeiarea Banatului Craiovei
i ce]e dintliu timpuri ale intemeierei principateIor").
2) Cronografia Iancului Voda Huniade, ms. (acelasi

cuprins ca si in Cronografia de la Verset).

www.dacoromanica.ro

- 97 8) Raspunsuri la Catehismul calvinesc (38 I a 4),

1645, de Varlaam Mitropolitul Moldovei.

Suceava,
Tiphr.

,)

Catehismu catolic, Tirnavia din Ungaria, an.

1696.

Nr. ,.
slut marturisite de Naum Clococeanul
(43 II a 9) 1 apoi, ditpa Naunz Clococeanul, de N. Boa-

cescu in Mag. ist. I, 10. Asupra Nr. a marturisete

prefata Catehismului calvinesc ed. II i gSincai, Cro-

n-ica R ominil or, III, 45.Asupra Nr. 4, marturisqte N.Nii/es, in Symbolae ad illustrandam his-

toriam ecclesiaeorientalisinterris coronae

S. Stephani, Oeniponte (Innsbruck),

1885,

p. 372

t. I

B.

Fenomene limbistice proprii limbei romineti din veac. XVI i XVII.

39.

Limba romineasc& din veac. XVI i XVII

se caracterizenza prin urmatoarele fenomene.

a) Fonologice.

a) Diftongii ea i ia accentuati, cind in silaba

urmAtoare este un sunet palatal, 1111 se prefacuse Inca

www.dacoromanica.ro

98

in e

i e, ca astazi, ci se pronuntau ca e, ie deschis

(ea a din front. madame pronuntat dupa jargonul

parizian).

Aceasta se probeaza in modal urma" tor.

Sint In limbs romineasca doi diftongi, cu greu

de deosebit in pronuntare unul de altul, e a si i a, si
acesti diftongi au origini de mai mite feliuri, dintre
care mai inseranate slat : 1) Imprumutati cu cuvinte
slavonesti, turcqti, grecesti, etc. : mreaja=s1. mrkja,
treaba=s1. tr 'kba, toiag=s1. torgii, siiacturc. chaiak,
alazma=gr.

2) proveniti prin contopirea

Intel) silaba a vocalelor constitutive: mea=lat. mea,
`ccitciap.a, etc. ;

realat rea, meseriiasmeserie + as, unchias=unchiu

+ -as; 3) prin diftongarea lui e, i e, accentuati, din
toate prototipele latine si din unele straine, rind in si-

laba urmatoare este a sau e: fereastafenestra, tea-

ca =theca, piatra* pietrapetra,

hierba

herbO, * beseareca*)baseleca (Schuch. V o k. II, 16),

flare* fele, etc.; 4) prin epenteza lui e si i in. de a:

catapiteazma=s1. catapetazma, ghiat6=glacies.
*)

Cum di a fost diftong in beseareca la Rominii din Da-

cia in. de veac. XVI, p`recumi in toate cuvintele analoage

unde a fost e ace. urmat de e, se probeazA prin prezenIa

inch a diftongului in dialectal mvedonean (cf. 18 ohs.) si

prin transformarea, in limbs, veac. XVI i XVII, in e deschis

adeca in sunetul pe care-1 avea in adevar .bestreci in

veac. XVIa diftongului ea din cuvintele stritine impru-

mutate,, care an avut acest diftong de la bastina.

www.dacoromanica.ro

99 Diftongii e a, i a, 'Inprumutati sau dezvoltati In

limba noastrA in mod propriu, s'au prefacut astazi la
Isom nii din Dacia in ei i e in pozitiile acele In care sint

urmati in silaba urmatoare de e, i sau consonants inmreje, trebi, toiege, rele, fereste, tece, pietre,
bisereck fiere, catapitezme, unche (s In limba moldovineasca veche era muiat), etc.; in limba veac. XVI i
XVII Ing semnele a, t, ra serveau pentru exprimarea for In mod indiferent clack in silaba urmatoare era
sunet palatal ori ba, i anume A,
serveau pentru e a
si
pentru i a (hf. 25 Os.) : plats Si pratre, Aga i
muiatA

111,

irkge, etc.

i faptiil cum ca% aceleai semne serveau In

limba veac. XVI, XVII pentru exprimarea pomenitilor

diftongi i cInd erau in pozitiae (ne servim de aceastA
formulA, pentru a scurta vorba) Ii clod erau in pozitiaci ar proba eh pe atunci ei, In prima pozitie, nu
se schimbase In e ca astazi, ci aveau exact aceeai pronuntare ca In a doua pozitie.
Cu toate aceste, consideratii altele ne fac sh' condidem ca chiar In veac. XVI i XVII era deosebire de
pronuntare dupacum diftongii ea 0 i a erau sau nu urmati in silaba urmatoare de sunet palatal. Anume : 1)

Mitropolitul Dosotebt in Psaltirea in versuri, Psal-

tirea de Intales, Lettirghia romlno-slavon eased, face deosebire In Intrebuintarea caracterelor

A, rk, rcx pentru i a 0 ea, dupAcum diftongii slut In

pozitia d sau Ine, Intrebuinteazg aded, semnul A

pentru a reprezenta pe e a i i a din pozitia a doua, iar

www.dacoromanica.ro

100 -

semnele 'k aim pentru a reprezenta pe ea ai i a din

pozitia intlia (cf. 25 obs.) ; 2) acelaai mitropolit in P a a I-

t ir ea in ver suri face sa rimeze diftongii ea 0 is

cu a numai cind sint In pozitiad: sitala cu n'avalA,
Ina, niciodata vide, de pilda, cu cade; 3) e 0 i din
diftongii e a 0 i a, dad sint precedati de africatele
totdeauna inmuiate 6, gc, petd vocala initiala, astfel
incit pronuntarea lui 6 ea, 6i a, g e a, gi a devine identica cu pronuntarea ca, ga, ceea ce este o necesitate
fisiologica in toate nubile unde exista, diftongi ea, i a
precedati de africate inmuiate 6, g : ei bine, scriitorii
romini din sec. XVI ai XVII, care an constatat ai ei
acest lucru, scriu tot atit de des MAPZ ca ai `1`kra, pe
cuvintul PHE Irish', unde diftongul este urmat in sila-

ba urmatoare de sunet palatal, nu-1 scriu niciodata

altfel decit VANE sau !Au sau UWE, cu caracterul adeca care exprima diftongul, niciodat5, nu -1 scriu cu A,
1,14HE de pilda, ceea ce ar fi

fticut de sigur daca caracterele 1t, on `k on IA ar fi exprimat in cuvintul

VANE un sunet exact analog cu eel exprimat de rk in
cuvintul wkra; 4) pe de ,a1ta parte in actele publice
adeseori ai in cartile scrise cu litere latine totdeauna.,
diftongii ea ai i a din pozitiae se gasesc scriai cu
E

(e): besErecii, acEle, ledzce, ensilege (V. Piluzio),

Medelniczeri, Co1reni, etc (D. Cantemir, Descrip tio

Moldavia e); 5) apoi mitropolktul Dosoteiu in Psalwww.dacoromanica.ro

- 101 tire.a In versuri face s'a rimeze pe

cu E

(ea, is e)

primEjde cu nediajde (foarte des).

Fiind astfel semne, pe de o parte c6 diftongii

i a urmati de sunet palatal se pronuntau in adevar
ca diftongi, ch nu se prefacuse Ind. In e, i e ca astazi;
Mr pe de alta ca aveau In pozitiae o pronuntare-deosebita de acea din pozitiad, i anume o pronuntare
care bhtea spre e; sintem impinji sa hoth'rIm ceea ce
am spus in fruntea paragrafului, anume ca pomenitii
diftongi trod erau urmati de e, i sau consonants In mu-MCA nu se prefacuse Inch in e, i e, ea asthzi, dar nici
nu se pronuntau curat ca diftongi, e a, i a, ci aveau_ o
valoare intermediary, o valoare de astfel pe care si astazi o au la Rominii din Ungaria, Trausilvania i vestal
Moldovei (Tiktin. Stud. 79 sqq).
e a,

0) e i v neaccentuati din prototipele latinesti nu

se scliimbase asa de des In i i u ca astazi apcmornomE,
30, fila 28 verso ; 3, ps. LXVII, 14 ;ackmalE,h ps.LIV,
14; 2,, 1. 22; 28, p. 13; 88, f. 14 recto, f. 44 v., f. 56
r.; 34, Dent. XXXIII, 29; etc. ; A8mEHEica, 12 totdeauna; 43, p. 106 bis, etc. ;--rpuumuE, Ps. ps. XVII. 13 ;
Bibl. Or. Ex. X, 5; A., f. 91 y.;MAKIENE, ps. LX, 3 ;

25, p. 338; 34, Mat. XXIX, 34; etc.AwnmEs3E8, Eibl. Or.

Gen. I,

1;

12,

f. 4, v.;---0Enomuu4a, Caz. II, Dum. V

dup. Rusal.; 2, Luc. XIII, 11, Fapt. XXVIII, 9, extra. Rom,

VIII, 3 ;PDAASIACHfic, 12, in titlu, pref. Vas. Lup., pref.
Mitr..; 13, In titlu; etc., etc.

www.dacoromanica.ro

102

e ace. precedat de labials

gi

urmat de n nu se.

prefacuse ca astazi in 1: GENE, Caz. I. Burn. XVdup-..

an. nou; Bibl. Or. Ex. XXXIV, 7;

3,,

Tob. III, 12;

MENE, Ps. ps. XVII, 51, ps. XXXVII, 1; 12, f. 6 r. v, si

pretutindenea; p.35, 39, etc.;BEI1E, Tetr. Tr. Marc.
Nr. 7;,, ps. XX, 13; 12, 1. 47 vi;--HENE (verb), 49, 1. 82
v.;(I)IeputimE, (1)1Epuumtnz, 19, f. 3, r.; 3, Ps. VII, 14;
34, Deut. IXXVIII, 22;--metimE, Ps. ps. XXXI, 11, ps.
XXXVII, 5; 4, Durn. curv. de la Luca, Nr. 79; 12,
f. 10 v., f. 12 r.; 13, p. 78, 108, etc.; 25, p. 435, etc.,
etc.;si tot asemene AMENITIE, KSREHME, AkspuzmEliME, Jill.MAIMENME, 1,18MMENTE, MOpMEIIME, p8minENTE,
BEWMEHME, etc.

Sint insa. i exemple de e in asemene pozitie

prafacut in i.

B) a din radicalul substantivelor de declinarea

I si III cite au la plural terminatia i nu se prefacuse

in a: parti, carti, etc.
e) La pronumele scurtate de dativ p. I, II, III singulare si de acuz. p. III singulars qi plurals, I m i, i ti,

isi,

i i lipsea I, de la inceput: AS Jik mpEgapffil

25, p. 414; rt ACME OM, 24, fi 95 V.; H MR% AE;rpothi,
i i, i 1,

ib. f. 103- r.; 14 MpERSALIJE, ib. f. 114 v.; etc., etc..

b. Morfologice.

a) Era o dmait6, din a patra declinart jatineasca

www.dacoromanica.ro

- 103 in cuvintul mi nu sing., minu plur., foarte des intrebuintat: Bibl. Or. XXVII, 22; 12, 1. 104 v.; 52, cmpacw.

f. 26 r.; etc., etc.

) Articolul de gen.-dat. sing. fem. - e i nu se contragea in limba veac. XVI, XVII cu terminatia -e
-6, cf. 35 b. obs.) a substantivelor de declinarea I on
cu terminatia -I (-7.---e) a substantivelor de declinarea
caseei, partiei, etc.. Pretutindenea.
Numeralele ordinale la plural nu schimbau numai articolul de la inceput ci i pe cel de _la sfirsit:

astazi, sing. al treile, a treia, plur. ai treile, cele de al

treile ; veac. XVI si XVII ins'a, al treile, a treia, plur.
ai treii, ?: All

A011

/sop AMECMEKA,

25,

BEIM

f.

npEanapu CA8 AN MpEll AE CE

17, v. bis;All MpEND sEpu ripe-

map', ib. f. 80 v.; AU mpEu sEpu CNM8W11, ib. f.133

v.;. etc.

8) Articolul final de la numeralele ordinale, invariabil astazi dupa cazuri, varia la genitiv i dativ plur.,
asa incit, in vreme ce astazi genitivul la acest pro -

nurne se face cu prepozitia de, in veac. XVI si XVII

se facea, la plural, cu sufixul obicinuit declinatiei pronominale - o r : AM AOHA0p8M11 REM 25. 1. 135, r. Rar.
a) In locul formelor _de analogie de astazi ale verbului slut p. I, II plur. prez. indic. sintem, sinteti, e7
rau formele sem (=simus), seti (=sitis), set (?): CEMh
Ps.) ps. CII, 14; Caz. I, Dum. V din post.; Caz. II,
Dum. V din post, Dum. XI dup. Rusal.; Bibl. Or. Fac.
XXXVIII, 23, XLIV, 16; 2, a doua corint. IV, 9 ;-- ceum,

www.dacoromanica.ro

104"

Ps. pa. LXXV, 12, CXXXVIII, 20; Caz. I. Joia wilt.,

Dum. II dup. maul nou; Caz. II, Dam. XVII dup. Rusal.,

Dum. XXVIII dup. Rusal.; Bibl. Or. Fac. XLII, 14, 34,
Ex. XXVIII, 5 ; CEIT1h, Bibl.
V, 17.
)

Verbul am facea

p. I.

O. Fac. XXIX, 4, Ex.

s. pr. conj. AfIRIA, Tetr.

Tr. Mat. Nr. 79; Caz. II, Dam. XII dup. Rusal.; a, Mat.
XIX, 16, Fapt. XXVIII, 16, Rom. I, 13; 12, 1. 116 r.;
$ p. 764, 855; 25, f. 119 v. ; g, f. 179 v. ; 10, f. 214 v.;
etc. ;

i participiul prezent offEMNAk (rar), Tetr. Tr. Alai.

Nr. 2. Iar auxiliarul a $ avea a III pers. apE BSI Apifi,

2, XXIV, 23, 24,; 8, ps. LII, 5, ps. CXXV, 1; 5, f. 17
r., f. 129 v, ; Bibl. Or. Fac. XLIV, 22; etc.
71) Nu se facea deosebire Intre formele auxiliaru-

lui voiu i intre formele verbului voies c, si pe de

alta parte nu erau pentru acest verb forme atit de numeroase ca astazi. Pentru prez. i imperf. Indic. se
Intrebuintau numai urmatoarele : voiu, veri, va, vom si
vrem, veti i vreti, vor ; vrea (vezi mai jos), vreai, vrea,

vream, vreati, vrea.

8) Intiia persoana, sing. imperf. nu era terminate
In m, ci in local formei de analogie de asthzi laudam,
taceam, auzeam se gasea forma lauda (=laudabam), tacea, auzea. Pretutindenea.

t) India persoana sing. peal Indic. conjug. I avea terminatia - a i, nu analogica -5,i de astazi: laudai,
mincai, etc.; ai tot asemene a doua pers. sing. de la
www.dacoromanica.ro

105

acelasi timp suna - a s i, nu - a i, cum sunk astazi chip&

analogic pers. III sing.: laudasi. mincasi, etc.
7.) Din conjugarea forte) a perfectului indic. mai
avem astazi o singura ramasith In pers. I singul., I,
II, III plur. de la perfectele In - s e i : zise, ziseram, ziserati, zisera. In veac. XVI si XVII insti se mai conjugau forte Inca trei perfecte (in - i) : AEA i AEAIO, AEAim", ArkAE) A'kAEM, AtAEin, AAEPA (1)01" i
vuo,
14)VMM, 04E, (lYblEM, (frk%HM, llYblEpZ y vini, vindi,
111411E,

steti, stetesi,
care nu este probat

vinem, DIHEM, 131114Epffi; poate ca

st`kte, stttem, strktet, stItera,

ySi

Pretutindene.
A) Persoana India sing. de la perfectul In - s e i
(=lat. - si n'avea accentul pe ultima pi nisi terminatda analogica de astazi s e i, ci era terminate In
i
sau - i u neacc.: al6si, aprinsi, certisi, etc. PretuInca.

tindene.
p.) Persoanele 1 si II plur. perf. indic. nu erau,
ca astazi, cu forme analogice, date dupe persoana III
plur., -ci pastrau formele latinesti : lauda'm (=-1apdavi-

*1

Conjugare forte a perfectului se numeste aceea la care

accentul cade pe radical, iar conjugare slabs a aceluiasi
timp se numeste acea la care accentul cade pe terminatie.
In limba Latina conjugafea forte era bine reprezentatit prin
perfectele in -si, -1 gi -ui, alaturi cu conjugarea slaba din
perfectele in -vi (-tivi, -evi, -ivi) Din cele 6 forme de
perfect latinesti not Rominii am mostenit 5; - a vj, -iv i
-ui, -si,
iar pe cele forte le-am prefacut cu vremea
prin analogie in slabe, ori'li-am stranautat aceentul pe terminatie, procedind de altfel in ace,asta privinta, mina in
mina cu toate limbile romanice

www.dacoromanica.ro

106

mus), la'udat (=laudavistis ?) : auzim, auzit; Warn, ta.; dusem, &net. Pretutindenea.
v) Persoanele I si II plur. pluscaperfect. nu erau,
ca astazi, cu forme de analogie date dupa persoanele
corespunzatoare ale perfectului, ci pastrau formele latinesti : laudasem (=*laudassemuslaudassemus), Itu-

daseti (=laudassetislaudassetis) ; auzfsem, auziseti ;

tacdsem, tacifseti; dusesem, duAseti: Pretutindenea.

o) Pe ling forma pluscaperfectului de astazi (--

se mai intrebuinta o forma perifrastica, coinpusa din auxiliarul

slut la timpul imperfect si din participiul trecut : participiul adese se acorda cu subiectul on cu obiectul
pluscaperfectul conjunctivului latinesc)

drept al verbului: ovran Am8 AE 4

EN AE AENANTIE EpA

SENIILIII, Caz. I, Dum. III dupa Rusal.; ME AMELIBI WAMENII

WpRI1 Epa A8311411 AE wkcmk 118 IC

Bibl. Or. Fac. XIX,

4; npe

ME

01

pmac

arkpcEpa

M8EplIAE

EPA

6ENI1ME AE

l'AANAEN, Tetr. Tr. Luc. Nr. 111; pzcolimEpt AM8

A8A111/6 epa eiMEWN, Caz. II, a doua Dum. Februar.; etc.

4.

Foarte des.
7) Pe ling, forma conditionalului de astazi se intrebuinta i o alts forma, perifrastica, compusa din im-

perfectul si perfectul auxiliarului voiu si din infinitivul verbului: cu imperfectul lui voiu se forma prezentul conditionalului, i cu perfectul lui v o i u se forma perfectul conditionalului. lar perfectul conditionalului (in acest chip format) de la auxiliarul sint combinat In mod perifrastic cu participiul trecut al verbului,

www.dacoromanica.ro

107

forma in veac. XVI si XVII un timp trecut de conditional, pentru care nu este corespondent in limba de
astazi:

E AtIECMA 148

CrISMUMTLZ

ANECMA

d~

CNA/16;61M,

KZ AE4 Bpt (1)14 /It

EFINAEKAMh, N8 Kyk gm mum%

AE PIECINA CliTEANCM8AK, 1411411 10AE11 (1).AFfi sopoam (Pim*.

Bibl. Or. Fac. XXIX, 22 ; AE oynAE 14011 AM Rp8rnk n8mt Ll1N Koym KS BA MAMA NOAW 13114E, Bibi. Or. Fac.

XLIII, 7; Koym AM11 Bp8mk 4111 1:118pAurN AEpENWII ATLA

AE AA KACA Aomu8mz8 apyrminh cab Aolpk, Bibl. Or.
Fac. XLIV, 8. i tot asa pi in cartile din veac XVII.

Foarte des.
p) Persoana a daua plur. imperativ. negativ suna
laudaretl, tacereti, rumpereti, auzireti. Formele;aceste,
intrebuintate pretutindeni, iii au originea in alipirea
sufixului - ti, ce se gitseste la toate persoanele II phirale, catra inflnitiv, care servea, ca i astazi, ca persoana I singul. a imperativului.
a) Infinitivul avea forma intreagl, l'audare, tacere,
rumpere, auzire, invremece astazi el a perdut silaba
- r e. Pretutindenea,
T) In veac. XVI, XVII erau dou'a participii in - t*)

mai mult cleat astazi, fapt i tort: mm KS )11/4M0Plirli

4ITIOAVEIllEBEp1I, Ps.' ps. XVII, 29; K7 4E NtM /lump*).

In limba romineasca sint cinci forme de participiu tre-

cut, -at. -it, -lit, -s, si -t, toate mostenite din latineste.

Forma -t a fast inlocuitg in mare parte prin una din celelalte patru, iar vechile participii in -t an devenit sub-

stantive: fapt,faptifacut; tort, toartgtors;untunuetc.

www.dacoromanica.ro

108

MS ACME,- 34, Deuter. XXXII, 20; ZHU, W, L1AApE nz.

KAffitt AS 4/A1111111 ANECm6 uzpop, Bibl. Or. Ex. XXXII,
31; 'MAE BEAEpOACE ll1N %MAE NEKEAEpOACE ESNZITM.1,h aaCAS 41A1111111, 17, Ioan Cris f. 21 v. etc.
u) La numeralele ordinale al optule, al patr u-

phE 4N N011

1 e, care sint formate, ca toate numeralele ordinale, din

cardinalele toresptinzk'toare prin alipirea pronumelui al
la inceput si 1 e la sfirsit, articolul de la sfirsit nu
era 1 e, ci lu: AA nampova sau an nampsaa, Tetr. Tr.
Mat, Nr, 57; '26, f. 17 v. bis; 3, Apoc. VIII, 12; -',, f.
171 r.;---AA wilmSAIA, Ps. ps. VI, 1; 25) f. 18, r. bis;

2, a doua Petr. II, 5;

12, f. 135.
c) Sintactice.
a) Articolul c el se putea pune pelinga substantiv, 1 anume Inaintea substantivului, chiar atunci cind
substantivul n'avea tin adiectiv on un participin pecuvintele cu nebunie tine le-ar spaling& dinsul:
ne, Caz.1.1, XX, 14; sa ra'sipim ctle plicate ce-s legate

intru sufleteue, ib. XXIX, 5; se ivi atunci cea stea comit ca o sabie, 55, Cu v, I, 374. Rar.
(3) Clad adiectivul se intrebuinta singur, subintile,ginduse substantivul, putea primi i articolul 1, nu
numai articolul c el, ca astazi: mai tarele, etc..
T) Pronumele scurtate -de genitiv-dativ se intrebuintau tot aka de bine in urma ca i Inaintea verbului; aa8mai ClIpE flaAA/6111111% WU 4/MA1s A MpEMKpACE,

Ps. ps. CIII, 32; Op ijuipth

1,110AENSAS11 EA CKOAMEAh,

www.dacoromanica.ro

- 109

f. 30 v. Nr. 203;

NEC

AllipENECKII

RA

mEp

1. 111 v.; etc.

Participiul trecut intrebuintat in diferite tim-

MAAk A8FI
0)

1)10AEI48A

BOA ASH: ib.

purl perifrastice se putea acorda cu subiectul on cu

obiectul drept. Cu deosebire acordul participiului avea
loc la perfectul perifrastic al indicativului eel compus din
perfectul auxialiarului sint i participiul trecut (cf. i

39 b o,
d) Lexice.

a) Se intrebuintau cuvintele urmiitoare : adev'aratate (adevAr), dens rtate (deartaciune), Indurhitite (indurare), intregatate (intregime), mesaratate (nenorocire),
panktate (tiCalqie, chin, tinguire); adevericiune (adevar), albiciune (albeata), asupriciune (asuprire), camenecaciune (imphrtdire), cumpliciune (grozavie), descumparaciune (rescumpArare), fataciune (pamint
tmpacaciune (imphcare), imputAciune (ponos), verb a se

Imputa (a se certa), intregaciune (faptul de a fi intreg

i nevatamat), 1ntunecAciume (orbire), lashciune (iertare), luminAciune (luminare), miaciune (mirare), orbiciune (orbire), periciune (peire), plinAciune (culme),
parasiciune (parasire), peregrinaciune (cAlatorie), rapitiu-

ne (hrapire), ruOnAciune- (rqine), seceraciune (secerare), seteciune (arith.), uniciune (unire), vindecaciune
(vindecare); adapostitura, adausatura, adevAraturi i adeveritura, adormitura, ajufitura, aparaturA, aratatura,
armature, ascultAturl, asupriturN alergAtura (misiune),

batjocoritura, chematura, contenitura, cugetatura, cuwww.dacoromanica.ro

- 110 noseatura, dereptatura, descoperitura, deseumparatura,

despuetura, descusatura (imboldire), fericiturk impacatura, Imparechetura, impetritura, inehegatura, Indemnatura, indereptatura, 1ndulcitura, induratura, insotitura,
intalegatura, neintelegatura,, intrebatura, intregatura,
invartoatura, invincatura, intoreatura, lucratura, luminatura, luptatura, mingiietura, nascatura, necatura,
nodatura, orbitura, precepatura, pierzatura, purtatura,
privighetura, puntura, rapitura, ratacitura, rafrecatura
(petica), rasfatatura, 6fintitura, sarutatura, schimbhtura,
iruitura, scaldatura, tiutura, netiutura, sculatura, simtitura, spurcatura, statatura, tematura, turnatura, ucisatura, vazatura, nevazatura, zicatura, etc ; cursura, intorsura,
prinsura, unsura, etc.; casatoriu (casnic), dator (datator), dktoriu pin d'ktoare si datoriu plur. datoare
(datorie), despuietoriu (biruitor), faptoriu (facator), lumiEater (corp luminos), muneitor (tiran), proteetoriu, ospatatoriu (stapinul ospatariei), sarbatatoriu (praznuitor),
strigator (diacon), tergatoriu (tergariu), cursoare (scursura), fatatoare (locul unde fats oile), giudeeatoare (locul unde se face judecata), intinsoare (aqternut), mulgatoare (locul unde se rnulg oile), pusoare (punere),
raposatoare (sala), sculatoare (sculare), sfintitoare (locul unde se fac lucruri sfinte), taetoare (sacure); a (la,
pentru, spre), adepreuna (companie), adevarare (adevar),

agru (pamint), acmu (acum), albugine (albeata, boalh

de ochi), aul (poama, strugure), astruc (inmormintez),
aulm (adulmec), brudel (tinh'r), blem (haidem), blemi
(vino), bramati Imergeti), balan (baie, din acelai rawww.dacoromanica.ro

III
dical Ran- al cuvintului

v. slov.

Eanz.muua----lacuna,

stagnum, de unde a esit i vorba romineasca balta),

busii (pumuii), cunostinti (cunoscuti, prietini), cur inf.

curere pert cursi (alerg), cost inf. custare (=constare,

traesc), catelin (incet), cobuz (psaltire), contininta (cumpatare), cuminicare (tmpartasire), careasi dinse (fiecare
dintre dinsele), ciocotnita (lingau), ciovlica (cucuvaie),
colun (asin salbatic), cucura=tolba pentru sageti, deertie (para, sire), de tind gi desting inf. destindare pert
destin,i (= descendo, ma, cobor), desting inf. destingere, pert destinsi (=destinguo, deosebesc) ; dodeiala, do-,
deesc, dodeitor (=i1.0Atra mu, suparare, supar, sup&-

rator); delung (ma -, ma despart), draci (dumani),

dorire (dorinta), deszic (ma, imi iau ziva buna), danaoara (odinioara), decinde (= dehicinde, de ceea par-

te), destatut (derius), Ursa i darstina (sac), dezgraese

(tagaduesc)

dezvoalbere (maestrie), dichis (unealta),

drob Imaruntaie), duda (tub), duvalma (harmasar), e

(=et, vi), funicel (ulcer), farecare (a Insela), fugire (refugiu), fiecarelecine (oricine), fruncea (=fronticella,
frunte), formuesc (Inchipuesc), figura, fae0, (=foaesa,
stufoasa), feciorita, (fecioara), far lucru (fara folos),
folor (sala de receptie), fringhie (stofa pretioasa),
gale&

(coil)), godinac (placinta"),

giurule (pantalon),

gruiu (deal), giune (tinar), giudet (judecator i judecata), greata (greutate), gint (2eam), gatat (gatit), hiria (cauza), hereghie
mingiiat), iu 1 iuo si ioo

heredie, clironomie), haolit,

ubi ?,unde), ilustru si

(=1)

www.dacoromanica.ro

- 112 iustriu zi ilustrat, intort (indaratnic), in zalud (in zli,dar), inearese (incalzesc), ineind sau hieing inf. incin-

dere pert incinsi (aprind), invase pert invascui sau inve tiiu III conjug. (=investio, imbrac), invine peyf invincuiu III conjug. (=*invinco. inving), intuirkrece (zeci
de mil), invaluiala (nevoie), inhire0 (in sine), insufletat
(insufletit), infricat (infricopt), invit, inframp.t (=---*infrumoat, infumusetat), invirvomat (cu viii), lostun (guzga)
linged (bolnav), lueraret (harnic), maeiucq (calau), mitele
(corabiei, ancora), mese (scot, d. p. ap A), mojren (frasin), mozavir (denuntator), mozaviresc (calomniez), mursec (devorez), urkser (nenorocit), meseresc (sa',racese,
neutru), meserez (saracesc, trans.), mesererie (indurare),
mai (mai mult), mitnic (vaina), monean (clironom),
mielnith' (nenorocire), nalsusul (de sus in jos), nichttel (putin). netare (slab), nusul (=*nisul, insul, dinsul), niceleac (nici o leaca), nenevestita (fecioara), oamet (multime de oameui), oblicese (=ORA11411MH, aflu),-

ofer, ocinh (mo0e), ocinator (partaz la moie), orariu

(plasca diaconului), orinic plu. oqinice (catifea), painichin (paring), pestire (intirzirere), plocad (cerga), prastura (iaph), pre (prin), prespre (peste), partnic (parta0,
popor, prh,virite (privelite), privit4 (--nplig.kmull, co-

mis, humanns,iertaciune), patuese (nacajese), plinta

(talpa), poetic (poet), propriu, phnatai pert (prez. ininFnitivul nu sint probate, suferiiu), radue
sliest.
ruby (eirpa, petich), rhsuflet (rasuflare),
rost (fata), repaos, somas (=mediolOtinul saumarium,
(seaman),

onus sarcina, sacina), sahaidac (stigeata), samarit (vewww.dacoromanica.ro

-- 113
Luni fsi fecirOmmpta, st- mart& dipartO,
S'a lumi-lliei Mice so'lli creseil ua .akissci.
Dupa septe an'i de cjille -or easa 'pi se turno.

