Sunteți pe pagina 1din 34

EVALUARE VARIANTA 1

4.Clasificai diferitele tipuri de evaluri


Numeroasele metode de evaluare cunoscute azi pot fi grupate n funcie de anumite criterii n vederea
identificrii modului de abordare a evalurii i, n funcie de aceasta, a furnizorului de servicii de evaluare.
a)
In funcie de obiect, evalurile pot fi:
evaluri de bunuri mobile i imobile independente;
evaluri de grupe de bunuri i uniti generatoare de numerar;
evaluri de active economice (secii, fabrici, magazine, pri ale ntreprinderii etc);
evaluri de active i elemente intangibile;
evaluri de ntreprinderi n ansamblul lor;
b)
In funcie de metod, evalurile se pot grupa n:

evaluri patrimoniale; abordeaz exclusiv latura cantitativ, patrimonial a bunurilor i


ntreprinderilor;

evaluri bazate pe performane; abordeaz exclusiv latura calitativ - performanele


financiare ale activului sau ntreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite
forme de exprimare a capacitii beneficiare a activului sau ntreprinderii: profit net, dividend, cash flows etc;

evaluri combinate; abordeaz att latura cantitativ ct i cea calitativ, intrnd n logica
lucrrilor, sub o form sau alta de exprimare, att patrimoniul ct i performanele activului sau
ntreprinderii;

alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate - cifra de afaceri, de exemplu, pe


comparaii etc).
c)
In funcie de scop, evalurile se pot grupa n trei categorii:
evaluri contabile, sunt cele prevzute prin standardele i normele contabile, folosite n
scopul elaborrii situaiilor financiare ale ntreprinderilor;
evaluri administrative, sunt cele prevzute prin acte normative diverse; cum nici un act normativ nu
poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului n gestiunea fiecrei ntreprinderi a
modificrii preurilor, raportului de schimb al monedei naionale i politicilor de gestiune, evaluarea
administrativ poate, nu mai din ntmplare i numai n momentul cnd a fost emis actul normativ, s
se apropie de valoarea de pia a unor bunuri, niciodat ns de cea a unei ntreprinderi;
evaluri economice i financiare, sunt singurele tipuri de evaluri bazate pe expertiz i diagnostic i
care au ca int final determinarea valorii de pia, innd seama de condiiile concrete de utilizare a
bunurilor, de organizare i funcionare a ntreprinderilor.
d)
In funcie de beneficiar; pot fi abordate diferit metodele de evaluare n funcie de beneficiar: evaluri
pentru asigurare, evaluri pentru creditare, evaluri pentru impozitare etc.
e)
In funcie de valorile obinute, evalurile se pot grupa n:
evaluri care au la baz valoarea de pia
Evaluri care au la baz valori diferite de valoarea de pia. Aceste evaluri utilizeaz metode care
iau n considerare unitatea economic sau funciunile unui activ, altele dect capacitatea acestuia
de a fi cumprat i vndut pe pia.
f)
Dintr-un alt unghi, metodele de evaluare pot fi grupate in:
metode aa zise clasice; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile necotate;
metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile ale cror titluri sunt
tranzacionate pe o pia reglementat.
Clasificarea nu este rigid, n practic fiind chiar recomandat abordarea concomitent att prin metode
clasice ct i prin metode bursiere n vederea susinerii sau nlturrii unora din ipotezele avute n vedere
la evaluare.
5.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Expertul evaluator trebuie s neleag realitile din ntreprindere; s aib permanent n vedere i
s considere c toate informaiile-bilan, statistici, evidene de orice fel - nu constituie dect imagini ale unei
1

EVALUARE VARIANTA 1
realiti, iar datoria lui este s afle realitatea nsi; numai astfel se ptrunde n intimitatea ntreprinderii dup
care estimarea valorii nu este dect o chestiune de metodologie.
Se consider c, n evaluarea unei ntreprinderi, diagnosticului de evaluare i se atribuie cca. 80% din
resursele necesare iar calculelor propriu-zise de evaluare cca 20%.
Diagnosticul de evaluare
permite identificarea factorilor de risc i stabilirea ipotezelor de evaluare, anticiparea viitorului
ntreprinderii.
permite alegerea metodelor de evaluare a ntreprinderii i tot el poate explica diferenele dintre
valorile determinate de evaluatori diferii.
cuprinde toate laturile i sectoarele activitii i toate funciile ntreprinderii scond n eviden oportunitile, atuurile i factorii de succes ai ntreprinderii, pe de o parte, i ameninrile, slbiciunile
ntreprinderii, pe de alt parte.
Principalele obiective urmrite i mijloace de realizare pentru fiecare latur a activitii
ntreprinderii sunt prezentate n cadrul diagnosticelor sectoriale, dup cum rezult n cele ce urmeaz.
Diagnosticul are drept scop
intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe
care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare
propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului
firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate
prezentate in raportul final.
Clasificare a diagnosticelor de evaluare:
diagnosticul juridic,
diagnosticul comercial,
diagnosticul tehnic,tehnologic si de exploatare,
diagnosticul de organizare, management si resurse umane,
diagnosticul financiar-contabil
20.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?
Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:

separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i bunuri n
afara exploatrii;
reevaluarea tuturor elementelor patrimoniului de active necesare exploatrii;
calculul matematic al activului net corijat.
21.Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Rata de actualizare
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
22.Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi?
2

EVALUARE VARIANTA 1
Activul net reevaluat (Anr) sau activul net corijat (ANC)
Activul net corijat al unei entitati se determina parcurgand succesiv trei etape:
separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i
bunuri n afara exploatrii;
reevaluarea tuturor elementelor patrimoniului de active necesare exploatrii;
calculul matematic al activului net corijat.
Activul net corijat (ANC) se obtine pornind de la valorile contabile ale bunurilor din bilant.
Corectarea valorilor din bilantul contabil se poate face in functie de 3 moduri de abordare, obtinundu-se 3
valori distincte ale activului net corijat:
In functie de valoarea lor probabila de negociere
In functie de valoarea lor de utilizare
In fucntie de valoarea lor de lichidare
Valoarea reala sau valoarea matematica, respectiv ANC, se obtine fie prin:
Metoda substractiva ( total activ reevaluat corijat total datorii )
Metoda aditiva ( totalitatea capitalurilor proprii plus sau minus influentele din reevaluarea
tuturor elementelor de activ)
La aceasta valoare se recurge numai in situatia in care se are in vedere continuitatea activitatii
intreprinderii, si in orice caz nu reprezinta valoarea globala a intreprinderii, deoarece nu s-a luat in calcul
partea invizibila a acesteia.
25. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia
acesteia.
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii,
plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care
dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc).
Valoarea substantiala bruta ( VSB) reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii,
angajate si organizate pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine cont de modul de finantare a
acestora.
Valoarea substantiala bruta, asa cum s-a mai spus de altfel, este egala cu totalitatea activului
reevaluat corijat plus valoarea actuala a bunurilor pe care intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara
( inchiriate, imprumutate, leaging etc) minus valoarea actuala a elementelor corporale care, desi sunt
inregistrate in patrimoniu, nu se gasesc in intreprindere.
Cu cat valoarea substantiala bruta este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica
micsorand profitul si diminuand valoarea goodwill-ului.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
27. Ce este si cum se determina rata de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor economici i
indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Fr a intra n detaliile doctrinei
economiei de pia referitoare la rolul pieei financiare pentru economia real, menionm totui c acest rol
este strict legat de proprietatea singurei mrfi existente n piaa financiar - banii, aceea c stnd, aduce
beneficii, spre deosebire de mrfurile din piaa de bunuri i servicii, care, stnd, aduc pierderi.
Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i
parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a
unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata
dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent.
Determinarea ratei de actualizare pornind de la rata de rentabilitate a pietei:
CMPC= ( Costul capitalurilor proprii x 80% ) + ( Costul mediu ponderat al capitalului imprumutat x 20%)
3

EVALUARE VARIANTA 1

28.Care sunt tehnicile de actualizare?


Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n calcul
factorul timp, i anume:
dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se numete de
capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o sum X cheltuit
n trecut (sau n prezent) are ca echivalent n prezent (sau n viitor) suma Y, numai dac pe X o
amplificm cu (1 + i)n:
X(1 + i)n =Y
n care n = numrul de ani i i rata de capitalizare sau de fructificare.
dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut, tehnica se numete de
actualizare propriu-zis. Regula actualizrii propriu-zise este urmtoarea: o sum prevzut a
fi cheltuit n viitor peste n ani, Y are ca echivalent n prezent (sau n trecut) suma X numai dac
pe Y o amplificm cu

1
(1 i) n

X Y

1 i n

n care n = numrul de ani si i rata de actualizare.


Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaia; pur i simplu are n vedere faptul
c leul de azi nu este egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece aceast sum, investit, mi aduce
ceva n plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic dect dobnda pieii.
30. Ce este actualizarea?
Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i
parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a
unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata
dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent.
32. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde:
Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale
poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe
(riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului
la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite,
echipamente depite, produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar
sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor
pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte
n dou: una determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat;
alta determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau
nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni
determinat de modificri n comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor
acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii
determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific
4

EVALUARE VARIANTA 1

ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria
bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii
(material rulant, imobiliare, asigurri etc);
aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a
rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.)

36. Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode de determinare.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat.
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORIi
Metodele de determinare sunt:
Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale, sunt:
Metoda capitalului permanent necesar exploatarii
( Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul ntreprinderii
pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de potenialul economic al
ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate un minim de garanie asupra
unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le
deine la ntreprinderea respectiv.
Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o ntreprindere sunt:
- valoarea contabil;
- valoarea real sau valoarea matematic;
- valoarea activului net reevaluat;
- valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatrii
- activul net de lichidare;
- valoarea substanial; )
37. Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei ntreprinderi de a
degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele
trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa ntreprinderii.
Este vorba de a determina, pornind de la bilant si evidentele contabile, care este rezultatul
economic rezonabil la care un comparator ar putea sa se astepte. Este ceea ce se numeste capacitatea
beneficiara.
Capacitatea beneficiara ceeaza usor o confuzie suplimentara: nu este vorba de un beneficiu, de un
profit in sensul usual, ci de un randament financiar al totalitatii capitalurilor care finanteaza exploatarea.
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
5

EVALUARE VARIANTA 1

prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor
degajate de ntreprindere.
Rezultatele publicate ca atare de intreprindere sunt adesea putin semnificative,ca urmare a celor 3
categorii de factori a caror incidenta tre stabilita,masurata.Influenta acestor factori asupra val.intreprinderii
tre.analizata distinct si anume:
incidenta fiscalitatii
incidenta metodologiei contabile
distorsiunile voluntare ale rez.financiar.
Deci,este vorba de a determina,pornind de la bilant si evidentele contabile,care este rez.econimoc
rezonabil la care un eventual cumparator ar putea sa astepte.Este ceea ce se numeste Capacitate
Beneficiara.
Capacitatea benefica ( profit viitor al intreprinderii) se det parcurgand 3 etape:
studiul rezultatelor trecute
examenul previziunilor
calculul matematic al capacitatii benefice
38. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar, acest profit viitor al ntreprinderii, se determin parcurgndu-se succesiv trei
etape:
studiul rezultatelor trecute,
examenul
calculul matematic al capacitii beneficiare.
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din
bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci trebuie sa
facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.:
* marja bruta;
* valoarea adaugata
* excedent brut/net din exploatare;
* profit net
Pricipalele corectii ale profiturilor din bilanturile contabile:
a) prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
b) a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
c) a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
d) a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate
sau deduse din rezultatul contabil;
e) a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
f) corecii legate de sinergii
g) alte corecii care pot rezulta din diagnostic
6

EVALUARE VARIANTA 1
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidative.
III.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt
fuziuni, divizari, majorari de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si
viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si
viitoare, de ex: 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor.
40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Se poate utiliza una din urmtoarele patru variante:

capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale provizionale, variant recomandat n


cazul evalurilor pentru privatizare (CBj);
capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2);
capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad trecut i viitoare
(CB3);
capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute i viitoare (CB4).

41. Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe baza
performanelor financiare?
Perioada de referin exprimat n numr de ani corespunde perioadei de prognoz a ntreprinderii,
adic perioada la sfritul creia proprietarul ar trebui s-i schimbe atitudinea fa de afacerea sa.
Schimbarea de atitudine const n provocarea unor astfel de modificri n viaa ntreprinderii care s-i
permit s-i reia ciclul vieii;
Astfel de modificri constau n iniierea unor ci de restructurare, cum ar fi:
formarea de noi societi comerciale,
fuziunea,
divizarea,
asocierea cu pri ale ntreprinderii,
injecii de capital pentru nlocuirea tehnologiilor,
modernizarea echipamentelor,
renoirea produselor etc.
Deci, perioada de referin se exprim de regul n ani i corespunde limitei de prognoz stabilit de
experi pe baza constatrilor din diagnosticele sectoriale. Din punct de vedere al cumprtorului, aceast
perioad coincide cu termenul de recuperare a investiiei pe care acesta este pe cale s o fac.
43. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?
Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-l degajeaz un activ sau o societate.
Exist mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, i modului de calcul al
acestui indicator financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea mrimii acestuia se pornete de la
capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la care se adaug toate celelalte fluxuri create de
agentul economic ((amortismente (am) i provizioane (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente
7

EVALUARE VARIANTA 1
(investiiile pentru meninerea potenialului actual al agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment
normativ (ANFR)).
CF = Pn + Am + Pr Ir NFR

45. Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actualizate?
Metoda este prin excelenta futurista; utilizeaza principiul financiar potrivit caruia valoarea unui activ
este egala cu valoarea actuala a fluxurilor nete de disponibilitati (cash flow) susceptibile de a fi degajate in
viitor de catre activul respectiv
Cash-flow reprezinta fluxul de trezorerie disponibila pe care il degajeaza un activ sau o societate.
Aplicare metodei se face in patru etape:
A. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind constatarile din diagnosticul
general si sectorial, cu deosebire din cel financiar.
Fluxul de lichiditati nete istorice se poate calcula pornind de la profitul net, caruia i se aduc
ajustari, sau pornind de la excedentul brut de exploatare (EBE) .
CF = EBE NFR Ir Impozitul pe profit + Rezultatul financiar + Activele cedate(nete)
B.
Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul
de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
C.
Determinarea ratei de actualizare datorita careia este posibila readucerea fluxurilor nete
viitoare si valorii reziduale in valori actuale.
Rata de actualizare = expresia exigentei de profitabilitate a investitorului pentru inventitia sa.
Rata de actualizare depinde de:
Inflatia care poate eroda o incasare viitoare
Costul banilor pe care ii utilizeaza (costul capitalului)
Riscurile pe care le implica incasarea viitoare
Ambianta generala
D.
Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la suma fluxurilor degajate de
intreprindere. La sfarsitul perioadei proiectate, intreprinderea poseda o anumita valoare care trebuie
estimata. Sunt considerate 2 tehnici pentru determinarea acestei valori reziduale:
O tehnica ce privilegiaza latura contabila:
Valorea reziduala = Activul net (sf perioadei) sau cu un multiplu al rezultatului net din ultimul
an
O tehnica ce privilegiaza latura economica, zisa si tehnica de actualizare prin perpetuare:
Valoarea reziduala= fluxurilor actualizate pe care intreprinderea va fi capabila sa le
degajeze dincolo de perioada de prognoza.
Valoarea reziduala se calculeaza prin formula:
Vr = Z x CFn prin aplicarea unui multiplu rezidual Z la cash flow-ul actualizat din ultimul an
prognozat. ( de regula Z este cuprins intre 3 si 6)
Multiplicatorul rezidual Z se poate obtine prin modelul GORDON, respectiv 1/(K-g), unde K este
coeficientul de ajustare pentru risc si g este rata de crestere a fluxurilor de numerar.
Evaluarea prin metoda actualizarii fluxurilor banesti, desi pare simpla este foarte complexa in
aplicare, datorita estimarii reale a fluxurilor previzionate, a valorii reziduale, a estimarii costului mediu
ponderat al capitalului sau rate de actualizare.
46. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n
patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului
8

EVALUARE VARIANTA 1
actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii;
elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul
obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al
ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de
organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc),
competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc), competena managerial
(calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori
din punct de vedere patrimonial; elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei
valoare obinut prin capitalizare reprezint goodwillul ntreprinderii. Prin adugarea goodwill-ului la valoarea
patrimonial se obine valoarea global a ntreprinderii.
47. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a
patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite i
anume:
tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente
intangibile.
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct i la valori dinamice bazate pe
rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care
poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului
sau badwill-ului.
48. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Aciunile sunt evaluate diferit, dup cum coteaz sau nu la burs i dup cum se constituie ntr-un
pachet majoritar sau un pachet minoritar.
atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea
globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective
a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea
dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se
procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea
unui titlu si valoarea pachetului.
Aciunile care coteaz se evalueaz prin metodele indicate de organismul de reglementare al pieei
de capital; cea mai utilizat metod const n estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus
dintre: media ponderat a preurilor la tranzaciile care au avut loc n ultima zi de la burs i preul ultimei
tranzacii din aceeai zi, cu condiia s fie un pre relevant, adic s se refere Ia cel puin 0,5% din numrul
de titluri ale emitentului.
Aciunile care nu coteaz i se constituie ntr-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda
capitalizrii dividendelor; cele care nu coteaz dar se constituie ntr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin
aceeai metod a capitalizrii dividendelor, dar pot fi utilizate i alte metode bazate pe evaluarea global a
ntreprinderii n care s-a investit.
49. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile din contabilitate trebuie s se sprijine pe inventare fizice. Dup aceasta se procedeaz la
elaborarea unei balane pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de provizioane pentru stocurile fr
micare sau cu micare lent.
9

