Sunteți pe pagina 1din 7

C.Teh.

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

CONCEPTUL DE CREATIVITATE
Aspecte generale privind conceptul de creativitate
Caracterizarea creativitii
Produsul creativitii
Originalitatea produsului creativitatii
Valoarea social a produsului creativitii

1. Aspecte generale privind conceptul de creativitate


Notiunea de creativitate o fost, initial, consemnata sub alte denumiri: inspiratie, talent,
supradotare, geniu, imaginatie (fantezie creatoare). Dupa studii aprofundate si de lunga
durata din domeniul psihologiei, s-a remarcat faptul ca aceste notiuni reprezinta doar
unele trasaturi psihologice ale persoanei creative.
Inspiraia este o stare psihica de tensiune puternica, cu o durata variabila, in cursul
careia se contureaza in linii generale viitoarea idee sau solutie noua. Atributele esentiale
ale inspiratiei sunt spontaneitatea si vibratia afectiva. Cercetarile din domeniu au aratat
ca inspiratia este doar o etapa a procesului de creatie, dupa cum vom vedea in cursurile
urmatoare.
Talentul este considerat ca o continuare a unei aptitudini naturale sau a unei abilitati, o
treapta superioara de dezvoltare a acesteia. Talentul nu este caracterizat doar prin
efectuarea cu succes a unei activitati, ci si prin capacitatea de a crea opere originale.
Individul dotat cu talent se caracterizeaza printr-o inteligenta deosebita, o puternica
impresionabilitate, o mare exigenta fata de sine dispunand de un puternic spirit
autocritic, care-l face sa fie permanent nemultumit de ceea ce creeaza si doreste
perfectiunea. Ca trasatura distinctiva a talentului este uriasa putere de munca.
Supradotarea sau geniu sunt termeni care se intrepatrund in mare masura. Individul
supradotat este inzestrat cu daruri naturale care ii permit sa faca lucruri deosebite, iar
geniul constituie aptitudinea naturala de a crea ceva cu totul remarcabil.
-

Pe la mijlocul secolului XX apar primele rezultate remarcabile in privinta supradotarii. Incepand cu anul 1920 s-a inceput
o cercetare vasta asupra copiilor supradotati intelectual cu ajutorul testelor de inteligenta. Initial esantionul a reunit
250000 de elevi cu varsta cuprinsa intre 6 si 12 ani, din care au fost selectati numai cei cu un coieficient de inteligenta >
140. Evolutia subiectilor selectati a fost urmarita intensiv pana in 1957. S-a demonstrat astfel ca, dupa trecerea anilor,
aceste persoane au avut o evolutie profesionala favorabila indiferent de mediul din care faceau parte, majoritatea
ajungand intelectuali de marca, oameni de stiinta sau prosperi oameni de afaceri. In acest fel, s-a facut un mare pas in
psihologie, care a trecut de la spiritul speculativ de abordare la spiritul experimental, mult mai obiectiv si mai realist. T ot
atunci s-a comis si prima mare eroare teoretica si metodologica prin considerarea echivalentei intre creativitate si
inteligenta, declarand testele de inteligenta ca privilegiate in sondarea creativitatii. Astazi insa, se cunoaste ca inteligenta
este numai un factor al creativitatii, iar testele de inteligenta reprezinta o plasa cu ochiurile prea mari care lasa sa treaca
60-70% din indivizii cei mai creativi.

1
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Imaginaia este facultatea mintala care elaboreaza o multitudine de asociatii noi prin
compunerea si descompunerea ideilor, prin compinarea si recombinarea lor, realizand
in final ceva nou. Imaginatia se acorda cu alte doua facultati mintale ale individului
creator: judecata si gustul.
Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginatie, observarea acordului
(validitatii) sau dezacordului dintre ele, reunirea in aceeasi categorie a celor omogene si
respingerea celor discordante. In final se urmareste utilitatea descoperirilor produse
prin puterea imaginatiei.
Gustul este un simt intern care permite delimitarea ideilor considerate frumoase de cele
urate, a celor decente de cele ridicole. Gustul este un supliment la judecata, de factura
estetica, ce confera in primul rand eleganta gandurilor noastre. Este de remarcat ca
imaginatia se aseamana cu gandirea divergenta, iar judecata cu gandirea convergenta.
-