10 Tael taerbath pi use,,,Mulliere, moi, disfal"

Muma-sa flli se spuse :--Dineea -nu ieste aria,
Am pitrieut'ua, 'ntre apa, s'n'ar so vhing," 'Ili qi9ea,
Nessif. Turci-11i m'i ua luarahi iu ua dussira
,,Nu sciti, n'ua vidui, ma, cum m'i spusirk_
15 chi' spreci de Mille ealle, si 'Dote mai diparte,
tra Mara s'ua tricura d'amare inaparte
I

Ta 'm'i fat tuna caiebe subtire ea pergam,

Si va s'me due suit eaftu, tu trap sufflit pIn'am
,,S'a1lag amarea tote, loe-lu a tutuTor,

20 S'ua ved niea 'Ea ra, i cama ghine s'mor!"

Iel, de area minuta, tu eaiebe intro,
Si septe an'i de cline, tu amaze imno.
S'dusse tu multe loeuri, si multi intrebo,
Ma di la ver-'nu n'aflo s'civa na-invito.
25 Dupa septe an'i de Mille aggiumse to un The

Acolo era sultan -let turceseu din Maroc.

Avnangbia de palate stab, si s'minduia

$'pi tu firic.li-le- tote, iel lal -lu ma 'pi rnuntri'd.
Aci aflo 'aft m6se, in .ealle iu 'Pi sidea,
30 Si s'apptuebie tie nossa, 'ntribtind'ua 'Ili dicrea_

ci

ieste eula nista, si aistu palat ?

E palat-lu n sultanlui, la1 gione marat"
Si cum se elliama feta, vi ieste
'aelo,
Vi stint septe an'i de Mille sultan-lu ci ua lo ?
35 Maeo m'i 'ntregin. ti dissa si ti numa a Wei,
www.dacoromanica.ro

114,
Ns Ssa ua clliama Dince, Blares Toc-lul lliei".

Tu palat-lu turceseu, cum s'intru cum s'm'alin ?

I ca dervis turceseu,i

ciritor erestin".
Se inveseit .tu stran'ie, se fete ciritor,
40

i fora fried intro tu a palat-Jui ubor

Iel scose !Ace adilliosa si cu mare dor :
m'i ti numa '1 Dumnides aggiutor !"
Husmechiara luo pane a orfan-luise'lli da.

Dati

Da 'Ili tine, Dince, nistui om, cu maim ta

45 Eleimosine, co par' eo 'i di tu hora ta.
Cat pole tea se sciba co e dit hora mea,
,,Cand nu pot ni pui-lli s'asbora pin'afid,
'Nafora, mast de landuri, altu dit hora mea ?"

Disi m'asculti, feta, daua sbOra 661:1 grescu :

50 Oisi co vhin'i ea mine, s'a1a$1. loc-lu turceseu ?
Mot Dafce, husmechiara, baga messa s'uieftmn,
Si orfan-lu aistu cu not va se'l cinamu."
Pi messy pina fun, phne ping mica,
All Dince aril -lu din gun meth papsea.
55 ,,Di cat ti aridi asice, cli eat 10 supuredt.
Vein se terntreb, a DOnana, spune' m'i, asi' m'i banecli
and di tine, co hit barbat-lu a rn'ieo ;
,,Iett nu

Ma di hilliu sultan-lui ci trOmbura ti

Fugira dit palatu, pit cula ielli tricura,
-60 Si galbine sculara cat tloi-lli putura ;

jell!"
.

Se dussera, tu_ ahure, iu iera cai--11i legate

S'alopsira mat gion.1-111, ma' tiniri, ma' musati.
Iel demo duriu-lu, i act1 albul iea ;
Ininttnda-lui 'nealare, ea luna lumbrisea.

www.dacoromanica.ro

115

65 Aggiumsira la 'mare ; dud vre s'discalica,

A vr,lirft una Nice ; sultan-1u 111 avina.

--Sultan-lu ne avina, sultan-lu ieste ad!, !

Sultan-lu tot strigtmdu, a gione-lui oicea

Amalama ci

'mil Mani, amarea nA, afama,

.20 Cai-lli ci 'm'l arachisi, loc-lu '1 cutrimhura.

Cu vhin, eu pane calda, septe an'i feta hranii,

Tu sirma s'tu atlaze ieu ua armatusii,

0 nor di hilliit tu minte aveam se ua faceam ;

S'eri s'ua aggiungerem, cap-lu vre so

'Ili talliam!

'75 Cara eu vhin, cu pane, ni--3ssa ua hranisi,

Cara tu atlaze s' sirma, ua armatusisi,
S'cara aveat tu, minte a hilli-tui tea s'lli ua dai,
A mea mulliere 'iera, si lea iera' mil ua luai, '") !
*) Observcirf Ia Ascaparea all Dince". In privinca
fonetica ieste de observatfi ea D-lit Tap] Iliescu spuuo

lamuritu ca la Orusova leste a si a intocmai ca la

nul, bine 14elest le Norba- de a si a flictifi din a.
In bucata acesta iesteinseinuatil :-'ntriband'uci, ma,camie, pane, immandalui etc. Tau pe i ilu mai yedent facutii din i dupa fl, t eta,- fli, chile, subtire
-etc. Pe t flicutil din e, ilu insauinn prin c ; pe ea
Si oa prin 0 (5. Pe y facutti din v l'a inseinnatii
.prin vh. Vedemb ca une locuri lumina pe l mulatii cu 11

clliamci,

mullibre, 'ncllis,

Turci-lli ; dar adese-ori 11 ieste pusii lara nici 0

-nevoie : 51111e, calle, etc. Pe r, muiatu not l'ainii in-

semnatu cu n', neavendil scmnblii celii pusii de- D -lu

.Tamt 7liescu. Pentru sunetulii g gasimd la gioneuna simplu g, se vede ca pentru ca iera incepetoriii ;
de vreme ce in launtruld cuvintelorii vedeniii c'a pusii
sy aggiungerem, aggiumse, aggiutor etc, Pe ad
tacutii din 4 (vechiii r) l'a insemnatil prin p simplu:,

www.dacoromanica.ro

1.1-6

ieta si traducerea :
Maritara pe Dincea mica ci de frumuseta iei
Top tinerii o numira floarea 1umei".
Dincea de mica fOrte ci de marunta ce ier"a
Sal1 lege 1mbrobodela ci sa se'mbrace nu seiea
Berbatu-su, voiniea tinara ci fOrte frumosii,
Adoua cli -demineta ci se duse la batalie.
Luni 1c1 facura nunta ci -marti piece,

i-a lama flOre sa-1 creasea o rasa.

Dupa cepte ani de clile a casa 1 se 'nturna.
Tac, tat I bath la uca,Eemeea mea, deschide !"
Mums -sa se areta :Dincea nu-I aice,
Am trimes'o la ape, ci n'are sa Thai vie" fi qicea
Pe dinsa TurciT mi o Puri Ici nude o, dusea ?
Nu srciu, n'o vazuT, dar, cum irni spusera
Oinci-spre-clece Mile tale ci pote mai departe,
O luara, ci-o trecura de mare'u ceea parte !"
,,-0 sa-mI fear unu caica subtire ca pergamentula.
i o sa me ducii s'o cata, fn trupit suflettl pana emit,

aggiungerem, fugirci. Grupa ip, a lusemnat'o caud

prin sc (scibet, scia), eand prin st (crestin) ; cam,
din nefericire, D-la _Diesel], a gasitu cu tale s pastreze ortografiea etimologica ci in Trol-e de limba.
Pe n' Wait din m remit insemnatu cu .ne lera-ci

vroinda a nu ne abate de in ortogtafiea autoriulul,

cand nu ne lipseau semnele.

In privinta formelorti de tote fehula ce se pall afla
in acesta bucata au voiii staruf de oath asupra cetor-va i cin'spreV (raudnlii 15) o aflamu forte inrudita cu eins_prece aid Moldovenilora, numal in privin-ta prefacerea lui ..g in t ieste deosebirea.

www.dacoromanica.ro

117

,,S'alergil mares tote, loculii tuturorii,

,,S'o Ode Inca o datd, sau mai bine se more.

Ie hi, din acea rninunta, In caicii antra,
Si epte ani de stile, pe mare inible,
Se duse in multe locuri, gi multi intrebai

-Dar de la nici unulii nu afla qi cesi nu descoperi.

Dupe q-epte ani de Mile ajunse inteunii lone ;
Acolb iera sultanuld turcescd din Maroc,
In fata palatelord stetu, ri gindea,
i prin tote fereqtile se lin iele grannie :
Aci afle o baba, In eale -undo Medea,
Si se apropie de dinsa, intrebancVo Ii dicea :
Ce reste turnula acesta, qi aceste palate ?

Ii palatulii sultanului, sdrmane tined" intristatil."

Si cum se chiama fata ce ieste _Inchise acobi ?
Sintil epte ani de zile sultannla de nand o lue ?
Fiind-ca" ma Intrebi de dinsa si de numele iei
Pe dinsa o chiama Dince, firciea locului leis.
In palatulii turcesce, cum-sa Intro, cum se me suit! ?.
,,Sau ea derv4 tura, on ca cerqitoriti creOne.,"
Se imbraca cu straie, se fad' cerqitoriii,
Si fare fried intra 141 a palatului carte.
fele scOse glasii duiote pi en mare dare :
Dati-mi pentru numele lui Dumnedeu, ajutoriii !"
Sluga lua pane, saracului se o dea.

Da-i to Dince, acestui em, en mama to

Pomand ce pare ca-1 din cam to ".
Cine pate se ode 'ce -f din Cara mea
Chid nu potti nici paserile se, sboare pand aice,
www.dacoromanica.ro

118

Afars de randunele, altulii din Cara mea ?

Fiind ca ma ascult1, fug, doug vorbe sa-t1 graesciB
Vii en mine, s parasesel pamintuld turcescii ?"

Dafcea men, slugg, pane plash sa mancamti,

Si pe saracnlii acesta ea not q sa-liz' ospetamil".
Oath fury la mass, crag mancara. pane,
Dined risniii de pe gnra nu-1 Ionia,.

De tine rill

ash, de tine iti bati jocti,

Voiti sa to Intrebii, Domna, spune-mi ask s-rni traesci

--Ieu nu ride de tine, ca Teti barbatuhl mieu

Dar de filuIti siltanului care trernura pentru mine !

Fugira din palatg, prig turnti trecura,
i galbeni luara cat amandoi putura,
Se dusera in grajditi unde Tenn call legati,
Iii aleserg pe eel mai taxi, mai tined, mai frumosi,
Ielti 1ua pe murgulg, si pe eel alba Tea ;
Imblandii calare, c.41 luna strglucea,

Ajunsera la mare, rand vroean sa descalece,

Auclira un glasti, sultanulii IT vana,

Sultanulg ne vanezd, Sultanuth ieste aice V

Sultanulti tote strigandii, voinicului (tingrulul) clicea

.Aurulg ce-mi Maki, marea o poleia ;

Cail ce-mi rapid parnintulli cutremnrau.
Cu vine, on pane caldg, septe anT branil fata,
In matasa si in sating o imbracal,

Si

norb, de fin aveamti In minte sa o facemil ;

Ditch o ajungeamil, i-asi fi taiat capulti!."

Dael pe dinsa Q hranisI cu pine,

,,Dacti, In satin i matasa o imbracasi,

www.dacoromanica.ro

119

ti

daca avea-1 in mil to tiiu-tu sa-i o dal,

ien ieara mi-o luai
urea femee ierh,

Dialectulu cu loValcle sehimbate in Daciea Traianci,.

Se deosebesce de celn ingedoneanti prin urniatorele
particulnritati :
a) Sunetele 4 si 11 nu le-a prefacuta in y si 0.
b) Grupele cl, gl i 1 muiata le-a prefaeutu in ch,
gh Si i consona. Tan in i consona a schimbatu pe-n
muiatn.
c) Pe a accentuates precedatc de e sau i si urmatti
de acelea-si vocale l'a prefacutn in e.
d) Pe e ata,ta accentuates clttii sineaccentuatt l'a pre!Until in e- dupa labial(, daca in silaba unnatOre nu
sera Vsau e feta, inveta, merti, etc. *)

Acesta pretacere nu leste inse (liar de totil strains

Ca dovada aducu formele: Inadicci
din medulla.
La Kavalliotis ticzyvact, la Daniel .t(vi-oi;ce la RoMacedonenilort.

za madua (aice a neacc. Ie pasil pentru a, de s'aril

11 amiss& \e puaea e). In privinta accentulul, liii yedemii la K. si In D. pe penultinak la not lose se
dice : meclua, mecluvci si nzeduhci, accentuate pe antepenultima. Care-I .forma corecta? Daea ne luamu
4 pe irancusesce, trebue 8a c,licemil e t leste bine
pust accentulil pe penultirna, ; In adeverii ntimal" din
meatilla pOte IRO mall& Deci la not trebue sa fie
sehimbare de aceentii. Totii o data din m'ediala precepemil de ce 6 nu s'a prefaculik in ie y-1 m In
n' la Macedoneai si la Moldovent Ori-cum mcicluci

ne arata prefacerea lui e Ina dupd m. Altil exem-

fi vcita-mare daca vine cuvintulii de la vietimare (popular& vectemare). Despre vcir'nu, vcirna,

-plu aril

www.dacoromanica.ro

120
e) Pei neat' din e precedatit de labiale pi urmatn
de n, child nu iera i sau e in silaba urrnatore, l'au pa-

strata impotriva inriurirei families cuvintelorn : cuvintii

si nu cavintu sub Inriurirea formes cuvinte.
f) Pe d, l'au pastratti Moldovenii, ba chiarti prin
analogie l'au varitn $i la locuri uncle nu se produsese
organic : cantchnti nu cantcimic etc. Dar la Crusova, se
vorbesce ea si in Moldova, dupa spusele d-lui Taseu
Thescu.
g) La MoldovPni n'au Jucratii analogii in formele

stea, vergea i deci se afla si a- 1i sub acesta forma ;

nu s'au produsn formele : steavel vergeaud etc.
Urine din acestti dialectic in Dacica Traig124.
Aceste urme le- notezu din euvintele culese din docnmentele slave, littine, maghiare.
Treaculti alit XIV-lea.
In revista Transilv- auia an. IV aflamil inteunn docu-

ment de la 1372 (despre Gary Ftigcirautti) euvintuln

Sarkany arcs putea -dee' fi pentru Siarcheani, r,u atitta
mai multfi cu daft tote cam pe acolo se afla satuln
11erpeni. Dan numele de mai susti ie romanesen arcs fi
di'ntre cele mai vechi urme din dialectula ce studienni.

vdrtute nu sintemt signet' ea nu vorii fi din vrna,

vrtute. Ma! ieste euvintult1 oveiz---=ovesti rare se To-

stesce ea ci dupa spusele unel dornniOre din Macedoniea. Dar aceste prefaceri sintal ca nisre rein5siti
di'ntr'unfi dialeetfi invinsti ; leer forme ca betarn,
picurariti nu clan lova la analogii din pricina Carora sa se ti Inlocuitti d prin e ore i.

www.dacoromanica.ro

121

intre boerii trimesi. de Mircea celu mare in Poloniea,

'main Herifki (Heriaski, Lligrick,i),,,ckedgmn_ca
Berescu, deelf=h, Fierescu-----Hereselk
ierib

-Veneta alit X V. Lea

In Transilvani'a" an. V. aflame la annul 1453 Sorbul adeca q6rbulic, en 6 afetata in alfabetuli1 maghiarti

prin o. (Pe la Hativm.

La 1467 gasirnn Rosenara villa walachikalis" ; roeTatra p. reqinctra. (Transilvaniea).

intr'unn docum. an. 1453 (Tr. an V.) cetim Hacsadsel----11Ategelft cu e =e aupa t.

Intr'unu documental moldovenesen de la 1448 aflarnil

PEFEcrkriu p. Heresteani,
1st. 1. 1. 153

Fieresteani decl f=h. (Arh.

intr'inn documental din Moldova 1487, ( R. p. 1st. si

Arh. an. I p. 369) vedem0 numele PZU,EIUA p. Rete. -a.
intr'unfi documental citatit de D-In Sbiera, *) anal
1489 _Moldova, v edemas Share Porkolap von NeYograd",
skare ie pOte pentru ChKApE on Neamtulft care a tradus dommentuln a sarila peste e ; in tote celelalte documente de In tefarm celfi Mare intalnimft nurnai Sekare.
In alto documental de la 1491 citata tot(' acole de D-111

Sbiera, cetimu Nikot in loon de Milot cum arata altele.

In documentele moldovenesci pullicate
WickenbausPr **) cutinai In anuln. .473 Seingurenj, la 1488.. 49charbaneslie p. Sini,ureuX er Serbaneqti.

*) Codicele Vorone(eanti Ceruautt 1885.

**) Dar stainit la ladoela de a transcrIsii D-111 Wickenhauser exacta unwell..

www.dacoromanica.ro

122

Veaculii alit XV1-lea

In cete mai vechi manuscripte si tiparituri din a-cesto veacti intillnimo forme earl nu se -pill intelege
de chit; ea luate din dialectulti eu labialele Schim'bate.
1) Asto-feliti gasimo in A postolulo de la Yoronetti
GZHTS, CifillT8 Si MMTS pentrit persona I-a sing. si a
III inm. de in pies. Indic. de la verbulo a fi. Sunetulo i ieste facuth in aceste forme din i dupa s :

sink+

FPnomenuln cum amt 11111i spirso a avuto loco

Intei0 In dialeetult en lab alele schimbate. leste de
potato ca Rita forma sintv de pilda nici nu se inttilnese in Apostolulii se afla inse, c141.81:8singurn ; thrtpE
-=sin re, -sine ete.

czarp8=binrusinit ; de asemenea exempla de trecerea but i dupe s in 1.

czakzunta rinse sementa)sementa din semeuta ; muTzanz.uz=--Optonilina ; nampliaops------paseriloru; Espeolia=

seracii -; fiNes =inse : [WEI E ; adica prefacerea lui e dupe s in ; fenomenu tote din dialectulil cu labialele
schimbatr. Olin ea n'a-vemil a face cu fenomene produ-

se in dialeethin en n in r, yederno de pe aceea ea alaturi cu acestea iutilniinit : semend, semua, semu,

seti seem, sears, se (prop), se (conj) si altele can nu arata nici o urma de trecri ea lui e in 6.
I olio (nici o data en u)==ridich, pzawunuEAE---rema,sitele, pz.cneup.,Ei:E=--respundere.117,cz.pu,----resari, ap7,:r8aretu ; AZKIVAMAA1114---n ozmatiiilacremati ; deci preface-

xea lui i dupe r in i si a lul e in 6.

I)* la eele mai

www.dacoromanica.ro

123

multe envinte se pastreza i si e dupa r :

puCB, (:ES, (tote/

deauna) pEcn8nc8, puo,ApE, (WO deauna) imp] mom CI

EZpN, pz.cnSuszmA8=respundindu, TpEonn4z.rmio8=--trernitindti : etc.

2) in doenmente aflama

La 1515 intr'o insemnare salsa slavonPsee pe o eB. p. Ist. si Arh.

capvinnEym----seracinesci.

vanghelie slavona (Meth.

an. Ill p. 142) ;

V. f. lr

La 1520 (dor. de la Steil-Intl Voda fotogrefieatri p1.

VII, vol. IT. an. If Rev. p. Is(.

si Arh.) : CAKSIAN-A=

Secuian-a derivata de la Seetiii.

in Wiekenhauser (loc. cit.) afifiniti la anulu 15-7 Sdrdcinestie p. Sercicinesci si Ker.-KM-1 i la anuln 1587

de trei on Korldzdl (p. Corlatelt)).

in catastibula averei inanastirei Galata (Iasi) 1588 aRama cis (conj.), cis (pion), Hopis (care plural]) de la
cart), caer8, CAKAM (presupune sOarei din secara),
Intr'o notita pe o carte, Galati 1571 Aaiun : ca (pron.
i con.]), Asniq78duninedeu.
intr'una zapisa de vindare din judetilla Tench), anulu
1577, eetinm : can XIE-=-SCi-i fie, ca CE r11iE =sUt se
Sao.

In alto apisa de la 1.581 (jud. Paean) : potim=deol.,

L6 =aa,

Ch Ch.

1111E.

Intr'o sententa., jud. Barladut 1558: Ch 41E.

Intr'unti act]) de la 1591 Trotusti, cetimil : pii=01.

Tot]) la 1591 intent) act].) de Ja Petru Schiopulti
(Rev. p. Ist. i A. T. IV an. 11 pag. 602) :- ilroxiro p.
Agafiea.

www.dacoromanica.ro

124-3)

SA vedemit ci vomn afli In manuscripte munte-

nesci si in acte.
inteunn fragments de text(' biblieu serisu In Oltekplea pe la 1560 aflAmn amestecate urmAtorele forme din
dialeetuln cu labialele schimbate : Ch (SO, )CH (11), top
(pentru a ajunge la (am trebue siruln tears, t6cirei, (ard),
SZAEATIPIE (selbatece), oypt, (uri cu ri=r0, chpuvrowp
(serbAtori), cbpstyrroark (serbatorea), phrtwark (rem Anea),
phAuKa (ridica), WITS ( sintu p. sintu).
IetA si din Evtingheliarului scristt de Radu dela MA-

nicesci (jud. Teleormanil), In 1574 si copiatti in parte

de D-ln -lifijdAu de in British Museum. Londra : ca w
-AACE A (sit (se) o lase lea) ; pzCZpIrrk (resAritti), ca vim

(sit (dad.) lestl fiiul), puynoyn (reului), la8pEAE

(riurele), nachpmE (paserile), CANTK (sintd p. sintn), czAnzunt, (sernintA), ontopiii (tintarii), wzpniu (serpii), ca4)1143A

pAF

(seracA), CANTEMb. (Sillte1110.

S trecemil in cuvintele ce se potti culege din doeamente muntenesei :

inteunii document de in 1549 (jud. Mehedin(,i) : ESzoimpn---Bujoresel (sate) ; in unuln de in 1556 Tirgoviste : vro,faxop8=hotariloril ; la 1579 Bucurescl : xovapmE- ; in altulil de in Bucuresci 1593: topm8pEnE=

te rmurele. *)

intetrnft documentu de in 1516 (Arh. I. Tom. 1..

T. 1. pag. 49), din TArgoviste aflame : IlanzionEuin.
*) Aceste documente grad inedite, d-lii MIAMI a /pu-

blicatii in Cuv. din BtitrAnl t. 1. cuviate roanesci

ce se afla seinanate fn texturi slave.

www.dacoromanica.ro

125

Capatinenii si totii acela-$i mime scrist

si

RUMP.

HE14114 *).

Toth acestit nume se intillnesce intr'un documentti de,

la 1586, Bucuresei (Arh. Ist. T. 1, p. 1, pag. 67), KW

11ZWRIVENiti.

in Co lumina lei _Trojan" an. I.

1570 chotaryle (XOTAJ1ZAE); 1572 Urytzilor (Mptinaop. **).

in documentele lei Hurmuzachi tip. de Academie ii

la= :
intent documentn facutii la Alba Iuliea, lkanbla
1505 se pomenesct Omni din Munteniea Cu prefaceri
fonetece curiose Iti nume lafreneja (p. Iefremiei) srchi-episcopo. Nitre (p. Mitre cum ilia aflame in alte ancumente. Mitre ieste scurtare din Dumitru, Dmitru,
Dmitre). Vizter (visterin p. TistiariO, 1..7utzer (p. &mei-

ado), Bojeri (p. Boiari).

in altt documentii de la 1599 scris:k unauteSee In
Tirgoviste Ieyhtinia (p.. Ieftimiea). ***)
La 1595 damn fear Nytre.
in Cul-Fate din BatrOni" T. I. aflamn :
Bistrita 157,3 : Ch CE TIE ; Distr. Mrwelft 1588-15S5 ;-C4-(18 *HE i ca-a8 141E, JrZ (p. rinse), CM1T8 (111t11, sin-

*) Aceste cuvittte arata totfi n datii prefacerea lei a bk.

e: ceiini(ineni1). eitpatineani.
**) D-lfi Ilajdau a transcrisfi slovele chirilice prin More
latine, in p,arantest an)fi pun* slovele.
***) In ve sta gasirnii : Demeter (wig acelii de mat aus.
Nitre) Kluehyar (cluciar), vigtier (p. vistihriu)

Bari '(p. Boiari),

g.aEmiE, ASrrpg.
Au
Ka8%rkp, BM-

c.rnp,

www.dacoromanica.ro

126

in). CA (conj.) fara exceptie, ca pronume inse numai CE.

Tirgu-Jiu 1591 ; CAC IpIE, pAmac, CAW *) ; Distr. DamboOta 1595 : juiCa, CA (I/IE ; Distr. Prahova 1596 : ca
WYE, CA Ea AAEVE ; MC ERIE, pzmac ; Districtulu lTMcea
1597 : CA CE ; jud. Meheclinti 1599 : CAC LpIE, CA HS BA
01, KAJVINE (caei n'arn fi pututri fi forma acesta ara

.CA

turd; Jeri ; gregalci, greeli etc) ; Ilfovii innainte de 1600

ea CE,

CA 4)1E,

CA IA,

CA.r8

WA (ieste si 11110 ANIS 118C, CE EA CKSAA.

(61.11ifl),

111[1-elti pe la

1600: ca Ova,

cat w1A.

Transilvaniea.
Psaltirea lul Coressi 1577 Sas-Sebes :
4)

DAAELLIIN (ride-s1),

CA pI3MEIEMk,

CANTh (Shin), oymann, itatim! (reuln),

nampaukE, KAIVEFHAE, Al 4 1E11, META;1411AE, pA/1,11KNI CApAKSASII,

nampt, pzoy, pAMN111114ENE, 14;30ApAcAE, CA CE,

CAAAAWLI,A. pAMAC8Ak, cEzovpf (ocarire),

Oyfaa0p114,

czns (sinti),

All% mtpvE (de asi merge), myis (rida),

pz,AE

Cb

um NI

ride ), pzMNaMILIE, AMANICTE, ANYTATAN (artaet'ai), AAKffili-

AlEAE (laerimele), pAEA,h 11111 !AMMO, pas4.kcEa (recescO,

czpEzTopioas'n (p. set batOritilUi), CANTEAAll, pz8pEaoph (riuriloru), JrNC.R (Inse), pzcifipnTSah, wE;zsimt. (din ,e,c/inclii,),
CApPIHNODK, WESAHAlk, (VAN A, (terina), EApFIA,k (vedindu din vediando, vediftndu, vedindu,

faun:3nm,, oE7,Tail1114,

vedinclu), cusp', czpszTowk, AWW6A13Als (miselult1), wzpo

cs'at, (serbulti), .3tEpATowarl-cE (invartose-se p. invartoese), CA CE JpipATOAW

*) L- CAC, pa
AMC
ci
supia F11E111;111.

(sa se invratoase).

La exempluhi

caw din unna iera artmcat'a dea-

www.dacoromanica.ro

127

preeedento putea fi vorba de inriurirea celora lalte verbe de la conj. I-a, caci mai tote an d la a III-a pers.
sing. la trecutulo simplu *). Aice inse Ieste a III-a
pers. sing. de la pres. conjuiictivului si avetnii deci numai de Wit prefacerea lui e in e dupe
pAS'pE (riure),
AEWKII;ZNAt. (p. deschidindu), qapit, ttzpffiEtt (tara, Orel),

mmoyttpE (p. jeluire eaci are si jetuita, pag. 297), 47,psakE AOph,

KAptRAE (earele), .iirpatue,cE, .lierttugm,h, toy-

pawk (subst. facuto de In inf. efirere=a curge),ApvmAh,

pwwix,.
Cum ca prefacerile insirate nu-so organise in dialectulu psaltirei se vede usorci pentru eft n'au loco in
tote cuvintele ee implinesen conditiile. ba chiar acela-si
eavintu are ciind o forma eilnd alto. Ash se afla de
ate-va oil umpRoym dar mai adesea tuEpEoyn, gasicao
ittpx, si htapAi, gasimo de iegula 1116pATOWNICE dar o singura data damn de JINEIATOLUECE, psi= toto-cleauna mum

dar de asemenea regulate cuur8ph etc. gasimu fora exceptie CZAIrliNIVK dar CEAlrENANY%, AEwEpTh, wEgSpac. Usorti

se vede ca formele de mai sustt cuprindn prefaeeri strane graiului, cum se va vedea si mai departe din bucata ee vomit da, casurile in care se afla prefacerea, nu-so
de buna mina Die' la 10 "10 din totalitatea ellvinteloro
ce indeplineau condi(iile.
Mai ieste de observatti ca in psaltire afara de ur*) Cain ca 4gApwrowitwE ie la trecutti ne dovedesce a-

fail de 0 uu oa, insult frasa : caps

LLINICE &MIA TA,

MIME *13PT0-

EMI TOATE OVNAEAE Taw fINEKA11111

I1(E WINE- pag. Z39 v. 12 qi 13.

www.dacoromanica.ro

128

mhtorele exemp]e, la tote substantivele femeesa ou a.

ace. la singuritn, se aflil a la inmultitulft in i : KOyMMIAApu (se atla lime si KOVIVIMAZp11), A[110-16Aapli, MAIM (Se
Oh, Mai deS1.1 MAE), AApHAE, FIVIEAE (p. 11P11,111E), tan R-

colea vine $i tomplit nu ISZAilpill Tote celelalte sute de

Inmultite au pe z $1 cu tote acestea acestft fenomenft

de analogie n'a luattl nascere nici in dialectulu en n=r

(cum vedemn in ananuscriptulft de la Voronettl), nici in
.sell cu labialele Si eta n pftstrate, de vreme ee acestft 4in
orma dialectal nu cunOsee prefaeerea lui e in e dupe. s,.
t,

Total din dialectulu cu labialele schimhate sintu $i

formele : yoyAE (pag. 433), .11Koyuktiopam, .poyuriopittpa;.
Duph tote celelalte exemple vedenm c t s'arft fi cavenitii nice in in 10C1:1 de y : moymfin, sloynsa, mom, My,"
pZMifiNTII etc.

eonstath urmhtorele fenomene particulala mar

r,e dialeetului ca----studiernft, Intrate put
_pullet]) in limba literarit a lui Coressi ors n celorfft co an trhairtsil psaltirea
e in e, dupit s, q,,
z, (, j, r $i fenomenulft analogieft de la inmultitulu substantivului feaneescft ; prefacerea lui i In 1,
Rip& s, z,
r ; cate-vii casurt tle v neprefacutft
Deer

so

1,

in mi.

