Sunteți pe pagina 1din 15

ISTORIA TEHNICII SI CREATIVITATE

-REFERAT-

Student:

Specializarea:EPI II

Scurt istoric a bicicletei

Stramosul bicicletei este considerat celeriferul, inventat in 1790 de


catre contele francez Sivrac. Acesta era un ansamblu format din doua roti de
lemn, legate intre ele printr-un cadru tot din lemn. Utilizatorul statea pe o sa
plasata in partea din spate si impingea celeriferul cu picioarele. Schimbarea
de directie se facea printr-o smucitura imprimata partii din fata.
In 1818 baronul german Karl Friedrich Drais Sauerbronn construieste
dreziana, asemanatoare cu celeriferul, dar care avea roata din fata
orientabila, iar saua era plasata la jumatatea distantei dintre roata din fata si
roata din spate.
In 1849 mecanicul german Heinrich Fischer a montat pedale la roata din fata
orientabila, asigurand astfel propulsia prin actionarea directa a vehiculului si
nu prin atingerea pamantului, cum era la celerifer si la dreziana. Istoria
acestei inventii este controversata. Unii spun ca fratii Ernest si Pierre
Michaux, rotari din Paris, aveau la reparat o dreziana si s-au gandit sa
monteze un sprijin pentru picioare. La inceput au folosit o prelungire a
axului rotii din fata, apoi, inspirandu-se dupa modelul manivelei cu care ei
actionau piatra lor de ascutit cutite, au montat niste pedale asemanatoare cu
cele de azi.
In 1865 fratii Michaux inventeaza velocipedul, sau biciclul, care era o
bicicleta din lemn cu doua roti inegale, roata din fata, prevazuta cu pedale,
era mult mai mare decat cea din spate, iar saua era plasata deasupra rotii
mari.
In 1873 se inventeaza triciclul, care semana cu tricicleta de astazi utilizata de
copii. Putem spune ca aceasta inventie este functionala si astazi, numai ca

este adaptata la dimensiunile copiilor de 2-3 ani.

Aceast biciclet de munte ("mountain-bike") are cauciucuri


supradimensionate, cadru rezistent, amortizoare pentru roata din fa i mnerele
ghidonului orientate perpendicular pe axa bicicletei

In 1874 profesorul Macquron-Rankin, de la Universitatea Glasgow


din Scotia (Marea Britanie), publica primul studiu teoretic privind dinamica
bicicletei, iar prin aceasta precizare vreau sa subliniez ca performanta in
toate domeniile nu poate fi atinsa daca nu se bazeaza pe stiinta, pe teorie.
Trecerea de la biciclu la bicicleta se datoreaza englezului Lawson care, in
1879, a inventat roata din spate cu lant de trasmisie, cadrul cu pedalier si
sistemul ghidon-furca, si compatriotului sau J.K.Starly, care in 1885
construieste bicicleta cu roti egale si cadrul din tuburi metalice, avand toate
elementele bicicletelor moderne.
Ultima perfectionare esentiala este realizata de John Boyd Dunlop, in
1877, prin utilizarea pneului de cauciuc. De atunci s-au realizat sute de
imbunatatiri, dar elementele de baza au ramas aceleasi.
O biciclet poate fi definit n general ca fiind un vehicul rutier cu dou
roi aezate n linie una n spatele celeilalte, pus n micare prin intermediul
a dou pedale acionate cu picioarele. Se estimeaz c mersul pe biciclet
este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic dect mersul pe
jos, iar viteza este de trei - patru ori mai mare.
Fiind inventate n Europa secolului 19, bicicletele sunt acum n numr
de peste un miliard, asigurnd n multe regiuni mijlocul principal de
transport. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de recreaie, i au
fost adaptate pentru folosin n multe alte domenii ale activitii umane cum
ar fi cel al jucriilor, fitness, aplicaii militare, servicii de curierat i sportul
numit ciclism.
Forma i configuraia de baz a cadrului, roilor, pedalelor, ezutului i
a ghidonului au suferit doar mici schimbri din 1885, cnd a fost construit
primul model cu lan, cu toate c multe detalii importante au fost
nbuntite, n special odat cu apariia materialelor moderne de fabircaie i
a proiectrii asistate de calculator. Acestea au permis rspndirea modelelor
speciale pentru cei ce practic un anume tip de ciclism.
Bicicleta a influenat istoria n mod considerabil, att n domeniul
cultural ct i n cel industrial. n anii de nceput, construcia bicicletelor s-a
inspirat din tehnologiile deja existente; dar n ultima vreme bicicleta a

contribuit la rndul ei la dezvoltarea tehnologiilor atat in vechile domenii cat


i n altele noi.