In 1937 Gordon W.A. introduce pentru prima oara in psihologie termenul de creativitate (creativity), insa acesta reducea
notiunea la atitudini, inteligenta sau trasaturi temperamentale. Aceasta abordare l-a orientat catre o observatie corecta si
astazi si anume ca fenomenul creativitatii desemneaza un ansamblu de trasaturi proprii fiecarui individ la un anumit
nivel, iar potentialul creativ existent poate fi actualizat si dezvoltat;

In 1941 Osborn A. Face primele experiente privind brainstorming-ul, metoda cea mai raspandita de stimulare a
creativitatii in conditii de grup;

In 1945 Gordon W.A. vine cu o metoda rivala brainstorming-ului numita sinectica;

In 1951 la Universitatea Nebraska a fost organizat primul curs de creativitate tinut de profesorul Crawford R.P, bazat pe o
metoda propie (creata inca din 1931) numita listarea atributelor.

Dupa 1960, creatologia va trece granitele SUA, instalandu-se in toate tarile civilizate de pe mapamond.
+
Franta a avut, la inceput, o atitudine genrala de expectativa. Ea este patria inventicii disciplina care studiaza
sistematic procesul elaborarii inventiilor si conditiile stimularii realizarii de inventii. Astfel s-au preluat o serie
de metode americane si s-au aclimatizat mentalitatii proprii.
+
Anglia, o tara extrem de productiva, dar incorsetata de conservatorism, a fost victima exodului de inteligenta
(brain-drain). Aici se vor utiliza cateva tehnici de creativitate, insa diferite de cele americane.
+
In Romania, studiul creativitatii a demarat mai ales dupa 1965 la Universitatea din Cluj, unde, prof. Al.Rosca
realizeaza primele studii si cercetari experimentale. Prof.P.Popescu-Neveanu, Universitatea din Bucuresti,
realizeaza o metoda originala de creativitate de esenta bifocala ce contine vectori si operatii in 1971. In
domeniul creatologiai au fost aduse realizari remarcabile cu caracter practic-aplicativ de catre: M.Roco,
S.Marcus, A.Perju-Liiceanu.

Din 1950, in SUA, functioneaza Comisia de Resurse Umane si Perfectionare ce sustine extensiv cercetarea in domeniul
creativitatii. Se acorda o importanta deosebita factorilor gandirii divergente din procesul creatiei;

Pe plan global, cele mai importante centre de cercetare in domeniul creativitatii sunt
plasate cu precadere in SUA si Europa astfel:
SUA: Universitatea din California de Sud; Universitatea Barkely (Centrul de cercetari si
evaluare a personalitatii); Centrul de cercetare The creative problem solving group,
Buffalo; Centrul de cercetare Torrance Center of Creative Studies, Georgia; The
Center for Creative Leadership, Greensboro.
Europa: The Manchester Business School, Anglia; Institutul Norvegian de
Management, Oslo, Norvegia; Consiliul Suedez pentru Management si Probleme ale
Activitatii Productive, Suedia; Centrul de Proiectare a Inovarii Industriale, Delft, Olanda;
Institutul de cercetare Batell, Frankfurt, Germania.