Tote din Transilvaniea avemft texturile bogofizitiee

publieate de D-lia TIAjdhat -In Curente den betranr%
lomul II. Aceste texturi Blau eopiate Innainte de,
1580 $i male din iele Rota fi chiar mai vecbi de
eta 1550.

www.dacoromanica.ro

129

remet si pe Dimitraqco Yodel In urmd cu obuzul s se

bark cu Turcii?" Mai presus de toate iubitor de patrie : ca cu boii 11 tragea Dimitrie Cantemir In tara rusascd, caci de abia ajunsese la Kiev si Neculcea incepuse numai decit s deie inapoi spre Moldova. Old
au vrut sa purceadd din Kiov multi Moldoveni an vrut
sa ramiie acolo, si Inca si eu, loan Neculcea, nu vroeam sd mai merg cu dinsul, gindind ca doar ne-or lasa
din Kiov de ne-om Intoarce la pdmintul nostru. Iar

Dimitraqeu Vodd n'a vrut sa ne lese sa raminem, ce

an mers la comandantul de Kiov zicind ca sintem dati
pe mina lui, Si ca el a vre sa dea sama Ia impAratul
pentru noi. Deci comandantul vazind asa i-au dat pe
toti pe mina lui Dimitraqco Voda, i i-au dus cu vartd,
pAnd la Harcov." Dorul de tars al lui Neculcea a ajuns

Vara Ia urechea imphratului: iar Imparatul au rd'spuns lui Dumitraqeo Vodd, dad, nu va sa sazd, Dumnezeu sa-i ajute sa mearga unde i voea, ca nu-mi este

rob. Iar cind ni-am luat ziva bunk de la Dimitraqcd

Vodd din Harcev, de m'am despartit, mult ma Imbia
sa mai sad, dar eu eram bucuros eh a venit acel teas
de am gdsit vreme sa ies dintr'acel norod....
avea
mare jale si Dumitraqco Vodd i Doamna lui si boierii
st toti Moldovenii, si-mi zicea ca nu mi-oiu pute face,
ce voiu peri de Turci. Dar eu am pus nadejdea mea
la Dumnezeu si din toate m'a scos". Staruinta cu care
tineau toti la dInsul ni-1 probeaza.' in de ajuns, precum

a si trebuit sa fie In adevar, ca bun prietin. A scris

38 II 5.

www.dacoromanica.ro

- 130 .5) Neculaiu Spatar Milescu. Pe timpul lui tefanita Voda Lupul (1660-1662) era, spune Neculcea,
un boier Neculaiu Milescu Spatar (nascut pe la 1625),
de la Vasluiu de mosia lui, Area Invatat si carturar,
si stia multe limbi, elineste, slavoneste, greceste si turceste, si era mindru si bogat, si imbla cu povodnici
inaite domnesti, cu buzdugane si cu palose, cu soltare,
tot sirma, la cai; si lui teflanita Voda-i era prea
drag, si-1 Linea prea bine, si tot la masa-1 punea, si
se giuca in carti cu dinsul, si la sfaturi, a era atunci
gramatic la dinsul. Iara cind an fost odata, nu s'au
saturat de bine si de cinstea lui tefanita. Voda, ce au
sazut si an scris niste carti viclene, si le-au pus Intr'un bat sfredelit si le-au trimes la Constantin Voda
cel batrin Basarab, in tara lesasca, ca sa se ridice de
acolo cu osti, sa vie sa scoata pe tefanit.a, Voda din
domnie. Iara Constantin Voda nu au vrut sa se apuce
de acele lucruri ce-i scriea, ce s'au sculat si an trimes
batul acel sfredelit cu carti cu tot inapoi la tefanita.
Voda de le-au dat. Deci, tefanita Voda, cum au vazut batul cu cartile, s'au prea miniat si l'au si adus
pre acel Neculaiu Milescu inaintea lui, in casa cea
mica, si an pus pre calau de i-ad taiat nasul ; scotind
tefanita. Voda in graba hangerul lui din briu, an dat de
i-au taiat calaul nasul ; si nu an vrut sa-1 lase pre calau
00 -i taie nasul cu cqitul lui calau, ce cu hangerul lui
tefanita Voda i-au taiat nasul. Dupa aceea Neculaiu
Cirnul a fugit in taxa nemtasca, si an ga,si t acolo un
doftor de-i tot slobozea singele din obraz si-1 botea la
www.dacoromanica.ro

- 131 aa, din zi in zi, singele se tnchega, de i-au

cresCut nasul la loc, de s'au taniaduit ; iara dud au
venit aici In tars, la domnia lui Ilies Voda (1668), numai de abia s'au fost cunoscind nasul ca-i taiat. Numai tot n'au sazut In tara malt, de ruOne, ce s'au dus
nas ; i

la Mose, la marele imparat, la Alecsie Mihailovici, la ta-

Val marelui Petru imparat carele an venit la not aice

In Moldova; i pentru invatatura lui au fost tergiman
Imparatului, 1i invata i pre fiul imparatului, pre Petru Alecsievici, carte, i era la mare cinste i bogatie ;
i l'au trimes imparatul Alecsie Mihailovici sol la marele imparat al Chitailor (China), de au zabovit la Chitai vreo doi trei ani ; i au avut acolo multa cinste i
dar de la marele imparat al Chitailor, i multe lucruri de mirat au vazut la acea impa,rd, tie a Chitailor,
i i-au ddruit un blid plin de pietre scumpe 1 an diamant ca un ou de porumb. i intorcindu-se pe drum
inapoi s'au timplat de au merit imparatul Moscului, pre
anume Alecsie Mihailovici ; iara senatorii de la Mose
i-au
eit intru intimpinare, i i-au luat acele daruri si
.
tot ce-an avut, i 1-au %cut surgun la Sibir, i au azut citiva ani surgun la Sibir.Iara mai pre urma ridicinduse Petra imparat, fiul lui Alecsie Mihailovici,
carele au venit aice in cara in Moldova de s'au batut
cu Turcii la Prut, la Stanii4ti din gios de Hui, in tinutul Falciului, agiunsau Cirnul din Sibir cu carti la
dinsul, la imparatul Petra Alecsievici, de i-au facut tire
de toate ce au facut, Si cum este surgun. Atunce Petru Alecsievici imparat Indata au chemat senatorii

www.dacoromanica.ro

- 132

si au intrebat zicind: uncle este dascalul meu cel

ee ni'a invatat carte? acum curind sa-1

adueeti,"

i indata au rapezit de olac i l'au adus la Petra Alecsievici, imparatul Moscului, In Stolita, si 1-au intrebat ce-au vazut i ce-au patit; ysi i-au plait lucru-

rile acele toate de la senatori, ce-i. luase, pans la un

cap de ata; i diamantul cel mare, imparatul, dupace
1-au vazut, s'au mirat 9i 1-au dat in haznaua cea imparateasea, iara Cirnului i-au dat optzeci de pungi de
i 1-au luat iar in dragoste si In mild, si 1-au pus
iar sfetnic. i cind au ras barbele imparatul Moscalilor,
atunce chid si-au schimbat portul, atunce singur impa-

bani,

ratul i-au ras barbs eu mina lui.

an trait Cirnul

p'ft'pa la a doua domnie a lui Mihaiu Racovita (17071709) si atunce an murit, care mare cinste i-au facut
imparatul la moartea lui, si mare parere de ram au avut dupa dinsul, ca era trebuitor la acele vremi. Ramasau acelui Cirn ficiori i nepoti, si au agiuns unii
de au fost polcovnici spre slujba ostirei, ca se insurase
el acolo de luase Moscalca, i s'au mai dus dupa dinsul de aici din Moldova trei nepoti de frate, de se aezase si ei pelinga unchiul sau, i acei avea mils de
la imparatie, si acolo au murit."
Pentru a ave o complecta si exacta cunostinta asupra vietei acestui remarcabil barbat, caret mai mult
Inca decit Stefan Gheorghe Voda, ar fi avut dreptul sa

faca pe Miron Costin sa zica ea nasc si in Moldova

oameni" Coqcil. L et o p. ed. II, t. I p. 356, trebue numai Sa micsoram ceva din minunata biografie facuta de

www.dacoromanica.ro

- 133 Joan Neculcea i sa adaogim Inca putine. Neculaiu Spa-

tar n'a fost profesorul lui Petru Cel Mare inainte de a

pleca In China, cad, nascut la 10 Iunie 1672, numitul
impArat nu putea primi lectiile lui Spatar, care i-a
facut calatoria in China de la 4 Martie 1675, cind a
plecat din Moscva, 00. la 5 Ianuarie 1678, cind s'a
tutors la Moscva ; surgunul de la Sibir n'a avut de prieina lacomia senatorilor de la Mosc" i poate n'a avut loc de fel: sigur este numai a in an. 1678, sub
domnia lui Teodor Alexievici, indata dupa Intoarcerea
sa din China, Spatar a fost implicat Intr'un proces al
protectorului shu, boierului Matveev, acuzat de vrajitorie, din Care proces a scapat in scurta vreme; in sflrIt poate eh nu tocmai Petru imparat chiar cu mina lui
i-a fi ras barba.... .Mai Inainte de domnia lui Stelanita Voda. Lupul Neculaiu Spatar a invatat Ia Constantinopole, a fost om de incredere al lui Stefan Gheorghe
(1655), a comandat un corp de oaste moldovineascii in-

contra lui Racoti in Transilvania sub G. Ghica, succesorul lui Stefan Gheorghe (1657) ; dupa thierea nasului de Stelanit'a VodA n'a fugit de a dreptul in tara
nemteasca, ei In Muntenia mai intliu, la Grigorie Ghica Veda, care l'a numit capi-chehaia la poartit 1i in
contra caruia a conspirat cu_ Cantacuzenii Ia 1664;
dupd caderea lui Grigorie Ghica -i dupace Cantacuzenii n'au reuit s5, domneasca, s'a dus din. Constantino pole In Brandeburg, de unde a fost alungat de elector
cind s'a aflat CA este un venic conspirator, apoi in Pomerania, unde trh'ea
exilat vechiul sau stapin, Stefan
www.dacoromanica.ro

134

Gheorghe Vodd, i ca delegat al acestuia a trecut in

Suedia, la Stockholm, de unde s'a intors in Moldova

sub Ilia (1668). Tocmai in 1669, dupd atitea peripetii

pe la curtile Europei, s'a refugit -Spatar la curtea lui
Alexis Mihailovici (1645-1676), unde cu sigurantA se

tie a se afla in an. 1672.. La Curtea Rusiei Spatar

a servit, in gait de misiunea cu care a fost insarcinat
la curtea imparatului Chinei, ca interpret sub patru
tari, Alexis Mihailovici, Feodor Alexievici ( l 676-1682),

Ivan II (1682-1689) i Petru Cel Mare (1689-1725),

pans la moarte, care a avut loc poste pe la 1714, putin mai in urma de terminul fixat de loan Neculcea.
Operile lui Neculaiu Spatar Milescu, unele tipdrite, altele manuscrise, slut urmatoarele.
i) A tradus din greceste,pe cind era la Constantinopole, Biblia de la Bucuresti (38 I a 84).

2) Enchiridion sive stella orientalis occidentali splendens, id est sensus ecclesiae

orientalis, scilicet graecae, de transsubstantione corporis Domini aliisque controversiis
a Nicolao Spadario
barone ac olim generali
Wallachiae conscriptum, Holmiae, anno 1667,
linens e Febr.
S'a

tipdrit In La perpetuite de la foy de

l'eglise catholique touchant l'eucharistie,

deffendue contre le livre du sieur Claude
(par Antoine Arnauld et Pierre Nicole), Paris 1669,

II, 50-54.

www.dacoromanica.ro

135

a)

rpEgo-lItantino-PScam CAoeaph (Dictionar grec-

latin-rusesc), ms. Thule?

4)

1PHAMOA0r101,

CHp

411C116110CAOEMIAA 1111141%1

(Aritmetica, sau cartea stiintei numerelor), an. 1672, ms.

5) Xf/FICM0A0r10118, Cliprk41. HUM 11pEpENEFIOCAOINAA
(Hrismologhiu, sau cartea profetiilor), Moscva, 1673, ms.

0 carte de apocalipse apocrife, tradusa si adaogin, din greceste.

6) &int roc8Aapcmsmoii W gEpxoRnzix% FliMPHAp8rHxz crnpaux ApEsmqz 11 Hoszip
MEIVAXZ POCC111
spEmEn (arti de stat ale suveranilor Si ale alter
11

rad vechi si moderne), ms.

7)

KNHI'A BLICHAiWA0r11NZ,

CE ECM11 GO`111CAElliE HMI

COnticodiTE gclp, qapcil, WEE 61aK8 NO ECEMZ mirk, wma

gcrkxz HapoAosa

AORAECMREFIN.kihnill

11

HMENHIWkliWill,

wrna flAMAAA mipt, AOCEiV t (Carte numitA Vasiliologhin,

adeca Cronologia sau Istoria tuturor imp'aratilor care

in lumea intreaga si la toate natiile an fost cei mai viteji si mai renumiti, de la inceputul lumei pans astazi). ms.
8) Kfmrti ligpanima sKpannit W Aestmit Mg-

cap N W CEAM11 CHOKOANZIp X8AOMECMgc1Xa (Carte

compusa din scurte estracte privitoare la cele noun
muze 1i cele qepte arte liberale). ms.
9) NigAp0C1114

111111

CLIF1HCaliE

CEAM11 CHOROANZIXZ

www.dacoromanica.ro

- 136 x8AomEcrnez (Intuitia sau descrierea celor septe arte liberale), an. 1673. ms.

Traducere din greceste.

,)

;limp (Cartea

KUM W

Sibilelor), an.

1674, ms.

Traducere.
ii) 01114CMIIE
HMEHORMIHAIA

FlpECAABHKIA

CB? TAAN

hME MEtA8 CEAMH

CO411A

11

HZ

I-If/ERE/MLA HEPKEE
11011C111M111111H0110A*,

413AECZ IICEAEHHZIA

110A0CM01111CMES

(Descrierea prea vestitei i prea marei

biserici numita S-ta Sofia, la Constantinopole, care cu
drept cuvint este socotith printre cele septe minuni ale
C0`111C1l61Ef1ICA

lumei), ms.
12) Tradu,;erea (In vechea slovenicA) a discursului pronuntat Inaintea marelui domn, tar si print,
Alexis Mihailovici, .... de ambasadorul Poloniei, Samuel
Vencslavkoj, la sosirea sa, a 182 zi a lui Septembre
1674. ms.
is)

K1111rA

lEpOi'MlliAtICKAA

CHAWEHHOKAAMEAHANN

(Carte de ieroglifica ieraticA). ms.

Un tratat asupra scrierei ieroglifice.

14)

Kunra HZ M1L1AX3 H CZ pENEHIEMZ, COHHHEHILIA

Miumpi.Emz, nampiapxomz fprrniwxihouinaz (Carte in fi-

guri, cu un text, compusa de Macarie patriarhul Antiohiei), an. 1674,www.dacoromanica.ro

ms. Unde?

137

Traducere.

man ngmktnEcrnsie

110PCMEA

G11611PCKOM WHIZ ropoAa T06OACKA 11 po camorw

p1313EMA

15)

111114PA,

roc8Aapcnla

a Ea HEil

1111MACROM,

AMA 7183, MtCratill male

34 AEHh (Carte in care este descrisa, calatoria in

imparatia Siberiei, de la orasul Tobolsc pang la marginile regatului Chinei, 3 Maiu 1675). ms.
Ea

16) Descrierea (in ruseste) a marelni fluviu Amur, care formeaza limita intre coloniile rusesti si China. ms.
j7)
11

01114CANIE %%M18 110AOME11111, MZ1Mt, ECMECMIA

11p0CMpANCIPIrk

n npo4.

KI1M/ANKOIV

rocSAapcmsa (De-

scrierea pozitiei, vamilor, climei, intinderei, etc., a impa,ratiei Chinei). ins.

,6) Traducerea (in vechea slovenica) a cartei lui

Simeon Macarios, intitulata,

_UIJLE..r?

705

Maxapiou StpxtE-

Itt6x67.ou Oe662kovavic ma& aipeseur) )6(.17capl Tirj;

Tiov

Xptattavio

},p.Gpo

1.611; 494;

wicrraoc, Iasi, 1683, ms.

19) Traducerea (in vechea slovenica) a descrierei

pe care secretarul de ambasada, austriac la curtea Rusiei Johann Georg Korb a facut-o despre cei dintiiu ani

ai domniei lui Petru Cel Mare, Diariurn itin eris in

Moscoviam perillustds ac magnifici Domini

Ignatii Christophori... de Guarient et Rall...
ab.... im- peratore Leopoldo I.... ad Tzarum....
Petrum.... anno MDCXCVIII ablegati.... descriptum a Joanne Georgio Korb
1700. ms.

www.dacoromanica.ro

Viennaez

- 138 Nr.

In biblioteca manastirei de la Ciudov.Nr.

in biblioteca matastirei Antoniev Sijski, in Biblioteca

Imperiald din S-t Petersburg i in biblioteca sinodala de

la Moscva.Nr. 6 Bibl. imp. Petersburg.Nr. 7 In bibl.

man Sijski.Nr. a i in Bibl. imp. Petersburg.Nr.
to Bibl. imp. Petersburg.Nr ti bibl. man. Sijski.Nr. 12
bibl. man. Sijski.Nr. 13 bibl. man. Sijski.Nr. 15 in
Arhiva ministeriului afacerilor straine, Moscva. S'a publicat, cu o introducere i note de J. Y. Arsenjev, la
Petersburg, 1882. 0 traducere greceasch' manuscriptd la
Constantinopole in Manastirea S-lui Mormint.Nr. 16
s'a publicat (ms. unde?) in BIctilikt limn. Pycck.

reorp. Osm., VII

(1853),

II p. 15

sqq.n. 17 Bibl.

imp. Petersburg, un exemplar la D-1 M. PetrovsChi,

profesor la Universitatea din Kazan, un altul la Biblioteca nqionald din Paris. Dupa o traducere greceascd
a acestei opere, afidtoare In ms. la biblioteca centrald
din Iasi, D-1 G. Sion a intreprins, dupd initiativa A.
cademiei romine, o traducere a ei in rominete.Nr. is
in bibl. aril. min. afac. str. Moscva.Nr. 19 in Bibl.
imp. Petersburg.
t) Mitropolitul Petru Moghilii. Inca un Romin
care a adus mari servicii civilizatiei ruseti in al XVII

secol si care pe de altd parte a jucat un rol importantpoate eel mai importantIn istoria cretinismului
ortodox din acelai timp. A trait insa departe de tarn
i. a scris numai in limbs. slavoneasch'. Ndscut 21 Decembre 1596 i mort 22 Decembre 1644, fiu al lui Simeon Movila Vodd (domnul Wei munteneti 1601,
1602 qi al Orel Moldovei 1607-1608) si al doamnei
Margareta (Marghita). La 1612, dupd caderea Moghi-,
letilor de la tronul. tarei Moldovei, Margareta cu doi
fii ai sai, Moise (domn In Muntenia 1629 i In Moldowww.dacoromanica.ro

- 139 va 1630-1631, 1633-1634) si Petru (mitropolitul Petru Moghild i-a pastrat in calugarie numele din botez) s'a retras In Polonia. Petru Moghild, dupace si a
complectat invatatura la o universitate leseascapoate
la scoala manastirei ortodoxe din Lemberg s'a alipit
de hatmanul si cancelarul coroanei Stanislau Jolkewski, vechiu prietin al tatalui sau, si a petrecut multa
vreme In domniatul acestui nobil, Jolcfa, In apropiere
de care (in provincia Bielsca) erau mai multe din MOiile sale. Dupa moartea lui Jolkewski (1620) a trecut
sub protectia hatmanului Hotkievici, sub care s'a luptat contra Turcilor la Hotin (1622) si sub tutela caruia
a ramas timp de 7 ani (1620-1627). Cita vreme a
trait pelinga hatmanul Hotkievici, a vizitat in 5 rinduri (1622, 1624, 1625, 1626, 1627) lavra Pecersca de
la Kiev, panace in an. 1627, sub influinta mitropolitului de Kiev, bY Boretki, s'a fixat in acest oral,
unde a fost ales egumen al lavrei Pecersea, fara sa fie
calugar Inca, la 6 Septembre an. 1627. S'a calugarit la
8 Septembre acelasi an si s'a ridicat la treapta de arhimandrit (protectia regelui Poloniei i Inrudirea sa cu
nobilimea leseasca n'au fost probabil straine la aceasta
rapide inaltare) pans la 29 Noembre 1629, cind a prima
confirmarea regelui Sigismund. La 28 Aprilie 1633 a
fost ales si hirotonit Mitropolit al Kievului la Lemberg,
si a pastrat In aceeasi vreme egumenia lavrei Pecersca.
In tot timpul arhipastoriei sale Petru Moghild s'a Ingrijit cu foarte mult zeldespre care marturisesc contemporaniide doua lucruri, mai intiiu de apararea
www.dacoromanica.ro

- 140

todoxiei contra propagandei catolice i al doile de in-

fiintarea de coli uncle s se goat& forma un tier rusesc mai luminat decit cel ce fusese hiainte de dinsul.
Inca pe clad era "numai arhimandrit al lavrei, Petru

Moghild a infiintatpe baza de altfel a dispozitiilor

testamentare ale fostului mitropolit by Boretki- -o scoala,
cea dintiiu regulath', in mAnastirea Bratta din Kiev (an.
1631) i dupg, alegerea sa ca mitropolit pang, la moarte
atit de mult s'a ingrijit de prosperarea acestei coli, In-

cit stramutata in Academie (Academia din Kiev de

astazi nu este althceva decit coala lui Petra Moghild),
adeca in ..coalb, superioara, contra vointei guvernului leesc, a -Akins curind sa 1ntreaca chiar coalele catolice
din regatul Poloniei i a putut trimete elevi de.; ai sai
ca profesori la coala .pe care Vasile Lupu i mitropolitul

Moldovei Varlaam au infiintat-o in Iasi la an. 1642 in

manastirea Trei Ierarhi (Sofronie Pociatki, elev al coalei din Kiev, a fost organizatorul i directorul qeoalei
romineti (?) a lui Vasile Lupu).Ca autor al Catehismului (aa numitei Marturisire ortodoxa) insemnat de
not sub Nr. 3, adoptat cu putine modificari de intreaga
bisericit ortodoxa ca un fel de simbol de credinta al
acestei biserice, prin care ea 4i Iiimurete credinta
proprie fata cu celelalte secte cretineti, Petru Moghilei
a meritat numele de pArinte al ortodoxiei moderne
Scriekile Sale, unele tiparite, altele manuscrise slut :
1)

FAARIGIINI 1101(411MEMAhl

l'OMECMHKOMS

Alamo, ArarthrnA BM-

tow hicrnimiaut3 (Capitulele instructive a-

www.dacoromanica.ro

141

le diaconului Agapet catra binecredinciosul implirat Iustinian), traducere din greceste, Kiev, 1628.
2) .2111.0,0Aorlblla

WEE10AEVIAA Ea

4prk,16 MOAHMBIll N 11084ENIA

A8111E1314810. floAIGS

CliSAE0138

11,8

N 13CtX8

Kiev, 1636 (Antologion, adeca .molitvele i invataturile duhovnicesti pentru folosul sufletului elevilor si tuturor binecinstitorilor iubitorilor de rugaciuni).
2) Catehismu, numit mai tirziu Marturisirea ortoBAArovIECMHINdp MORO- MOMIMBENNHKZ,

doxa.

Scris in limba latina de Petru

; cetit intiiasi data in sinodul Rusiei meridionale, care s'a tinut
la Kiev de la 8-18 Septembre 1640; aprobat de sinodul de la Iasi cel tinut eu prelati Si calugari Moldoveni, Munteni (?), Rusi si Greci de la Decembre 1641
pan's. la Septembre 1642, in timpul carui sinod Meletie
Sirigul, unul din delegatii bisericei grecesti de In Constantinopole, feromonah predicator al patriarhiei, a primit insarcinarea de a-1 traduce In limba greceasca;
tinut i11 cartdanele patriarhiei pang la an. 1662, cind

in traducerea greceasca a lui Meletie Sirigul, si ea

un fel de product propriu al Grecilor, a fost tiparit intliasi data la Amsterdam. Dupa editia greceasca

s'a tradus i tiparit in romineste (38 I a 86) de logofatuI

Radu Greceanui stolnicul Constantin Cantacuzin (42 el).
.

p6f

4)

GORIMNIE

KOporni<Ort

HASItH

0 AKIIHICSAtip

irk -

flpAGOCAAIN0-KA.0.0AINECKori Xpl4cMiANCKOil BEAASPZ 1161;-.

NAHA H
MO/MCKOrl

F1&81{H

tvpicEE Gs. BOCM0911011, CORopliai N Anoc-

(Adunarea stiintei scurte despre articulele

www.dacoromanica.ro

-142
credit-0i ortodoxe, catolice crestine; adeca cunoasterea
stiinta sfintei biserice a rasaritului .celei universals
ji apostolice), Kiev, 1643 1 1645.
5) AFIAOCZ HAN KAME1111, KpOWANIlbJr1 CZ ripmpa HCmNNht
CB. BpAROCAABHOr1pscooll I{EpKBN CAAIVEHNKIMZ OMLIEMZ 9g-

CElliEMZ IIHMENOMZ NA COKOWENiE AVIROMEAAHOil flEpCF1EK-

(Litos sau piatra, aruncata, din prastia adevarului S-tei biserice ortodoxe ruse de smeritul parintele
Piosul Pastor spre sfarmarea perspectivei celei Intunecate si false), Kiev, 1644.
MIEN

Perspectiva era numele unei carti schismatice publicate in 1642 de calugarul renegat Casian Sacovici.
6) Evhologhiu, adeca, Molitvenic sau Necesariu, In
slavoneste, Kiev, 1646.
7) Notice istorice ji autobiografice, in slavoneste-

&rise in lavra Pecersca 1627. Ms.

Ms. la Kiev? on la Ep. Ghenadie ?
c) In Muntenia.
a) Meletie Macedoneanul. A tradus Cazania II de
la Govora (38 I a 26). Era egumen la Govora.
() IVIelhisedee, egumenul manastirei din Clmpulung. A tradus Invataturi peste toate zilele (38 I a 27).
,,r) Daniel Andreiu Panonianul, monah, In colaborare cu trei Greci, Ignatiu Patridel Panteleimon Li-

www.dacoromanica.ro

- 143 garide, Paisie Ligaride, a tradus Pravila lui Mateiu

Basarab (38 I a 28).
( 1) Mitropolitul Ungro-Vlahiei Varlaam (16731679) a tradus din slavoneste Cheia intelesului (38 I
a .80).

leromonahul Inochentie. A tradus Sfinta si

dumnezeiasca Leturghie (38 I a 3,).
8) .Mitropolitul Teodosie Vesternianul. A scris o epistola dedicabiare catra erban Basarab ca prefata a
pomenitei Leturghii (38 I a 81).
`(;) lordache Cantacuzin. A tradus sfinta vi dumnezeiasca Evanghelie (38 I a BO. Ucis de Grigore Ghica la 1664. Era frate cu Voda erban Cantacuzin.
1) Badu Greceanul. A colaborat impreuna cu fratele sail erban Greceanul, cu arhiereul Gherman Nisis
i cu Mitrojan, fost cu putin mai inainte episcop de
Husi (pe la 1683) si episcop al Buzeului 1690-1702,
6)

la publicarea Bibliei de Bucuresti (38 I a 84) cea tradusk de Neculaiu Spatar Milescu, 'a tradus impreuna cu
fratele sau $erban Margaritare (38 I a 85), a tradus impreuna cu stolnicul Constantin Cantacuzin Pravoslavnica marturisire (38 I a 36) si a scris pentru trebuinta
lui Voda Constantin Brincoveanul cronica sa (38 II 8),
pe care a si dedicat -o pomenitului principe.
&) ).'erban Greceanul, Fratele lui Badu Greceanul.

In afara de lucrarile insirate sub 7i) a tradus Sfinta

dumnezeiasca evanghelie elineasca

ssi

i romineasca (38

I a 87).

t) Filoteiu Sfintagoretul, monah. A tradus din gre-

www.dacoromanica.ro

--'144

ceste Floarea darurilor (38 I a 43) si Invat Atari crestinesti (38 I a 42).
Udrifte Ncisturel Herescu. Cumnatul lui Mateiu
Basarab (Doamna lui Mateiu era sora lui Udrifte Netslure!). Om invg,tat. El a atras atentia mitropolitului
7.)

Varlaam, pe dud acesta era in Tirgoviste (in. de an.

1642) cu trebi donmesti si ale norodului" asupra Catehismului (38 I a 4), ceea ce a provocat din partea lui
Varlaam scrierea Raspunsurilor (38 III 3) ssi convocarea sinodului de la Iasi. Udriste _Ncisturel a tradus toasaf
si Varlaam (38 I1 21)

Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilor

din acest capitol sint: Scriitorii de carti religioase, de
la care se cunosc numai numele, sint cunoscuti din
titlurile si proloagele Cartilor insesi; Mitropolitul Dosoteiu (Cronicele lui Neculaiu Costin i Joan Neculcea
laanii respectivi.

Eclaircissements sur la qu es-

tion des -monasteres grecs situes dans les

principautes danubiennes, o brosura pe care a
cetit-o la D-1 Odobescu P. S. S. Episcopul Melhisedec,

cuprinde actul de inchinare al mankstirei Pobrata ehtra S-1 Mormint facuta de mitropolitui Dosoteiu. Originalul rominese al actului acestuia s'a publicat intiiu

in Candela, ziar, Cernauti, 1885 Nr. 3 si din Candela s'a reprodus intocmai de Ep. Melhisedec in Not.

ist. p. 162. unde sint date si detaliele de mai sus.

Ep. Melhisedec, C r o n. H u

Cron. R o m. la anii

respectivi.E. Golubinski, Priiire scurtA asupra

istoriei bisericei romino-ortodoxe, traduc e r e de loan Caracicoveanu, Iasi, 1879 p. 40, citat
dupa Ar. Densupanu, Istoria limbei i literawww.dacoromanica.ro

145 -

turei routine, Iasi, 1885, p. 143, nota, de unde am

si aflat ca mitropolitul Dosoteiu a fost numit de Petru

Cel Mare episcop la Azov i ca a murit la Taganroc,

1711 [aa,

zice poate Golubinski ?]. In Hasd. A r h.

ist. I 1, 118, sub numele de Cercari de condeiu

ale mitropolitului Dosoteiu, s'an publicat nite iscalituri din 1649 facute, pe dosul uuui hrisov mai vechiu,

de un caluga'r Dosoteiu de la Pobrata, care se nurnWe

pe sine fiu al lui Barila qi al Misirei. Nu se poate insa sti dad, acel care a scris iscaliturile a fost in ademitropolitulDosoteiu on ba); Mitropolitul Yarlaant,
(Filaret AS'criban, Viata mitropol itului Petru Mo-

vild, in Foaea pentru minte, ziar,Brasov,18-51.