Istoria bicicletei

Foarte rar ne punem ntrebri de


genul De unde vine bicicleta?, Cine este inventatorul bicicletei i cum a
avut el aceast idee?
Acest articol i propune s prezinte pe scurt modul n care a evoluat aceast
invenie pe care astzi o numim biciclet.

Baronul Karl Drais von Sauerbronn - inventatorul

primei biciclete
Baronul german Karl Drais von Sauerbronn a inventat Laufmaschine
sau masina de alergat. Acest strmo al bicicletei era construit n totalitate
din lemn i nu avea pedale. Utilizatorul trebuia s se mping cu picioarele
n pamnt pentru a deplasa mainria nainte. Aceasta inventie a fost
prezentata la Paris in 6 Aprilie, 1818.

Velocipedul sau Boneshaker


Urmtoarea apariie a mainriei pe doua roi a fost n 1865, cnd
pedalele au fost aplicate direct pe roata din faa. Mainria a fost numit
velociped dar era cunoscut n termeni populari ca i bone
shaker(scuturtor de oase). Porecla este justificat, avnd n vedere faptul
c velocipedul era construit din lemn i ulterior a fost echipat cu o band de
metal pe roi pentru o rezistena sporit. Aceast combinaie, mpreun cu
strazile pavate cu pietre, nu oferea o calatorie foarte confortabila.
Urmtorul pas este deja cunoscut de multa lume. O biciclet cu o roat

foarte mare n faa i cu o


roata mai micua n spate. Era
anul 1870 cnd aceast Mainrie a aprut (pna n acel moment nu exista
posibilitata producerii unui cadru i a unor componente din metal care s
reziste). Pedalele erau n continuare ataate de roata din fa. Cauciucul a
fost folosit prima oar n combinaie cu spiele, pentru oferirea unei cltorii
mai confortabile. Roata din fa era foarte mare deoarece constructorii au
realizat c n acest fel o rotaie a pedalelor va permite deplasarea pe o
distan mai mare.Aceast mainrie a fost prima care a purtat numele de
biciclet (bicycle).

n timp ce barbaii riscau s se accidenteze pe o biciclet instabil,


doamnele, mbrcate n fuste lungi i strnse de corset aveau nevoie de
altceva. Aa a aprut bicicleta cu trei roi. Acestea ofereau o alt prestan
fiind utilizate i de medici sau avocai.

Bicicleta a evoluat ajungnd la nite performane uluitoare. Cadrul de


carbon i greuti de 7 kg nu mai sunt ceva neobinuit. S nu uitm totui c
meritul cel mai mare le revine celor care au gndit aceast minunat
mainrie care se numete biciclet.

Istoric

O biciclet de epoc, cunoscut sub denumirea de velociped


Strmoul bicicletei a fost creat de ctre baronul german Karl Drais, care a
inventat i i-a patentat mainria n anul 1817. Aadar, n acel an a avut loc

prima plimbare cu bicicleta din oraul su natal Mannheim pn n suburbia


Rheinau.
Aspecte Tehnice

Schia unei biciclete

Biciclet de curse

Cerine legale
Din punct de vedere legal, dup cum s-a stabilt la Convenia de la
Viena privind traficul rutier din 1968, bicicleta este considerat ca fiind un
vehicul, iar cel ce o conduce este ofer. Codurile rutiere din multe ari
reflect aceste definiii, impunnd ca bicicletele s satisfac anumite cerine
legale, n unele cazuri incluznd chiar obinerea unui permis pentru
conducerea bicicletei, pentru a putea fi folosit pe drumuri publice. De
asemenea, n multe zone este o infraciune conducerea unei biciclete care nu
e n condiie suficient de bun. n majoritatea locurilor, bicicletele trebuie sa
aib lumini (faruri si stopuri) funcionale daca sunt folosite dup lsarea
ntunericului. Deoarece o biciclet aflat n micare nu face foarte mult
zgomot, n multe ri, bicicletele trebuie sa aiba claxoane pentru a putea
avertiza pietonii i pe ali biciclisti de apropierea lor. n Romnia,

