PROCESUL INREGISTRARII LUMINII

evolutia tehnicii si imagnii fotografice

Istoricul evolutiei mijloacelor tehnice

-

fizica: bazele opticii, sistemul oglinda reflex, crearea lentilelor

chimie: materalele fotosensibile, distinctia intre caldura, aer si

lumina, materialele folosite ca suport penrtu emulsie

matematica/electronica/informatica

DEFINIIE

Fotografie = a desena cu lumina

fotografie din fr. photographie
photographie din gr. photos = lumina
graphos = a desena/a scrie

FOTOGRAFIE
Arta i tehnica de a fixa pe o suprafa sensibil la aciunea luminii, cu
ajutorul unei lentile convergente, o imagine produs ntr-o camer
obscur, care apoi se poate reproduce prin copierea cli eului negativ
pe care a fost imprimat

Camera obscura ( camera intunecata)

O cutie/camera de culoare neagra cu o gaura in unul din pereti; prin

calcularea dimensiunii deschiderii aceasta poate proiecta pe peretele
opus imaginea rasturnata a scenei vizate.

Primele observatii asupra formarii imaginilor printr-o mica deschidere

din peretele unei camere intunecate apartin filozofului Mo Ti (470-391
I.C.).

Camera obscura s-a transformat intr-o cutie mobila care putea fi

remontata pentru a fi folosita, pe teren, la observarea eclipselor sau
copierea imaginilor in forma de schite. Ulterior (1570) pentru a se
inbunatati calitatea imaginii proiectate aceasta a fost dotata cu lentile
si oglinzi de tip prisma (1807) devenind camera lucida.

Camera lucida

Fotograma 1790
Prima metoda de copiere a unei imagini vizibile pe un suport chimic
cu ajutorul lumininii.
Procedeul consta in expunerea la lumina a unei suprafete (hartie,
piele, ceramica) tratate cu nitrat de argint peste care se suprapune un
obiect. In urma expunerii diferentiate a zonelor, pe suportul chimic se
inregistra forma acestuia.
Cu ajutorul acestei metode puteau fi copiate si picturi pe sticla datorita
gradelor diferite de transparenta a suprafelor. Imaginea creata putea fi
ulterior pastrata intr-o camera intunecata.

Heliograful 1822
Cunoscut astazi ca litografie, a fost primul procedeu de fixare a unei
imagini pe un suport, folosind un fel de lac negru care se intarea prin
expunere la razele soarelui; partile neexpuse erau indepartate ulterior
prin spalare cu ulei de levantica si benzina. Suportul de hartie, calcar,
sticla, zinc si mai tarziu metal, astfel obtinut purta imaginea obtinuta
prin efectul soarelui-helios.
In 1826, Niepce, folosind o placa din argint acoperita cu acest bitum si
introdusa intr-o camera obscura, obtine prima fotografie, o vedere din
curtea casei sale. Durata expunerii a fost de 8 ore, situatie in care
soarele a luminat de-a lungul traseului, ambele parti ale cladirilor
fotografiate.
In 1826, Niepce obtine primul portret printr-o expunere de 3 ore, pe
care il multiplica prin procedeul litografiei in doua exemplare

Prima fotografie 1826

Portretul Cardinalului dAmboise 1827

Daguerotipul
Reinoieste procedeul de fixare al imaginii fiind prima fotografie
comercializata si cunoscuta pentru detalii si fidelitatea reproducerii.
Folosind experienta heliografului dar folosind placi de cupru acoperite
cu iodura de argint, se putea, ca urmare a reactiei intre metal si
iodura, forma o imagine pozitiva, expusa apoi la soare si developata
cu vapori din mercur incins. Mercurul se amesteca cu argintul expus
formand un amalgam tare,restul fiind spalat cu o solutie pe baza de
sare.
Durata expunerii se scurteaza la mai putin de 1 ora si duce la
crearea primei fotografii comerciale. Sunt ilustrate atat zone
faimoase de pe glob cat si portrete in studio.