2
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

2. Caracterizarea creativitii
Se considera a fi creativ daca se creaza ceva nou, original si adecvat realitatii
contemporane. Adesea, in literatura de specialitate, mai ales cea tehnico-stiintifica,
alaturi de creatie se vehiculeaza termeni ca: inventie, inovatie, descoperire.
Invenia presupune rezolvarea sau realizarea tehnica dintr-un domeniul al cunoasterii
care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut pana atunci.
Inovaia reprezinta rezolvarea unei probleme de tehnica sau de organizare a muncii cu
scopul inbunatatirii activitatii, perfectionarii tehnice sau rationalizarii solutiilor
aplicate.
Descoperirea seminfica dezvaluirea unor legi sau fenomene care guverneaza
intotdeauna realitatea inconjuratoare.
Intre acesti termeni exista o diferenta de nivel: inventia trece inaintea inovatiei, iar
descoperirea este cel mai inalt plasata intre cele trei.
Din cauza complexitatii fenomenului creatiei este greu de gasit o definitie unanim
recunoscuta pentru creativitate, deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni
diferite. Nenumarate denumiri metaforice exprima conceptiile diversilor autori asupra
creativitatii: inteligenta fluida (R.B.Cattell), gandire divergenta (J.Guillford), gandire
laterala (E.de Bono), rezolvare specifica de probleme (J.Bruner), imaginatie creatoare
(Th.Ribot), imaginatie constructiva (A.Osborn), gandire autonoma (Fr.Bartleit),
dispozitia generala a personalitatii spre nou (P.Popescu-Neveanu).
Creativitatea este un concept destul de vag definit. In acceptiunea omului obisnuit,
creativitatea este legata de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice, de creatii
artistice, de comunicare interumana, de comportamente personale sau de miscari
sociale. Ea semnifica: adaptare, imaginatie, originalitate, perseverenta, talent, libertate
interioara, distantare fata de lucrurile deja cunoscute.
In anii '60 s-a realizat un studiu comparativ privind definitiile date creativitatii, avand
la dispozitie nu mai putin de 600 de enunturi. Prin acest studiu s-aa identificat trei
perspective in care este abordata creativitatea: ca produs, ca proces, ca trstur de
personalitate.
In continuare se vor face referiri asupra creativitatii ca produs al creatiei, iar analiza
creativitatii ca proces si ca trasatura de personalitate sa va realiza in cursurile
urmatoare.

3
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

3. Produsul creaiei
Produsul creatiei este cel mai cunoscut si mai palpabil criteriu de apreciere a
creativitatii. Produsul creatiei se exprima fie in ceva material cum ar fi: un obiect, o
inventie, un proiect, un obiect de arta, fie in ceva imaterial (intelectual sau cultural) cum
ar fi: o teorie, un principiu, o formula, o interpretare.
Insusirile definitorii ale produsului creativ sunt: originalitatea si valoarea sociala.

3.1. Originalitatea produsului creaiei


Originalitatea produsului creatiei se manifesta prin: noutate, imprevizibilitate, surpriza,
unicitate.
Noutatea se refera la faptul ca produsul creatiei apare cronologic pentru prima data.
Daca produsul este un nou exemplar dintr-o serie deja existenta, acesta nu este
caracterizat de noutate.
-

Becul cu incandescenta a fost inventat de Thomas A. Edison si a aparut prima data in 1879.

Exista situatii in care, la intervale scurte de timp, o descoperire este realizata de


persoane diferite. Drepturile de proprietate intelectuala impun ca produsul creatiei sa
fie inregistrat pentru a fi consemnata paternitatea lui. Cererile de inventii se
inregistreaza la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Lucrarile stiintifice se
dateaza prin publicarea in reviste sau volume ale conferintelor stiintifice, etc. Cu toate
acestea, exista si greseli ale atribuirii unei descoperiri.
-

Insulina a fost descoperita in 1921 de N.Paulescu. Acesta n-a primit premiul Nobel, acesta fiindu-le acordat canadienilor
G.Banting si H.Best in urma publicarii descoperii cu 10 luni mai tarziu.

Imprevizibilitatea inseamna ca produsul creatiei este rezultatul unor procese logice


neobisnuite.
-

Inventarea primei sigurante fuzibile calibrate a constituit un produs creativ cu atribute de noutate si imprevizibilitate.
Insa, realizarea sigurantei fuzibile calibtare nominale constituie un produs nou, dar nu imprevizibil.

Surpriza se refera la faptul ca produsul creatiei surprinde prin caracterul sau


neasteptat, la care nimeni nu s-ar fi gandit. Surpriza se refera la produsele creatiei din
domenii diverse: tehnica, stiinta, arta.
-

Descoperirea facuta in baie de Arhimede, care avea de determinat cantitatea de aur si de argint dintr-un corp de forma
neregulata. Regele Siracuzei il insarcinase sa faca aceasta determinare pentru a stii pretul unei coroane pe care o
comandase. Binenteles, coroana nu putea fi demontata. Arhimede si-a dat seama ca volumul coroanei poate fi determinat
prin imersarea acesteia intr-un vas cu apa. Surpriza descoperii l-a facut sa exclame Evirka (Am gasit! in limba greaca).