T. Cipariu, Princ. d. limb. p. 113.Ilasd. Arh. ist.
I, r, 80.Ep. Melhisedec N o t. i s t. p. 21); Nestor Si
Grigore Ureche (Izvoarele iri Cronicele lui Ureche i

Miron Costin, i in actele publice.Biograf, loan al

lui Sbiera, Contribuiri pentru o biografie a

1 u i Gr. Ureche, in An. Ac.rom. s e r i a II t. V sect.
II) ; Miron Costin (Izvoarele in Cronicele lui Neculaiu
Costin i loan Neculcea, i in actele publice.Biografi,
Mih. Cogedniceanu in Prefata ed. I a Cronicelor Moldovei ; V. A. Ureche, in C o n v. Lit. 1886 ; acelai,

Biografia lui Miron, in Mir. Cost. Op. compl. p.

282 sqq.); Neculaiu Co. tin (Izvoarele in ,Cronicele lui

Neculaiu Costin, Acsenti Uricariul i Ioan Neculcea, 9i
in actele publice.--Biograf, Mih. Cogdl. 1. c.) ; Ttcdosie
Dubdu (Izvoarele in Cronica lui Vasile Dcintian i Tu-

dosie Dubdu i in acea a lui loan Neculcea); loan

Neculcea (Izvoarele
Cronicele lui Neculaiu Costin gi

Joan Neculcea i in actele publice.Biograf, Mih. Co01. 1. c.) ; Neculaiu Spatar. Milescu (Biografi, loan Ne-

culcea, In 0 sama de cuvinte ce nu se afla in

letopisetele Costinetilor [Nr. 38 II 5]; B. P.
Ilasdeu, in foiletonul Satirului, ziar, Bucureti,

Nr, 12, 13, 14 an. 1866; acelai, V i at, a, f ap tele i

ideile lui Neculaiu Spatar din Mileti,inTr.1870,

www.dacoromanica.ro

10

- 146 Nr. 7, 8, 9, 11, 12, 14, 16; acelasi, in A r h. is t. I, 1, -p.

137 ; acelasi, in C o 1. Tr. an. 1872 ; G. Missail, Oa. -

menii mari ai Rominilor, in Tr. Nr. 33 an.1869 ;

Emile Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris,
1883, extrait des Mlanges orientaux, publies
par l'ecole des langues orientales vivantes

[o admirabilh' monografie, de unde am luat datele bibliografice asupra lui Neculaiu Spatar Milescu, dar care citea
za. opera Thkerrmikt Mull. Pycck. Peorp. sm. rara titlu

loc, si nu spune unde s'a fi ghsind

manhstirea Antoniev Sijski].Izvoarele la Hasdeu si
complect si lara

Picot, op. cit.) ; Petru Moghilei (Biografi, Filaret Seriban, V i a t. m i t r. P e t r. M 0 v. in Foaea pentru minte ;

Ghenadie Enciceanu, Din istoria bisericeasch a

Rominilor: Mesterul Manole i Petru Movilci,

Bucuresti, 1883, extras din ziarul Biserica orto do xa r o mina an. VI1.Izvoarele acolo) ; Beau

Greceanu (Izvoarele in Cronicele muntenesti si operele

proprii.Biograf, qtef. D. Greceanu, S cri eri 1 e 1 ui

.Radu logofdtul cronicarul, in Rev. Rom. I,

575

sqq., II. 245 sqq.); Udri fie Neisturel Herescu (Izvoain Prefata de la Thasrele in Cronicele muntenesti
punsurile lui Varlaam Mitropolitul [38 III a] publicath deqinc in Cr o n. R o m. III, 45).

www.dacoromanica.ro

17.

1700-1821
A. Date bibliografice).

Din perioada de la 1700 1821 ni s'au pas

trat urmatoarele scrieri provenite de la Romini, unele
tiparite, altele manuscrise.
I. Carti tiparite **).
43.

a) Religioase
Cartile religioase din veacul XVIII au acelasi con-

tinut aproape ea si cele din timpul precedent, dar slut

cu Inuit mai multe la numar si tiparite, impreuna cu
cartile cele cu cuprins stientlfic, istoric, on poetic, la
Buzau, Balgrad (Alba-Iulia), Bucuresti, Brasov, Blas,
Buda, Cluj, Carlovit, Cbisnau, Iasi, Mohilau, Man. Neamt,

Petersburg, Radauti, RImnic, Sneagov, Simbata mare,

Sibiu, Tirgoviste, Temisoara, Viena, Venetia, etc.
Vora insemna numai pe cele care au fost destiCartile rominesti scrise de Romini in perioada de la

1700-1821 sint cu mult mai numeroase decit cele insirate

la datele bibliografice ale capitulelor III si IV, ceea ce necesiteaza o noui procedare la insirarea for : mai intiiu nu
se vor insemna inscriptiile i actele publice, care de altfel
se pot ceti In aceleasi colectii unde se gasesc si inscriptiile i actele publice din seculele precedente; apoi, find,
ca scrierile manuscrise slut prea numeroase pentru a pute
fi

catalogate toate, s'a facut pentru ele o sectie a parte.

slut cele cu titlurile copiate

Cfirtile tiparite subliniate

**)

exact.

Mai toate cartile aceste au fost tipfirite cu chirilie. Noi

li Tom transcrie titlurile cu litere latine.

www.dacoromanica.ro

- 148 nate invataturei in qcoli.

i)

Adunare de rugaciuni, Iasi, 1750,

InvatAtura crestineasca pentru cei

care voesc a lua vreun cin din cele sfintdte
1a)

si dumnezeesti slujbe.... Iasi, 1770.

2) Catehismu, de G. Sincai, Bla, 1783.
2a) Catehismus, Sibiu, 1789 (text roman si
german).

2b) Gramatica teologhiceasca, scoas'a in

limba moldoveneasca de pe bogoslovia lui

Platon, arhiepiscopul de Moscva, si de pe
alte Cartibisericesti pentru invatatura pre-

otilor si a tuturor de obste pravoslavnici

crestini.... Iasi, 1795.

a) Teologia moral'a, Bias, 1796.
4) Teologia dogmatics si morala (de Sam. Klein?),
Bias, 1804.

5) Teologia dogmatics.... de Loan Bob,

Bias, 1804.

6) Carte de invataturi crestinesti despre desartaciunea lumei, de episcopul loan

Bob, Bias, 1805.

,) Teologia dogmaticti de Glierontie i Grigorie, Iasi, 1806.

8) Teologia dogmatics: de loan Bob, Bias, 1811.

9) Catihis pentru slujitorii bisericesti

ChisnA,u, 1816.
18) Teologia pastorale sau datoriile preotilor, Buda, 1817.

www.dacoromanica.ro

- 149 ) InvA4AturA teologhiceasca _despre datoriile oa

menilor, de episcopul Vasile 111 oga, Sibiu, 1820.
b) Carti s tientifice.
Floarea darurilor, Sneagov, 1703.
2) Pi lde filosofesti, Tirgoviste, 1713.
a) Floarea adevarului, Blas, 1750.
4) Multe Invataturi, Bucuresti, 1753.
,) Aritmetica (romineasca-nemteasca), Viena, 1777.

6a) Ducere de mina catra aritmetica (romineste si neniteste), Vi en a, 1782.

6) Pilde filosoficeti, Rimnic, 1783.

,) Aritmetica, Blas, 1876.

8) Oarecari secreturi ale lucrarei pamintului si ale mestesugului sadirei, Rimnic, 1796.

8) Elemente aritmetice aratate firesti

.... (de Amfilohie Hotiniu0 .... I a i .... 1795.
ia) Invathturi pentru masurarea butilor cu cotul,
Bucuresti, 1795.
ii) Pilde filosofesti si secretul lucrArei pAmintului,
Bucuresti, 1796.

l2) Lo ghica, adeca partea cea cuvintatoare a filosofiei.... de Sam. Klein, Buda, 1799.
12a) Dreptul firei sau legile firesti, Sibiu, 1800.
is) Oglinda arAtata omului intAlept de Nee..Horea,
Buda, 1801.
Sfaturile Intalegerei celei slinatoase, de Dim.
riehindeal, Buda, 1802.

www.dacoromanica.ro

- 150 i,) Invataturi de multe 1tiinti pentru formareara-

vaselor, Sibiu, 1803.

16) Infruntarea Jidovilor asupra legei si obiceiurilor lor, Iasi, 1803.
17) Cuvinte asupra altoirei varsatului, Sibiu, 1804.

18) Pov'quire cAtra aritmetica sau invAtittura numerelor.... Buda, 1806.

scolasticesti.... pentru tinerea i procopseala scoalelor rominesti, Bu18a) Regule

da, 1806.
20) Carticicit.... dupa limba lesascA pe
limba romineasca, care cuprinle intru sine

multe lucruri spre folosul a toata obstea

atit oamenilor cit si dobitoacelor_.... s.

1806.

20) Povatuirecatraeconoruiea de cimp

Buda, 1806.

) Adunare de lucruri moralicesti, traducere de

Dim. Tichindeal, Buda, 1808.
) Pentru sporirea stupilor povituiri,

Sibiu,

1808.

) Forma clerului si a pastorului bun, de Iowa

Bob, Blas, 1809.

) Invataturi pentru dascalii normali din scoalele

unite, Sibiu, 1809.

25) Invataturi de multe stiinte folositoare cu intreVari si raspunsuri din S-ta

sc_riptura de Nicodim Greceanul, Sibiu, 1811.

www.dacoromanica.ro

- 151 -

26)Invapturh' pentru prhsirea pomilor

scrish de Haintl Frantise .... Buda, 1812.
27) Despre zahar din cucuruz

i jugastru, Buda,

3813.

28) Floarea darurilor, Sibiu, 1814.

289Instructiepentru scoaleleromtnesti
din Banat, Buda, 1815.

29) Invatatura despre agonisirea vicei

de vie._ Buda, 1816.

so) Invatatura pentru ferirea si doftoria boalelor celor ce se hieing prin tarn....
Buda, 1816.
91) Floarea adevh'rului pentru pacea
de obste, Bias, 1816.

dragostea

Ina) Scurth invatatura pentru varsatul

cel mintuitor, scrisa de Fratild Benea, Buda,
1817.

22) PedagogiaSi Metodica, traducere din nernteste

de Naum Petrovici, s. I. 1818.
33) Carticica moravurilor bune pentru tinerime,
din nemteste de Moise Fulea, Sibiu, 1819.
c) Istorice.
,) Pravila lui Neculaiu Mavrocordat (Muntenia),
1728.

2) Bucoavna cu deprifidere de cetire, Cluj, 1744

3) Bucoavnh, Rimnic, 1749.

4) Bucvariu sau Incepere de InvatItura.

celor ce vor sh invete carte cu slove slowww.dacoromanica.ro

152

venesti (de, mitropolitul iamb Stamate)

Iasi,

1754.

gresit. In realitate cartea s'a tiparit. Intre

anii 1791 si 1803.
Anul

5) Pravila, (Muntenia, sub Seirlat Ghica), Intre a-

nii 1758 si 1761 sau intre anii 1765 si 1766.

6)

nc.)totoretp:ce-

(de) 0E63topo; 'Avcca-mgiou K40,-

)stUrcGu, Venetia, 1770, (cf. 18 obs.).

,) Pravelniceasca condic5, a lui Alexandru Ipsi-

lant, Bucuresti, 1779. (A doua ed. In Bujoreanu, C o 1.

d. leg. r om. t. II, 1875).

8) Elementa linguae dacoromanae sive

valachicae.... Vindobonae, 1780, (cf. 29; adoua
editie, Buda, 1805; gramatica lui Klein).
9) Buchiariu, Viena, 1781.
,o) Cronograf, s. 1. inainte de 1782.
55) Alfavita, Blas (G. Sineai) 1783.

52) Gramatica, latind-rominA ($incai),

1783.

13) Articulele de legi ale imparatului Germaniei

Iosef II, s. 1. 1786.

LI) Observatii.... asupra regulelor gramaticei rominesti.... de Ienaehe Vet eciresoul, Rimnic i Viena, 1787.
55) Pravila de obste asupra faptelor rele i pedepsirei lor, Viena, 1788.

58) Deutsch-walachische Sprachlehre (de

www.dacoromanica.ro

153

Joan Molnar), Vien a, 1788 (A doua editie,

Sibiu,

1810).

,) De obte geografie pe limbs moldov eneasch, scoasa de pe geografia lui Buffer

(de Amfilohie Hotiniul)

. . .

, Iai, 1795,

18) Alfavit sau bucoavna pentru folosul

i procopseala scoalelor neamului rommnesc,
Blass, 1796.

) Oramatica romineasca.... deRaduTimpea, Sibiu, 1797.

20) Retorica.... Buda .(de Joan Molnar), 1798.

,i) D:ucere de mina, adecA spre cetire

rinduira carte, tipografia Universitatei (Buda?) 1798.

) Observatii de limba romineasca prin

Paul lorgovici flcute, Buda, 1799.
) Atlante cu 30 de hard de Radu Golescu,

s.

1. 1800.

24) Istorie universals,.... de loan Molnar,

Buda, .1800.
25) Ecocycoyty2r, Acaacry.osc, (de) AcatijA to5 ix 11/oaxo-

1:6),E(0";, (Venetia?), 1802 (cf. 18 obs. ).

25a) Bucoavna, Buda, 1802.
26) Alfavita, Sibiu, 1803.

27) Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad....

Ioannem de Lipszki, Budae, 1804 (cf. 29).
20) Orthographia latino-valachica (de Kor5si), Claudiopoli, 1805 (cf. 29).

) Datoriile supuOlor cgtrit monarhul

lor, Buda, 1806.

www.dacoromanica.ro

154

so) Tixvr, tfic pcopxotstt; ivard)cecoq e Acatvw.& Tpcitt

palm (de) Tgoc, Buda, 1809 (cf. 29).

31) Cartea de pravilk ce cuprinde legile

asupra faptelor rele si a cAlcarilor gre]e de
politie, Cernauti, 1807.
38)- Gramatica romineasca-nemteascA

de Anton

Marki, Cernauti, 1810.

Istorie pentru inceputul Rominilor

In Dacia.... de Petru Maior, Buda, 1812.

84) Cartea legilor de obste pirgAreti.-.CernAuti, 1812.

,,) Asupra infiintarei scoalei pedagocice In Aradul Techiu, de Dim. Tichindeal, s. 1. 1813.

38) Romanische oder macedonovlachische Sprachlehre de Mih. Boiagi, Viena, 1813.

(cf. 18 obs.).

8;) Geografia Sau scrierea pamtntului..

(de) Nicola Nicolau, B u d a, 1814.
.8) Pray ile, Ia i, 1814 (Pravila Iui Calimah,

III ed. Ia0, 1862; IV ed. in Bujoreanu, C o 1. d. le g.

r o m. t. I, 1873).

3D) IntimplArile rAzboiului Frantojilor

i intoarcerea for de la Moscva, Buda, 1814._

40) ScurtA arAtare despre luarea Pari-

zului.Trista intimplare cetItei Dresda,.

Buda, 1814.

41) Semne. de biruiala sau piramida cea.

de tunuri inaltata In marea cetate Moscva,.

Buda, 1815.

www.dacoromanica.ro

155 -

42) Scrisoarea Moldovei de D. Cantemir,

Man. Neamtului, 1815.
48) Bucoavna, Sibiu, 1815.
44) Condica civila, Iai, 1816.

45) Pravila, Bucureti, 1817 (Pravila lui Caragia.

II ed. Bucureti, 1862; III ed. in Bajoreanu, Col. d.

leg. rom. t. I)
468) Ortografia sau dreapta scriere de Constantin
Diaconovici Loga, B u d a, 1818.

46) Orthograpbia romana sive latinovalachica (de Petru Major), Buda, 1819 (cf. 29), reeditata, la inceputul dictionarului de Buda din 1825.

47) Plutare nou.... de Nicola Ricolau, Buda,

1819.

48) Gramatica scurta rusasca.... Chinau, 1819,

40) Bucoavna cu slove romineti

neti de Moise Fulea, Sibiu, 1820.

60) Istoria bisericei Rominilor, atlt ace-

lot dincoace precum i atelor dincolo de

Dunare, de Petru Major, Buda, 1821.
6,) Despre apele minerale de la Artapac, Bodoc
i Covasna de Dr. Pop, Sibiu, 1821.
6.0 Gramatica teoretia i practica a limbei germane, de Zaharia Columli, Buda, 1821.

) Gramatica latina, Buda. 1821.

La care se pot adaogi, ca foarte importante, macard, s'au tipArit dupa an. 1.821:
www.dacoromanica.ro

- 156 6.,)Dictionariu rumanese, lateinesc,si unguresc dein orenduiala excellentii sale preosfintitului loan Bobb, vladeicul Fagarasului
as ediat, In Clus, 1822 (cf. 32. Dictionariul de Cluj).

55) Lesicon romhnescu-15,tinescu-ungu-

rescu-nemteseu quare de mai multi autori

in cursul a trideci si mai multoru ani s'au
lucratu, Budae, 1825 (cf. 32. Dictionarul de Buda).
d) Scrieri poetice:
,) AlexAndria, s. 1. inainte de 1782.

,)

Diferite poezii lirice publicate de Rominii din

Transilvania cu ocazia mortei Mariei Terezei, s, 1. inainte de 1782.

1b) Critilsi Andronius, Iasi, 1794.

,e) Poezii de Alexandra

Vciccirescu,

Bucuresti,

1796.

,) Achilefs ley Schio de Metastasie, traducere de

Sldtineanu, Sibiu, 1797.
;31 Alex5,ndria, Mohilau, 1797.
4) Beitoldo, Bertoldino fiul sAu i Casino nepotul
s'au, Sibiu, 1799,
,) Istorie despre Arghir cel frumos 1i

Elena cea frumoasa.... de loan Barac, Sibiu,

1801.

.6) Sindipa filosofui, din elineste, Sibiu, 1802.

Ga) Leonat betivul si Dorofata sopa sa,
Sibiu,
1803.

y) Telemac, din italieneste, de Petru Maior, Buda, 1807.

www.dacoromanica.ro

- 157

8) Versuri inveselitoare la instalarea episcopului

loan Bob, II ed. Sibiu, 1807.
8) Piram si Tisbe, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808.
10) Patimele domnului nostru Isus Hristos, in ver
surf, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808.

ii)Versury de laude in limbs, dacoroma-

neaske la logodirea'prea eneltzatuluy no stru milostiv imperat, stepen shi taike Frantzi de George Lazdr, Vien a, 1808.
12) Alexandria, s. I. 1810.

12a) Viata si
Esop, s. 1. 1812.

pildele prea Inteleptului

is) Fabule filosofesti si moralicesti de Dim. richindeal, Buda, 1814. .

14) Leonat betivul i Dorofata sotia sa, de Vas.
Aaron, Sibiu, 1815.
16) Jucaria norocului sau istoria lui Mencicotf, de

Lazdr Asachi, Iasi, 1816.

956) Viata si pildele lui Esop, Iasi, 1816.
251') Viata si pildele lui Esop, Sibiu, 181G.
16) Culegere de poezii, de Paris Plomuleann, Bucuresti, 1817.
.

17)

Moartea lui Avel, traducere din lira-

ba franceza de Alex. Beldiman

Buda 1820.

is) Anul cel manos, in.stihuri, grin Vasile

Aaron, Sibiu, 1820.
19) Culegere de poezii, de Negruf, Iasi, 1820.
20) Numa Pompiliu, roman de Florian, traducere
de Alex. Beldiman, Buda, 1820.

www.dacoromanica.ro

158 -

,i) Tragodia lui Orest de... Alex. Beicli-

man,

...

Buda, 1820.

) Itisipirea cea ;din urma a Ierusalimului, In

versuri, de loan Barac. s. 1. 1821.
23) Sofronhnsi Hariti, in versuri, de Vas. Aaron,
Sibiu, 1821.

24) Bordeiulindienesc... tradus de prea

cuvi osul Leon Asachi, Iasi, 1821.

26) Chemare la tiparirea cartilor rominesti, si versuri pentru Indreptarea tineri1or

d e Const. Diaconovici Loga, Buda, 1821.

e) Scrieri periodice:

1) Calindar pe 112 ani, Iasi, 1785.

2) Calendar s. 1. 1795.
aa) Calendar, Sibiu, 1803.
3) Calendar, de Sam. -Klein, Buda, 1806.
4) Calendar, Buda, 1807.
4a) Calendar, Buda, 1808.

6) Calindariu pe an. 1809, Buda, 1809.

6) Calindariu,... pe 100 de ani de la1814

pang- la 1914..., Buda, 1814.

') Calindariu, Iasi, 1814.

75) Calendariu, Buda, 1815.
g) Calendar, Buda, 1816.
82)

Calindar.... cuprinde 140 de ani....

de la 1816 si pan& la 1956, Iasi, 1816.

9) Diariu sau zioariu (calendar), Buda, 1817.
ig) Calendar, Buda, 1819.
ii) Calendar, s. 1. 1821,
www.dacoromanica.ro

- 159 ) Biblioteca romineasca in 12 parti: partea I,

Ianuarie, Buda, 1821 (Mai departe n'a aparut).
II. Carti manuscripte.
Carti le manuscripte din veacul XVIII sint foarte
numeroase si au tot feliul de continuturi, religios, istoric, stientific, poetic. 0 Insirare complecta a for ar

trece peste marginele.lucrarei de lap'. Pentru aceea

vom cataloga numai doua categorii dinteinsele, pe cele
mai importante, si anume cronicele i literatura populara.
a) Cronice.

,) Cronica lui Acsenti !Jricariul (D e a doua

domnie a lui N-eculai Alexandru Mavrocordat voevod In Moldova, 1711-1716).

,) Cronica lui loan Cantu (Letopisetul tArei

Moldovei de la a doua i rani la a patra

domnie a lui Constantin Mavrocordat Voev o d, 1741-1769).
8) Cronica lui Enache Cogalniceanu (a1) Leto .

pisetul cArei Moldovei de la domnia 1ntliu

si pana lava patra domnie a lui Constantin
Mavrocordat Voevod, 1733-1774; b') Stihuri
asupra Domnului Grigorie Ghica Voevod al

tarei Moldovei; c') Stihuri asupra peirei

lui Manolachi Bogdan vel vornic i a lui loan Cuza bivvel spatar carii cu urgie Imparateasca si de sabie domneasca sau savirsit

....

[in anul] 1778).

www.dacoromanica.ro

- 160 4) Cronica lui Badu Popescu (Cronica tarei romi-

neti de la 1700-1720).
5) Cronica lui 31eculaiu Boset (Pr ea sldvita

vita a lui Neculaiu Mavrocordat cu o pre-Cdo sl a v i e, [scris la an.] 1727).

8) Cronica lui Mihail Cantacuzino (Genealogia familiei Cantacuzino, 1787, cu amdrunturi asupra Domnilor fanarioti i eu multe documente istorice interesante." N. Balcescu in Ma g. is t. I, 10 sqq).
7) Cronica Cluceriului Duntitrache (Cronologia
Domnilor tarei iomineti dupd, hrisOave. N Beilcescu, ib.).
$) Cronica lui Pirvul Cantacuzino {Cronologia Domnilor tarei romineti. IV, Beilcescu, ib.).
9) Cronica lui lerodiacmul Hawn Clococeanul (Cro-

nologia Domnilor tarei romineti. N. Beacescu, ib.).

14) Cronica lui Dionisie eclesiarhul (Istoria Mun-

teniei de la 1764-1815, scrisd de craioveanul Dionisie Eclesiarhul intre 1814 i 1815.

,i) Cronica lui C. Isvoranu (a1) Istoria lui Tudor
Vladimireseu ; b') Istoria lui Iancu Jianu. Ambele scrise
dupa an. 1821 de un autor eontemporan cu faptele).
12) Cronica lui Zilot Rominul (a') Istoria tarei

munteneti de la 1796-1821 ; b') A treia domnie a

lui Alexandru Vodd Sutall; c1) Istoria zaverei [de la
1821, perduta] ; d') Descoperirea, tragedie alegoried
[perduta] ; el) Un caet de poezii politice, scris la 1829,
Ianuarie ; f') Istoria revolutiei de la 1848, scrisa in

www.dacoromanica.ro

- 161 luna lui Maiu 1850. Cronica intreag a lui ZilOt Rominul este in prozh si fn versuri).
,3) Cronicii anonima, numith' a lui Mustea dup5,
numele copietorului (Istoria Moldovei de la 1662 p5.115,
la 1730).

i4) Cronia anonima (Istoria Wei muntenesti de

la 1689-1716).
t5) Cronid anonima (Istoria -Munteniei de la
1700-1707).
16) Cronica. anonima. (0 cronich' rimata din veacul

trecut, scrisa peste Carpati de un calugAr de la Prislop despre S-1 Nicodim).

44)

Cronicb. anonima (Stihuri asupra veni-

rei Nemtilor In Bucuresti i asupra peirei

voevodul ui Hangearli ;sfirsitul veacului XVIII)
is) Cronicti anonimh, (Domnia lui George Hangearli).

19) Cronica anonima (Istoria Afuitorilor t5.-

rei rominesti, (And ficiorii lui Ipsilant s' au

pornit din phrtile Basarabiei ca sa-i faca

oaste din grecime, i de arnautime si de orice adunare rea, clti voia a se uni vointei
1 o r,

la a n. 1 8 21.; Muntenia).

j Compilatia lull lenache Cogeaniceanu (Ureche,

Miron Costin i Reculaiu Costin, 38 Il 2, 2, 3).
24) Compilatia
lui Radu Lupescu (Cronicele lui
_Radu Greceanu i Radu Popescu, 38 II 2 ci 43 II a 4).
22) Compilatia lui Vasile Canidraful (care a prewww.dacoromanica.ro 11
.

- 162 scurtat la 1733 Istoriile tarei Moldovei si ale

01.6 r o min esti din multi autori; Muntenia).
23) Compilatia lui ,Stejan Stircea (L etopis et ul

Moldovei de la an. 1710 pa'nd, la al zecelea

an al domniei a doua a lui Neculaiu Mavro-

cordat; Istoria ostirei sultanului asupra

More ei. Sense jn anul 1791).
24) Compilatia lui Zonid

'oimescu Logofrit (Is

toria tarei rominesti, de la Negru ptind la Ioan

Vodd, Mavrocordat.

Scrisa in an. 1792).

25) Compilatia lui Miron, (Letopisetul tari-

lor Moldovei si al tarei Muntenesti de dud

s'au descalecat pand, la Iomnia lui Mihaiu
Racovita. Scris la 1806).
26) Compilatia anonima, (Ureche, Miron Costin i
Compilatia anonimd, de sub 43 II a 29. Ajunge pkns la
anul 1729).
27) Compilatia anonlind, (Cronica lui Radu Greceanu 38 II 6 si Cronica anonima de sub 43 II a 15).
22) Compilatia anonima (din Compilatia lui Necu-

laiu Costin 38 II 16, Cronica lui Radu Greceanu 38 II

6, Cronica anonimd, 38 II 16 si Cronica lui Radu Popescu 43 II a 4).
29) Compilatia anonima (din Cronica lui Constantin Cdpitanul 38 II 7 si din Cronica anonima 43 II a ,a
cap. 8 pand la cap. 15. Cuprinde anii de la 16621733).
2, 8 in Cogat. Leto p. t, II si III, ed. I
www.dacoromanica.ro

Nr. 43 II a 7,

- 163 -

si II.Nr. in Mag. i st. t. IV.Nr.

in biblioteca

D-lui D. Sturza de in Miclauseni.Nr. ,0 in Pap. IL

Tez. d. mon. ist. II, 159 sqq.Nr. in Rev. Toe.
II, 397 sqq.Nr. 12 a1 in Cot. Tr. 1882 p. 266, 321,
b1, e', P in
490 si an. 1883 p. 89, 121, 348.Nr.
Re v. To c. V.Nr. 18 in Cogdi. L e t op. t. III, ed. I
si II.Nr. in Mag. is t. t. V.Nr. i5 se bseste nu-

mai in Compilatia de sub Nr. 27. Nr. ,5 in B u ci um ul,

ziar al lui Gear Boliac. Bucuresti, 1863.Nr. ,7 in Rev.

Toc. III, 327 sqq.Nr. if, in Albina Pindului,

ziar redactat de Raralomb Grandea, Bucuresti, 1869.- Nr.

, in Rev. Toc. II, 383 sqq.Nr. 22 in Calendar

pe an. 1857, Bucuresti. Nr. 28,

24'

75

in biblioteca D-lui

D. Show de la Miclauseni.- Nr. in traducere greceasca de marele sluger Alexandra Amiras din an.
1729, manuscript la biblioteca statului din Paris. Cf.
Notice d'un ms. de la bibliotheque du roi .... par M.

Rase in V. A. U. Mir. Cost. Op. Compl. p. 269.

Nr. 27 se gaseste In traducere germane Sub titlul A n -

fang des Lebens and der Historie des durchlauchtigsen allchristlichen Herrn von dem
walachischen Lande Io Constantin Brancovan
Voyvod intr'un ms. din biblioteca gimnaziului evan-

gelic din Brasov.Nr. 55 in flona volume publicate

la Bucuresti an. 1858, 1859 de libraria Ioanide sub
titlul(vol.1)Istoria Moldo-Rominiei, ms. veehiu

.pe limba romina, gasit in S-ta Manastire

Cozia si Sarbanesti si (vol. II) Istoria tarei
rominesti, veehiu ms. aflat in orasul Chis-

nau de ierodiaconul Daniil. Nr. 25 in Cogal.

L et o p. t.

III, ed. I 0 II.

b) In perioada de la 1700 0115, la 1821 se gdsese o multime de manuscripte, mai ales moldovineti
i munteneti, cuprinzatoare de o literature religioash,

tienpd, poetic& i istorid, ai dreia autori nu se enwww.dacoromanica.ro

- 164 nose, care este foarte rb,spindita in toata Europa si

foarte cetita de popor, si care poarta numele de literatura populara sau, cu un termin tehnic (inglizese),
de f o 1 kl o r e. Acest folklore, care de pe la jumatatea
veacului trecut incoace, intrucit priveste tarile straine,

a inceput a fi studiat cu foarte mult zel de invatati,

mai cu same Nemti si Rusi, cuprinde, pentru literatura
religioasa, istorisiri despre diferito intimplari din viata
sfintilor, ingerilor, patriarhilor, mucenicilor (a poet if e re l i gi o a se), Ia care se pot ada'ogi prezicerile de
tot feliul ci din tot feliul de lucruri ; ea literatura istoricA cuprinde istoria universals anume istoria poporului evreu pane la luarea lerusalimului de Titus, dupd
biblie ; istoria Romanilor 'Ana la aderea Romei si istoria Bizantinilor plana la cAderea Constantinopolului
sub Turci, dupe cronicarii bizantinifoarte impodobita cu
legende apocrife (c r o n o g r a 1) ; ca literatura stientifica
cuprinde observapi generale asupra vointei ominesti ci
asupra raportului oamenjlor intre
; ea literaturk
poetics cuprinde romane asupra unor persoane istorice
sau inchipuite.
Originea acectei literaturi populare,

care se. ga-

seste raspindita, peste toata Europa ci peste o mare

parte a celorlalte continente si care se preface zilnic
in literatura populara nescrisA raspindita de la om Ia
om numai prin viul graiu, trebue cautatA la Greci, la
Evrei ci la Indieni. La noi, la Romini, a venit mai ales prin mijlocirea Slavilor.