Daguerotipul, 1839

Daguerotipul

Calotypul (calos-frumos, typos-impresie), 1841

Apare imediat dupa daguerotipes si aduce pentru prima data
conceptele de imagine negativa si imagine pozitiva.
Reluand experimentele ce au la baza fotograma, acum hartia acoperita
cu nitrat de argint se expune la razele soarelui si se fixeaza cu iodura
de potasiu creand o imagine negativa sau latenta care suprapusa
peste o a doua hartie tratata la fel va forma imaginea pozitiva.
Prin cresterea sensibilitatii materialului sensibil acesta scurteaza durata
expunerii la 1 min.
Pentru ca transferul de informatie avea ca suport negativ hartia copiile
pozitive nu erau clare precum rezultatul daguerotipului.

Ministers who formed Free Church of Scotland in 1843

Procedeul umed cu colodiu, 1850

Folosind colodiu (utilizat initial in chirurgie) pentru a acoperi placile fotografice
din sticla, inmuiate apoi in nitrat de argint, acestea trebuiau expuse in stare
umeda si developate imediat.
Reprezinta o faza importanta in dezvoltarea fotografiei prin calitatea obtinuta,
durata de pana la 20 ori mai scurta a expunerii si producerea imaginilor
negative pe suport transparent care puteau fi manipulate ulterior in industria
graficii artistice prin lipiri si suprapuneri.
Placile umede nu aveau o sensibilitate foarte ridicata si de aceea erau greu de
folosit pentru fotografierea unor grupuri. De asemenea sensibilitatea lor
limitata fata de nuantele de albastru si ultraviolet facea ca la fotografia de
peisaj sa nu fie redate in mod natural toate tonurile.
Primele copii pozitive au fost facute dupa metoda calotypului iar ulterior s-a
creat hartia acoperita cu albumen, care era impresionabila direct, fara a fi
developata.

Placi umede (colodiu) 1851

Procedeul placilor uscate cu gelatina, 1873

Apar ca urmare incercarilor de a scapa de dependenta camerei
intunecate si a riscului de uscare prematura a placilor.
Descoperirea gelatinei, cu proprietati foarte bune de emulgator pentru
substantele chimice, flexibilitate la umezeala si rezistenta fizica mare a
dat posibilitatea manufacturarii placilor in serie, prin intermediul
masinilor, si scoaterea procesului din zona meseriasilor.
Marcheaza inceputul erei fotografiei moderne fiind de cca 60 ori mai
sensibile decat colodiul (1/25). Aparatul ajunge la dimensiuni portabile,
nu mai are nevoie de trepied si poate inregistrarea instantanee.

Placi uscate (gelatina) 1878

Filmul fotografic
In locul placilor de sticla, in aparatele portabile a fost introdusa o rola
pe care era incarcat un material flexibil care s-a schimbat in timp de la
hartie, nitroceluloza, acetat de celuloza la poliester.
Sarurile de argint suspendate in gelatina alaturi de alte componente
chimice, impuneau caracteristicile acestora in functie de viteza de
expunere, sensibilitatea spectrala, contrast, rezolutie, granulatie etc
Procesul de impresionare a filmului consta in reactia chimica
provocata de lumina sarurilor de argint din stratul de gelatina, care
apoi sunt conservate sub forma unei imagini latente. Dupa developare
acestea formeaza imaginea negativa, argentica, folosita la obtinerea
copiei pozitive.

Fotografia color 1861

Prima fotografie color a fost obtinuta prin suprapunerea a trei cadre
separate ale aceluiasi subiect, folosind trei filtrele de culoare
albastru, verde si rosu. Astfel fiecare cadru a preluat tonurile
corespunzatoare spectrului permis de filtru sa expuna emulsia.
Dupa developare au fost suprapuse cu ajutorul proiectiei, folosind
aceleasi filtre de culoare, rezultand o imagine color.