conductorii bicicletelor nu au nevoie de permis de conducere, dar Codul


Rutier include i obligaii pentru ei.
Pri componente
Cadrul
Aproape toate bicicletele moderne au cadrul n form de romb, format din
dou triunghiuri: unul n fa i cellalt n spate. Materialele folosite trebuie
s fie rezistente i uoare. ncepnd cu anii 1930 s-au folosit aliaje de oel,
mai apoi prin anii 1980 au devenit comune cadrele din aliaje de aluminiu, iar
n prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din titan sau din materiale
plastice armate cu fibre de carbon.

Ghidonul
Ghidonul bicicletei poate fi din oel (modelele mai ieftine), din aliaje de
aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din punctul de vedere al
formei, ghidoanele pot fi drepte (flatbar) sau curbate (riserbar). Mrci de
ghidoane: Truvativ, FSA, Point.
Furca
Este subansamblul care se fixeaz, printr-o articulaie, de cadrul
bicicletei. n interiorul furcii se fixeaz roata din fa a bicicletei. Exist
dou categorii mari de furci: cu amortizor i fr amortizor. Furcile cu
amortizor se folosesc la bicicletele care circul pe teren accidentat (de
exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike). Amortizorul furcii poate
fi reglabil sau nereglabil. Mrci de furci: Rock Shox, Fox, Marzocchi,
Manitou, Suntour, Zoom (oarecum n ordinea calitii, de la cea mai bun
marc la cea mai slab). Fox Racing Shox sunt primul nume in lume la furci.
Sunt foarte usoare si performante. Apoi ar veni Marzocchi, Manitou,
RockShox - nu neaparat in ordinea performantei.
Roile
La bicicletele pentru aduli, roile au de obicei diametrul de 26" (un inch
= 25,4 milimetri). Alte diametre frecvent ntlnite la roile de biciclet sunt
24" i 28". Componentele unei roi de biciclet sunt butucul, spiele, janta

("cercul", n limbajul neoficial al bike-rilor), anvelopa ("guma") i camera.


Roile de biciclet au de obicei 24, 32 sau 36 de spie. Cteva mrci de
butuci: Mavic, DT, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Cteva mrci de jante:
Mavic, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta,
Remerx.
Pedalele
Sunt folosite pentru a pune n micare bicicleta.
Lanul
Servete la transmiterea micrii de la pedale la roata din spate. n partea
din fa, lanul este antrenat de foaia de antrenare, iar n partea din spate,
lanul antreneaz un pinion fixat pe butucul roii din spate.
Pinioanele
Pentru transmiterea micrii de la pedale la roata din spate, o component
foarte important este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de
pinioane se monteaz pe butucul roii din spate. Dac bicicleta are mai multe
pinioane, acestea pot fi patru (la bicicletele mai vechi), ase, apte, opt sau
nou. Din punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet
(model mai vechi, dar nc folosit la bicicletele ieftine) sau pe caset
(modelul mai nou). Pinioanele cele mai des ntlnite au ntre 13 i 28 de
dini. Mrci de pinioane: SRAM, Shimano.
Schimbtoarele
Ajut la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai uoar sau mai grea, n
funcie de preferine sau de teren. Se mai numesc deraioare (derailleur).
Exista schimbatoare pentru pinioane si schimbatoare pentru foi. Marci de
schimbatoare: Shimano, SRAM.
Frnele
Servesc la reducerea vitezei de deplasare i la oprirea bicicletei. Din punct
de vedere constructiv, frnele sunt de mai multe tipuri: frne tip clete
("frne n V") , frne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frn de
picior. Bicicletele pot avea frne pe disc pe cele dou roi, sau pot avea pe o
roat frna tip V, iar pe cealalt roat - frn disc. Din punctul de vedere al