EVALUARE VARIANTA 1
Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o perspectiv de
continuitate a exploatrii, la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n vedere urmtoarele reguli
particulare:
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc.) se
evalueaz la preurile de achiziie practicate n luna anterioar celei n care se face evaluarea, iar dac
intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie din cea mai recent perioad.
Stocurile din interior (producie neterminat, semifabricate din producie proprie etc.) se evalueaz la
nivelul costurilor efective corectate cu gradul de naintare n realizarea fizic a produselor.
Stocurile la ieire (produsele finite) se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare mai puin beneficiile
estimate n aceste preuri.
50. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Pentru evaluarea creanelor se elaboreaz o balan n funcie de vechimea acestora i se
calculeaz provizioane pentru creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite; creanele se iau n
calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind actualizate la raportul de schimb al
monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea ntreprinderii.
..................................
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
Creantele, dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, intra in calculul valorii patrimoniale a
intreprinderii cu valoarea scriptica; cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei
nationale din ziua respectiva.
51. Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut
fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care
are loc evaluarea.
52. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii etc.) sunt
considerate, de regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al ntreprinderii, cu o singur
excepie: cheltuielile de cercetare i studiile care se refer la produse noi sau la dezvoltare (i nu cele care
sunt efectuate pentru meninerea potenialului existent), care se iau n calculul activului net corijat cu sumele
nregistrate n contabilitate. Motivul? Dac imobilizrile necorporale, ca de altfel toate elementele intangibile ale
ntreprinderii, sunt bine gestionate i exploatate, influeneaz valoarea ntreprinderii ns nu patrimonial ci prin
rentabilitate, aa cum se va vedea la capitalul privind evaluarea prii invizibile a ntreprinderii.
53.Cum se evalueaz obligaiunile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Obligaiile financiare i nefinanciare n valut se actualizeaz la raportul de schimb al monedei
naionale, diferenele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare ale ntreprinderii.
Structura frecvent intalnita la acest element al bilantului contabil se refera la titluri de participare la capitalul
altor intreprinderi( actiuni, parti sociale, etc.) si credite acordate sau plasamente.
Titlurile sunt evaluate diferit, dupa cum coteaza sau nu la bursa si dupa cum se constituie intr-un
pachet majoritar sau un pachet minoritar. Titlurile care coteaza se evalueaza prin metodele indicate de
organismul de reglementare al pietei de capital; cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii
actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderata a preturilor la tranzactiile care au avut
loc in ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din aceeasi zi, cu conditia sa fie un prt relevant,
10

EVALUARE VARIANTA 1
adica sa se refere la cel putin 0,5% din numarul de titluri ale emitentului. Titlurile care nu coteaza si se
constituie intr-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizarii dividendelor; cele care nu
coteaza dar se constituie intr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeasi metoda a capitalizarii
dividendelor, dar pot fi utilizate si alte metode bazate pe evaluarea globala a intreprinderii in care s-a
investit.
Creditele acordate, plasamentele, sunt luate in calculul activului net corijat cu valorile dihn scriptele
contabile, cele in valuta fiind insa actualizate la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii
anterioare in care au demarat studiile pentru evaluarea intreprinderii.
Obilgatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei
nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in
scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Elementele de baz ale unui raport de evaluare a ntreprinderii, ntr-o structur standard, se
prezint astfel:
A. Un capitol intitulat Rezumatul principalelor concluzii i recomandri"; cuprinde pe scurt obiectul
misiunii de evaluare i rezultatele (valorile) obinute.
B. Un capitol intitulat Prezentarea ntreprinderii"; cuprinde ct mai multe informaii, prezentate
succint, despre ntre prindere, obiect de activitate i cifrele caracteristice ale activitii desfurate etc.
C. Un capitol intitulat Prezentarea evaluatorului"; cuprinde informaii cu privire la identitatea
evaluatorului, calitatea specific n care particip la lucrrile de evaluare (evaluator, agent independent sau
imparial, consultana ntreprinderii sau mediator), precum i Declaraia de conformitate" care va confirma
c:
prezentrile faptelor din raport sunt corecte i reflect cele mai pertinente cunotine ale
evaluatorului;
analizele i concluziile sunt limitate numai la ipotezele i condiiile prezentate n raport;
nu a existat (sau dac a existat trebuie specificat) nici un interes al evaluatorului asupra
ntreprinderii evaluate;
onorariul evaluatorului nu este (sau dac este trebuie specificat) condiionat de nici un aspect
al raportului;
evaluarea a fost efectuat cu respectarea Codului etic i a standardelor naionale sau
internaionale de evaluare;
evaluatorul ndeplinete cerinele adecvate de calificare profesional;
evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puin o inspecie personal la ntreprinderea
evaluat;
nici o persoan, cu excepia celor specificate n raport, nu a acordat asisten profesional
evaluatorilor.
D. Un capitol intitulat Diagnosticul de evaluare i analiz fundamental" prezentat pe subcapitole
sectoriale, astfel:
Diagnosticul juridic
Diagnosticul comercial
Diagnosticul tehnic, tehnologic si de exploatare
Diagnisticul de organizare, management si resurse umane
Diagnosticul financiar contabil , analiza fundamentala
Sinteza diagnosticului de evaluare
E. Un capitol intitulat Bazele lucrrii de evaluare" care prezint pe subcapitole distincte:

Ipotezele de evaluare: macroeconomice i microeconomice;

Factorii de risc, prezentai grupat: exogeni i endogeni;

Expertize i studii (proprii sau nsuite);

Bibliografia utilizat.
11

EVALUARE VARIANTA 1
F. Un capitol intitulat Metode de evaluare aplicate"; cuprinde o descriere a metodelor de evaluare
aplicate i rezultatele obinute pentru fiecare metod aplicat. Constatrile sunt prezentate grupat pe
principalele grupe de metode utilizate: metode patrimoniale, metode bazate pe performanele
financiare, metode combinate, metode bazate pe comparaii i alte metode.
G. Un capitol intitulat Gama de valori; valoarea aciunilor"; cuprinde toate valorile determinate n
capitolul anterior, prezentate ns n ordinea mrimii, att la nivelul ntreprinderii ct i la nivelul unei aciuni
sau titlu emise de ntreprinderea evaluat.
H. Un capitol intitulat Opinii ale evaluatorului"; cuprinde diferite remarci, sublinieri i atenionri n
modul de folosire a valorilor determinate n cadrul aciunilor desfurate de evaluator.
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si
financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
55. Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?
Orice modificare a raportului de schimb al monedei nationale are o influenta mai mare sau mai
mica, mai devreme sau mai tarzie asupra tuturor bunurilor si intreprinderilor din economia romaneasca
astfel incat este necesara gasirea si masurarea impactului acestor modificari asupra valorii bunurilor din
fiecare intreprindere si a fiecarei intreprinderi in ansamblu; aceasta se realizeaza recurgandu-se la
tehnicile de evaluare.
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efecturii evalurii.
Atunci cand moneda nationala se devalorizeaza (creste raportul de schimb) valoarea intreprinderii
creste, iar cand se valorizeaza (scade raportul de schimb) valoarea intreprinderii scade
56. Cum influeneaz modificarea preurilor valoarea unei ntreprinderi?
Pentru orice modificare a preturilor in piata trebuie identificate diferentele fata de cele pe care
managementul unui intreprinderi le are la dispozitie prin informatiile interne, contabile sau de alta natura.
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie;
bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de
preturile pieei
Atunci cand preturile cresc valoarea intreprinderii scade iar cand preturile scad valoarea
intreprinderii creste. De aceea, evaluarile de intreprinderi sunt valabile numai la o anumita data, dupa care
ele trebuie sa fie din nou evaluate.
57. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Evaluarea unui activ sau intreprindere se face pe baza bilantului economic al activului sau
intreprinderii, un bilant teoretic, de calcul, un bilant abstract, elaborate de experti in scopul evaluarii.
Acesta este bilantul care cuprinde, de asemenea patrimonial, dar un patrimoniu exprimat in valori
economice si nu contabile, precum si un rezultat financiar, profitul net, dar un profit determinat tinand
seama de conditiile normale ale pietii din care face parte intreprinderea sau activul.
Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.
Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi:
ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare;
este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o ntreprindere; reprezinta
patrimoniul, rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza
constatarilor din diagnosticul de evaluare;
reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.
El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n funcie de exigenele
pieei, pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.
Expertul evaluator innd cont de faptul c:
12