Prima fotografie color

Trei cadre proiectate prin trei filtre de culoare

Sistemul Autochome 1907

Obtinerea fotografiei color prin recompunerea cadrului din puncte
corespunzatoare culorilor verde, albastru si rosu, inregistrate pe
emulsie alb negru.
Specificul consta in adaugarea unui ecran format
din granule acoprite in cele trei culori care formau
un filtru ce interpreta fotografia la trecerea luminii,
expunand corespunzator o emulsie pancromatic.
Prin prelucrare se creaza o copie pozitiva ca si in cazul
diapozitivelor, astfel ca la vederea ei prin transparenta filtrului care a
ramas in aceiasi pozitie se creeze efectul color.
Senzatia de culoareapare la vederea generala a fotografei datorita
predominantei anumitor culori in anumite zone ca in cazul picturilor
apartinand pointilismului.

Pictura apartinand stilului Pointilism

Autochrome 1908

Filmul Agfa color (multistrat), 1915

In structura filmului se gasesc trei straturi de emulsie acoperite de
cate un filtru de culoare. Fiecare strat are in componenta sa doua
etaje de sensibilitate, formate din granule mari, mai sensibile, si
mici, mai putin sensibile.
Prin expunere, fiecare strat reactioneaza la culoarea desemnata de
filtru, formand astfel trei imagini separate, suprapuse, care prin
transparenta compun imaginea color.
Datorita suprapunerii imaginilor formate in etaje diferite de emulsie,
rezolutia si luminozitatea acestuia este mult mai buna decat in cazul
procedeului autochrome.

alb negru / un strat

color / trei straturi

Fotografie color, film multistrat 1936

Aparatul digital Sony, 1981

Folosind acelasi principiu, al filmului cromatic, moleculele
substantelor fotosensibile au fost inlocuite cu milioane de sensori,
numiti pixeli. Acestia inregistreaza intensitatea luminii si o
transforma in semnale electrice convertite ulterior in numere digitale
care sunt stocate in memorie.
Pentru a face posibila diferentierea culorii luminii receptate de pixeli
senzorii pot fi acoperiti cu doua tipuri de filtre de culoare:
Filtrele laterale, asezate intr-o ordine prestabilita pe senzori (rosu,
verde sau albastru), lasa fiecarui pixel posibilitatea de a inregistra
numai culoarea respectiva. Prin interpolare, proces realizat de catre
microprocesor, se apeleaza la informatiile pixeliror vecini, care prin
proportie ofera baza de calcul a culorii in acel punct.
Filtrele verticale sunt suprapuse peste senzor, dand posibilitatea
fiecarui pixel sa inregistreze separat fiecare din cele trei culori.

Filtre laterale de culoare (Bayer)

Filtre verticale de culoare (Foveon)

Evolutia mijloacelor de expresie

Diversificarea sistemelor optice: focale, sisteme zoom, sisteme cu
oglinda, telescoape, ochi de peste, tilt and shift, lens baby, lupe,
filtre, sisteme de distorsie, sisteme de marire etc
Scurtarea si segmentarea timpilor de expunere
Diversificarea diafragmelor
Preluarea automata a functiilor de focus, descarcare imagine
inregistrata, expunere, controlul sensibililtatii etc
Posibilitatea interventiei in copia negativa prin manipulare
Interventia in copia pozitiva prin folosirea diferitelor materiale,
combinatii, suprapuneri
Interventia si prelucrarea digitala
Combinarea cu alte medii de expresie artistica: video, sunet, creatii
digitale, proiectii holografice

Evolutia fotografiei
Inventarea unui mod de reprezentare...inaintea de a vea un mod de
exprimare - Gabriel Bouret
Construirea unei identitati proprii si defininirea raportului cu celelate arte:
- schimbarea abordarii, dinspre preocuparea tehnica catre privirea realitatii
- descoperirea si exploatarea a noi mijloace de expresie
- extinderea preocuparilor de la formalism la spontaneitate
- crearea unei legaturi intre forma si fond
- centrarea atentiei pe continut in detrimentul preocuparilor legate de materie
- transformarea fotografiei in marturie fara o valoare poprie
Fotografia a oferit la inceput un procedeu tehnic de inregistrare a unei
imaginii reale, 3D, pe un suport 2D. Aceasta metoda a impus definitia
de copiere si a creat iluzia dependentei fotografiei fata de subiect.
Considerat un observator neutru, operatorul manuia o masina in scopul
preluarii unei imagini cat mai clare si reprezentative pentru acel lucru.
Ulterior fotografia a depasit functia de copiere oferind noi modalitati de
expresie artistica. Acest lucru subordoneaza procesul tehnic
conceptului ilustrat. Uneori fotografia nu mai are legatura cu subiectul,
ea devine un rezultat intre expresivitate, subiect si viziunea fotografului.