sistemului de acionare, frnele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. Sau


pot sa aibe frn n V pe fa si frn de picior pe spate. Mrci de frne:
Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid.
aua
Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competiiilor
sportive, cum ar fi cele de "trial", aua poate lipsi. Mrci de a: Selle San
Marco, Altrix, Point. Exista sei special concepute pentru femei sau pentru
barbati, care ofera un confort sporit Aspecte sociale si Implicaii economice
Producia de biciclete s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru alte
industrii care au dus la dezvoltarea tehnicilor avansate de metalurgie, att
pentru cadre ct i pentru componente speciale cum ar fi rulmenii sau roile
dinate. Aceste tehnici le-au dat mai trziu posibilitatea metalurgitilor i
mecanicilor s realizeze componentele utilizate n automobilele i avioanele
timpurii. Spre exemplu, fabricanii de automobile Rover, Skoda i Ford i-au
nceput afacerile ca i producatori de biciclete, la fel ca i Fraii Wright.
Ciclismul i sntatea
Exercitiul fizic obinut din mersul pe biciclet este n general asociat
cu sntatea i cu o stare de bine general. Organizaia mondial a sntii
estimeaz c lipsa activitii fizice este pe locul doi (dup fumatul de tutun)
ca i factor de risc n rile dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri
de zeci de miliarde de dolari.
n general, ciclismul nu este considerat o activitate cu grad mare de
risc. Numarul de rnii per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, dar
mai mic decat cel al pasagerilor de autoturisme.
Un studiu danez din anul 2000 a concluzionat c mersul pe biciclet
la lucru este legat de o reducere cu 40% a ratei mortalitii; acesta a inclus
toate cauzele decesului, inclusiv accidentele rutiere.
Bicicleta n oraul modern
Biciclitii i conducatorii de vehicule motorizate au cerine diferite n
ceea ce privete proiectarea strzilor, fapt ce poate duce la conflicte att
politice, ct i pe strazi. Unele orae ofer prioritate traficului motorizat, spre
exemplu realiznd sisteme extinse de strzi cu sens unic sau sensuri giratorii

de mare capacitate. Alte orae aplic metode de reducere a traficului pentru a


limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau chiar msuri extreme
impotriva biciclitilor, spre exemplu, n Shanghai, un ora n care bicicletele
obinuiau s fie mijlocul dominant de transport, mersul pe biciclet pe
strazile oraului a fost chiar oprit temporar n decembrie 2003.
n orasele unde ciclismul este popular i ncurajat este permis transoprtul
bicicletelor pe mijloacele de transport n comun, sau se asigur dispozitive
externe de ataare a bicicletelor pe mijolacele de transport n comun. De
asemenea, n unele orae se gsesc sisteme extinse de benzi de biciclete.
Astfel de benzi dedicate trebuie adesea s fie mparite cu skateri,
skateboarderi i cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete n
unele orae a avut succes doar parial, att n ceea ce privete sigurana, ct
i promovarea mersului pe biciclet.
Mrci de biciclete actuale
Mrci fabricate n Romnia: DHS, First Bike, Rich Bike, Pegas. Mrci din
alte ri: Orbea (Spania), Giant(Taiwan), Dragomir (Bulgaria), Fisher
(SUA), Trek (SUA), Peugeot (Frana), Scott, Kona, Cannondale, Merida
(Taiwan), Magellan (Ungaria), Leader Fox (Cehia)Azonic (SUA), Kenzel
(Slovacia), Altrix (Ungaria), Cross (Bulgaria),Bulls (Germania).
Activismul pentru ciclism
Ciclitii formeaz asociaii, att pentru interese specifice (cum ar fi
benzi pentru biciclete, ntreinerea drumurilor, proiectarea urbana, cluburi de
concursuri, cluburi de turism, etc.) ct i pentru scopuri globale (conservarea
energiei, reducerea polurii, promovarea bunei condiii fizice).
Asemenea grupuri promoveaz bicicleta ca un mijloc alternativ de
transoprt i sublinaz potenialul ei pentru conservarea energiei i a
resurselor precum i beneficiile pe care mersul pe biciclet le aduce sntii
n comparaie cu mersul cu maina. Astfel de activiti cer de asemenea
mbuntirea transportului n comun att local, ct i ntre orae. Ei cer i
dotarea acestora cu soluii pentru transportul bicicletelor.
Masa Critic este o micare mondial de promovare a ciclismului. Are
legtura cu largirea spaiului alocat bicicletelor i este susinut att de cei ce
fac campanie pentru protejarea mediului nconjurator, ct i de alte coli de
gndire politic. Concret, Masa Critic este o plimbare lunar cu bicicletele,