EVALUARE VARIANTA 1
bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a
ntreprinderii.
valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz- nu
reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale
(extracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de
evaluare.
Aceste corecii trebuie realizate n raport cu:
valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
de capacitatea potenial de a produce profit.
59. Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoarea ntreprinderii?
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate
opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel
metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic
pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de
viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment
dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei)
determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea
excesiva de provzioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
60. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?
Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul ntreprinderii
pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de potenialul economic al
ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate un minim de garanie asupra
unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le
deine la ntreprinderea respectiv.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre
activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza
bilantului contabil. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii
(activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil).
Valori patrimoniale:

Valoarea contabila, determinata pe baza activului net contabil:


Va

Anc
numar.actiuni

Valoarea intrisecta, determinata pe baza activului net corijat al intreprinderii:


Va

ANC cheltuielili.licgidari
numar.actiuni

61. Cum influeneaz riscul de ar valoarea unei ntreprinderi?


Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare
cu atat val intrepr este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea
valorii intreprinderii.
13

EVALUARE VARIANTA 1
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii.
32. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde:
Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale
poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe
(riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului
la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite,
echipamente depite, produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar
sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor
pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte
n dou: una determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat;
alta determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau
nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni
determinat de modificri n comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor
acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii
determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific
ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria
bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii
(material rulant, imobiliare, asigurri etc);
aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a
rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.)
67. Determinati rata de capitalizare a unei intreprinderi cunoscand urm informatii :
riscurile intreprinderii =19%
venituri financiare = 600 lei
rata de baza =4%
datorii financiare (30% din sursele de
finantare) =4.000 lei
coeficientul primei de risc =1.2 ()
cota de impozit pe profit =16%
cheltuieli financiare =1.000 lei
CMPC Ccpx

Ccp
Cci
Ccix

Ccp Cci
Ccp Cci

Ccp = Rn + (Rr Rn) x


Ccp = 4% + (19%-4%) x1,2
Ccp = 4% + 15%x1.2 = 4% + 18% = 22%
Cc = Cd ( 1-0,16)
Cd = Cheltuieli financiare Venituri financiare
Datorii
Cd = ( 1.000 600 ) = 400 /4.000 = 10%
4.000
14

EVALUARE VARIANTA 1
Cc = 10% (1-0,16) = 10% x 84% = 8,4%
CMPC = 22% 22%
+ 8,4% 8,4%
. = 22% x 72,37% +8,4% x 27,63% = 18,24%
22%+8,4%
22%+8,4%
62. S se determina activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii:
capital social: 10000
rezerve: 3000
rezultat reportat: 5000
cheltuieli de constituire: 2000
cheltuieli de cercetare: 10000, din care 4000 destinate crerii unui produs pentru
nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor;
cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1000
ANC = 10000 + 3000 + 5000 2000 (10000 4000) = 10000
ANC Capitaluriproprii Diferented inevaluare
(10.000 3.000 5.000) ( 2.000 6.000 1.000) 9.000

??????

63. Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii?
Activele considerate n afara exploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind supuse
operaiunilor din etapele 2 i 3 de determinare a activului net corijat (reevaluare i calcul matematic). Ele
sunt evaluate distinct n funcie de natura i piaa fiecrui bun.
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala,
adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
64. Care este definiia goodwill-ului?
Superprofitul (renta de goodwill) este scos in evidenta dupa trecerea pragului de rentabilitate, adica,
poate fi definit astfel: suplimentul de rentabilitate (profit) realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala.
Goodwill-ul este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor
active care il compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea
profitului
obinut
de
ntreprindere
peste
pragul
de
rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
n cele mai diverse situaii, valoarea unei ntreprinderi se determin prin asocierea la valoarea
patrimonial a goodwill-ului aferent elementelor intangibile ale ntreprinderii, calculat pe baza unor
indicatori cantitativi i calitativi realizabili n condiiile de animaie i de gestiune normale.
n contabilitate, goodwill-ul sau supravaloarea corespunde diferenei ntre preul pltit de ctre un
cumprtor al unei ntreprinderi i activul net contabil al acelei ntreprinderi.
Cu ocazia primei consolidri de conturi, goodwill-ul, integral sau n parte, poate face obiectul unor noi
posturi de imobilizri necorporale, cum ar fi fondul de comer.
n materie de evaluare, goodwill-ul trebuie inteles ca o valoare suplimentar, de natur incorporal,
denumit goodwill; existena sa va fi legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor
ntreprinderii i anume:

dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei
ateptate de pia, se poate obine un goodwill;

dac activele sunt prost gestionate i exploatate i conduc la performanele financiare


inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
65. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea determinarii
activului net contabil corectat.
Goodwill ul este definit ca excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun.
15

EVALUARE VARIANTA 1
ine seama de incidena unor factori care conduc la reflectarea valorii reale a activelor i datoriilor
ntreprinderii. Complexitatea coninutului su impune o munc laborioas care presupune aportul
evaluatorilor specializai n evaluarea proprietilor imobiliare, echipamentelor i a altor active imobilizate
corporale.
Activul net contabil corectat se determin, n ipoteza continuitii activitii, dup formula:
Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC Corecii active Corecii datorii
Unii evaluatori prefer n locul metodei aditive pe cea substractiv care se scrie:
Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate Datorii corectate
Indiferent de varianta de calcul aleas, n stabilirea activului net contabil corectat trebuie parcurse
dou etape: coreciile activelor i coreciile datoriilor.
A. CORECIILE ACTIVELOR, cu dou subetape:
eliminarea activelor n afara exploatrii i
stabilirea valorilor curente ale activelor de exploatare
A.1. Eliminarea activelor n afara exploatrii
Este vorba de active fr utilitate sau cu utilitate redus pentru actuala structur de exploatare a
ntreprinderii, active n surplus.
Exemple de astfel de active: surplus de personal, active auxiliare, investiii n alte ntreprinderi,
investiii n terenuri, excedent de disponibiliti sau depozite la termen.
Activele n afara exploatrii sunt evaluate separat i prezentate distinct de valorile patrimoniale n
raportul de evaluare.
Evaluarea lor se face la valoarea de pia, care mbrac forma valorii de realizare nete, determinat
astfel:
Pre de vnzare Cheltuieli accesorii de vnzare - Impozit pe plusvaloarea obinut din vnzare
Valoarea de pia se poate determina innd cont mai ales de natura activului, prin diverse metode:
comparaia de pia, capitalizarea unor beneficii, metode specifice tipului de activ.
Plusvaloarea obinut din vnzare desemneaz rezultatul obinut n urma ieirii din patrimoniu prin
vnzare a activelor, determinat astfel:
Plusvaloare aferent activelor =Venituri din cedarea activelor Cheltuieli privind activele cedate
A.2. Coreciile activelor de exploatare
A.2.1. Imobilizrile necorporale
n evaluare, imobilizrile necorporale, denumite i active intangibile, sunt clasificate n : imobilizri
neidentificabile distinct (goodwill-ul), respectiv imobilizri identificabile distinct.
Pentru a fi ncorporate n valoarea patrimonial Activ net contabil corectat, imobilizrile necorporale
identificabile distinct sunt corectate astfel:
a) cele considerate nonvalori se elimin (cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetaredezvoltare)
b) cele care prezint valoare pentru afacere sunt pstrate, dup stabilirea valorii lor de pia sau a
altei valori curente (valoare de utilizare), aplicndu-se metode specifice (comparaii de pia,
metode de randament, metode bazate pe costul de nlocuire).
Dintre aceste din urm imobilizri necorporale vor fi prezentate n continuare sub aspectul
metodelor de evaluare care le sunt specifice, urmtoarele: cheltuielile de cercetare-dezvoltare considerate
a avea valoare economic, concesiuni, brevete, mrci, programe informatice.
16

EVALUARE VARIANTA 1

1)