Din veac. XVI si XVII se gasesc numai putine

www.dacoromanica.ro

165

carpi cuprinzatoare de o asemene literature, populara

(Nr. 33 a xi; 38 I a. 43, 54, 55, 57, 56, a], dB, as, 67). In

veacul al XVIII Insa se gasesc foarte multe carti populare manuscrise,

i unele tiparite (Nr. 43 I b

1,

2;

3 , 4,
12, lia, 15a, 15b apoi Melhisedec la
Iasi 1812 subtitlul Pentru Melhisedec, istorie si

C 10a ; d 1a

tilcuire foarte minunata; Minunile maicei

domnului, s. 1. Inainte de 1782; Gromovnicul, s.
1. inainte de 1782 si Bucuresti 1795) si 61 dintr'insele afiatoare la biblioteca centrala din Bucuresti, la cea din

Iasi, la D-ii Eminescu, Gr. Tocileseu i M. Gaster au

fost clasificate de acest din urma i publicate in ex-

tract in Literatura populara romIna de D-r.

M. Gaster, Bucuresti, 1883*).
a) religioase.
*)

Dam aici intalesul pe scurt al diferitdor categorii de

carti populare, care nu au cuprinsul for destul de lamurit
exprimat in titlu.
Ave s t i f a a r i p a satanei. Despre intilnirea arhanghelului Mihail cu un duh necurat nnmit Avestica aripa
satanei, care spune de frica arhanghelului secretul rautatilor sale i apoi este trimes de acela in iad.

D.escoperirea sfintei leturgliii. Cum imparatul Arabiei Amfilog, care a asistat la leturghie in biserica S-lui nuormint de la lerusalim, a vazut Intocmai Maintea ochilor hicrurile pe care be cetea preotul .i cum, lovit de o aka minune, a trecut la. creltinismu.

Simbolizarea hisericei.

Aratarea prin intre-

bari qi raspunsuri a Insemnarilor simbolice pe care be an

diferitele lucruri din biserica, precum ea, de pilda, cadelnits este maica precista, etc.

www.dacoromanica.ro

166

3) Zidirea lumei, Adam si Eva.

9) Lemnul crucei.
3) Cain si Avel i Lameh.
4) Melhisedec.
Avraam.
Cintece d e s tea. Cintece epee despre diferite evenimente din biblie si din evanglielie, precum despre Cana

Galileei, trei crai de la rasarit, Adam,apoi despre moarte, iad, rain, a doua judecata, apoi psalmi versiflea0. Sint
scurte gi fare sa, reflecteze spiritul poporului : n'au fost
niciodata literature popular& neseriza.
C o lin d e. Balade populare compuse sub influinta
seutimentului si a supersticiilor religioale si cuprinzind tot
feliul de materialuri, citeodata religioase, altridata laice.
I r o z i. Scene teatrale asupra celor petrecute la curtea
lui hod pe vremea nasterei mintuitorului.
A s t r o 1 o g h i e. Preziceri asupra fenomenelor atmosferice din timpul anului, lunelor, shptaminilor, zilelor.
G r o in o v n i c Prevestiri dupe tunet, fulger, cutremur.
0 bro ciri d e zil e. Aratarea zilelor bune si rele, in
Care adecii trebue s se apace cineva de o treabri sau 1111.

Pro gno s tie o n. Preziceri asupra fenomenelor atmosferice, asupra, culturei vitelor ssi pamintului, asupra fapteler publice si private ale oamenilor, dupe planete combinate cu zodiacal ii &pit diferite evenimente din timpul
zilelor.

C o liadni c. Preziceri asupra acelorasi lucruri, dupti

cele ee as vor intimpla in zilele Cra,Ounului.
T rep e t rE i c. Preziceri rlupd cliitirile membrilor corpului.

Z o diil e Preziceri asupra soartei omului dupe luna

in care s'a nascut.

www.dacoromanica.ro

167

5) Moise.

,) Solomon si regina Saaba.

8) Darimarea Ierusalimului Si legenda
proorocului Ieremia.
9) Hristos i Pilat.
Roata Jul Solomon. Preziceri dupii local unde se
presto un graunte aruncat pe un cerc pe care se gasese
o sums de subdivizii prevazute cu numere si numiri diverse.

Flo area darurilo r.

autorii vechi greci

yi

Vorbe 5 pilde seoase din

romani precnm i din Biblie" asupra

diferitelor virtuti Si vitii.

Al exandri a.

Istoria lui Alexandru Machedon.

V a r la am si Ioasa f. Istoria unui pusnie din pustia

Senaarului, inmit Varlaam, si a unui ficior de imparat
din India, numit loasaf: cum a crestinat Varlaam pe Ioasaf si cum acest din urma a parasit imparatia i s'a dus
in pusnicie cu preceptorul sau.
Sindip a. Istoria unui fiu de imparat, pe care Pa invatat carte un filosof numit Sindipa: cum, cind a sfirsit
cartea de invatat, i-a spus Sindipa sit tacit 7 zile, pentrueb,
altf el este amenintat de soarta rea, cum mama vitrigit a
baiatului a vrut sit -1 pearda profitind de mutirea acestuia,
si cum a scapat baiatul prin aceea ca. 7 filosofi ai curtei an
spus pe fiecare zi citeo pilda prin care probau imparatului ca nu este bine sit se potriveasca vorbelor fimeesti,
p4nace la a septe.a zi, cind s'a dezlegat limbs ficiorului
de imparat, s'a probat siretlicul imparatesei.
B e r t o l d o. Istorisire despre nazdravaniile unui mascarieiu, numit Bertoldo, de la curtea unui imparat.

Ralima sau 0 mie i una de nopti.

Povestile pe

care le-a spus in 1001 de nopti unui imparat al Indiei so-

www.dacoromanica.ro

168

10) Apocalipsul apostolului Pavel.

14) CalAtoria maicei domnului la iad.
12) Visul maicei 'domnului.

is) Legenda sfintei Duminici.

14) Legenda sfintei Vineri sau a sfintei
Par aschiva.
tia sa, limit& Ha lima.

Arhir i Anadam. Istoria mini sfetnic imparatese, numit Arhir, care prin intrigilenepotului sau, Anadam, a fost
condamnat la moarte de impdrat: cum a scapat ascuns,
cum a seos impfirfitia din o mare nevoie ce avea de la
ImparatulEgiptului si cum a reintrat in favoare a de ma
inainte.

Ghenoveva de Brabant. Istoria sotiei unui nobil

de Franta: cum, Ilupl plecarea barbatului sail la un rhzboiu, a suferit maxi nevoi din partea servitorilor castelului,

de care a scapat numai fugind in pfiduri, si cum a fost

rfizbunati
s'a tutors acasa, cind a venit sotul ei inapoi.
Ilio dor. Istoria intimplarilor a doi tineri, Teaghene
i Hariclia.
Filerot ei Antusa sau Iero.t.ocrit. Istoria intimplfirilor a doi tineri, numiti Filerot si Antusa san Ierotocrit si Areti.

Dracut si Fimeea. Cum o fimee a scos pert albi nnui drat, care a avut gust s vie pe pamint o bucaa de
vreme

sa se Insoare.

Este apoi de observat ca diferitele genuri de literaturii

popularfi nu se gasesc decit rareori In manuscripte aparte: de cele mei multe ori, mai multe din ele se gasesc
scrise In unul acelasi manuscript, numit mixt, sborni c.

www.dacoromanica.ro

- 169 -

is) Avestita aripa satanei.

16) Minunile S-lui Sizoe.
17) Cele 72 de nume ale lui Isus Hristos.
is) De scIntece.
22) Minunile maicei domnului.
26) Legenda lui Vasile eel nou.
21) Anticrist.

22) Descoperirea sfintei leturghii.

23) Simbolizarea bisericei.
24) Cintece de stea.
25) Collude.
26) Irozi.

27) Astrologhiea.
28) Gromovnic.

29) Obrociri de zile.

so) Coliadnic.
31) Trepetnic.
32) Zodii.

3s) Roata lui Solomon.

48

(3)

tientifice.

za)

rloar ea darurilor (tiparit. d. Nr. 38 I a

si 43 I b 1, gs).
36) Pilde filosofesti (tipdrit. cf. Nr. 43 I b 2).
88) Proverbe.

87) Intrebari i fispunsuri (asupra a diferite chestii morale)

38) Carte de doftorii.

-t) istorice.
22) Cronografe.

www.dacoromanica.ro

- 170 8) poetice.

40) Alexandria.
41) Varlaam si Ioasaf.
42) Sindipa.
43) Bertoldo.
44) Ha lima.

45) Arhir i Anadam.

46) Iliodor.

41) Filerot i Antusa.

4) Isopia.

B.

Fenomene limbistice proprii limbei rominesti din perioada 1700-1821.

44. Daca trecem cu viderea influintele sintactice provenite de la cartile straine din care se fateau
traducerile, apoi se poate nice ca limba romineasca
scrisa din perioada de la 1700 la 1821 nu posede,
comparata cu limba de astazi, fenomene caracteristice
fonologice, morfologice i sintactice, i ca singur numai
dictionarul cel plin de cuvinte slavonesti, si citeodata,
grecesti on rusesti, da o importanta nota caracteristica

limbei acesteia.

Dintre toate cartile din veacul al XVIII cele biwww.dacoromanica.ro

- 171 sericesti sint cele mai pline de cuvinte stfaine, 0i anume slavone. i chiar, in lipsa cuvintelor curat rominesti, disp'arute astAzi, care formau una din trassaturile cele mai remarcabile ale limbei din sec. XVI,
XVII, numeroasele cuvinte slavone din cartile biseri-

cesti'ale perioadei 1700-1821, pe care de altfel le aveau 01 cartile din perioadele precedente, par inch' si
mai numeroas'e ai dau limbei in care sint scrise car tile aceste o fisionomie special'a, incit i-au procurat o
numire a parte, aceea de limba bis ericeasch.
Limba bisericeasca a continuat pans tirziu duph
anul 1821, cu intreaga, avutia sa in cuvinte slavonesti,
fart schimbare, invrernece limba scrisa, laic' a trecut
intre anii 1700 si 1821 prin diferite faze dup4 educatia greats sau ,ruseasca, sau latineasca a scriitorilor,
astfel incit in sec. XVIII nu mai este o singur6, limb&
scrisa, ci dou'd limba artilor bisericesti, neschimbata
i foarte influintaa de dictionarul slavonesc, i limba
scrisb, laic', care in locul cuvintelor slavone pastrate
de limba bisericeasca on alaturi cu ele a introdus
trbptat i variat cuvinte grecesti on rusesti.
45. Dupalcum in limba de astazi (cf. 36 nota si
40' nota) se mai pastreaza urme izolate de fenomene
care apartineau in veac. XVI, XVII intregei limbi rominecti, tot astfel in perioada 1700-1821 se gasese
pe ici pe colea pastrate ramacite dintr'insele. Limba
Munteniei de dincoace de Olt se pare cb, a fost cea
mai conservatoare din toate, caci, invremece, ca sa nu
lu'am decit un exemplu, in cronica lui Dionisie Eclewww.dacoromanica.ro

- 172 siarhul, de pildh (43 II 10),un craiovean acelanu

se gAsete un singur fapt din eel() InOrate de not ca
proprii veacurilor XVI, XVII, in Cronica lui Zilot .Rominul (43 II 12) intilnim des mai nitrite din ele :
Nu. crez sa fi fost vreodata acest fel de maid nevoi
Ca aceste ce acuma p etr ecum i vazum not (39 b p,)

Col. Tr. 1882, p. 275.

i nu-i fu numai atita, numai a se mazili,
Ci peste putine zile it vhzu rn ca i pert
lb. p. 276.

i aca, saraca de omenire

Era ajunsa mai la peire,
Cind deodath o deteptare
Vazu ra ivita la mic i mare,
Sh, nazueasca, maich, la tine,
Groaznica rang so-intorci in bine,
Cum i urmaram, caci lh,sind mortii,

Drept la biserici mersem cu totii,

Rev. Toe. V, 348.
Perind holera, inceth peirea,

i not rhmasem cu pomenirea.

Ib. 349.

De odata mai mita, parte

V a z um din tad, ca se clesparte.
Ib. 350.

www.dacoromanica.ro

173 -

Ci nu Intealtfel cerum dreptate,

Ci fara cuget de rautate.
Ib. 351.

Ins' avurn parte ea pasa fuse

Cu o fire blincla.

lb. 352.

i vazum ca si aduse pre taing pre un calugar

ce se afla schimnicind la manastirea Sinaei.
lb. 75.
. . . . pana atunci Inca nu ma avea ho tarlt a
spune adevarul (39 b 3.).
Col. Tr. 1882 p. 281.

Venirea lui (Ipsilant) In scaun silni ca. de Rusia

de unde era fugit i cu ostiri rusesti (39 b o).

Col. Tr. 1883 p. 92.
. .

. .

pentru vorba Impa'ciuirei ce era adeca Intre

. Pazvantoglu cu Poarta nu avea Pazvantoglu voia data oamenilor sai a supara peste orinduiala (39 c a).
Col. Tr. 1882 p. 325.
Cauta Indrepteaza

Cum stii ca un stpin:

Din case-ti departeaza
Neam in tort si pagin (39 d a).
Col. Tr. 1883 p. 124.
www.dacoromanica.ro

174 46.

Limba romineasdi vorbitA din perioada 1600

1821, care se poate ceti mai cu seam& In actele publice i In literatura populara, cu grew se poate deosebi de limba romIneasca vorbita de astazi:

C.

Date biografice.
47. Scriitorii romini mai Insemnati din perioada
de la 1700 la 1821 sint urnatttorii.
a) In Transilvania.
a) Episcopul Joan Bob. Nkscut 1739, mort 1830.
Preot de mir in mAnastirea de la Bias Oita la 1779,

protopop la Tirgul Mure,sului pans la 21 Octombre

1782, cind fu numit episcop al Romtnilor uniti din Tran-

A scris Nr. 43 I a 5, 0, 8 ; c 54,

E3) Samuel Klein. S'a nAscut In Sad, In scaunul
sasesc, al Sibiului, la an. 1745. Dupace a invatat in
seminariul din Blas, s'a calughrit la 1762, a petrecut
In manastirea din Bias pang, la an. 1766 si in acest an
a fost trimes cu cheltheala statului la Viena pentru a
Inv'ata teologia in colegiul pazmanian. La intoarcere
a lost numit profesor de matematic'd si etica la semiminariul din Blau Insa, dupa scurth. petrecere In acest
oral, el a insotit in primavara anului 1773 pe episco
silvania.

www.dacoromanica.ro

- 175 pul de Blas, Grigorie Major, la Viena, si de atunci

pans in an. 1782 a functionat ca p r a ef e ctus studior um in seminariul grecocatolic din Viena numit al S-tei Varvara. De la 1783 'Ana la 1803 a
trait ca calugar si in diferite slujbe calugaresti la manastirea din Bla, ocupat cu traducerea, scrierea si
publicarea de carti, fara, alta turburare in cursul linistit al vietei unui out pacinic si slabanog fiziceste decit
ea vizita din cind in chid pe episcopul de Oradea Mare

si ca, a fost tras la judecata, inaintea capitolului manastirei la an 1798 sub cuvint ca voea sa treaca la
religia ortodoxa, neunita. De la 1803 pa,na, la moarte
(1808) a petrecut la Buda ca revizor de chili la tipografia universitatei (cf. 29).

Klein a lost unul dintre cei mai productivi scriitori romini din perioada 1700-1821 si operele, sale,
cunoscute.pana astazi, unele tiparite jar altele rnanuscrise, sint urmatoarele.

i) Elementa linguae Taco-romanae sive

valachicae, Vindobonae, 1780 (in colaborare cu
qincai; 43 I c 8. cf. 32).

2) Dissertatio canonica de matrimonio

juxta disciplinam graecae orientali s ecclesiae, Vindobonae, 1781.

3) Dissertatio de jejuniis graecae orientalis ecclesiae, Vindobonae, 1782 (a doua

editie, in traducere romineasca, Buda, 1828).

4) Propovedanii la ingropaciunea oamenilor morti, Blas, 1784.

www.dacoromanica.ro

- 176 5) Biblia, Blas 1795 i Petersburg 1819.

6) Teologia moraliceasc6, Bias, 1796 (43 I a 9).

66) L oghica, Buda, 1799 (43 I b ,9. Traducere

din Baumeister):
7) Dreptul firei sau legile firesti, Blass, 1787, ms
Tiphrita Sibiu, 1800 (43 I b i2a. Traducere din Baumeister).

s) Acaftist, Sibiu, 1801 (cf. 32).

9) Dissertatio de statu et politia religiosorum et monachorum orientalis ecclesiae, ms.

) Practica consistoriala. ms.

ii) Peculiaris tractatus philosophico-

theologicus de revelata religione christiana. ms.

12) Indreptarea pachtosilor. ins.
13) Cartea de cAsatorie. ms.

14) Conciones. ms.

15) Lucianus, De veris narrationibus, traducere din greceste in latineste. ms.

6) Segneri Instructio poenitentis, traducere. ins.

L7) Thomas de Kempis, Imitatio Christi, traducere. ms.

,$) Omiliile S-lui
te. ms.

Vasile, traducere din greces-

19) Invathturi cata cei ce via la botez ale S-dui

Chiril de la Ierusalim, traducere. ms.
29) Operele S-lui Dosoteiu, traducere.

www.dacoromanica.ro

- 177 x,) Invataturi ascheticesti ale S-lor Pahomie i E 'rem Sirul, traducere. ms.

22) Omiliile S-lui loan gurd de aur, traducere. ms.

23) Citeva omilii ale S-lui Grigorie- de Bazianz ,
traducere. ms.
24)

Ioasaf

Varlaam 9i credinta ortodoxa ale

S-lui loan Damaschenul, traducere. ms.

25) Citeva omilii ale S-lor Epifanie, Ef rem 91 Damaschin, traducere. ms.
26) Cartea cittra pastor si citeva cuvintari ale S-lui
Loan Climax.
27) Canoanele tuturor soboarelor in biserica rasa ritului primite. ms.

28) Brevis notitia historiae Valachorum

aborigine gentis usqueadsaeculumXVIII.ms.

22) Istoria lucrurilor

intimplarilor

Rominil o r. ins. (extrase publicate in Calendar, Buda,

1806).
So) Istoria bisericeasca. a Rominilor din Transil.

vania. ms. (extrase in Cipariu, Act e i fragmente,

131as, 1855 p. 79 sqq.).
21) Istoria conciliului de la Florenta. ms.
82) Istoria impa,recherei intre biseiica rasaritului
acea a apusului. ms.

,) De origine Daco-Romanorum. ms.

24) De metropoli transilvanica. ms.
35) Istoria bisericeasca, universal& pe scut,

86) Annales principum transalpinorum

et moldavicorum. ms.
www.dacoromanica.ro

12

- 178 37) Fleury, Istoria bisericeasca, traducere,ms.

zz) Marmontel, Belisariu, traducere. ms.
39) Baumeister, Me t a f i s i c a, traducere. ins.

4) Aritmetica, traducere. ms.

41) Via4a si faptele lui Esop, traducere. ms.

42) Dictionarium valachico-latinum, ms.

(cf. 32).
43) Istoria Domnilor tarei Mvldovei. ms.

Manuscriptele se gasesc in Bibliotecele seminariilor din Oradea Mare si Bias.

-) George i5'incai. Nascut in Samsud, in scaunul
Muresului, la 28 Fevruarie 1753 sau 1754. Familia

lui se tragea din inca veche, in Cara Oltului, de uncle

Dupace a invatat cele dintiiu elemente
numele

in scoala din Sabed, sat locuit de Secui unitari, gineta Isi continua invatatura la Reformati to Osorheiu
(1766-1768) si la Catolicii Iesuii in Cluj (1768 1772) si la Gimnaziul Catolicilor Piaritl din, Bistrita
saseasca (1772-1773). La an. 1773 a fost primit ca
profesor de retorica si poetica in scoalele rominesti din
Blas. Mitropolitul Grigorie Maior l'a trimes in anul
urmator (1774) impreuna cu Petru Major in scoala de

propaganda fide din- Roma. Cinci ani stete qincai in

Roma, doi pentru filosofie, trei pentru teologie in colegiul de propaganda. La 28 Ianuarie 1779 primi laurea de doctor in filosofie i in teologie. In Roma puse

fundamentul studiilor sale istorice. El ajunse a fi numit

www.dacoromanica.ro

179 custode al bibliotecei colegiului de propaganda. Multamita eu deosebire cardinalului tefan Borgia, secretarul colegiului, toate bibliotecele Romei erau deschise
lui
si anume: biblioteca vaticana, biblioteca sopra la Minerva, biblioteca benedictina, afara de biblioteca colegiului, al arei custode era el insusi. Culegea
zi si noapte Cu o ardoare fare de exemplu din arti si
manuscripte.

Borgia

Ii cistigase de la papa Piu VI

voia formala de a ceti toate cartile, ysi cele oprite si

damnate, si de a cerceta si consulta toate bibliotecele.
Ce e mai molt, acest cardinal merse cu bunavointa
pb,na acolo de a-i toemi, cu banii sal proprii, un preot
Invatat ca sa -1 clued, oricind ar cere, prin bibliotecele
publice, i sa-1 poarte pi sa -1 IntroducA in soeietatile eruditilor Romei. De multe on Borgia singur ii cauta

'

i -i arata diferite earti, pane aici necunoscute, ce enprindeau ceva despre Romini. Ades II poftea la masa
sa, ineunjurata pururea de eruditi ai Romei i straini,
din ale caror convorbiri profita in toate privirile." La
Intoarcere din Roma (1779), dupace a stat o bucata
de vreme In seminariul S-ta Varvara din Viena, pentru
a se deprinde cu pedagogia,Si dupace a legat in acest
oral relatii de prietenie cu invatatii Cornides, Benko,
Sulzer, care i-au imprumutat cArti si manuscripte, Sincal a fost numit Intre auii 1780 si 1782 director al
scoalelor rominesti din Transilvania, cu resedinta In
Bias, si putin in urma, la 1784, se las& de calugarie,
In care Intrase la 1774. Dupace administra scoalele
rominesti de peste Carpati (300 pe vremea lui) in timp
www.dacoromanica.ro

- 180 de 12 ani, a fost dat in judecata la 1794 si destituit

sub cuvint_ ca ar conspira contra linistei publice: in
realitate qintai gi cu prietinii lui, Klein, Baru Major,
i alti Romini luminati de pe vremea aceea prea luase
la serios reformele lui Iosef II, incepuse a crede intr'o
protectie permanentk a guvernului austriac, inminase
dietei transilvane in Cluj o suplica prin care pretindeau restabilirea Rominilor, vechilor co]oni ai lui Traian, in uzul tuturor drepturilor nationale, deopotriva cu
celelalte natiuni ale Transilvaniei," rkspunsese prin anticritice energice la criticele pe care invittatul sas Eder le facuse pretentiunilor lor, inteun cuvint devenise
nesuferiti pentru reactia aristocratica care a urmat inc
inainte de moartea lui Josef II (1790). ;incai a cautat
intliu cu suplici in guvern sk-si dreagk lucrurile (1796),
apoi a fost instructor al copiilor unui nobil ungur, corntele Daniel Vass de gega (pans la 1803) si restul vie-pi pang la moarte (a murit la elevii ski, comitii Vass,
in 2 Noembre 1816) l'a petregut in calktorii neintrerupte pe la resedintele prietinilor ski, Episcopii Doro-

bant si Vulcan de la Oradea Mare, comtele Vass in

Sinea comitatul Abauivar, istoricul ungur Kovachich de
la Pesta, i pe la Bias. si Alba Iulia, unde-si supunea

cronica la cenzurk tot nadkjduind eh' va pute sa o

publice (cf. 29).
Scrierile lui A5tincai, unele tiphrite si altele manuscrise sint urmatoarele:
t) G-ramatica Latino-romink Blas, 1783 (43 I c
12 cf. 32).

www.dacoromanica.ro

- 181 2) Catehismu, Blas, 1783 (43 I a 2).

9) Aritmetica, Blas, 1785 (43 I b ,).
4.) Doua abecedare, unul in 4 limbi (latinA, ungara, germana si romina) si altul numai in limba romint, Blas, 1783 si 1796 (43 I c
79).

5) Supplex libellus Valachorum Transil-

vaniae, cum notis historico-criticis, CIaudiopoli, 1791.

6) Elegia nobiIis Transylvani Georgii Sinkai de Eadern, in Ladislai Nagy Orodias, MagnoVaradini, 1804 p. 189 sqq.

7) Epistola ad Lipszki, Buda, 1804

1 c ).,

(43

9) Hronica Rominilor.
Opera cea mai importanta a lui
Cuprinde
anii de la Hristos 86-1741 si imbra4oseaz6, istoria tuturor Rominilor. A inceput sa se publice de autor in

Calenclarele de Buda pe 1808 si 1809 (pan'a la an. 264).

Pa'na la an. 1383 s'a publicat Cronica lui qincai in
Buda, ?, de Alexandru Gavra. NIA, la an. 1000 s'a
publicat in Iasi, 1843, de arhimandritul Gherasim Vida,

care avea un manuscris cumparat in Viena la un mezat al unor librari. Dupa manuscrisul lui Vida s'a facut publicarea Intregei cronice de Laurian, Iasi, 3 vol.,
1853-1854, cu cheltueala lui Grigorie Ghica Voda.,
care a daruit manuscrisul bibliotecei din Iasi.

9) Responsum ad crisim Josephi Caroli Eder in supplicem lib-ellum Valachorum.

Transilvaniae-.-ms.
www.dacoromanica.ro

- 182 -

) Vocabularium pertinens ad tria reg-

na naturae. ms.

Vocabularul este latin-roman-german-maghiar despre numirile pantelor, mineralelor si animalelor.

Scara I sau aratarea numelor si a lucrurilor

care se afla in cronica Rominilor, pentru anii 86,O

1493. ms.

,) Index in tomum 1 chronici. ms.

13) Istoria naturei sau a firei. ms.
14) Scrisori catra guvernul Transilvaniei si inspectorul Martonfi. ms.

) 0 scrisoare cats inclytum regiae typographiae

officium" In care se apb,ra contra acuzarilor lui George
Obradovici din Banat ca nu ar traduce bine cartile romirie ti. ms.

16) 0 scrisoare catra, episcopul de Oradea Mare,

Vulcan. ms.

Manuscrisele se gasese la bibliotecele Muzeului

transilvan Cluj, Seminariului din Oradea Mare.

a;) Petra Maior. Nascut in .Capusul de cimpie,

comitatul Turdei, fiu al lui George Maior nobil de
Dicio Szent Marten Si protopopul din tinutul Capusului _de cimpie. Nu se stie anul nasterei. Probabil s'a,

nascut 1760-1761 sau 1753-1754. A studiat in 0La 1774 a fost trimes impreuna

orheiu, Cluj, Blas.

cu 15'incai in institutul

de propaganda fide din Roma

www.dacoromanica.ro

- 183 deditd, episcopul Grigorie Maior, unchiul sau. Dupace

s'a intors la Blass, s'a calugarit sub numele Paul i a
petrecut in manAstire panA la 1784. cind a Orbit manastirea i s'a facut paroh Reghinului i protopop al
Gurghiului. La 1809 s'a dus la Buda ca revizor de
dill al tipografiei universitatei, post pe care-1 avusese
Klein i pe care l'a pastrat i Petru Major p6,0, la
moarte (1821). Petru Major a avut norocul s-i vadh, publicate; inca fiind in viata, mare parte din operile salehienu la care n'au reuit gi ceilalti invklati
transilvaneni, prietini i contemporani cu dinsulgi prin
el s'au faspindit mai intiiu printre Rominii din celelalte ph,rti ale Daciei ideile, asupra limbei, nationali,
tatei gi drepturilor Rominilor, care au agitat pe Rominii din Transilvania de la mijlocul veacului al XVIII
incoace (cf. 29).
Operele lui Petra Major, uncle tiparite i altele
manuscrise, sint -urmatoarele:
,) Intimplarile lui Telemac, 'din italienete, Buda,
1807 (43 I d 7).
2) Didahii sau predice pentru creterea pruncilor,
Buda, 1809.
) Propovedanii sau predice la morti, Buda, 1809.
4) Predice de duminici i sa,rbAtori, Buda, 1811.

5) Istorie pentr.0 inceputul Rominilor

in Dacia, Buda, 1812 (43 I c 38).

8) Animadversiones in recensionem historiae de origine Valachorum in Dacia, Buda, 1814.

www.dacoromanica.ro

- 181 7) Reflexiones in responsum domini recensentis viennensis-(Kopitar)ad Animadversiones, Pesta, ista'.

,S) Contemplatio recensionis in valachicam anticriticam, Buda, 1816.

0) Orthographia, romana, sive latino-valachica, Buda e, 1819 (43 I c 46).

J0) Istoria bisericei RONminilor, atit acestor dincoace precum si acelor dincolo
de Dull:are, Buda, 1821 (43 I c 5).
) Dialog pentru Inceputul limbei romine intro
nepot i unchiu, tiparit la inceputul dictionarului de
Buda (cf. 32).

,2) In mare parte Dictionariul de Buda (43 I c 55).

13) Fragmente din o istorie bisericeasa. ms.
.

) Protopopadihia. ms.

i3) Animadversiones in recensionem his-

toriae de origine Nalachorum in Dacia

1814 (?), ca easpuns la recensiunea anonima din ga-

zeta literary din Viena Nr. 98 din 7 Decembre 1813

(aceeasi cu cea de sub 6 ?). ms.

) Reflexiones in responsum domini recensentis viennensis, 1815 (aceeasi cu cea de

sub- , ?). ms.

Contemplatio recensionis in valachicam anticriticam litterariis ephemeridibus

viennensibus divulgatae (aceeasi cu cea de sub
s

?). ms.

www.dacoromanica.ro

- 185 is) Fragmente de gramatica romineasca. ms. (S'au

publicat in parte Cip. A r b. p. fil.).