Unicitatea se refera la faptul ca procesul creatiei nu poate fi asemanat cu cu nimic


anterior. Unicitatea este o garantie a originalitatii produsului creativ, mai ales in arta.
Originalitatea poate fi apreciata in doua moduri: subiectiv (cand anumite persoane cu

4
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

competenta intr-un domeniu evalueaza produsul respectiv) si obiectiv (cand se cauta


unicitatea unui raspuns in cadrul unei multitudini de raspunsuri sau cand se stabileste
slaba frecventa la nivelul unei populatii statistice). Se accepta faptul ca un raspuns unic
sau regasit extrem de rar este considerat original.

3.2. Valoarea social a produsului creaiei


Valoarea social este un criteriu important, introdus pentru ca nu orice creatie
originala este si de valoare. Pot fi creatii originale, dar rupte de realitate, aberante.
Creatiile ce pot aparea in timpul viselor consumatorilor de droguri, productiile
bolnavilor mintali pot fi caracterizate de o imaginatie debordanda, dar fara posibilitatea
transpunerii in practica deaorece incalca niste reguli obiective clare.
Un produs util este adecvat realitatii si raspunde unei nevoi practice. Nicio clipa sa nu
uitam latura practica a problemei, avertizeaza inventatorul T.A.Edison.
Rezultatul activitatii unui inventator poate fi o inventie deosebita sau mai multe inventii
mai putin semnificative. Ar fi nepotrivita subaprecierea rolului inventiilor
nesemnificative.
-

Aparitia celor 35-40 de inventii foarte importante ale lui T.A.Edison a fost favorizata de cele peste 1900 de inventii mai
putin semnificative si a celor peste 7000 de tentative esuate de inventii.

Deseori o inventie semnificativa este o veriga lipsa dintr-un lant, care cuprinde domenii
intregi. Ca exemplu se poate evidentia inventarea laserului, care a produs o revolutie
intreaga in diferite domenii: prelucrari de precizie ale materialelor (debitare sau
depunere), masuratori, comunicatii, medicina, stocari de date.
In jurul anilor '60 a aparut o ierarhizare a creativitatii pe cinci trepte de importanta, de
la stadiul cel mai scazut, la cel mai inalt:
Creativitatea expresiv se manifesta liber si spontan in desenele sau constructiile
copiilor. Nu se pune problema, la acest nivel, de valoarea sociala sau originalitate. Este
un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior.
Creativitatea productiv se refera la realizarea de obiecte, specifica muncilor
obisnuite. Un mestesugar produce obiecte a caror forma se realizeaza conform unei
traditii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este specifica
tehnicienilor, care produc lucruri, dar nu originale.
Creativitatea inventiv este accesibila unei minoritati foarte importante. Este vorba de
inventatori, acele persoane ce reusesc sa aduca ameliorari semnificative sculelor,
aparatelor, teoriilor controversate. Intr-o tara dezvoltata, cum este Japonia, se
inregistreaza anual 100 000 de brevete de inventii, ceea ce asigura un progres vizibil al
productiei.

5
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Creativitatea inovativ o regasim la un nr. restrans de oameni caracterizati de cele mai


multe ori ca fiind talente. Ei realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel
putin pe plan national.
Creativitatea emergent este palierul cel mai inalt al creativitatii, specific geniului, a
omului care aduce schimbari radicale, revolutionare intr-un domeniu si a carui
personalitate se impune de-a lungul mai multor generatii (Copernic, Einstein, Freud).
Clasificarea prezentata mai sus este cea mai des citata ierarhizare din lucrarile de
creatologie publicate pe plan global.
In 1999, J.R.Sternberg a propus o noua perspectiva asupra nivelurilor creativitatii, in
ceea ce el a numit modelul propulsiei pentru tipurile de contributii creative. Este o
clasificare descriptiva a opt tipuri de produse creative, in functie de contributia lor la
dezvoltarea unui anumit domeniu de creatie.
Replica respecta modelul domeniului in forma existenta, dar cu contributie creativa
minima. Un produs de succes pe piata este copiat de alti producatori, adica este clonat,
cu variatii minore.
Redefinirea se concretizeaza prin contributia creativa revazuta dintr-o alta perspectiva
a statutului curent al domeniului.
-

Pasta electronica (e-mail) este o alta perspectiva a schimbului de informatii prin scrisori (serviciul de posta).
Introducerea postei electronice a influientat imens comunicarea dintre oameni.

Introducerea de catre H.Ford a benzii de fabricatie in constructia de automobile, dupa ce a vazut procesul de transare, in
etape succesive, a carnii, pe o banda intr-o macelarie.