Cheltuieli de cercetare dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare


economic
Metode de evaluare specifice:
metoda bazat pe costul de nlocuire - const n actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de
reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate n bilan i
imputabile unui proiect de acest fel.
metoda discounted cash-flow, aplicabil atunci cnd efectul economic generat de proiect se
determin sub forma unui cash-flow diferenial (suplimentar) pe care l-ar putea obine
ntreprinderea n urma aplicrii proiectului de cercetare - Const n actualizarea cash-flow-ului
net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont de prognoz finit, cu luarea n considerare
a valorii reziduale la sfritul perioadei de prognoz.
2) Concesiuni
Metode de evaluare specifice:
metoda bazat pe profit (metoda contribuiei la variaia profitului), aplicabil atunci cnd nu se
poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil
Const n cuantificarea profitului (efectul economic al utilizrii bunului sau a activitii concesionate)
suplimentar generat de produsul ntreprinderii evaluate n raport cu alte produse vndute pe aceeai pia.
Se determin contribuia de profit rezultat din vnzrile realizate n plus, n funcie de care se stabilete
valoarea activului intangibil.
3) Brevete
Metode de evaluare (n funcie de calitatea utilizatorului):
a) pentru titularul brevetului dup modul de utilizare
metoda de actualizare a profitului net estimat pe durata de via a brevetului, aplicabil dac
brevetul este utilizat n activitatea proprie
metoda actualizrii profitului (metoda economiei de redeven), aplicabil dac brevetul este
cedat spre exploatare unui ter
b) pentru ntreprinderea care folosete un brevet de invenie fr a fi proprietar
metoda actualizrii profitului, aplicabil dac se poate estima profitul anual constant pe care lar aduce brevetul achiziionat
metoda contabil, aplicabil dac este dificil de estimat profitul anual constant pe care l-ar
aduce brevetul achiziionat
Valoarea brevetului este dat de valoarea net contabil actualizat la inflaie.
4) Mrci
Metode de evaluare specifice:
metoda bazat pe cost, aplicabil n cazul mrcilor achiziionate (al cror cost de achiziie este
nregistrat n contabilitate ca i cheltuieli activate) i al crerii imaginii de marc (cnd valoarea
mrcii este dat de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe pia)
Evaluarea se poate face pe baza costului istoric, care se obine prin nsumarea diferitelor costuri
generate de investiiile succesive care au vizat creterea valorii mrcii, respectiv pe baza costului de
nlocuire, care este dat de sumele care ar trebui alocate, la ora actual, pentru a obine o marc
echivalent cu cea care face obiectul evalurii.
metoda bazat pe profit, aplicabil mrcilor achiziionate sau create care prin utilizare
genereaz profit (s-a expus)
5) Programe informatice
Metode de evaluare specifice:
metoda actualizrii profitului (s-a expus)
17

EVALUARE VARIANTA 1
metoda comparaiei de pia, care se bazeaz pe culegerea unor informaii credibile privind
piaa produselor software i pe asimilarea produsului ce face obiectul evalurii cu produse
similare create sau comercializate de ctre ntreprinderi de profil strine sau autohtone
metoda evalurii dimensionale, prin care se urmrete determinarea costurilor i eforturilor
asociate acestora i implicit a valorii produsului software
De regul, efortul se estimeaz prin necesarul de resurse umane pentru fiecare faz de producie,
adic numrul de programatori pe lun sau pe an. Valorizarea efortului n resurse umane se face pe o
perioad de timp rezonabil de creare a produsului i este apoi influenat cu un coeficient de repartizare a
altor cheltuieli conexe producerii, cum sunt amortizarea echipamentelor, consumul de resurse materiale,
servicii.

A.2.2. Imobilizrile corporale


Acestea se mai numesc bunuri fizice sau tangibile i din punct de vedere contabil se mpart n:
terenuri i amenajri la terenuri, construcii; echipamente tehnologice (maini, utilaje, instalaii de lucru);
aparate i instalaii de msurare, control, reglare; mijloace de transport; animale i plantaii; mobilier,
aparatur birotic, precum i alte active corporale).
n ceea ce privete evaluarea imobilizrilor corporale se pstreaz aceeai clasificare ca i n
contabilitate. Dintre grupele menionate, cele care necesit cele mai multe corecii (ca urmare a
importanei pentru activitatea ntreprinderii, a vechimii sau a valorii) sunt terenurile, construciile i
echipamentele. Pentru acestea vor fi prezentate n continuare cteva metode de evaluare specifice, care
s conduc la reflectarea valorii lor de pia sau a altei valori curente (valoare de utilizare).
1) Terenuri
n cadrul terenurilor trebuie distinse:
a) terenuri fr construcii, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:
metoda comparaiei de pia
n acest caz se ine seama de preurile unor tranzacii recente cu terenuri similare n ceea ce
privete: localizarea, caracteristicile fizice, facilitile urbanistice, riscul de expropriere, posibilitile de
construcie.
metoda capitalizrii rentei de baz
Aceasta este o metod de randament care presupune capitalizarea, la o rat corespunztoare, a
beneficiului ce poate fi obinut prin utilizarea terenului. Beneficiul specific terenului este renta curent
reprezentnd suma pltit pentru dreptul de ocupare i utilizare a terenului (chiria). Aceasta se culege de
pe pia.
b) terenuri cu construcii, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:
metoda proporiei, potrivit creia se stabilete un raport ntre valoarea terenului i valoarea
construciei de pe el (de exemplu 20-30 din valoarea construciei de pe teren)
metoda extraciei, care presupune, odat cunoscut preul de vnzare al proprietii imobiliare
(teren inclus), c se poate determina valoarea terenului prin aplicarea unei abateri forfetare
(de exemplu 15-30 din valoarea proprietii imobiliare, teren inclus).
2)

Construcii, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:


metoda costului de nlocuire net (valorii de reconstrucie net), conform creia valoarea
rmas actualizat a construciei
= Valoarea de reconstrucie (pe suprafaa desfurat sau volumul total al construciei evaluate)
x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de neadecvare funcional)
Unde
Valoarea de reconstrucie se poate determina pe baza costului unitar pentru cldiri
similare sau pe baza unui cost unitar de barem corectat n funcie de diferenele de
dimensiune, form, finisaje, dotare cu instalaii (metoda comparaiilor unitare)

18

EVALUARE VARIANTA 1

Coeficientul de depreciere este estimat n funcie de uzura fizic i deprecierea


economic (extern) datorat evoluiei cererii, utilizrii altor construcii n zon,
facilitilor urbanistice, precum i a altor factori.
Coeficientul de neadecvare funcional este estimat innd seama de urmtorii factori:
demodare, supradimensionare, neadecvarea instalaiilor sau a echipamentelor
aferente construciei.

metoda bazat pe costul istoric, conform creia valoarea rmas actualizat a construciei
= Valoare la data punerii n funciune (majorat cu eventualele modernizri) x Coeficient de
actualizare x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de neadecvare funcional)
Unde
Coeficientul de actualizare este stabilit n funcie de evoluia preurilor la materialele
de construcie i manopera specific, n funcie de deprecierea monetar i/sau
evoluia raportului de schimb valutar.
3) Echipamente, maini i utilaje, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:
metoda costului de nlocuire net, conform creia valoarea rmas actualizat a
echipamentului
= Valoarea unui echipament nou similar * (1 - Coeficient de depreciere)
Unde
Valoarea unui echipament nou similar se poate determina pe baza mai multor metode
(a identificrii, a asimilrii, a corelrii)
Coeficientul de depreciere se estimeaz innd cont de deprecierea: economic
(vechimea, starea, costuri viitoare de utilizare), funcional (adecvarea pentru
utilizarea curent i de perspectiv), strategic (legat de o decizie strategic n
privina afacerii), precum i cea implicat de reglementrile de mediu (care pot afecta
utilizarea i tehnologia existent).
metoda bazat pe costul istoric, conform creia valoarea rmas actualizat a
echipamentului
= Valoare la data punerii n funciune (majorat cu eventualele modernizri) x Coeficient de
actualizare x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de neadecvare funcional)

A.2.3. Imobilizrile financiare


Sunt investiii financiare realizate de ntreprindere n vederea dezvoltrii externe. Se materializeaz
n titluri de valoare achiziionate i n mprumuturi acordate altor ntreprinderi, ambele categorii avnd
scadena mai mare de un an.
n cazul evalurii imobilizrilor financiare i stabilirii Activului net contabil corectat, se pot aplica
corecii unor titluri imobilizate i/sau unor creane imobilizate.
1) Titluri de participare, n cadrul crora trebuie s se fac distincia ntre :
participaie semnificativ sau majoritar, cnd ntreprinderea emitent, considerat filial,
aparine cu ntreg patrimoniul su ntreprinderii evaluate (cumprtoare a titlurilor)
n acest caz nu avem de a face cu o evaluare de titluri, ci cu o evaluare a unei afaceri ca ntreg.
participaie minoritar, cnd titlurile n cauz se consider n afara exploatrii
n acest caz, aa cum s-a mai artat, titlurile sunt evaluate la valori de pia prin metode specifice
(de exemplu se accept cotaia bursier a zilei dac titlurile sunt cotate, se aplic o metod bursier innd seama de rentabilitatea, politica de dividende, factorii externi care influeneaz activitatea
emitentului sau se aplic o metod de randament - capitalizarea dividendelor).
2)

Creane imobilizate i titluri imobilizate purttoare de dobnd


19

EVALUARE VARIANTA 1
n cazul acestora intervin corecii doar dac rata dobnzii de primit n urma investiiei este mult mai
mic dect a pieii. Se procedeaz la actualizarea creanei respective la o rat egal cu diferena dintre
rata normal a pieii i rata practicat.
A.2.4. Activele circulante
Aceast a doua grup de activ a bilanului contabil cuprinde: stocurile, creanele pe termen scurt,
disponibilitile bneti i elementele asimilate lor. Necesit mai puine corecii, n principal datorit vitezei
lor mari de rotaie care le menine apropiate de valorile curente.