Manuscriptele se gasesc in bibliotecele publice din
Transilvania.

E) loan Budai Deleanu. Se- stie despre el numai

ca era Transilvanean, cg a -ocupat la Lemberg multa,
vreme o functie a statului i ca se intitula consiliarius fori nobilium de repo Galiciae" (cf. 29).
Opere le lui Budai Deleanu, toate manuscrise, sint
urmAtoarele.

') Lexicon rominesc-nerntesc i nemtesc-rominesc,

cu o introducere istorica,

2) Temeiurile gramaticei rominesti, 2

exemplare.

3) Dascalul rominesc pentru temeiurile

gramaticei rominesti.
Fundamenta grammatices linguae rom anicae, in latineste.

5) Kurz gefasste Bemerkungen fiber die

Bukowina.

niae.

6) "Ye originibus populorum Transylva-

7) De unione trium nationum Transilvania e.

8) Hungaros ita describerem..

g) Hungari vi armorum Transylvanian

non occuparunt.
www.dacoromanica.ro

- 186 10 0 scrisoare catra Engel impreuna cu o traduL

sere a lui Simeon Dascalul, in latineste.
,i) 0 scrisoare catra Petru Maior asupra ortogra,

fiei (cf. 32).

12) 0 scrisoare catra Petra Major, cuprinzind un

extract de gramatica romineasca.

13) Tiganiada sau tabd,ra Tiganilor, piimation iroicomico-satiricon,alcatuita in 12

ctntece de maestrul cintaret Leonache Dianeu, imbogatita cu multe insemnari si bagari de sama mitice, filosofice, istorice, fiIologice si teologice, de Mitru Peron (Publicata in Buciumul romin, ziar, Iasi, 1877 si
fragmente in Ar Densupanu, Cercetari literare
Iasi, 1887, p. '245 sqq.).
14) Trei viteji, poem in versuri (in legatura cu

Tiganiada).
15) Muntenii sau fratii gemeni, drama.
Manuscrisele la Biblioteca centrala din Bucuresti.
Dimitrie Tichindeal. Isascut in Banat,. la Becicherecul mic in cel de pe urrna, sfert al secolului tre-

cut. Preot in comuna sa natala mai intiiu, apoi, de la

1812-1813, profesor la scoala normal& romineasca din
Arad; jar de la 1813 pana la moarte (putin dupa 1814)
a petrecut in orasul Mu natal, ca preot, si in Temisoara.

Tichindealu a fost, impreuna cu Paul forgo-

vici, Rominii Banateni care in al XVIII secol au adopwww.dacoromanica.ro

- 187 tat Mai cu mult foe ideile de patriotismu rominesc ale

Rominilor din Transilvania.
Operele sale, unele tiphrite, altele manuscrise, sint
urmatoarele :
-4) Sfaturile intalegerei eelei sanatoase, Buda, 1802
(43 I b 14).
2) Adunare de lucruri moraliceti, traducere, Bu-

da, 1808 (43 I b ),

8) Epitomul (?), Buda, 1808.
4) Asupra infiiinarei coalei pedagogice in Aradul vechiu, s. 1., 1813 (43 I c 65).
5) Fabule filosofesti si moralicesti, Buda, 1814
(43 I d 74. A doua editie, Bucuresti, 1838).
6) Teologia. ms.
7) Dogmatica i pastorala. ms.

s) Istoria bisericeasa. ms.

9) Tilcul faptelor sfintilor apostoli. ms.
7,;) Filosofia. ms.

) Istoria naturals. ms.

t2) Canoanele soboarelor. ms.
16) Cristianismul cum este si cum ar trebui i pute
fi dup.' glasul Evangheliei. ms.
Manuscrisele sint marturisite de autor in precu-

vintarea Epitomului. Unde .sint?

1) Paul lorgovici. Islascut la Varadia in Temisana,

an. 1764. A invatat pans, la 12 ani la Veret, dupa
aceea la Segedin, Posov si Pesta, unde a studiat filo-

www.dacoromanica.ro

188 -

sofia si dreptul. A fost apoi la invataturi in Viena si

in Roma, uncle a petrecut doi ani. La 1790 s'a dus la.
Paris, si de la Paris la Londra, uncle a trait 11 luni.
La intoarcere a trait intiiu la Verret ca profesor privat si advocat, apoi, dupace a stat inchis o bucata de

vreme pentruca publicase Observatii asupra limbei rominesti, a fost numit profesor la gimnaziul
din Verret, an. 1805. A murit Ia 1808 (cf. 29).
Operele sale slut:

Observatii de limba romineasca, Bu-

d a, 1799 (43 I c 22).

2) Un glosar in 4 limbi (perdut).
a9') I. Molnar de Midlersheim, doctor oculist si partas
ca impaciuitor in revolutia Rominilor de la 1784, a scris

i) Deutsch-walachische Sprachlehre,Vien a, 1788 (43 I c 18).

2) Retorica, Buda, 1798 (43 1 c 20).

2) Istorie unversala, Buda, 1800 (43Ic,4).

t) Samuel Korosi. . Profesor in colegiul reformat
din Cluj si M. Osorheiu (cf. 29). A scris :.

1)Orthographialatino-valachica(43Ic2g).
2)

_Lexicon

valachico-latino-hungari-

c um. ms.

8) Grammatica. ms.
Manuscrisele uncle sint ?

k) George Lazar. S'a nascut in Transilvania, Ia

satul Avrig linga Olt in an. 1779. A invatat in scoalele din Sibiu si din Cluj si apoi, cu ajutorul banese
www.dacoromanica.ro

- 189 al baronului sas de Bruckenthal la universitatea din

Viena, uncle a luat licenta in teologie i a urmat la
cursurile de fizicii, si de matematica. La intoarcere, in
1814, Lazar a servit citva timp ca predicator si cati-

het la episcopia romina neunita din Sibiu cu gind ca

sa se fad episcop atunci dud ar ramble vreun scaun
vacant. Ocazia s'a i prezentat indata, la 1815, dar a
fost respins de la concurs pe motivul ca era prea invatat pentru Romini: in realitate Lazdr, ca 8i ceilalti
Transilvaneni contemporani cu dinsul, trecuse margi-.
nile hotarite de dezpotizmul austriac in libertatea cugetarei i indraznise chiar, la o predica din episcopie, sa
acuze pe insusi imparatul ca in schimbul serviciilor pe

care i le-au fa'cut Rominii totdeauna n'a vrut sa remnoasca egalitatea Rominilor cu celelalte natii din Transilvania. Vazind ,ca nu poate sa fie episcop, Lazar s'a
hotarit sa fie profesor i a trecut la 1816 muntii in
Muntenia, unde, dupa indelungate staruinte la eforia
coalelor (grecesti, sustinute cu banii romineti), reusi
a deschide in Bucuresti, in incaperile manastirei S-lui
'Sava, o scoala romineasca, in care el singur era profesor
de toate cele, de gramatica, geografie, matematica, desen,
filosofie, inginerie. In timp de cinci ani-- el a invatat

singur si de la o vreme ajutat de elevul sau, Eliade

Radulescu, papa cind la 1821 s'a inchis coala lui Lazdr,

din cauza turburarilor politice din acel timp, pentru a

se redeschide mai tirziu, sub Grigorie- Ghica (1822)
cu numele de Gimnaziul S-1 Sava.
Daca ne gindim ca scoalele in tarile rominesti
www.dacoromanica.ro

- 190 de dincoace de Carpati inainte de 1821 au fort totdea:

una, chiar cele de sub Vasile Lupu 1 erban Cantacuzin, cu tendinte straine, cu profeso ri straini i cu
Invalaturi in limbi straine, Si ea mai ales in scoalele

de la sfirsitul perioadei care ne preocupa atit era de

inra,'dacinat spiritul grecesc, incit Domnului i chiar
boierilor paminteni cu greu li intra in cap ca s'ar

pute invata ceva si in limbs romineasca, apoiintrucit

priveste MunteniaGeorge Lazar cu drept se poate

considera ca fundatorul scoalelor nationale.
Operele sale, parte tiparite, parte manuscrise, slut
urmatoarele:

3.) Versuri de lauds la incoronarea Imparatului

Franz, Viena, 1808 (43 I d 11).
2) Apel catra publicul rominesc pentru publicarea
de carpi rominesti, Buctresti (?) 1822.

3) Povatuitorul tinerimei catra adevarata si dreapta cetire, Buda, 1826 (Abecedarul

lui George Lazar..

4) Aritmetica matematiceasca, alcatui-

ta acum lntiiu pe limba romineasca, prin

G. Lazcir,

intru folosul scolarilor sai din

s co ala din S-1 Sava, ms. In Biblioteea de la Bucuresti.

5) Cuvint rostit la inscaunarea mitroPolitului Dionisie Lupu, 1819, ms. Publicat in

An. A c. r o m. ser. I, t. IV, p. 111 sqq.

6) Cuvint rostit de profesorul Lazcir, 30

www.dacoromanica.ro

- 191. -

Iu lie 1822 la suirea pe tron a lui Gr. Ghica,

ms. Publicat in Re v, To c. I 360 sqq.
7) Filosofia, ms. Perdut.
8) Matematica, ms. Perdut.
9) Geografia, ms. Perdut.
,9) Istoria universals, ms. Perdut.
Nr. 7, 8, 9, 10, sint marturisite de Lazcir in Apel
catra, publicul rominesc, carte insemnata sub Nr. a.

),) Vasile Aaron. S'a nascut la Glagovat, un sat

aproape de Blac, cam pe la anul 1770. A invalat in

Blass, Cluj ci Ocerheiu. Advocat la Sibiu, unde a murit
in an. 1822. A prelucrat i tipgrit carti populare din
genul poetic. El i cu Joan Barac, compatriotul ci contemporanul sau, au fost -cei dintiiu scriitori care au in-

treprins pe o scare mai intinsa publicarea literaturei

populare romine. A scris :
7) Piram 4i Tisbe, Sibiu, 1808 (43 I d 9).
2) Patimele Domnului Isus Cristos, in yersuri, Si-

biu, 1808 (43 I d ,8).

9) Leonat betivul i Dorofata sofia sa, Sibiu, 1803
ci 1815 (43 I d sa, 34).

4) Anul cel manos, in stihuri, Sibiu, 1820

(43 I d 78).
9) Sofronim i Hariti, in versuri, Sibiu, 1821 (43

I d 23).
0) Eneida lui Virgiliu, traducere. ms. (Unde ?).
11) Joan Barac. A scris

www.dacoromanica.ro

- 192 -

i) Istorie despre Arghir cel frumos i

Elena cea frumoast, Sibiu, 1801 (43 I d 5).
2) Risipirea cea din urma a Ierusalimului, in versuri, s. 1. 1821 (43 I d 22).
8) 0 mie li una de nopti, Brapv, 1836-1838)
8 vol.

4) Tilu Buh-Oglinda, in Fo a e a Duminicei, ziar,

Brasov, 1837.
5) Cei trei frati gheboi, istorie comich in versuri,
Brapv, 1843.
b) In Moldova.
a) Dimitrie Cantemir. Principele Dimitrie Cantenzir s'a nascut la 26 Octombre 1673. Tatal sau, vault

Constantin Cantemir (1685-1693), era pe acel timp

numai sardar. Pe la 1687, sub domnia tatalui sail, a
fost trimes ostatic la Constantinopole, unde a stat pant
la 1691, in care vreme a pus, sub profesori greckbaza
marei eruditii pe care a facut-o apoi cunoscuta in serierile sale. La 1691 fratele sau mai mare, Antioh

(Domn al MOldovei in (Iona rinduri: 1697-1701, 1705

1707) veni in locul sau ca ostatic, jail el se Intoarse acasa, la Tarsi. Cind a murit Constantin Cantemir

(1693), boierii iu ales Domn pe Dimitrie, dar domnia

nu i-a tinut decit trei saptamlni, pentruca Poarta, in
urma staruintelor Iui Constantin Brincoveanu, intari
Domn in locu-i pe Constantin Duca, ginerele Domnului
Munteniei, i-1 sill prin urmare sa paraseasca tara i
sa se duct la Constantinopole. Pant, la 1710 a stat aproaie neintrerupt In capitala Turciei, uncle i-a conwww.dacoromanica.ro

193

tinuat si coniplectat studiile incepute tot acolo depecitid

era copil: numai intre anii 1700-4701, sub domnia

dintilu a fratelui situ Antioh, a mai venit in Moldova
pentru a se casatori cu Casandra, fiica lui Serban Cantacuzin, fostul Domn al Munteniei.In anul 1710 a fost
nevoit prin staruintele Vezirului sit primeascrt domnia
Moldovei

credeau Turcii, in imprejuritrile grele in care

se afiau din cauza amenintdrilor lui Petru Cet Mare,

Invingiitorul

Suedezilor la Pultava, tit nimeni

mai

bine decit Dimitrie Cantemir, cel crescut In mijiocul

Turcilor, nu va pute -sa li apere interesele In Moldova.
De abia aiuns la laf,i Insa, Dimitrie, nedumerit asupra
pritc-rilar celor doi dusmani, si bine hothrit de a ave
in videre numai interesele Orel, iii puse In minte de
a se lua cu binele 5i pelinga Tdrei i pelingh, Rusi,
panacInd va vide cum se aleg lucrurile, i deci pe de
o parte Intretinea regulata, si prieteneasa corespondenta ca armata turceascil, chreia ii procura tot ce era
Bator, ca un Domn supus, sa i procure, iar pe de alta
tritnetea sol la Imparatul Rusiei, la Iaroslav, pe Luca
Vistiernicul, tare incheih cu Petru Cel Mare cunoscutul tractat : Tara Moldovei cu Nistrul sa -i fie hotarul,
si Bugeacul, si cu toate cetatile, tot a Moldovei s'a fie ;
numai, de odata prin cethti sa aseze Moscalii osteni,
Ora s'a intemeia tam; iara apoi sit lipseasca oastea

moschiceasca.Bir sit nu deie tara niciun ban. Pre

Domn sa nu-1 mazileascil imparatul pang la moarte; ..si

pre tuna din fiii lui sa fie, pre carele si-ar alege tara.Neamul lui sa nu easy din domnie; numai, cind
www.dacoromanica.ro

13

- 194 s'ar haini, sau -cind si-ar lepada legea, atunci acela sa

lipseasca si sti puie din fratii lui.Pre boieri sa nu-i

mazileascA Domnul din boierie pAna la moarte, sau cu
mare villa ma -i scoata.Vama ocnei ti altor tirguri s
fie venitul Domnilor; iala alt dare sA nu fie.Mazilii
i mantistirile sh-si stiipineasea ocinele, mosiile i vecinii siii; si sa-si iee i desetin4 de stupi i de mascuri si gostinl de of de pe mosiile sale.Zece mil de

oaste s fie tot gata in tall, si Imparatia sa li deie

lefe din visteria ImpArateasca, din Stolita.Din Moscali sa, nu se atnestece la boieriile Moldovei, nici s'a, se
insoare in tat* nici mosii sa, nu cumpere.Domnul

pre boieri sa nu fie volnic a-i perde, once grescda ar

face, fara sfatul tuturor i farA iscAlitura mitropolitului.Catra aceste i -au dat i titulus de domnie sa, se
scrie mai de cinste si mai sus dupAcum se scriu Domnii acum ; iarti asa era Seninatul Domn al tArei Moldovei, Samoderjet (adecl singer stApinitor) i volegator (adecti prietin) tArei Moskicesti. (loan Neculcea).
Purtarea echivoca, a lui Camtemir n'a putut insa continua din doua pricini, mai inttiu din cauza lui Petru
cel mare, care, simtind siretenia Domnului Moldovei,
i-a pus ca o conditie a indeplinirei tractatului incheiat,

intrarea imediata a Moldovenilor in actiune,iar apoi,

si mai ales, din caua ca Dimitric Cantentir s'a gait

a ucide un agrt si niste soldati Turci, despre care auzise ca. an poposit linga Iasi, socotind ca poate yin sa-I
mazileasca, invremece Turcii aceia veneau la Iasi cu.
totul pentru alte interese. Neavind prin urmare incotro,
www.dacoromanica.ro

- 195 la 3 Maiu 1711 Cantemir a Instiintat pe boieri (care

probabil fusese partasi la facerea tractatului, celui atit de favorabil boierilor) si pe tara despre legaturile
sale cu Petru Cel Mare, care si sosi in Iasi In luna
lui Iunie. La 19 ale aceleiasi luni Turcii tree Dunarea. In Julie avu loc la Stanilesti, linga Prut, In tinutul Falciului, lupta Intro Moldoveni uniti cu Rusii de o
parte i Turcii de alta : dupa perderea bataliei decatra Crestini, Cantemir impreuna cu boierii citi se unise

cu dinsul fugira In Rusia, unde petrecura la Harcov

mai Intliu, pima la 1713, apoi la Moscva si la Petersburg.Parasit Incetul cu Incetul de multi din boierii
care fugise Impreuna cu el, si care apoi unul cite unul se Intoarsera in patrie, si legat cu recunostinta reciproca de Imparatul rusesc, pentru care-si partisise tara

si domnia, si prin care fusese scapat de urgia Turcilor

celor Inversunati contra hainului Domn, Dimitrie Can temir se alipi ca totul, el si copiii sai, de familia Imparateasca si de noua sa patrie, se casatori, dupa moartea primei sale sotii, cu o principesa Trubetcoi, imbraca straie europenesti atunci dud tarul schimba cu sila
portul Rusilor, fu consilier Impa'ratesc si in mare favoa-

re la curte, Insoti pe tar In calatoria din Persia de la

1720, .... dar nu uita pans la moarte Moldova si pe
Romini, precum probead numeroasele scrieri din exiliu, In care cu iubire adeseori orbitoare povesteste istoria Rominilor.A murit la 21 August 1723 de o boala
de rarunchi, pe care o capatase In timpul calatoriei din
Persia.Dimitrie Cantemir a fost eel mai invatat Rowww.dacoromanica.ro

- 196

min de- pe timpul situ si s'ar fi putut chiar compaia,

fara rusine, cu invatatii contemporani ai apusului. Istoria i-a fost ocupatia de predilectiel iar operele sale
le-a scris in latineste, in romineste si in ruseste, Limbi

tia foarte multe: vorbea si scria limbele turceasca,

persiand, araba, greaca modernklatina, italiana, ruseasea: intalegea bine limbele greack antica, veche sloveflea si franceza. Era membru al Academiei din Berlin.

Scrierile sale, parte tiparite si parte manuscrise,

sint urmatoarele:

,)'Divanul sau gilceava intaleptului cu

lumea, Iasi, 1698 (38 I a 23).
9) Sistemul sau conditiile rcligiei mahomedane,
in ruseste, Petersburg, 1722.

3) Cartea cintarilor dupa musichia tureeas ca. in romineste, tiparita Moseva Inca de pe timpul autorului (perduta).

a) Historiaincremeutorum atque decrementorum aulae othrnanicae.\ms. 4 vol. fol.

6) Annotationes ad historiae othmanicae librum primum. ms. 266 pag. in fol.

6) Annotationes ad decrementa aulae

othmanicae. ms. 105 pag. fol.

7) Descriptio Moldaviae. ms. unul de 184

pag. fol., altul de 269 pag. in 4.

31 Vita Constantini Cantemirii cognomento senis, Moldaviae principis, auctore

D. Cantemirio,
pag. fol.

principe Moldaviae. ni 179

www.dacoromanica.ro

197

,)

Principis D. Cantemirii variae schedae

et excerpta e autographo descripta. ms.

.

51

foi (De la foaea 1-7 viata lui D. Cantentir i indicarea scrierilor sale. La foaea recto diploma lui Cantemir de membru al Acaderniei berlineze. De la 7-15

E D. Cantenarii principis Moldaviaeschedis

authographis. De la 15-54 Regiones quae ab

Bacu circa littus caspium usque ad Czircossos extendi1ntur).

,o) Istoria Cantacuzinilor si.Brincovenilor, In ruseste, ms. (Opera originals a fost scrish In romineste.
ms. rominesc nu s'a descoperit Inca).
ii)

HronicuL vechimei Romino-Moldo-

Vlahilor. ms. (Opera originaril, care cuprindea istoria Rominilor 'Anti In timpul autorului, a fast scrisa, in
latineste. Autorul Insu,,d a tradus In romineste o jumatate din eade la intliul desdlecat OM la al doile
la an. 1717. Traducerea s'a pastrat, iar scrierea laDna cea complectit s'a perdut Intr'un naufragin pe marea caspid pe vremea calatoriei autorului in Persia).
12) Historia Moldovlahica CO. Ms.

is) Istoria ieroglifica, In romineste, ins. (Opera a fost scrisii de autor la 1704).

14) Compendiolum universae logices in-

stutionis.
15) Ioannis

Baptistae Van Ilelmont physiees

universalis doctrina et christianae fidei

congrua et necessaria philosoyhia, MS.40 (Opera, scrisi de Cantemir Inainte de a se face Domn).
www.dacoromanica.ro

- 198 -

Loca obscura in Catechisi, quae ab

anonym() authore slaveno idiomate edita
flEpECIE OrIENIE

voTpoKwmzintitulataest,dilu-

cidata, auctore principe Demetrio Cantemirio, anno

1720. ms. in 4".

17) Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Tomus primus, quo comprehen-

duntur theologophysices principia sacra,

auctore Demetrio principe Moldavo, cu o scrisoare cAtra profesorul sau, leremia Cacavela. ins. in 4.
(Scrisa in Constantinopole inainte de domnie).
is) Curanus ( ?j. ms.

19) De statu politico aulae othmanicae,

sau, dupa altii,Istoria Mahometanilor din vre-

mea minciunosului prooroc Mahomet pank

la primul imparat al Turciei..ms. (Aceasta scriere latineasea, inceputa la Constantinopole

termi-

nate, la Petersburg in an. 1716, a perit in Marea Caspica, cu ocazia expeditiei din Persia).

,I) Moldaviae nobilitatis genealogia.

(despre care vorbeste Cantenzir la, sfiritul predo-

sloviei Hronicului Romino-Moldo-Vlahilor p.

LXX). Perdut.

21) Monachiarum physica examinatio.ms.

Perdut.

22) Catehismu, in limba persona, din care s'a i

tiparitpe vremea autoruluio coals. ms. Perdut in

naufragiul de pe Marea CaspicA.

www.dacoromanica.ro

199

23) 12 scrisori cAlfa'. Tar, Sinod, secretarul Tarului.

24) 29 scrisori cAtr'a aceia0.
, la Biblioteca Muzeului asiatic din Peters
S'a tradus i tiparit, inglizete de Tindal, Lon-

Nr.

burg.

dra, 1734,frantuzete de Jouquieres, Paris, 1743,

nemteste la Hamburg, 1745,s'a tradus italienqte
(numai partea I, 1300-1672; 2 ms., unul la Bibl.
Muz. as. Petersb , i altul la biblioteca arhivelor minis-

teriului de externe din Moscva) de Antioli Cantemir,

ficiorul principelui Dinzitrie. Dupa editia nemteascA
s'a tradus in romineste si tipArit cu cheltueala Acade-

miei Romine de Rodof, Bucuresti, 1876-78, 2 vol.

Nr. 6, in Bibl. Muz. as. Petersb. si in bibl. arh. min.
ext. Moscva.Nr. 6 ibid.Nr. , in Bib]. Muz. as. Pe-

S'a tradus si tiparit, nernteste la Francfurt i

Leipzig, 177I,ruseste, dupa editia germana, la '1789.
Dup. editia nemteasca s'a tradus si tipArit romineste
in Mantistirea Neamtului (I ed. 1815; II ed. 1825) sub
tersb.

titlul de Sc.risoarea Moldovei, si la Iasi (III ed.)

1851, 'Tub numele de Descrier ea Moldovei, apoi
(IV ed.) la 1868 sub titlul de S cris o ar ea Moldov e i.

Dap& cele dota manuscripte de la Bibl. Muz. as.

Petersb. s'a tradus romineste de Papirt Ilarian si s'a

tiparittextul ]atin qi traducereacu cheltueala Academiei Routine la.BucurWi, 1875'76, 2 vol.Nr. 8 ibid.
S'a tradus si tiparit in ruseste, Moscva, 1783. Dup,

s'a tiparit cu cheltueala Academiei Routine, Bucu0 ibid. Dupa ms. s'a tiparit, la un loc
cu Nr. 8, cu cheltueala Academiei Romine, Bucuresti,
ins.

resti, 1S79. Nr.

1879.Nr. ibid. Dup4 o editie greceasa s'a tradus

in romineste de G. Sion i s'a tiparit cu cheltueala Academiei Romine, Bucuresti, 1878 (la un loc cu Nr. ,).

Nr. it in bibl. arh. min. ext. Moscva. Dupa ma".. s'a

tiptirit de Sduleseu, en cheltueala mitropolitului y eaiamin Costache la Iasi, 1835, 2 vol.Nr. 12 ibid.Nr.
www.dacoromanica.ro

- 200 is ibid. Dupa ms. s'a, tiparit cu cheltueala Academiei

ibid.Nr. is in biRomlne la un loc cu Nr.

blioteca Academiei teologice din lavra S-lui Sergie,

Moscva:Nr. is ibid Nr. 17 ibid.Nr. is in bibl. arh.

min. ext. Moscva.Nr. 29 in Aihiva ministeriului de
externe din Moscva.Nr. 24 in Arhiva, ministeriului
tie externe din Petersburg.

0) Antioh Cantemir. S'a niscut Ia 10 Septembre 1709, fiu al principelui Dimitrie Cantemir i al

Casandrei Cantacuzin ; era prin urmare numai de doi

ani cind a parasit, impreuna cu tatal sau, tara pentru
totdeauna. Cultura literara, pe care mai intiiit a ciipatat-o de la invatatul .san parinte, a complectat-o in
Academia de la Petersburg, infiintatii. de Petru Cel
Mare Ia 1725, precum 1i mai en seamy prin proprii
studii in timpul cit a petrecut in Anglia si in Franta
ca ambasador al imparatiei rusesti : caei la 1732 Antioh Cantemir a lost numit ministru plenipotentiar al
Rusiei la Londra ci apoi, dupa sese ani de petrecere
in Anglia, la 1743 ministru plenipotentiar la Paris, uncle a murit de idropisie de pept la an. 1743 Aprilie
11. N'a cunoscut pe Romini si a lucrat toata viata numai pentru patria sa ttdoptiva2 Rusia, eareia, in afara
de servieiile publice pe care i le-a adus, a fault marele
bine ca prin scrierile sale, toate in ruseste, a contri-

buit printre cei dintiiti la inceperea literaturei ruse

artistice ; caci, desi ca cuprins operele lui Antioh Can-

temir sint productul unei inteligente omin*i, ca limwww.dacoromanica.ro

201

bit ele au facut inceputulmai ales in poezia cultivate

unei literaturi scrisii in limba ruseasca.
Serie Ole sale, toate ms., slut urmatoarele:
1) Simfonia psalmilor (?).

2) 0 colectie de poezii (8 satire, 4 ode, 2 epistole, 6 fabule si 9 epigrame) dedicate impAratesei Rusiei Elisabeta.

2) 0 epopee, numita Petr eid a, in onoarea lui

Petru Cel Mare, ramasti nesfirsita.
4) Un tractat de Algebra.
6) Reflexii asupra prosodiei.
6) Cintece, care se dna i astazi in Rusia.
7) Despre pluralitatea lumelor, traducere cu note
din FontenellP.
2) Istoria lui Just/nag, traduc.
o) Epistolele lui Roratius, traduse in versuri nerimate (Cea dintiiu scriere ruseasc4 in versuri albe).
is) Odele lui Anacreon, traduse in versuri neri-

mate.

,i) Cornelii Nepotis Op era, traducere.

12) Tabloul lui Cebes (?), traducere.
is) Scrisori persane, traducere din Montesquieu.
i,) Morala lui Epictet, traducere.
,5)

Dialogurile asupra luminei ale lui Algarotti

(Neapoli, 1739), traducere. din italieneste.

16) Traducerea in italieneste a operei tatalui satz,

Historiaincrementorum atque decrementoruin aulae otlimanicae (cf. 47 b 2 4 ohs.)

www.dacoromanica.ro

- 202

Nr.
s'a tradus in romineste si s'a tiphrit de
Constantin Negruzzi i Alexandra Donici, Iasi, 1844,
Q

a doua editie la Bucuresti, 1873, In Scrier i l e lui

Constantin Negruzzi, vol. II, p. 159 sqq.

y) Acsenti Uricariul. ,Neculaiu Costin lash mai

multe fragmente spre urmarea cronicei sale. Aceste Ie
intrebuintit Acsenti Uricariul la croniea De a do u a

domnie a lui Neculaiu Altxandru Mavrocordat Voevod. in Moldova (43 II a

1).

Despre

.Acsenti Uricariul tim numai ca era casnic al lui Ne,

culaiu Costin si uricariu al logofetiei celei magi, adech
prescriitor al actelor domnesti. Mai toate hrisoavele
de la inceputul secolului al XVIII sint scrise de dinsul."
Cogaln. in Prefata ed. I a Cronicelor Moldovei.
a) loan Canta. SpataruL loan Canta, contemporan epocei despre care sale, este autorul cronicei L e -

topisttul threi Moldo-vei dela a doua si phn la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat Voevod (43 II a 2).
z) .Enache Cogeilniceanu. S'a nascut Ia 10 Octombre 1730. La 1746 a intrat in slujba domnuiui
Moldovei, Ioan .Mavrocordat, ca. copil de cash, post in
care a riimas sub domniile urmatoare pang la domnia

lui Constantin Racovith (1749-1753), cind a fost nu

mit comis al treile. Sub acest clomp, in diversele lui
domnii din Moldova si Muntenia (1753 1757), a servit apoi ca comis al doile, vatav de copii, vatav de
aprozi. De la 1757-1774 a petrecut Ia Constantino
pole pelinga exilatul domn Constantin Racovith, in care

www.dacoromanica.ro

- 203 vreme a scris fi cronica sa. La 1774 se intoarse In

Moldova cu noul Domn, Grigorie Ghica, .care-1 numi
medelnicer. La 1782 fu numit stolnic si apoi se retrase la satul Ripe le, mosia sa, din judetul FAlciului,
unde trai pan5, la sfirsitul vietei, care avu loc la 1795.