la care din ntmplare particip sute de cicliti. n Romnia, astfel de


evenimente au avut pana acum loc n Bucureti, Timioara i n Cluj
Napoca.

Interesanta poveste a bicicletei incepe


acum aproape doua sute de ani, cand un
baron german s-a gandit sa inventeze un
mod mai simplu de a se deplasa.

asina mergatoare pe doua roti, apoi velocipedul si mai tarziu bicicleta, atat
de utila si placuta. Utila mai ales pentru faptul ca, in unele tari ca Japonia si
China, din cauza aglomeratiei si densitatii populatiei, este aproape imposibil
sa circuli cu masina.
Citind in continuare o scurta istorie a bicicletei, veti afla cum s-a ajuns
de la modelele de lemn, fara pedale, spite, lant, aparatoare sau alte accesorii,
la bicicletele de curse performante si la cele de tip Mountain Bike, cu care
galopeaza tinerii in ziua de azi.
1817 - Von Drais, un baron neamt, inventa prima bicicleta, sau prima
masina mergatoare, pentru a se deplasa mai repede pe aleile gradinii
regale. Bicicleta avea doua roti egale, cu ghidon la cea din fata, si era
construita toata din lemn. Dar, oare, fara pedale, lant si frane, cum se mergea
pe ea? Foarte simplu: te suiai, te impingeai cu picioarele in pamant, si-ti
faceai vant, exact ca la trotinetele din zilele noastre. Doar ca bicicleta
mergea cativa metri, dupa care impinsul cu picioarele trebuia repetat. Acest
model - numit si drezina, sau cal de placere - nu a avut prea mare
succes, deoarece, din cauza ca era din lemn si ii zdruncina foarte tare pe cei
ce incercau, nu se putea merge cu ea decat pe un drum foarte drept, fara
denivelari. Si va dati seama ca acum aproape 200 de ani aceste drumuri nu
prea existau, decat in gradinile palatelor sau in unele parcuri.

1865 - Apare velocipedul (picior iute in traducere din limba latina) ,


stramosul bicicletei. Facut tot din lemn, mai tarziu rotile fiind si din fier,
acest model a venit cu ceva nou: pedale fixate direct pe roata din fata, care
era putin mai mare decat cea din spate. Nici aceasta inventie pe doua roti nu
a incantat lumea, deoarece era la fel de incomoda ca si bicicleta baronului.
Iar mersul pe un drum de tara sau pe unul pietruit era atat de neplacut, incat
bicicletei de lemn cu pedale i s-a spus zdruncinatorul de oase!
1870 - 1890 - Bicicleta din lemn este inlocuita de cea construita in
totalitate din metal, rotile fiind prevazute cu cauciucuri foarte tari. Avand
pedalele fixate tot pe roata din fata, fara lant intre roti, noua inventie arata
foarte ciudat: roata din fata, pe care era fixata si saua, era mult mai inalta in
comparatie cu cea din spate. Si a devenit tot mai mare, pe masura ce
constructorii si-au dat seama de un lucru foarte clar: cu cat era roata mai
mare, cu atat se parcurgea o distanta mai lunga la fiecare pedalare. Aceasta
masinarie a fost si prima care a purtat oficial numele de bicicleta. Modelul a
fost o atractie intre anii 1880 - 1890, desi costa foarte mult - echivalentul
salariului mediu al unui muncitor pe sase luni. Si nu numai ca era foarte
scumpa, dar era si foarte periculoasa!
Toata greutatea fiind in partea din fata, la orice oprire brusca sau la
lovirea rotii de o piatra, bicicleta se rasturna in fata. Iar cel ce mergea pe ea
cadea de pe roata inalta exact in cap! De aceea, pentru mai multa siguranta, a
fost inventata tricicleta cu roti inalte in spate, special construita pentru femei.
Cu ea se plimbau insa si doctorii, preotii, sau oamenii mai bogati, deoarece
le dadea un aer de superioritate si eleganta.
Mai tarziu, pentru a elimina riscul caderii in cap, s-a inventat un nou
model si mai interesant: bicicleta cu roata inalta in spate. Ambele modele nu
au rezistat insa prea mult, deoarece in scurt timp s-a trecut din nou la cele
doua roti egale, aparand in plus pedalele legate prin lant si pneuri in loc de
cauciucuri. Proaspata inovatie, ce facea mersul mult mai confortabil, a fost
adusa in 1887 de un medic veterinar irlandez, pe numele sau John Boyd