Activele circulante se evalueaz astfel:


1) Stocurile
materiile prime, materialele, mrfurile se evalueaz la cursul zilei (dac sunt cotate la burse
de mrfuri), la preul posibil de valorificare (livrare) diminuat cu cheltuielile accesorii de
vnzare (transport, ambalare, comisioane)
produsele finite i produsele n curs de execuie se evalueaz la cost de producie n funcie
de gradul de finisare apreciat de evaluator
2)

3)

Creanele
se actualizeaz creanele exprimate n devize
se constituie sau se corecteaz provizioanele n funcie de riscurile previzibile legate de
clieni
Disponibilitile bneti i elementele asimilate
comport actualizare n cazul n care sunt exprimate n devize

A.2.5. Activele de regularizare i primele de rambursare a obligaiunilor


Elementele cuprinse n aceste dou ultime grupe de activ ale bilanului contabil (conform Legii
Contabilitii nr. 82/1991) sunt rezultatul aplicrii principiilor contabile, neavnd valoare economic. n
consecin, aceste elemente de activ sunt considerate nonvalori i nu se iau n calculul Activului net
contabil corectat.
69. Corectiile aplicate rezultatului contabil in vederea estimarii beneficiilor
n general, corectiile aplicate rezultatelor contabile constau in:
- corectarea veniturilor si cheltuielilor la nivele care sunt in mod rezonabil reprezentative in ipoteza
continuarii activitatii de exploatare
- corectarea veniturilor si cheltuielilor neeconomice
- corectarea veniturilor si cheltuielilor aferente activelor in afara exploatarii
Exemple de corecii:
eliminarea evenimentelor intmplatoare, cum ar fi greve, inundatii
eliminarea influentei elementelor in afara exploatarii (venituri si cheltuieli aferente activelor in
afara exploatarii), cum ar fi surplus de personal, active imobilizate care nu mai sunt necesare
exploatarii
Formule de calcul

20

EVALUARE VARIANTA 1
Odata stabilita forma beneficiului care va fi utilizata, pentru a gasi marimea corespunzatoare
acestuia, care va fi inclusa in formulele de calcul specifice, se opteaza pentru una din urmatoarele
variante:
se utilizeaza beneficiul determinat pentru ultimul an incheiat
se utilizeaza media beneficiilor aferente unei perioade trecute (de regula 3 ani)
se efectueaza previziuni privind beneficiul pentru a se gasi anul in care acesta devine relativ
constant, moment din care se capitalizeaza
se determina asa numitul beneficiu reproductibil sau recurent, prin intermediul unei analize
istorice, curente si prospective.
Concret se determina beneficiul pentru ultimii trei ani (analiza datelor mai vechi de 2-3 ani nu este
semnificativa, mai ales in cazul unei evolutii economice rapide), pentru anul curent si se estimeaza
beneficiile pe un orizont de prognoza de aproximativ trei ani. Pentru a se identifica beneficiul
reproductibil se procedeaza la eliminarea beneficiilor pentru acei ani care reflecta evolutii extreme
sau brutale si mai putin credibile, dupa care se face media beneficiilor pentru anii ramasi.
Potrivit metodelor de capitalizare a beneficiilor, valoarea de randament a afacerii este data de
valoarea actuala a beneficiilor viitoare care se actualizeaza. Orizontul de prognoza este nedeterminat.
Daca beneficiul este constant pe acest interval de timp, formula de calcul a valorii afacerii V este:

V lim
t

t 1

1 r

B
r

Daca beneficiul inregistreaza o crestere constanta g pe acest interval, formula de calcul a valorii
afacerii V este:
V

B
B

rg
c

unde
r rata de actualizare
c rata de capitalizare
n cazul in care rata de capitalizare este inlocuita cu un coeficient multiplicator M, formula de calcul
a valorii afacerii V devine:
V BM

66. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?


Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative si pentru stabilirea paritatii in
caz de fuziune absorbtie, asociere, etc.
Valoarea patrimoniala nu acopera totalitatea valorii unei intreprinderi; intreprinderea nu este numai
o suma de bunuri, creante si datorii, ci mai degraba ea trebuie considerata ca un organism viu care, pe
langa bunuri, creante si datorii, dispune de un fond de comert, elemente intangibile, elemente de piata, ce
formeaza fondul comercial care prin perpetuare (capitalizare) poate sa aduca un plus de valoare
intreprinderii (goodwill).
Valorile patrimoniale sunt evitate ca valori exclusive de tranzactie, din cauza unor limite:
caracterul incomplet: elemente necorporale (partea invizibila) nu sunt luate in calcul
caracterul strict static: nu au in vedere strategia intreprinderii
caracterul complex: uneori este dificil sa ai o idee precisa asupra valorii unor bunuri din
activul intreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci riscurile de eroare sunt
importante
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizarii unei evaluari patrimoniale viabile
21

EVALUARE VARIANTA 1

pentru ca aceste metode sa fie semnificative si valoarea obtinuta printr-o astfel de metoda sa
fie retinuta, ar trebui indeplinite, cumulativ, urm patru conditii:
posibilitatea efectuarii elementelor de activ pe baza unor comparatii de piata
prima de risc pentru societate sa fie redusa
un nivel satisfacator de investitii
posibilitatea masurarii cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate, respectiv
de determinare cu exactitate a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe
piata financiara a echivalentului activului net reevaluat.

6.Definii valoarea de pia


Valoarea de pia este suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii,
ntre un cumprtor decisi un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dup o activitate
de marketing corespunztoare, n care prile au acionat n cunotin de cauz, prudent i fr
constrngere. Este tipul de valoare la care se recurge cel mai frecvent, motiv pentru care trebuie struit pe
elementele componente ale acestei definiii i anume:
Suma estimat este cel mai probabil pre exprimat n uniti monetare, pltibil pentru proprietate, ntro tranzacie independent, de pia. Este cel mai bun pre care se poate obine n mod rezonabil de
ctre vnztor i cel mai avantajos pre obtenabil n mod rezonabil de ctre cumprtor.
O proprietate va fi schimbat se refer fa preul la care piaa ateapt c tranzacia - care ntrunete
toate celelalte condiii ale definiiei valorii de pia - ar putea fi ncheiat la data evalurii; se refer, de
asemenea, la faptul c valoarea unei proprieti este o sum de bani estimat i nu un pre de
vnzare predeterminat sau preul actual de vnzare.
La data evalurii semnific faptul c valoarea de pia estimat este specific unui moment, unei
date precise, data evalurii.
Intre un cumprtor decis se refer la un cumprtor care este motivat, dar nu constrns, s
cumpere; un cumprtor care nu este nici nerbdtor s cumpere, nici determinat s cumpere la
orice pre; un cumprtor care achiziioneaz n concordan cu realitile pieei actuale i nu ale
unei piee imaginare sau ipotetice.
Un vnztor hotrt, adic nu este nerebdtor sau constrns s vnd, nici forat s menin un
pre care este considerat realist pe piaa actual; un vnztor motivat s vnd proprietatea n
condiiile pieei, la cel mai bun pre obtenabil.
ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, tranzacie ntre pri, ntre care nu exist o relaie
particular sau special (de exemplu, compania mam cu filialele sale) ntre pri distincte, fiecare
acionnd n mod independent.
Dup o activitate de marketing adecvat nseamn c proprietatea va fi prezentat pe pia n cel
mai adecvat mod;durata timpului de expunere pe pia trebuie s fie suficient; se presupune c
perioada de expunere trebuie s nceap nainte de data evalurii.
n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz i prudent, adic ambele pri sunt bine
informate, acioneaz n propriul interes i n mod prudent.
i fr constrngere; ambele pri sunt motivate dar nu constrnse.
7.Definii valoarea just
Valoarea just reprezint preul la care un bun ar putea fi schimbat ntre un cumprtor i un
vnztor, normal informai i interesai ntr-o tranzacie echilibrat.
8.Definii valoarea actual a unui bun
Valoarea actual se obine corectnd valoarea de origine cu inflaia care a avut loc de la data
achiziiei i cu coeficientul de nvechire (care cuprinde uzura fizic, uzura moral i uzura funcional).
9.Definii valoarea de origine
22

EVALUARE VARIANTA 1
Valoarea de origine, de achiziie, de inventar sau istoric este dat de totalitatea costurilor
necesare pentru achiziionarea i punerea bunului sau a activului n stare de folosire sau de utilizare.
10.Definii valoarea de utilizare
Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumit proprietate o are pentru o utilizare
specific i pentru un anumit utilizator, de aceea nu este n relaie cu piaa; se refer strict la valoarea cu care o
anumit proprietate contribuie n ntreprinderea din care face parte, fr a avea n vedere cea mai bun
utilizare a proprietii sau suma de bani ce poate fi obinut n urma vnzrii sale.
Standardul internaional de contabilitate IAS 36 definete valoarea de utilizare ca fiind valoarea
actual a fluxurilor viitoare de numerar ce se ateapt s fie generate din utilizarea continu a unui activ i
din cedarea lui la sfritul duratei de via util.