Progresul este deplasarea prin salt a domeniului de creatie in sensul in care se deplasa
deja, iar contributia poate fi aplicata, iar evolutia domeniului urmandu-si drumul.
-

Initial, becul lui Edison avea filamentul din bunbac imprecnat carbonizat, balonul vidat, randamentul luminos destul de
mic, iar durata de functionare de doar 40 de ore. Odata inventat, becul lui Edison a fost bine receptat de mediul social. Au
urmat un numar mare de inovatii realizate de multi alti inventatori, care au dezvoltat acest domeniu. Unele dintre cele
mai importante inovatii au fost legate de realizarea filamentului din wolfram (dupa anul 1900) sau de introducesrea in
balonul de sticla a unui amestec de gaze inerte, care au crescut considerabil performantele becului.

Noutatea prematur este o contributie care ajunge mai departe decat este pregatita
societatea sa o recepteze si sa o dezvolte. Trebuie mentionat faptul ca multe din
descoperirile din trecut n-au fost aplicate sau intelese pentru ca depaseau cu mult
epoca.
-

Copernic a descris in 1512 modelul heliocentric al sistemului solar care n-a fost acceptat si inteles decat dupa sfarsitul
secolului al XVII-lea, odata cu aparitia lucrarilor lui I.Newton asupra matematicii ceresti. Abia atunci, modelul a fost admis
de majoritatea ganditorilor europeni.

E.Galois descopera in anul 1830 teoria grupurilor. Lucrarea scrisa de acesta in care se demonstreaza intreaga teorie a fost
respinsa de Academia Franceza, fiind considerata lucrare neinteligibila. Algebra moderna (in deosebi domeniul
matricelor) dezvoltata dupa jumatatea sec.XX se bazeaza extensiv pe teoria elaborata de Galois.

6
vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh.

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Redirecionarea este deplasarea unui domeniu de creatie intr-o directie noua si


diferita, influentandu-se natura activitatilor in mod esential.
-

Introducerea de catre H.Ford a liniei de asamblare in constructia de automobile a avut un impact si asupra celorlalte
domenii industriale, trecandu-se de la productia de serie mica la productia de seria mare si masa. Au fost influentate
natura fortei de munca si economiile tarilor lumii si s-a ajuns la introducerea de tehnici corelate cum sunt automatizarile
industriale.

Reconstrucia inseamna a deplasa domeniul inapoi la punctul anterior ultimei


deplasari, astfel incat sa se deplaseze din nou, dar intr-o alta directie.
-

La inceputul sec.XX, N.Bohr s-a intors la modelele mai vechi ale structurii sistemului solar, realizand astfel modelul
atomului asa cum il stim noi astazi. Tot el a adaptat teoria cuantica la studiul structurii atomice.

Reiniierea este nivelul de creativitate prin care domeniul este deplasat prin salt intrun punct diferit si neatins, ca apoi din acel punct sa urmeze o dezvoltare continua.
-

Domeniul dispozitivelor electronice cuprindea ,prin anul 1906, tuburile electronice. Saltul imens al domeniului a fost dat
de descoperirea tranzistorului (1947). Prin utilizarea tranzistoarelor, dezvoltarea domeniului a fost continua, conducand
ulterior la aparitia circuitelor integrate.

Integrarea reprezinta impulsionarea domeniului prin asocierea a doua sau mai multe
contributii din trecut, care pana atunci fusesera considerate distincte sau chiar opuse.
-

Functionarea laserului se bazeaza pe amplificarea luminii de catre un mediu, numit mediu activ. La crearea lui s-au
utilizat surse de lumina cu descarcare (contributie din trecut) si fenomenul de amplificare a luminii (opus fenomenului
natural de absorbtie a luminii de catre un mediu).

In cadrul fiecarui tip de produs creativ pot exista diferente cantitative. Un progres poate
constitui un pas mic inainte sau, dimpotriva, un salt important. O reinitiere poate sa un
alt start unui intreg domeniu sau doar unei mici parti din acel domeniu. In plus, o
anumita contributie poate face parte din mai multe categorii (linia de fabricatie a lui
H.Ford, constituie, in acelasi timp, o redefinire si o redirectionare).

7
vladac-uvab.webnode.ro