Dunlop. Tot el a inventat doi ani mai tarziu pneurile pentru automobile, iar
in 1890 a infiintat una dintre cele mai mari companii producatoare de pneuri
din lume: DUNLOP. Revenind la bicicleta cu pneuri (pneul este format din
cauciuc si camera, exact ca la bicicletele de azi), vorbim despre unul dintre
modelele care a fost foarte apreciat la vremea lui. Astfel, femeile au trecut
incet - incet de la fusta si corset la o imbracaminte mult mai lejera, pentru a
putea merge mai comod cu bicicleta.
Tot in aceasta perioada s-a format Liga americana a oamenilor pe roti,
care exista si azi sub numele de Liga Biciclistilor Americani.
Trecand in secolul douazeci, bicicleta nu a mai suferit mari schimbari
fata de modelele dinainte. Au aparut, rand pe rand, suspensiile, mai intai la
roata din fata, apoi la cea din spate. Apoi, in 1910, pe masura ce crestea
cererea pentru bicicletele pentru curse, suspensiile s-au perfectionat, iar
metalul greu din care era facut cadrul si tuburile a fost inlocuit de alte metale
mult mai usoare. Mai mult, Iver Johnson, un constructor din statul american
Massachusetts, a facut o bicicleta speciala pentru un ciclist celebru in acea
vreme - englezul Major Taylor - sudand cele trei bare ale cadrului in forma
de triunghi, pentru o mai mare rezistenta la traseele de concurs foarte
denivelate. In plus, la comanda ciclistului, coarnele ghidonului au fost
indoite, modelul acesta fiind, de fapt, prima semicursiera inventata.
Anul 1916 a fost unul revolutionar in istoria bicicletei, fiind anul
infiintarii companiei Arnold & Schwinn, devenita din 1960 Schwinn Bicycle
Company, una dintre cele mai mari companii producatoare de biciclete,
precum si unul dintre sponsorii echipelor de curse cicliste.
In 1929 apare bicicleta Lindy, cu aripi la roti, numele ei venind de la
americanul Charles Lindberg, primul om care a traversat cu avionul Oceanul
Atlantic, in mai 1927. In 1933, Schwinn introduce camere speciale la pneuri,
asemanatoare cu cele de la motociclete, bicicletele fiind accesibile aproape
tuturor copiilor din America. Acum incep sa apara bicicletele special facute
pentru copii de compania Sears, Soimul negru fiind un model care pana in
1950 a fost prezent pe piata bicicletelor pentru cei mici. Tot compania Sears,
in 1966, a deschis epoca spatiului in industria bicicletelor, mai ales cele
pentru copii, modelele fiind tot mai aerodinamice, facute din metale foarte
usoare (crom si aluminiu), vopsite in culorile rosu stralucitor - pentru baieti
si albastru - pentru fete.

Intre anii 1960 si 1970 apar si se dezvolta bicicletele cu mai multe


viteze, construite de compania Schwinn. Tot aceasta firma este printre primii
creatori ai celebrului model pentru copii BMX, mai tarziu inlocuit de mult
mai performanta bicicleta Mountain Bike.