12.De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?


n cazul privatizrii, evaluarea bazat pe expertiz i diagnostic este necesar din cel puin trei
puncte de vedere:
din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu
capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru
stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu
toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le,
de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut
fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru
privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
26. Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele
elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10000; banca 150000; cheltuieli de nfiinare
15000; cldiri 200000; echipamente 250000; stocuri 300000; furnizri 400000; creditori 80000;
mprumuturi bancare pe termen lung 200000; capital social 100000; rezerve 10000; venituri
anticipate 80000; profit 55000.
AT = 10.000 + 150.000 + 200.000 + 250.000 + 300.000 = 910.000
DT = 400.000 + 80.000 + 200.000 + 80.000 = 760.000
ANC = 910.000 760.000 = 150.000
a) ANC = Kpr Diferene = 100.000 + 10.000 + 55.000 15.000 = 150.000
A. Met aditiva
ANC = AT DT
Capitaluri Proprii = Capital social + Rezerve = 110.000
Cap social
100.000
Rezerve
10.000
Profit
55.000
Ch infiintare
15.000
ANC = Capitaluri proprii + Profit - Cheltuieli infiintare (active fictive) = 150.000
23

EVALUARE VARIANTA 1
B. Met substractiva - ANC = Kpr Diferene
Cladiri
200.000
Echipamente
250.000
Stocuri
300.000
Casa
10.000
Banca
150.000
Total active 910.000
Furnizori
400.000
Creditori
80.000
Imprum
200.000
Ven anticip
80.000
Total Oblig 760.000
ANC = Total active - total obligatii = 910.000 - 760.000 = 150.000
42. Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a
acesteia
Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei ntreprinderi
de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele
trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa ntreprinderii.
Capacitatea beneficiar se poate exprima prin indicatorii:
a) Profitul brut folosit in diagnosticul de evaluare nu in formula de evaluare
b) Profitul net frecvent folosit in evaluarea activelor si intreprinderilor prin metode bazate pe capitalizarea
veniturilor
c) Dividendul folosit in evaluarea titlurilor dar si in evaluarea intreprinderilor prin metode bazate pe
randamentul capitalului
d) Fluxul de trezorerie (cash-flow) folosit in evaluarile prin metode bazate pe actualizarea fluxurilor
viitoare de numerar.
Capacitatea benefica se determina parcurgand succesiv trei etape:
1) Studiul rezultatelor trecute pe cel putin trei ani
2) Examenul previziunilor pe cel putin 3 ani
3) Calculul matematic al capacitatii beneficiare
68. Dai exemple privind coreciile care pot fi aplicate activelor curente n vederea determinrii
activului net contabil corectat
Activul net contabil trebuie corectat, tinand seama de uzantele contabile si fiscale, care se
indeparteaza de realitatea economica si mai ales de factorii care produc distorsiuni intre bilantul contabil si
bilantul economic al intreprinderii, dintre care cei mai importanti pot fi: eroziunea monetara, raportul de
schimb al monedei nationale, evolutia preturilor, sistemul de amortizare etc.Se procedeaza in primul rand
la eliminarea nonvalorilor , la ajustarea provizioanelor, la reevaluarea titlurilor de participare a creantelor si
obligatiilor in devize, precum si la corectarea valorilor din activ in functie de criteriul utilitatii. Se obtine
astfel , activul net reevaluat ( Anr) sau activul net corijat (ANC) dupa cum s-au adus corectii numai in
legatura cu actualizarea preturilor si a raportului de schimb (Anr) sau au fost luate in calcul influentele
tuturor factorilor care au produs distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul economic care tine cont de
exigentele pietei (ANC).
Aciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea globala a
societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fara micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
24

EVALUARE VARIANTA 1
Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de naintare in
realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si eventualele
cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta
se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de
schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
1.Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.
ntr-o lume supus legilor pieii unde totul se cumpr i se vinde ntr-un ritm rapid, evaluarea
ntreprinderii constituie un act frecvent n viaa economic contemporan; accentuarea liberalismului
economic nsoit de privatizri multiplic numrul ntreprinderilor care pot face obiectul unor tranzacii; pe
de alt parte, dezvoltarea schimburilor la burs face s creasc necesitatea evalurii unei societi n
vederea vnzrii sau cumprrii unei pri din aceasta, orict de mic ar fi.
Dar de ce trebuie evaluat o ntreprindere?
Pentru c exist trei grupe de factori care influeneaz permanent valoarea oricrei ntreprinderi i anume:
- influene legate de existena preurilor libere;
- influene legate de modificrile raportului de schimb al monedei naionale;
- gestiunea intern a fiecrei ntreprinderi, mai ales n ce privete politicile de amortizare i politicile de
contabilizare (cu deosebire contabilitatea costurilor).
Cazurile n care este necesar s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii sunt foarte numeroase. Iat
cteva:
a) Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii
b) In tranzaciile comerciale
c) Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii
d) Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor
e) Determinarea cursului de introducere la burs
f) Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor
g) n aciuni juridice cu scop patrimonial
h) n scopuri fiscale
g) n alte scopuri
2.Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi
Bilantul contabil este instrumentul universal de lucru, potrivit standardelor internaionale i naionale de
contabilitate, n care se gsesc informaiile cu privire la patrimoniu i la performane, l constituie bilanul
contabil, component de baz a situaiilor financiare pe care orice ntreprindere trebuie s le elaboreze cel
puin anual.
Bilanul contabil constituie punctul de pornire n orice evaluare de activ sau de ntreprindere. Bilantul
reprezinta motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii,
piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la
infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.
A neglija bilanul contabil ca punct de pornire n orice evaluare de activ sau ntreprindere este o
abordare eronat; experii contabili cunosc metodele directe i tehnicile convenionale de repartizare a
tuturor posturilor din bilanul contabil pn la ultimul atelier sau subdiviziune a ntreprinderii.
Pe de alt parte, a evalua un activ sau o ntreprindere pe baza bilanului contabil constituie o
abordare chiar mai eronat din multe puncte de vedere, dar cel mai important l constituie faptul c
bilanul, fiind ntocmit dup anumite reguli i principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie
exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n condiiile normale ale pieii.
3.Explicai diferenele dintre pre i valoare

25

EVALUARE VARIANTA 1
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective
zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde;
aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor
metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea
bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.
Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu.
Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu.
Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential.
Pretul:
pretul este o marime concreta tangibila
pretul este unic in orice tranzactie
pretul se formeaza pe piata (intre vanzator si cumparator) arta de a negocia
Valoarea:
valoarea este o marime conventionala
valorile sunt multiple, iar evaluatorului i se pretinde sa nu se opreasca la mai putin de 3 valori
valoarea este rezultatul artei de a evalua, se foloseste imaginatia evaluatoruluisi se gaseste pe
hartie
33. Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare
Creterea riscurilor atrage dup sine creterea ratei de actualizare.
Intre rata de actualizare si riscul de tara exista urmatoarea relatie: cu cat riscul de tara este mai
mare cu atat rata de actualizare este mai mare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul
este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe
piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate
de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode:
A. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau
metoda deducerii profitului) sau
B. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente
ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile
pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri
de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa
fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul
fluxului de numerar.
34. Explicai relaia dintre riscuri i valoare ntreprinderii
Creterea riscurilor atrage dup sine scderea valorii ntreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si
riscul
determinat
de
punctele
slabe
rezultate
din
sinteza
diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de
actualizare mai mare.
26

EVALUARE VARIANTA 1
35. Explicai relaia dintre rata de actualizare i valoarea ntreprinderii
Creterea ratei de actualizare atrage dup sine reducerea valorii ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
58. Explicai influena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii
Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel:
stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneze in sensul unei valori mai
mari a activelor si a ntreprinderii
stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii
ntreprinderii
metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face
evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz ntreprinderea,
valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
69.Indicai cteva corecii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate
beneficiar (metode de randament) (vezi ntrebarea 39)
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i
se aduc dou categorii de corecii:
- corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din legislaia
fiscal i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de reglementrile
contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente;
- corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate toate
marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de evaluare i
din analiza fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
- amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de
amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele
profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
- salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i
adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa
muncii de ctre experi independeni n munc i protecie social;
corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun
complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric
a rezultatelor individuale
23. n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat? (pag 84)
Metoda substractiv de calcul const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor
datoriilor ntreprinderii;
24.n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat? (pag 84)
Metoda aditiv consta in adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor
rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii.
Consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influente din reevaluarea elementelor
patrimoniale.
44. n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
27