Etape in evolutia fotografiei artistice

Interventii, combinatii, suprapuneri
Naturalistii
Pictorialistii
Secesionistii Linked Ring
Fotografia directa
Noua obiectivitate
Fotografia experimentala. Abstract. Constructivism
Fotografia documentara . Reportajul
Fotografia de strada
Postmodernismul

Toucques Valley
- pictorialisti -

PHOTO BY: ROBERT DEMACHY

The two ways of life, 1857

- pictorialism -

PHOTO BY: OSCAR GUSTAV REJLANDER

Etude, 1895
- pictorialisti -

PHOTO BY: ROBERT DEMACHY

Pond in Winter , 1888

- naturalism -

PHOTO BY: PETER HENRY EMERSON

The Steerage, 1907

- photo secesion -

PHOTO BY: ALFRED STEIGLITZ

White Fence, 1916

- fotografia pura -

PHOTO BY: PAUL STRAND

Nautilus-shell, 1927
- fotografia directa -

PHOTO BY: EDWARD WESTON

Yosemite Valley , 1948

- fotografia directa -

PHOTO BY: ANSEL ADAMS

Leaf Pattern, 1928

- noua obiectivitate -

PHOTO BY:
IMOGEN CUNNINGHAM

Steel, 1938
- noua obiectivitate -

PHOTO BY: ADOLF LAZI

Chicago, 1948
- abstract expresionism -

PHOTO BY: AARON SISKIND

Razboiul din Crimea, 1853

- fotografia de reportaj -

PHOTO BY: CAROL POP DE SATMARI

Coal Searcher Going Home to Jarrow 1937

- fotografie documentara -

PHOTO BY: BILL BRANDT

Hyeres, 1932
- fotografia de strada -

PHOTO BY: NENRI CARTIER-BRESSON

Canal Street New Orleans, 1955

- fotografia de strada -

PHOTO BY: ROBERT FRANK

Woodhorsetail cyanotype
1853
- tehnici alternative -

PHOTO BY: ANNA ATKINS

Observatory Time The Lovers, 1936

- suprarealism -

PHOTO BY: MAN RAY

Untitled, 1925
- bauhaus -

PHOTO BY:
LSZL MOHOLY-NAGY

The Octopus, 1912

- photo secession -

PHOTO BY: Alvin Coburn

Photogram, 1926
-constructivism -

PHOTO BY:
LSZL MOHOLY-NAGY

Untitled Film Still #50, 1979

-postmodernism-

PHOTO BY: CINDY SHERMAN

Furstenberg-Paris, 1980
-postmodernism-

PHOTO BY: DAVID HOCKNEY

Train Snaking Through Mountain, 2001

-postmodernism-

PHOTO BY: TONI HAFKENSCHEID

Solo, 2005
-postmodernism-

PHOTO BY: LISA ROBINSON

Golden Love, 2004

-postmodernism-

PHOTO BY: KRISTEN S. WILKINS

99 Cent, 1999
-postmodernism-

PHOTO BY: ANDREAS GURSKY

Universal Class Face, 2006

-postmodernism-

PHOTO BY:ROBERT HUSTON

Aplicatii ale fotografiei

Comercial
Publicitate, decorativa, moda, cataloage, alimentara, arhitectura,
corporate, eveniment, industrial, tiparituri, scoala, stocuri etc

Stiinta
Astronomica, antroplogica, balistica, arheologica, biologica,
botanica, endoscopica, stomatologica, radiografica,
microscopica, fotogrametria, subacvatica

Societate
Identificare, familie, documentara, jurnalism, strada, securitate,
militara etc

Arta
Portret, peisaj, abstract, nud, natura moarta, experimentala,
fotomontaje, instalatii etc