A scris Letopiset,u1 tit yei Moldovei de la, dom-

nia intliu sipana is a patra domnie a lui

Constantin Mavrocordat Voevod; Stihuri asupra Domnului Grigorie Ghica Voevod al
ta'rei Moldovei; Stihuri asupra lui Mano lache Bogdan ye! vornic si a lui Ion Cuza biv
vet spatar (43 II a 3).
Z;) Mitropolitta Jacob Stamate. NAscut la an. 1748
in Transilvania, fiu de porcar. La 17 ani s'a calugarit la Man5stirea Nearntului. Protosinghel al mitropoliei

de la 1774-1784. La 1784 episcop al Husului. Mitropolit al Moldovei de Ia 1791 phn5, la moarte, 21 Martie 1803. Insemnat prin directia, rornineasdi ce s'a silit s5, dea scoalei domnesti din Iasi, cea care de Ia
Yasile Lupu pan la 1821 a fost mai numai o scoalo,
greceasdi sustinutit en banii Rominilor, prin conStiinta

ce a avutel unul dintre cei.dintliudespre desartkciunea pedanticelor studii din acea scoald, si prin inau-

gurarea publicatiei de earti scolastice in limba romineasca, In Wile de dincoace de Carpati (cf. Amfilohie

A scris Bucvariu sau incepere de inviititturit celor ce vor sa invet,e carte cu ,clove slovenesti, Iasi, Intre 1791 si 1803

_Hotininl, 47 b i).

(43 1 c 4)-

www.dacoromanica.ro

- 204 r, .4yilatic Holinial. Ca episcop al Hotinuluiil

gasim pomenit intiiasi data la anul 1782 Decembre J,
in actele publice. A trait mai mult la manastirea Zagavia, linga Hindu, unde era si egumen. Era un barbat erudit. Isi Meuse studiile In Italia si in Polowia:
teologia, limbile elena, slavona, Latina gi italiana ii
erau adinc cunoscute; el era Inca geometru gi invatat
in stiintele matematice; pelinga aceste era un filolog
distlls." As fost mina dreapta a mitropolitului Jacob
Stanzaic in scopul de infiintare a unei instructii In Ernba romineasca, pe care-1 urmarea acesta.
Scrierile sale, toate didactice, unele tiparite si altele manustrise,sint urmatoarele:

,) Gramatica teologhiceasca sc-oasa in

limba moldoveneasca de pe bogosloviea lui
Fiction, arhiepiscopuldeAloscva, si de pe alte

ctirti bisericesti, pentru invatatura preotilorsi a tuturor de obstepravoslavnici crestini..,. Iasi, 1795 (43 I a ,b).
2) Element& aritmetice aratate firesti
.... Iasi, 1795 (43 I b 9).
8) De obste gheografie pe limba moldoveneasca scrisa de pe geografia lui Butler
(Claude Battier), dupa orindueala care acum
.mai pre urma s'au asezat in Academia de la

Paris.... Iasi, 1795 (43 I c 17).

Intean stop util elevilor sal episcopul Anzfilohie

pune la sfirsitul.geografiei sale: a') Otabla pentru nuwww.dacoromanica.ro

- 205 mkul ariipesc rare se Intrebuinteazrt acum, impreunrt

cu numgyul moldovinesc, acted,' cu numarul exprimat
prin litere chirilice, Ora la un milion de milioane ; b1)
insemnare de Domnii Moldovei, la ce ani au fost
si citi ani an domnit fiecare, incepind de la Dragon
oevod, adech de la 1352, si pAnd la 1795, data tiphrirei cartei, cind domnea Alexandra Calimah ; i in sfircit c') Amfilohie adaugrt atilt geografia sa. o notitrt
specialA pent u orasul Iasi, pe care a scos-or adeca a
.tradus-o, cum insusi ni spune, din Geografia scrisa, in
limba german'a i tipgrith fn orasul Tirnovei din Ungaria la an. 1704 de Francisc Sfmideg (Schmiedieg) geograful.
4) Aim-d. 7.2t. "Ep-1.2 (Cuvinte

ms. Uncle

ti fapte). pe la 1752.

Cuprindea Istoria Moldovei.

-t))

illitropolitul Veniamin, Costache. Niiscut 1768,

mort 1846. De dourt on mitropolit al Moldovei, mai

intiiu de la 1803-1806 i apoi de la 1812-1842,

dupace mai intiiu fusese episcop de Husi (1792-1796)
i de Roman (1796-1803), A murit la manAstirea Slatina, exilat de Vodit Mihail Sturza. El a Infiintat seminarul de la Socola (Seminarul Veniamin) la 1803, care

a functionat in astlinpuri Omit la domnia lui Mihail

Sturza (1834), cind a Inceput a functiona regulat, cu
profesori mai multi i cu inv4taturi mai multe. Insemnat, ca i mitropolitul Jacob Stamate, prin dorinta i
stliruintele. sale de a Infiinta scoale rominesti, dar, mai
fericit decit acela, a reusit sa Infiinteze chiar una, cuwww.dacoromanica.ro

- 206 rat romineasca ti cu totul diferita de coala cea greaca

domneasca, anume seminarul de la Socola, in mijlocul inflorirei elenizmului in tara Moldovei, i a fost astfel, pentru
Rominia de dincoace de Milcov, inauguratorul coalelor

nationale, dupacum George Lazar a fost a1 celor din

Muntenia. Om blind, caritabil i iubitor de patrie precum n'a mai fost altul, trecea, intocmai ca i mitropolitul Dosoteitc, de stint, precum ma'rturisesc contemporanii, dintre care mai traesc tuca, multi. Pe ling, aceste
neobosit traducator i tiparitor de carti bisericeti in
limba romineasca : la Iasi, in tipografia mitropoliei, i

la Manastirea Neamtului, unde tipografia a fost Infiin-

tata de dinsul la anul 1809, s'au tiparit, la inceputul

secolului nostru, mai multe carti bisericeti decit in tot
restul Orel, i in Moldova, chiar pans astazi, cartile pe

care se cetete slujba sint in mare parte cele tiparite

pe vremea lui Veniamin Costache.
Scrierile sale, toate traduceri, parte tiparite i
parte manuscrise, sint urmatoarele :
i) Explicarea celor epte taine, Iai, 1807.
2) Chiriacodromion, Man. Neamtului, 1811.

2) Octoihul, Iasi, 1814.

4) Explicarea dogmelor credintei, Man. Neamtului,
1816.

5) Ciaslov, Iai, 1817.

4) Noua cintari dine psaltire, Manast. Neamtului,
1818.

,) Leturghia, Iai, 1818.

,) Apostolul,
Iai, 1819.
www.dacoromanica.ro

- 207 ,) Istoria scripturei vechiului testament, 3 vol.

Iasi, 1824.
2) Istoria noului testament, Iasi, 1736.
Funia Intreita sau tratatie despre existenta lui
Dumnezeu, Iasi, 1831.
,) Leturghiile sfintilor Joan, Grigorie i Vasilie,
Iasi, 1834.
13) Predice, Iasi, 1837.
14) Hronograf sau numerare de ani, Man. Neamtului, 1837.
15) Teologia lui Fiction, Iasi, 1839.
16) Istoria bisericeasca, 4 vol. Iasi, 1841-1843.
17) Piatra scandelei sau istoria schismei, Iasi,
1844.

18) Pravila cea mare sau Pidalionul, ?, 1844.

19) Indeletnicire despre buna murire, Iasi, 1845.
22) Tilcuirea psaltirei, Iasi, 1850-1862.
2i) Indeletnicirea iubitoare de Dumnezeu, ?, pe la

1813-1816.
22) Antologia cartilor bisericesti, In versuri, ?, pe
la 1822-1828
23) Indianul si filosoful, ?, pe la 1822-1828.
24 Meditatiile S-lui Augustin, ?, pe la 1822-1828.
25) Predice, ?, pe la 1822-1828.
26) Carticele de rugaciuni si invataturi, ?, pe la
1822-1828.
27) Brosuri (asupra datoriei preotilor), ?, pe la
1822-1828.
www.dacoromanica.ro

- 208 94) Analele istoriei bisericqti din "primul veac al

crestinismului, ms.

) Tractatul patriarhului Nectarie asupra papismului, ms.

33) Omiliile S-lui loan llrisostomul, in tilcuirea
ce face la faptele apostolilor si la epistolele S-lui Pa-

re!, ms.

,) Tilc.uirea Apostolului de

Nicodinz

Aghiori-

tad, ms.

) Tilcuirea Psaltirei, de acelasi,

1118.

33) Din cuvintele lui Conti lie, ierochiricul bisericei maxi, ms.

Ms. la biblioteca -Seminarului Socola.

t) Alexandra Be ldiman. Vornicul Alexandra Bel-

diman a trait pe la 1821. A scris.

,) Mo art ea lui Av el, traducere din limba frauI d i7).
2) Numa Pompiliti, roman de .Florian, traducere,

ceza, Buda,
.

1820 (43

I d 34).
3) Tragodia ltti Orest, Buda, 1820

Buda, 1820 (43

(43 I d)

4) Tragodia sau, mai bine a zice, Jalni-

ca Moldovei intimplare dupa razvratirea

Grecilor, 18 21. In versuri. Tiparita dupa moartea
autorului Iasi,

1861,

II ed. In Mk. Cowan.

I, a top.

ed. II t. III.
Ca anexe ale acestei scrieri (tiparite tot acolo)

slut: a') Talmacirea caimelei lui Vogoride ce

www.dacoromanica.ro

209 - _

stria la Silistra,

Si 1)1) Jurnalul mergerei

boierilor deputati in Tarigrad, 1822.

5) Milostivirea lui Titus, traducere, ms. Unde ?

x) Costache Conache. Nascut 14 Oetombre 1777.

A invatat in -scoala greceasch de la Iasi si la profesori

particulari. Din veche familia boiereascd. Mare logofitit.
Era om invatat: cunostea bine limbile greaca, franceza,
si tureeasch, apoi literatura franceza, mai ales cea filoso-

flea din veac. XVIII; inginer si jurisconsult. Mort la 4

Februarie 1849. Celebru poet. A scris:

Poezii, alca'tuiri si talmdeiri, publicate in

fntiia editie, dupd, moartea autorului, la Iasi, 1856,

si in a doua editie la Iasi, 1888..

8) George Asachi. Nascut la Herta anul 1788,
mort anul 1871. A invatat atit pe socoteala lui cit si pe
cea a mitropolitului Veniamin Costache la mai multe
scoale straine, la Lemberg, la Viena si la Roma, la care
a capatat cunostinte enciclopedice in filosofie, in matematice tsi in istorie. Dupa intoarcerea sa in tali la
.1812, Asachi a jucat pAnd la sfirsitul domniei lui Mihail Sturza (1848) un rol preponderant in literatura Moldovei si in dezvoltarea seoalelor nationale. In ce pri-

veste punctul din urma, apoi numai putin drept decit

Veniamin Costache are G. Asachi de a A considerat
ca ace] care a inaugurat seoalele rominesti in Moldova,
caci dad, mitropolitul Veniamin a infiintat seminarul
de la Socola la 1803, Asachi, cu cinci ani mai inainte

de Lazar (1813), a deschis un curs de inginerie in

www.dacoromanica.ro

14

- 210 limba roming in insa.si scoala greceasc5, de, la Iasi, curs

care se poate socoti ca simburele cel dintiiu de undo

au exit rind pe rind scoala romina a lui Joan Sandu
Sturza (1828) si Academia MihaileanA (1834); iar dud
s'au infiintat scoalele prefazute in Regulamentul Organic, Asachi a fost referendar al Eforiei acestor scoale
in tot timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1848)
i ca referendar a fost conducatorul for cel mai principal. Ca scriitor, a fost neobosit in tot cursul lungei
sale viete i activitatea lui literara s'a intins asupra
istoriei, stiintei si a poeziei. Remarcabil barbat, de in
care lush,' contrariu de ceea ce s'a intimplat cu altii
s'au luat in considerare mai mult defectele.
Scrierile sale sint:

1.) Albina romineasca, ziar, IaSi, 18291850, continuata de

2) Gazeta de Moldova, Iasi, 1850-1859,

si de

a) Patria, ziar, Iasi, 1859-1860.

4) Istoria Rusiei, dupa loan Caidanov, 2 vol.
Iasi, 1832-1833.

5) Harpa romink Iasi, 1832.

6) Aritmetica, Iasi, _1836.

/) Algebra, Iasi, 1837.

8) Geometria, Iasi, 1838.
9) Poezii, Iasi, 1836; II ed. ibid. 1854.
1) Lap e ir u s, drama cu cintece prelucrata (WO.
a lui Kotzebue, Iasi, 1837.

www.dacoromanica.ro

- 211 -

) Privigherea ostasului Moldovei,versuri, Iasi, 1837. La sfirsit muzica de doamna Asachi.

12) Norma, tagedie lirica de F. Romani,

Iasi, 18738.
19) Emisferul pamintului i sistema soarelui, Iasi,
1838.

74) Fiul perdut, drama, Iasi, 1839.

16) Pedagogul, comedie, Iasi, 1839.

16) I co ana lumei, revista, Iasi, 1840-1841.

17) Spicuitorul, ziar, Iasi, 1841-1842.

is) Lexicon de conversatie, Iasi, 1842.
19 Tabloul sinoptic al istoriei Moldovei, Iasi, 1842.

2.) Diferite raporturi gi discursuri in chestii scolare, Iasi, 1823-1842.

21) Fabule versuite, Iasi, 1844; II ed. ib.
1862.

22) Lupta Moldovenilor cu cavalerii Crucieri,

1845.

,23) Arhiva Albinei Rominesti, ziar,

Iasi,

18.44-1846, 2 vOl.

24) P astorita Carpatilor, idila, Iasi, 1850.

251 Tigani i., idila cu cintece, Iasi, 1856.
26) El ena Dragb s, drama originals, Iasi, 1863.
27) P etru Rar e s, drama originals, Iasi, 1863.

28) Turn ul lui Butu, drama, originals, Iasi,

1863.

h i t, a, melodrama originals, Iasi, 1863.

30) Poezii, Iasi, 1863.
29) V o

www.dacoromanica.ro

- 212 31)

lo in Maschera, opera in 3 acte, Iasi, 1864.

32) Nuvele istorice ale Rominiei, Iasi, 1867.

33) Calendare, pe fiecare an de la 1840-1867.

c) In Muntenia.
ot) Mitropolitul Daniel (1720-1732). A tradus si
tiparit carti religioase.
i) Damaschin, episcop de Buzeu (1703), de Rimnic (1710-1726), om invatat, carele cunostea limbile
elena, latina si slavona ; a lucrat poate mai mult si mai
bine decit oricare altul la traducerea i tiparirea cartilor eclesiastice in limba romina. Urmasii lui de la Rim nic, Inochentie (1726) si Climent (1735-1748) au tiparit mereu operele sale postume."
?) Mitropolitul Grigorie I (dupa A. Odobescu, II
dupa ep. Melhisedec), 1760-1787. Acest barbat, de natiune romina, foarte erudit i profund cunoscator de
limba elena, si cu o viata cuvioasa i plina de rivna
pentru ridicarea bisericei nationale, era ca un centru
impi-ejural caruia se aduna toata inteligenta profand si
Visericeasca. Mitropolia era o scoala, de cuviosie si de
invatatura ; el Linea pelinga, sine dascali, oameni invatati adunati de prin diferite locuri i ucenici de asemene invatati si doritori a se invata. Intre ucenicii
mitropolitului Grigorie vom insemna pe Coma episcopul de Buzeu si mai a.poi Mitropolit, pe Chesarie i pe
Filaret, episcopii de Rimnic. Ucenicii mitropolitului
Grigorie, sub conducerea lui si impreunk cu dinsul,
traduceau din elineste cacti bisericesti de tot feliul,
care nu erau Inca traduse in romineste, saii revizueau
www.dacoromanica.ro

- 213

pe cele aiterioare, si le tipareau in tipografia mitropoliei sau a Rimnicului, on a Buzaului. Vom cita uncle din
cartile tiparite si corese de mitropolitul Grigorie :
,) Evangheliea, 1760.
2) Triodul, 1761.
3) Apostolul, In-vataturi pentru ispovedanie, 1764.
4) Cazania, Cuvintele S-Iui Simeon Tesalonicul,
1765.

8) Mineiu, 1766.
6 ) Psaltire, 1767.
7) Penticostariu, Triod, 1768.
,) Liturghie, Penticostaa;iu, 1780.

,) Minee, Rimnic, 1776-1780, 12 volume.

Cea mai insemnata lucrare a lui Grigorie mitropolitul. Nutt atunci erau traduse, tot in veacul XVIII,
numai serviciile sarbatorilor anuale, intiiu romineste
amestecat cu slavoneste, apoi numai ,ronaineste. Ele
compuneau dou'd cacti mari sub numire de Antologiu,
sau flori alese, si slut panii asta,zi in intiebuintare pe
la multe biserici, mai cu seams pe la bisericile de Ora,
unde nu se face serviciul divin in toate zilele, ci numai Duminicele si sarbatorile. In cele* 12 Minee, traduse de mitropolitul Grigorie cu ucenicii lui, se cuprind, pelingd serviciile shrbatorilor, si cele ale sfintilor
din toate zilele anului. Ele cuprind imnurile si cetirile de Vecernie, de la Utrenie i Liturghie, precum si

Sinaxarele sau prescurtari din biografiile sfintilor.Aceasta a fost o lucrare colosala, ce formeaza, 12 volumuri mari in folio, si s'au tipArit toate..... de episcopii
Chesarie si Filaret, care insisi au fost ucenici si favoriti ai mitropolitului Grigorie."
www.dacoromanica.ro

- 214 a) Chesarie, _episcop de Rimnic (1773-1780). Traducator i tiparitor de carti religioase. Despre el spune

F. J. Sulzer, Gesch. des. transalp. Dac. III, 36:

Cu toate aceste trebue s exceptez (in ce prive.0e neingrijirea de a predica in biserici) bisericile episcopilor,
care au putin mai in ingrijire cultura sufleteasca. i
din timp in timp le ajuta cu cite un indemn spiritual ;
precum episcopul de pe- atunci (de pe cind era Sulzer
in Muntenia) al Rimnicului, Caesarius, un demn prelat
atit prin aerul i afabilitatea sa cit ssf printr'o Indestulatoare eulturA in literatura francezil i greaca, a tinut
in prezenta mea un disc'urs in limba greceascA, din care
putea presupune cineva in de ajuns naturala sa predis-

punere pentru a deveni un distins orator."

Ey Filaret, arhimandrit al mitropoliei din Bucureti sub mitropolitul Grigorie I (1760-1787), episcop
de Rimnic (1780-1792), mitropolit al Ungrovlahiei
(1792-1794). TraducAtor i tiparitor de chrti religioase. Amicul banului lencichitd "Vdecireseu, a fost un om
instruit, intalept i iubitor de neamul rominesc, cAruia
numitul scriitor ii aduce cazutele laude in precuvintarea gramaticei sale, tipb,rita in episcopia de Rimnic
in anul 1787." A scris intre altele :
,) Precuvintarile de la Mineele (vezi Mitropolitul

Grigorie I, mai sus) de pe lunile AprilieSeptembrie

(Precuvintarile de la Mineele de pe lunile Octombre
Aprilie exclus. au fost scrise de ep. Chesarie; vezi
mai sus).
2) Cazania, Rimnic, 1781,

www.dacoromanica.ro

- 215
3) Molitvenicul, ib. 1782.
4) Cuvintele S-lui Teodor Studitul, ib. 1784..
6) Catavasieriul, ib. 1784.

6) Psaltirea, ib. 1784.

,) Cazania, ib. 1784.
8) Evanghelia, ib. 1784,
0) Penticostariul, ib. 1785.

,) Triodul, ib. 1786.

,,) Liturghia, ib. 1787.
,,) Slujba S-lui Stilian, ib. 1787.
r,) loszf, Intiiul episcop de Argec (1793-1820).

Traduator i tiparitor de child religioase.

r,) Mitropolitul Grigorie II (dup6, A. Odobescu, aI
IV (i) dupA, ep. Melhisedee), 1823-1834. Tradudtor

i tiparitor -de dill religioase, care au aparut la Bucureti i la Manastirea Neamtului intre anii 18011832,

i9) La scriitorii de cacti religioase se poate adhogimacarca n'a fost Romin de natereAntim Ivireanul, din Caucazia, venit in Bucureti la anul 1690
ca tipograf. Om invatat, cunotea limbile georgiana,

greaca, turd, arabh, slavonk romIna. La an. 1705 episcop de Rimnic, unde a Infiintat tipografia. La anul
1709 mitropolit al Ungrovlahiei. La 1716 a fost scos
din scaun de Neculaiu Mavrocordat, dat In judecat5, i
degradat de patriarhie, si apoi exilat, ca mire-an, pe
viatA, la muntele Sinai. Pe drum a fost ucis de Turd pe
malul Maritei. A tradus i tiparit carti religioase, Apoi

a scris Pr edice facute pe la praznice mari,puwww.dacoromanica.ro

21

blicate dupa o copie de la 1781 cu cheltueala ministeriului cultelor, Bucuresti, 1886; alta editie, D i d a -

hiile tinute in Mitropolia din Bucuresti,

publicate dupa ms. original de Constantin Erbiceanu,

Bucuresti, 1888.
.) Ienache Vdcdrescu. Banul lencichifet Veiceirescu,
din vechiu neam boieresc, s'a natscut pe la 1740. ,,Educatia lui fu de la inceput prea lngrijita : Neofit eel
batrin, Caysocalivitul (profesor la scoala greceasca din

Bucuresti Intre anii 1768 si 1780) II initia la tezaurele limbei, retoricei si istoriei elene; un german, anume Weber, ii explica regulele limbei latine; alai profesori 11 Invatara, italieneste, frantuzeste, si hogii turci 11
familiarizara cu limba si literatura otomana, pe care le
cunostea foarte bine." Ca'maras sub Scirlat Ghica Voda,,
an. 1760. Dupa uciderea tatalui sau, Stefan Vacarescu,
decatra Constantin Racovita (1763) el fugi la Constantinopole, unde a petrecut pang la an. 1767, chid a fost
chemat de Alexandru Ghica in Cara si numit mare vistiernic. De la sfirsitul anului 1769, sub domnia lui Gri-

gorie Ghica (1768-1769), cind Rusii au ocupat Muntenia, pans la 1774, cind au parasit-o tncheind cu Tuxcii tractatul de la Cuciuc-Cainargi, a petrecut pe la
Brasov si Thin Turcia, exilat de Mina, voie, ca unul ce
era cu putina Incredere In puterea i fagaduintele Pailor. Sub domnia lui Alexandra Ipsilanti (1774-1781)
el a servit ca mare vistiernic, apoi ca spatar de la
anul 1778-1781. Caimacam in anul 1781, clad a fost
mazilit Alexandru Ipsilanti. Mare Spatar sub domnia
www.dacoromanica.ro

- 217 lui Neculaiu Caragea (1781-1783), care i-a i dat pe

una din fiicele sale in chsatorie la an. 1783. Mare vistiernic sub Mihail Sutu (1783-1786). Vornic mare sub
Neculaiu Mavrogheni, de la 1786-1788, and a inceput
razboiul intre Turcia de o parte i Rusia aliata cu
Austria de alts parte, i cind de buns voe lui s'a exilat la Nicopole, pentruca nu putea suferi persoana i
domnia pomenitului principe. Prin pirele acestuia Vacarescu a fost trimes surgun de catra vezir la insula
Rodos, unde a stat doi ani, pana la an. 1791. Cind s'a
sfirit razboiul si Voda Mavrogheni a pent (1791), Vacarescu s'a intors din exiliu i, Onacind a venit in
scaun Mihail Sutu (1791-1792) a fost functionarul
principal al Turcilor in tail. Sub domnia lui Alexandra Moruz cea dintiiu (1792-1796) a trait retras din
slujbele publice i in dumanie eu Voda. A murit intre anii 1796 i 1799.In viata public5, in diferitele
inalte functii pe care le-a avut mai fara intrerupere,
lenache Vciceiresca a aratat o admirabila pricepere in
afaceri i mult tact diplomatic, precum o probeaza in
de ajuns intre altele dep]ina sa reu0t6, in misiunea la
curtea lui Josef II, cu care l'a insarcinat Domnul Alexandru Ipsilanti la 1781, cind cei doi fii ai Domnului, inflacarati de liberalismu, au parasit tara fara voea parin-

telui for i au fugit peste munti in Transilvania : dupft

patru luni de ospitalitate in statele sale, imparatul a
trimes, conform fagaduintei verbale date lui Ienache
Yclairescu, pe ambii principi la Constantinopole.In
viata private era iubitor de sgomotoase qi destrabklate
www.dacoromanica.ro

- 218 petreceri.Nota principal' a caracterului sau a fost iubirea de patrie. Celebru poet, macarca poezii n'a scris
multe.

Scrierile sale, unele tiparite, altele manuscrise sint:

1) Observatii sau bagari de seam& asu-

pra regulelor

orinduielelor gramaticei

r o m Ines ti, I ed. Rimnic 1787, II ed. Viena 1787

(43 I c [4).

Istoria A prea puternicilor imparati

otomani, adunata si alcatuit'a pe scurt de
.

lenache Vciecirescu, Inc epinduse in vremea

prea luminatului imparat sultan Abdul Hamid I (1788).... i s'a savirsit in zilele prea
puternicului imparat sultan Selim III,
(1794). ms.

be la Mahomet, fundatorul islamismului, 'Ana la

1792. Cu istoria Turcilor de la 1740 pa'na la 1792 amestecata povestirea propriei sale viete.
2) Poe zii.

La sfirsitul gramaticei sale lenache Vdcdrescu a

adaugit un scurt tractat de prosodie, in care a publicat citeva din poeziile sale ca modele. Multe Iris' din
poeziile acestui scriitor, impreuna cu poeziile ficiorilor
sai Alecu i Neculaiu, i cu unele din ale nepotului
sau de fiu, lancueaci toti Veiceireftii, au fost poeti
se pastreaza,

inedite, in manuscriptele scriito-

lor Vac ar e 0, a caror lista o dam aici:

,,a1) Ms.

gramaticei; b1) 0 cartulie mica legata cu rosf in care

se cuprind poezii de ale lui Alecu Veiceireseu, atit in
www.dacoromanica.ro

- 219 limba romina, cit si in cea greats, insotite de precuvintari de Neculaiu Vdcdrescu,pe o coals deosebita o
scrisoare originals a lui Neculaiu Vaccirescu catra nepotul sau Iancu Vdcdrescu; c') 0 carticica legata cu
ros, cuprizind copia dupa Brit anni eus tradus in versuri de lancu Vdcdrescu, exemplar care a servit pentru editia de la 1860; d') Optsprezece caete, cusute,
cuprinzind copii dupa poeziile tuturor poetilor Vaalrefti, i 'anume, al) o mica adunare de cite s'au putut
gasi din poeziile banului lenache Vciccirescu,pi) o
mica adunare, idem, de poeziile clucerului Alecu Vdcdrescu,yi) o mica adunare, idem, de poeziile vornicului NeculaiuVdcdrescu,V) poezii ale marelui logofat
lancu Vciccirescu,E1) r,', r,',
ti, idem,xl, A', p),
a', V, ol, r, p', a', alte noun caete cuprinzind o copie
mai veche de poeziile lui lancu Vdccirescu cu corecturi de propria mina a acestuia."
Nr. s'a publicat de Papiu llarian an T e z. d.
m o n. i s t. II, 245 sqq.Ms. Vacarestilor la Biblioteca
Academiei Romine.

x) Alecu Vdccirescu. Cluceriul Alecu Vcicdrescu

a fost fiul cel mai mare al lui Ienache Vaccirescu. Mort

pe la 1795. Remarcabil poet. Poeziile sale s'au publicat la Bucuresti, 1796 (43 1 d lc. cf. si supra, observ.).
Neculaiu Vdcdrescu. V ornicul Neculaiu Vcicdrescu a fost fiul mai mic al lui lenache Vciccirescu. Poet.
(cf. supra, observ.).
p.) loan Vciccirescu. Marele logofat lancu Vaal rescu a fost fiul lui Alecu V adrenal. Celebru poet,

care a inceput a scrie inainte de 1821, dar ale carui

compuneri s'au tiparit numai dupa acest an. A scris
www.dacoromanica.ro

- 220 -

i) Colectie din poeziile D-lui marelui

log o f5,t Ianeu

Veieciresca,

Bucureti, 1830, II ed.

ibid. 1848.
3) Napoleon la Schiinbrunn i S-1,a Elena, drama,
Bucureti, 1847.

3) Din operele lui RacineBritannicus, tragedie in cinci acte, tradusa de I. Viiecireseu (1829),

Bucure0, 1861.
v) Zilot .Rominul. Zilot .Rominul este un pseudonim. Numele adevarat al antorului a fost ,,51tefan Moru.

Nascut pe la 1780, mort dupa 1850. Om de casa cluceriului Stefan Conduratu. Din neam de boieri, functionari i clerici. A scris :

Istoria tarei muntenesti de la 1796-1821.

2) A treia domnie a lui Alexandru Voda Sutul.
8) Istoria Zaverei (de la 1821).
) Descoperirea, tragedie alegorica.
5) Vn caet de poezii politice.
8) Istoria revolutiei de la 1848.
Toate scrierile lui Zilot Bonanza, lasate de autor in ms., sint insemnate sub 43 II 12.

'(;) Paris Momuleanu. N'ascut pe la 1794, mort pe

la 1837. De la Slatina. Om de casa Filipetilor. Cunoscut poet. A scris :
I) Culegere de poezii, Bucureti, 1817 (43 I d

); II ed. ibid. 1837.

www.dacoromanica.ro

221

2) Caracterele barbatilor si muierilor; in versuri,

Bucuresti, 1825.
8) Plingerea si tinguirea Valahiei asupra nemultamirei strainilor ce an darapanat-o, in versuri,- Buda,
1825. (?)

d) Scriitori Macedoneni:
a) Teodor Anastasiu Cavaliote. Profesor si preot
in Moshopole. A scris:
Ilponcr..s.tpcx, Venetia, 1770 (43 I c 6).

Daniel. Profesor si preot in Moshopole. A scris:

1. 1802 (43 I C 25).
) Bola (`P6Zta, `136.)a). A scris:

Ecaywyty.'r, AtBaczaXict: s.

,)

'E';;F:rcia.stc

wspi Twv `Po.y.ochov

IrAcizcov Ccot =Tomo:Saw

(J.6vo.r)

Icepi c iv "avovai;o

Co-rtrpctv TOU AccvoUPEwc (de)

P6 Z, Viena, 1807 (a doua ed. In traducere romineasa

de Sergiu Iclagiade, Craiova, 1867).
2)

Tizvyl rrc Pcin..avtxr5 ivaryv6crecoq p.e )zatvtx.ac ipcip.-

1.1.cn.cx (de) N4r, Buda, 1809 (43 I c

30).

'8) Mihail Boiagi. A scris:

Romanische oder mace donovlachische,

Spra chlehre, Viena, 1813 (43 I c 88).

Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilor din

acest capitol sint : loan Bob (N o ti ti a autobio gr a-

phica exmi. quondam Ioannis Bobb episcopi gr.

cat h. Fogarasiensi s, in Calendar pe 1803 Sibiu, si
in

7'.

Cipariu, Acta et fragmenta, Blas, 1855

p. 21 sqq.Sam. Klein, loan Bob, al optule episcop

unit, dup, Petru Maior, In Cip. A c. e t Fr. p. 132
www.dacoromanica.ro

- 222 sqq.); Samuel Klein (I. Bianu, Viata i activita-

tea lui Maniu Samuel Micul, alias Klein de

Sad, in An. A c. rom. t. IX, ser. I, p. 79 sqq. Izvoarele acolo); George qincai (Papiu Ilarian, Biografia lui G.
qincai, in An. A c. r o m. ser. I t. II. Izvoarele acolo) ; Petru

Major (Atanasie Marian Marienescu, V late, i opere-

le lui Petru Maio r, in An. A c. rom. ser. II, t. VII,

sect. 11 p. 32 sqq. Izvoarele acolo); .Budai Deleanu
(Cip. Princ. d. limb. p: 322 i
Papiu Varian,

Relatiune asupra manuscriptelor lui Budai

Deleanu in An. A e. rom. ser. I t. HI p. 105); D. Tich,indealu (Eliade Beidulescu, in prefata editiei Fabit-

lelor de la 1838.V. A. Ureche, Despre fabule

in genere i in special despre Tichindealu, in
Ateneul romin, ziar, Iai 1861, Maiu i Iuniu, i

in Buletinul instructiei publice, Bucureti,

Martie 1866.G. Missail, Oamenii mari ai Romi-

nilor, in Tr. 13 Iuliu 1869); Paul Iorgovici (G. Missail, 0 am. mar.. a. Rom. in Tr. 13 Iuliu 1869. IzVoarele acolo) ; Molnar (Cip. Princ. d. limb. p. 307.
---.Nee.Densueamt,Revolutiunea lui Horea, Bu-

cureti, 1884 p. 268 sqq.); Korosi (Cip. Princ. d.

lim b. p. 317); G. LaMr (P. Poenariu, George Lazar

i coala romina, in An. Ac. rom. ser. I, t. IV,

p. 111 sqq.); Vasile Aaron ( Pumnul, Leptur. III,

382 1 383); Thmitrie Cantemir (Viata lui Dimitrie Can-

temir in Principis D. Cantemirii variae sehedae et excerpt a [47 bap] i in prefata operei
Historia incrementorum atque decrementorum a u l a e othmanicae [47 b a 4), prefata, atribu-

ita lui insui Antioh Cantemir, ficiorul autorului. Cronicele lui Neculaiu Costin i _Loan Neculcea.Datele
bibliografice sint scoase din lista operelor lui Cantemir
facuta, cunoscuta in cele doua, biografii ale autorului dela
operele 47 b a 9 1. 47 b a 4, citate mai sus, precum

i din An. Ac. Rom. ser. I, t. X, sect. I p. 15 sqq.;

ser. I, t. XI sect. I p. 54 sqq. [Gr. Tocilescu]) ; Antioh Can-

www.dacoromanica.ro

- 223 temir (C. 1Ve.gruzoi, Viata, printului Antioh Cantemir, la inceputul ambelor editii ale traducerei Satireler. Datele bibliografice tot acolo); Enache Cogdlniceanu (Mih. Cogcan. in Prefata ed. I a Cronicelor Moldovei); Mitropolitul Jacob Stamate (Mih. Cogettniceanu,

Jacob Stamate, inRominia lit erard, ziar, Iasi, 1855,

si (II editie) in At en eul roman, ziar, Iasi, luliu

August, 1861); Amfilohie Hotiniul (A. Papadopul-CaGimah Amfilohie Hotiniul, in Rev. To c. V); Mitropolitul Veniamin Costache (Anclreia Vizanti, Fragment

din istoria civilizatiunei Rominilor:

Venia-

min Costache, mitropolitul Moldovei si Sucevei, epoca, viata ysi operele sale 1763-1846,
Iasi, 188l); Costache Conache (K. .21r., C. Conache,

citeva date biografice, in Rominia literara,

ziar,Iasi, 1855; Papadopul-Calimah, Scrisoare despre Tecuciu, in Cony. lit. 1886; Yogoride Conache, Schite din viata logofatului Conache, ibid.; acelasi, Schite din viata si familia logofa,' tului Conache, 5a prefata la ed. II a Poeziilor) ;
G. Asachi (Notita biografica, asupra lui G.
Asachi, Iasi, 1863; loan Alegre, G. Asachi, viata,
lucrarile si scrierile sale, Piatra, 1882); Rrelatii munteni, scriitori de carti religioase (A. Odobescu,
Miscarea literara, din tara romineasca in sec ol ul XVIII, in An. A c.R om. ser.I, t. II, 1869,a ITed.

in A. Odobescu, Scrieri literare si istorice, vol.

II, Bucuresti, 1887; Ep. Melhisedec, Schite din

viata Mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret

II, 1792, si ale altor persoane bisericesti cu
care el a fost in relatinni de aproape, in An.
r o m. ser. II, t. VIII, sect. II) ; Antim lvireanui
(Ep, Melhisedec, In Prefata editiei Predicelor.Emile

A c.

Picot, Notice biographique et bibliographique

sur l'imprimeur Anthime d' lvir, Motropolitain
,

de Valachie, in Nouveaux Mlanges orientaux, Momoires, textes et traductions puwww.dacoromanica.ro

- 224

blies par les professeurs de l'ecole speciale des langues orientales vivantes a l'occasion du septieme congtes international
des orientalistes reuni a Vienne [Septembre

1886], Paris, 1886; 17ciccirestii (A. Odobescu, Poetii

retccirefti, in Rev. Rom
ed. In A. Odobescu,

-Scr.

lit. s ist. vol. I.Despre manuscriptele Veicti-

reftilor, acelasi in An. A c. R o m. ser. I, t. X, sect. I p.

21 sqq.); Zilot lionzinul (Gr. Tocilescu, In Rev. T o c.

V.Izvoare shit propriile sale scrieri).

Au scris :

Pentru datele bibliografice : Franz Joseph Sulzer,

Von der G-elehrsamkeit der Walachen in alien Fachen der Wissenschaften, in Geschichte des transalpinischen Daciens, III B. Wien,
1782, p. 1 sqq;T. Cipariu, Principiide limba i
de scripture, I ed. in Organul luminarei, ziar,
Bias, 1847-1848; II ed. Blas, 1866;D. farm,
Bibliografia cronologica romina. 1550-1873,
Bucuresti, 1873;Gr. Tocilescu, Studii istorice
asupra cronicelor romtne, in Col. Tr. 1876 p.
385; II ed. in Re v. To c, III; A. D. Xenopoli C.

Erbiceanu, 5erbarea scolara de la Iai, 1885, p.

248 sqq.Asupra timpului de la 1821 incoace: D.
larcu, op.c.;I. G. Popescu, Trei a ni din litera tura

romIna, indite bibliografic al cartilor publicate romineste in Rominia i strainatate

In anii 1 8 7 4, 1 8 7 5, 1 87 6, precedate de schitele biografice ale literatilor romini din

Macedonia, Bucuresti, 1877;acelasi. Sese ani

www.dacoromanica.ro

-225
din literatura romina, catalog general de
cartile romine publicate In tarn', si -stra-inatate de la Ianuarie 1874 pan& la ultima
1

Julie 1879, Bucuresti, 1879;A. begenmann, Bi-

bliografia rominA, buletin mensual al librariei generale din Rominia, si al librAriei romine din strAinatate, Bucuresti, 1879-1887
inclus. (Continua).

Pentru istoria limbei: T. Cipariu, Prin c. d. l i m b.

si d. script;B. P. Hasdeu, Cuvinte din ba-

trini, t. I Limba rornin5, vorbita intre 15501600, Bucuresti, 1878,t. II Cartile poperane
ale Ramlnilor in sec. XVI, Bucuresti si Leipz i g, 1880;A. Lambrior, Carte de c e t i r e, Iasi,

1882 (lntroducerea);loan 117(idejde, Is to ria limb ei

si literaturei romine, Iasi, 1886.

Pentru datele biografice: Aron. Pumnut, L e ptu-

rariu rominese, Viena, 1862-1865, 6 vol.; G.

Mig,ait,Oamenii mari ai Rominilor,in Tr. 1869;

Or, Pop, Conspect asupra literaturei romine si scriitorilor ei, Bucuresti, 1875-1876, 2

vol,; I. G. Popescu, Curs elementar de istoria

literaturei romine, Bucuresti, 1878;I. Ldsiriciu,IstoMa literaturei romine, Sibiu, 1884;

Ar. Densufanu, Istoria limbei si literaturei
romine, Iasi, 1885; V. A. Ureche, Schite de is-

toria literaturei romine, partea I, Bucuresti,

1885 ;Ioan Arcidejde, op. c.;G. G. Arbore, Notiuni
de istoria literaturei rominesti, Galati,
1886.

Crestomatii: T. Cipariu, A nalec t e, B 1 a s, 1858;

Pvmnul, op. c.;A. Lambrior, op. c.; loan Nd-

dejde, op. c.;M. Gaster, ,Crestomatia, Leipzig,

Brockhaus (sub presA)

www.dacoromanica.ro

15

Indice de name.
Aaron 157, 158. 191, 222. Barac 156, 158, 191.
Baumeister 176, 178.
Achirie 73.
Acsenti Uricariul 145, 159, BAlcescu 85, 97, 160.
Beldiman 157, 158, 208.
202.
Bianu 36, 52, 222.
Agapet 140, 141.
Bob 57, 148, 150, 156, 157,
Agrimensores 24.
Alexandru Dascalul 82, 117.
174, 221.
Algarotti 201.
Boeckh 10.
Amfilohie Hotiniul 149, 153, Boehmer 40.

203, 204, 205, 223.

Ammianus Marcellinus 22.
Anacreon 201.
Anthimus 24.

Boiagi 29. 154, 221.

Boliac 163.

Borkowski 125.
Brincoveanu 85, 89, 143,
163, 192.
Antim Ivireanul 215, 223.
Budai 53, 55, 56, 185, 222.
Appianus 22.
Budinszki 27.
Apulejus 23, 24.
Buffier 153, 204.
Arbore 225.
Bujoreanu 76, 77, 78, 152,
Arnauld 134.
154, 155.
Asan 35.
Asachi (G.) 65, 209, 210, Burada 36.

Buda 37, 41.

223.

Asachi (Lazar) 157.

Asachi )Leon) 158.
Augustin 207.
Aurelius Victor 22.
Avril 49.

Buttmann 10.
Bz. 59.
Cacavela 77, 198.
Caidanov 210.
Candrea 72.

www.dacoromanica.ro

- 228 Canta 159. 202.

Coustantinus Porphyrogene-

tes 26, 31.

Corbea 83, 117.
Cantacuzin (Iordache) 143. Coresi 49, 59, 72.
Cantacuzin (Mihail) 160.
Cornilie 208.
Cantacuzin (Pirvul) 160.
Corssen 23, 24.
Cantacuzin (erban) 83,190. Costache (Veniamin) 199,
205, 206, 209, 223.
Cantemir (Ant.) 199. 200,
Costin (Mixon) 79, 85, 86,
222, 223.
Cantemir (Dim.) 77, 93,
90, 92, 95, 122, 123,
124, 125, 126, 132, 145,
125, 127, 128, 129, 155,
161, 162, 163.
192, 193, 194, 195, 196,
Cantacuzin

(Const.)

141?

143.

197, 198, 199, 200, 222. Costin (Neculaiu) 90, 92,

93, 95, 96, 120, 125,

Caracicoveanu 144.
Caragiani 31, 39.
Cavalliotes 29, 152, 221.
Cato 24.

126, 144, 145, 161, 162,

202, 222.
Cretu 36, 60.
Chesarie 212, 213, 214.
Damaschin 212.
Chiril 176.
Daniel Andreiu 142.
Chuquet 42.
Daniel din Moshopole 29,
153, 221.
Cihac 32: 40.
Cipariu 23, 40, 52, 54, 55, Daniel (Mitr.) 212.
80, 83, 115, 145, 177, Darmesteter 42.
185, 221, 222, 224, 225. Malian 93. 95, 127, 145.
Clanau 64.Degenmann 22.
Clo.;oceanu 97, 160.
Densusanu (Ar.) 115, 144,
Codrescu 86.
186, 225.
Cogalniceanu (Ienache) 159. Densusanu (Nec.) 22, 51,
161, 202, 223.
Diez 40, 67.
'
CogAlniceanu (Mih.) 80, 91, Dio Cassius 22.
92, 93, 94, 95, 96, 125, Diodorus 22.
132, 145, 162, 163, 202, Dionisie Eclesiarhul 160,
208, 223.
161, 171.
Columb 155.
Donici 202.
Conache 209, 223.
Dosoteiu (Mitr.) 47, 76, 77,
Constantin Capitanul 94,
79, 80, 118, 144, 145,
96, 162.
206.

www.dacoromanica.ro

229

Dosoteiu (S-1) 176.

Greceanu (Nic.) 150.

93, 95, 126, 127, Greceanu (Radu) 94, 96,

141, 143, 146, 161, 162.
145.
Dumitrache Cluceriul 160. Greceanu (Serb.) 143.
Greceanu (Std.) 146.
Dusan 39.
Grigorie I (mitr.) 212, 213,
Efrem 177.
214.
Eliade 46, 189, 222..
Grigorie 11 (mitr.) 215.
Enkeanu 142, 146.
Grigorie (monah) 148.
Engel 91, 186.
Dubai].

Engelmann 25.
Epifanie 177.
Erbiceanu 216. 224.
Eustratie, 80, .95, 119.
Filaret 212, 213, 214, 223.
Filoteiu 143.
Filstich 96.
Fleury 178.
Florian 208.

Floras 22.
Foerster 41.
Fogara 51, 75, 117.
Fontenelle 201.

Grigorie (preot) 60, 61, 73.

Grigorie (S-1) 177, 207.
Gruber 25, 42.
Guilielmus Tyrius 26.
Hagiade 221.
Haintl 151.

Haliciu 51, 52, 75.

Hasdeu 20, 21, 22, 33, 35,
36, 37, 39, 41, 51, 52,
60,

64, 65, 80, 83, 86,

94, 145, 146, 225.

Hase 163.
Havet 42.
For* 73.
Helrnont 197.
Foth 40.
Herce 73.
Fratil'a 151.
Herodianus 22.
Frontiniis 22.
Hirschfeld 23.
Fulea 151, 155.
Hodo 199.
Furduiu 57.
Horatius 22, 201.
Galienus 23.
Horea 149..
Gartner 30.
Horning 41.
Baster 41, 81, 83, 93, 165, Hunfalvy 27, 37.
225.
Hum 64.
Georgian 41.
Hubner 25.
Gherontie 148.
Iarcu 224.
Golescu 153.
Ilinca 51.
Golubinski 144, 145.
Inochentie 143.
Grandea 163.
Joan Climax 177:

www.dacoromanica.ro

230

loan (Damasc.) 177.

Ioan (gur. de aur) 177,
207, 208.
Ioan (popa din Simpetru)
80, 117,
loan (popa din Vinti) 117.
Ioanovici 56.
Iorgovict 53, 55, 153,'186,
187, 222.
Iornandes 22.
Iosif 215.
Ispirescu 72, 115.
lung 27.
Iustinus 22, 201.

Loga 155, 158.

Luca 29.
Lucianus 176.
Lucius 26.
Lupescu 161.
Maior 53, 54, 55, 56, 154,
155, 156, 178, 180, 182,
183, 186, 221, 222.
Maiorescu (I.) 30.
Maiorescu (T.) 56.
Marienescu 222.
Marki 154.
Marmontel 178.
Massmann 23.
Meletie 142.

Izvoranu 160

1VIelhisedec (egum.) 142.

Joret 41.
K. N. 223.

Melhisedec (ep.) 34, 35, 36,

65, 86, 88, 90, 144, 145,
212, 215, 223.

he 30,

Kempis (Thomas de) 176.

Klein 52,
148, 149,
175, 180,
Kopitar 20,

53, 54, 56, Meyer (P.) 27, 42.

152, 158, 174, Meyer (W.) 25, 41.
183, 221, 222. Mihaiu Voda 61, 62, 84, 86,
21, 22, 29, Miklosich 20, 22, 28, 30,

184.

Korb 137.
Korosi 53, 55,

56,

188, 222,
Korting 10, 42.
Kotzebue 210.
Lahovary 65.
Lambrior 41, 225.

32, 41.
Miron 162.
153, Misail (calugarul) 95.
Missail (G.) 146,, 222, 225.
Mitrofan 143.
Moga 149.
MoghilA (P.) 138, 139, 140,
141, 145, 146.
Moghila, (Simeon Voda) 84,

Laurian 85. 181.

Lazar 56, 157, 188, 189,
138.
190, 206, 209, 222.
Molnar 54, 153, 188, 222.
Lazariciu 225.
Momuleanu 157, 220.
Leake 80.
Monod 42.
Leon Voda 84.

Montesquieu 201.

www.dacoromanica.ro

--231Moru 220.
Moxa 80.
Mussafla 40.
Mustea 161.
Nagy 181.

Nadejde 41, 225.

NAsturel 96, 144, 146.

Petru Voda" 61.

Photius 22.

Picot 91, 146, 223.

Pie" 27.
Piluzio 52.

Platon 204, 207.

Plautus 24.
Neagoe Voda 81, 82, 83, 94. Plinius 22.
Nectarie 208.
Plinius j. 22.
Neculcea 93, 95, 120, 127, Plutarcus 22.
128, 129, 130, 133, 134, Poenaru 222.
144, 145, 194, 222.
Pollio 22.
Negre 223.
Polyaenus 22.
Negrut 157.
Pompiliu 72.
Negruzzi (a) 202, 223.
Pop (Dr.) 155.
Negruzzi (Iacob) 42.
Pop (Gr.) 225.
Nepos 201.
Popescu 160, 161, 162.
Nicodim 208.
Popescu I. G. 224, 225.
Nicolau 154, 155.
Priscus 37.
Nicole 134.
Procopius 37.
Ptolemaeus 22.
Nilles 97.
Nisis 143,
Odobescu 34, 36, 144, 212,
215, 223, 224.
Orosius 22.
Pahomie 177.

Pan 72.
Papadopul 23, 223.

Pumnu 52, 55, 56, 222,225.

Quintescu 40.
Radu Gramaticul 60, 71, 73.

Roesler 20, 27, 32, 37.

Roja 55, 154, 221.

Romani 211.
Roset 160.
Papitt 52, 163, 199, 219, Safarik 34.
Sarnicki 50.
222.
Sathas 39.
Paris 27, 42.
Sbiera 49, 60, 145.
Pausanias 22.
Schleicher 10.
Pedanius 23.
Schmidt 32.
Pestisel 73.
Schmiedig 205.
Petrescu 2 9.
Schuchardt 21, 22, 24, 25,
Petronius 24.
27, 41, 71.
Petrovici 151.
www.dacoromanica.ro

232

Schwandtner 27.
Scriban (Filaret) 145, 146.
Scriban (Sing. N.) 57.
Scriptores rei rusticae 24.
Segner 176.
Silvestru 117.
Simeon Dascalul 95, 186.
Simeon Macarios 137.
Simeon Tesalouicul 213.
Sion 199.

Thunmanu 20, 30.

Tiktin 41, 49, 115.
Timpea 53, 54, 153.
Tocilescu 21, 22, 23, 37, 42,
65, 83, 87; 88, 89, 90,

165, 222, 224.

Tomaschek 27.
Tamblac 34, 36.
Tichindealu 149, 150, 154,

16/, 186, 222.

Ureche (Grigore) 64, 91,
Slatineanu 156.
92, 95, 119, 120, 121,
Spatar 130, 131, 132, 133,
127, 145, 161, 162.
Ureche (Nestor) 119, 120,
134, 143, 145, 146.
Stamate 152, 203, 204, 205,
121, 145:
223.
Ureche (V. A.) 83, 85. 86,
Stircea 162.
90, 92, 145, 163, 222,
Strabo 22.
225.
Stroici 50, 51.
Varlaam (mitr. Mold.) 34,
Sturza 35, 37,, 51, 83, 163.
75, 76, 97, 117, 140, 144,
Suetonius 22.
145, 146.
Sulzer 179, 214, 224.
Varlaam (mitr. Munt.) 143
aineanu 32, 42.
VaSile Camarasul 161.
incai 53, 55, 56, 97, 146, Vasile (S-I) 176, 207.
Sittl 24.

148, 152, 153, 175, 178,. Vachrescu (Alex.) 156, 218,

179, 180, 181, 182, 222.
219.

oimescu 162.
tefan Logofatul 96.
tefanita Vocra, 64.
Teodor 214.
Teodosie 143.

Terentius 24.
Teuffel 25.

Theophanes 38.
Theophylactus 39.
Thomas 26.
Thucydides 22.

Va' drescu (Iancu) 218, 219,

220.

Vaarescu (Ienache) 47,

152, 214, 216, 217, 218,
. 219.
Vacaresc,u (Necul.) 218, 219.

Viski 52, 82, 117.

Vitruvius 24.
Vizanti 223.
Vogoride-Conache 223.
Wolf 10.

www.dacoromanica.ro

- 233 Wo lfflin 25.

Woweren 9.
Xenophon 22.

Xenopol 27, 224.

Zarncke 42.
Zilot 160, 172, 220, 224.

www.dacoromanica.ro

CArti citate lara nulue de actor

Analele Academiei Romine (An. Ac. Rom.) 23, 35,
36, 37 63, 83, 86, 87, 14,5, 190, 222, 223, 224.
Arhiv pentru filologie (Arh. p. fil.) 23, 84, 94, 185.
Arhiva istorica (Arh.ist.) 33, 39, 64, 65, 83, 84,
145, 146.

Columna lui Traian (Col. Tr.) 20, 33, 35, 36, 37, 51,
52, 60, 80, 84, 86, 115, 146, 163, 172, 173, 224.
Convorbiri Literare (Cony. Lit.) 41, 42, 56, 72, 92,
145, 223.

Cuvinte din batrini (Cuv.) 20, 21, 35, 51, 58, 59,
60, 61, 63, 68, 8Q, 83, 84.
Denkschriften der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, philosophisch-historische klasse, Wien
(Denkschrift.) 20, 28, 30, 32.
Iahrbuch ffir romanische und englische Litteratur,
Leipzig (Iahrb. fiir TOM und engl. Litt.) 40.

Magazin istoric pentru Dacia (Mag. ist.) 85, 94, 95,

97, 160, 163.
Revista pentru istorie, arheologie i filologie sub di=pa Jui Gr. G. Tocilescu (Rev. Toc.) 23, 28, 32,

www.dacoromanica.ro

235 33,

34, 36, 37, 41, 42, 63, 65, 85, 163, 172,

191, 223, 224.

Revista Romina (Rev. Rom.) 36,

'65, 80,

85, 89,

146, 224.
Romania, recueil trimestriel consacre a l'etude des
langues et des litteratures romanes (Romania)
27, 41,_42.
Sitzungsberichte der Wiener Akademie, philosophisch-

historische klasse (Sitzgsber. d. Wien. Akad.) 20,

23, 40, 41.
Tezaur de monumente istorice (Tez. d. mon. ist.)
52, 55, 86, 163, 219.
Traian (Tr.) 35, 83, 145, 146, -222, 225.
Zeitschrift fiir romanische Philologie (Zeitschr. f. rom.
Phil.) 25, 41, 42.

Sub numele de observatie (Obs.) intallegem locurile

scrise cu rinduri strinse.

Adaogiri.
La p. 37, r.

9:

D. Sturza, Uebersicht der Miinzen

und Medaillen des Fiirstenthums Rumanien (Moldau und Walachei), Wien,

1874 ; acelai, Numismatica romina, Bucureti, 1878.

www.dacoromanica.ro

- 236 La p. 42, r. 3: Din Magnum Etymologicum au apa-

rut i 2 fascicule ale vol. II.

La p. 42, r. 22:

Cind se tiparea aceasta paging, al

XI vol. din Zeitschr. f. rom. Phil. era intfadevar necomplect. In luna lui Aprilie
an. cur. (stil vechiu) a aparut i ultima
fascicula a acestui volum.
La p. 92, r. 13 : Restul operelor lui Miron Costin s'au publicat in V. A.. U., Miron
Cost. Op. Compl. vol. II, care a aparut

dup5, publicarea paginei aceteia. Acolo

peling5,

cele scrise de Miron Costin se

mai gasesc i citeva din operele lui .Neculaiu Costin, pe care D-1 V. A. Ure-

che le atribue (pentru ce ?) lui Miron.

Greple.
La p. 32, de la rind. 10 incluz. pan& la 24 incluz. tre-

buesc strinse rindurile.

Lap. 35, r. 8-15 incluz. trebuesc strinse rindurile.

La p.
La p.
La p.
La p.
La p.

36,

toate rindurile trebuesc strinse.

37, r. 1-10 trebuesc strinse rindurile.

76, r. 15 : Bucureti, 1887). nu Bucureti).

79. r. 2 de jos : 38 I a 1-46 nu 38 13 1-46
82, r. 9 la incep.: patime nu spatime
s
nu
a,
Lap. 82, r. 10 la incep. :

www.dacoromanica.ro

- 237

La p. 9,1, r.

2 de jos : Epigrama &gra mitropolitul Do-

soteiu trebue push la scrierile pastrate in

original si inch tiparite, cad a fost tiparita la sfiritul Psaltirei in versuri

(38 I a 15).
nu _Mihail
La p. 95, r. 15 : Misail
La p.102, r. 7 : 19, f. 91 r.
nu 19, f. 91 r.
nu cmpacui
La p. 103, r. 2 : cmpum
-si
La p.105, nota r. 5 : -si
nu
La p.105, nota r. 8 : -si
nu
-si
La p. 111, r. 8 : cucura (tolbA pentru sageti) nu cucura
=tolba pentru sAgeti.
La p.111, r. 21: (=*foaesa)
nu (= foaesA)
La p.118, r. 3 : 38 III S
1111 38 III
La p. 128, r. 5-4 de jos : calare nu caare
La p. 137, r. 2: 35
nu . 15
La p.138, r. 1 : Nr. 5
nu
Nr.
Lap. 138, r. 12 : MCTIIIIK`k .nu BkctHiki
La p. 144, r. 7: Catehismului talvinese nu Catehismului
Lap. 146, r. ultim. vincai
Sine
nu
Lap. 205,r. 13: graful.
1111
graful.

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul
INTRODUCERE.
Pag.

Patru feliuri de viata omineasca . .

2. Trei feliuri de eunotinti
3. Amestecul intre diferitele manifestari ale
vietei umane
4. Amestecul intre diferitele cunotinti .
,1

4
5
6

5.

Filologia

6.
7.
8.

Istoria literary
Istoria limbei
Trebuinta unei sepaari in activitatea in-

telectuala
9. Biografiile
10. Bibliografia
11. Cum trebuesc lacute biografiile
12.

12
14
15
.

Planul nostru

16
17

I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA ISTORIEI LIMBEI ROMINESTI

dinainte de veacul. XVI.

13,

Originea limbei romineti

www.dacoromanica.ro

19

239

pag.

Limba autohtonilor
15. Resturi din limba autohtonilor . . .
16. Limba latind popular din Dacia . .
17. Limba latina popular
18. Uncle s'a adapostit limba romineasca du.
pa retragerea legiunilor din Dacia . . .
19. Imprumuturile limbei rominqti de la lirnbile barbarilor
14.

20.
21.

22
22
23

24
26
30
32

Scrierile slavonqti ale Rominilor . . .

Urme de limba romineased dlnainte de
veac. XVI

37

IL ISTORIA SCRIEREI CU CH1RILIC $1

CU LITERE LATINE LA ROMINI
de la al XVI veac pcind astazi.

A.
22.
23.
24.
25.
26.

Originea scrisoarei chirilice

1)iferitele feliuri de scrisoare chirilica
Alfabetul chirilic la Romtni . . . r
Variatiile ortografiei chirilice la Romlni
Tipariul cu chirilic la Romini . . .

43
44
45
46
48

Ce s'a intimplat cu alfabetul latin la Ro.

mini pana In veac. XVI . , . .

50

B.
27.

Scrierea cu chirilic.

.
.

Scrierea cu litere latine.

www.dacoromanica.ro

240

pag.

Incercarile izolate de a scrie cu litere

latine panh. la gramatica lui Klein . .
29. Scrierea etimologica cu litere latine . .
30. Scrierea fonetia cu litere Jatine . .
28.

31.
32.

Compromisul Junimei

50
52
55
56

Cum s'a Inlocuit scrierea chirilica cu cea

latineasca

56

III. VEACUL XVI.

A.
'33.

34.

Date bibliografice

Cacti autentice din veac. XVI . . . .

Cacti apocrife din veac. XVI si de la Inceputul veac. XV

58

64

B. Fenomene linibistice proprii limbei

rominqti din veac. XVI.
Fenomene caracteristice limbei romInesti
din veac. XVI In toatA Dacia . . . .
36. Fenomene caracteristice limbei romine din
veac. XVI In anumite localitati . . .
35.

C.

37.

65

70

Date biografice.

Date biografice asupra scriitorilor Romini din veac. XVI

www.dacoromanica.ro

72

241

IV. VEACUL XVII.

Date bibliografice.

A.

pag.

Date bibliografiee

38.

B.

74

Fenoniene linibistice proprii liuibei

romineti din veac. XVI Si XVII.

Fenomene caracteristice limbei romineti

din veac. XVII in toatrt Dacia . . . . 97
40. Fenomene- caracteristice limbei romineti
din veac. XVII in anumite localitati . . 114
39.

41.

Limba romineasd scrish,i limba romineasca vorbitrt in veac. XVI, XVII . . 116

C.

42.

Date biografice

Date biografice asupra scriitorilor romini

din veac. XVII
. . . . 117

V.

A.
43.

1700-1821.

Date bibliografice,.

Date bibliografice

www.dacoromanica.ro

147

242

B. Fenomeue limbistice pro prii limbei

romineti din perioada 1700 -1821.

pa g.

Fenomene caracteristice limbei romineti

din perioada 1700-1821
170
45. Caracterele specifice veacului XVII razletite pin cartile veacului XV1II . . . 171
46. Limba romineasca vorbita din perioada
1700-1821
174
44.

C.

47.

Date biografice.

Date biogratice, asupra scriitorilor romtni

din perioada 1700-1821

174

Indice de nume
Carti citate fara nume de autor
Ada ogiri
Greele

www.dacoromanica.ro

227
234
235
.236