EVALUARE VARIANTA 1
Metoda fluxurilor actualizate sau DCF (Discounted cash flow), care se traduce prin flux de trezorerie
redus atat prin actualizare, cat si prin intreruperea la anul n de prognoza, cand se calculeaza valoarea
reziduala a activului sau a societatii respective.
Potrivit acestei metode, formula de evaluare este:
n
CF Ir
Vr
V ( DCF )

n
1 t 1 t n
1
in care:
V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus;
CF = cash flow;
Ir = investiii de rennoire, de meninere;
Vr = valoarea rezidual;
t = rata de actualizare;
n = ultimul an de prognoz;
Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n
ntreprindere pn la anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-i reconsidere modul de
abordare a afacerii sale; n acest an n" se stabilete valoarea rezidual a ntreprinderii.
Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de
dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit
cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow)
susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a
ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului).
13.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic
Obiective:
aprecierea riscurilor inerente situaiei juridice a ntreprinderii,
analiza patrimoniului conducerii ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
A. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic juridic, care cuprinde:
drept comercial, cu subrubricile:
acte i contracte privind modul de exploatare (fond comercial, locaii, concesiuni, licene,
contracte de franciz);
acte i contracte privind situaia imobiliar (acte de proprietate, leasing, nchirieri, expertize
recente privind evaluarea);
acte i contracte privind alte imobilizri (titluri de participare, mrci i brevete etc);
acte i contracte privind finanarea pe termen mediui lung (credite bancare, linii de credit);
asigurri (contracte de asigurri, obiect, riscuri asigurate).
drept social, cu subrubricile:
existena contractelor de munc, a regulamentelor de organizare i funcionare sau
regulamentelor interne;
data ultimului control al organismelor sociale i principalele constatri;
partenerii sociali (sindicate, conflicte sociale etc).
drept fiscal, cu subrubricile:
analiza regimului fiscal al ntreprinderii; particulariti;
data ultimului control fiscal i principalele constatri.
drept societar, cu subrubricile:
analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale al Adunrilor Generale i ale
Consiliului de Administraie);
inerea la zi a documentelor juridice generale ale ntreprinderii.
B. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conductorilor ntreprinderii
28

EVALUARE VARIANTA 1
Concluzii:
Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
Puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
14.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Obiectiv:
Poziionarea ntreprinderii sau a activului n pia.
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic comercial, care cuprinde subrubricile:
poziia strategic a ntreprinderii (situaia sa general n comparaie cu mediul economic, cu sectorul,
cu piaa sa);
piaa (localizarea i descrierea pieii);
clientela ntreprinderii (numr, repartizarea, clieni strategici, clieni ru platnici, fragilitatea relaiilor cu
clientela etc);
produsele (gama, produse cu marj ridicat i cu marj redus, rennoirea produselor, politica de
cercetare i dezvoltare, brevetele deinute de ntreprindere);
politica de preuri (competitivitatea preurilor, existena unor restricii legate de reglementri de
distribuie, costuri de producie, concuren);
distribuia (reea de distribuie, cheltuieli de marketing, fora de ptrundere i de adaptare, service
asigurat etc);
publicitate i promovare.
Concluzii
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a
produselor si serviciilor
puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.
15.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare
Obiectiv:
Evaluarea msurii n care mijloacele de producie rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
29

EVALUARE VARIANTA 1
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic tehnic, tehnologic i de exploatare, care cuprinde
subrubricile:
activitatea de cercetare i dezvoltare a ntreprinderii;
procesele de fabricaie (aprovizionare, producie, stocuri, calitate, productivitate);
starea mijloacelor de producie (utilaje, construcii, personalul productiv - structur)
Concluziile se prezint sub forma:
Oportunitilor
Riscurilor
Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne, produse si
servicii competitive
puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a
aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor
16.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management i resurse
umane
Obiectiv:
Analiza structurii resurselor umane i capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor
ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic i o descriere a profilului cadrelor din ntreprindere (structura
multicriterial a personalului, conducere, aspecte sociale).
Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la
realizarea activitii ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile,
absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de
conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia
Analizand datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre
conducere si salariati.
17.Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil
Obiective:
fiabilizarea valorilor contabile reinute;
aprecierea ajustrilor necesare cauzate fie de politicile contabile fie de politicile fiscale;
aprecierea rezultatelor;
exploatarea i echilibrele financiare;
studiul resurselor si utilizrilor.
Mijloace de realizare:
cunoaterea principiilor i metodelor contabile proprii sectorului de activitate i aplicate de
30

EVALUARE VARIANTA 1
ntreprindere;
construirea (elaborarea) diferitelor situaii necesare pentru analiz i diagnostic (tablou de finanare,
bilan funcional, tabloul soldurilor intermediare de gestiune etc);
analiza ratiourilor (ratelor);
evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor;
punerea n lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balane, trezorerie, conturi clieni, stocuri, valori
mobiliare de plasament imobilizri i amortismente, alte elemente de activ, mprumuturi, furnizori, alte
datorii, impozite, evenimente posterioare, litigii, fonduri proprii etc).
Constatri
In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in
situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode
patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
11.Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea
Cazurile n care este necesar s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii sunt foarte numeroase.
Iat cteva:
a) Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii
b) In tranzaciile comerciale
c) Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii
d) Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor
e) Determinarea cursului de introducere la burs
f) Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor
g) n aciuni juridice cu scop patrimonial
h) n scopuri fiscale
g) n alte scopuri
Exemple:
Fuziuni si schimburi de proprietati
Vanzarea/cumpararea unei proprietati
Garantarea imprumuturilor
29.Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare
Pentru determinarea ratei de capitalizare de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite teoretic
mai multe metode:
1)
Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat fr
riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar. n condiii de macro stabilitate
i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o prghie de orientare a economiei reale, adic dobnda
s fie corelat cu exigena de rentabilitate din piaa de bunuri i servicii, aceast rat poate fi folosit cu
succes n calculele de evaluare a ntreprinderilor.
2)
Rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de la alineatul
precedent, plus o prim de risc.
3)
Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.
4)
Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de mai
sus).
5)
Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat metod,
mai ales n condiii de instabilitate i incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile
concrete ale ntreprinderii expertizate.
31

EVALUARE VARIANTA 1
Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe
baza urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx

Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci

n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cc = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cc = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.

31. Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi


Costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx

Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci

n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde:
Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale
poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe
(riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului
la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite,
echipamente depite, produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar
sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor
pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte
n dou: una determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat;
alta determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau
nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni
determinat de modificri n comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor
acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii
determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific
ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria
bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii
(material rulant, imobiliare, asigurri etc);
aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a
rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.)
Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia:
32

EVALUARE VARIANTA 1
Cci = Cd(1-0,16)
unde:
Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat)
39. Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru
determinarea capacitii beneficiare
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i
se aduc dou categorii de corecii:

corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din
legislaia fiscal i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de
reglementrile contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente;

corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate
toate marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de
evaluare i din analiza fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces
de amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele
profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de
salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate
pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc i protecie social;
corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice
presupun complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea
algebric a rezultatelor individuale.
18 .Rolul bilanului n diagnosticul de evaluare
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
19. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare
Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii
ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare in
pasiv.
62. S se determina activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii:
capital social: 10.000
rezerve: 3.000
rezultat reportat: 5.000
cheltuieli de constituire: 2.000
cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru
nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor;
cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000
ANC = 10.000 + 3.000 + 5.000 2.000 (10.000 4.000) = 10.000
Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul sau renta de goodwill, reprezint profitul obinut de ntreprindere peste pragul de
rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea
patrimonial a acesteia.
33

EVALUARE VARIANTA 1

Cum poate fi definit evaluarea economic?


Evaluarea economic reprezint un complex de tehnici, procedee i metode prin care un bun, o
grup de bunuri, un activ economic, un activ sau element intangibil, o ntreprindere n ansamblul su sunt
aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieei i prin care li se asigur comparabilitatea cu aceasta.
ntr-o accepiune mai restrns, a evalua integral sau n parte o ntreprindere const n a determina zona
cea mai probabil n care s-ar putea situa preul la care o tranzacie s-ar putea ncheia n condiii normale de
pia. Rspunznd diferitelor cerine din viaa ntreprinderii, evaluarea constituie un instrument de orientare a
operatorilor economici n spaiul economic al rii i nu numai. Evaluarea economic i financiar este
singurul tip de evaluare bazat pe expertiz i diagnostic i care are drept obiectiv determinarea valorii de
pia (valorii de circulaie) a bunurilor i ntreprinderilor sau a unor valori derivate din valoarea de pia.
Prezentai Modelul Z de evaluare a riscului de faliment al firmei.
Modelul Z
Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispozitia evaluatorilor a unor
metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice. Modelul Z reprezinta
o functie construita pe baza unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in
timp a mai multor intreprinderi. Modelul Z are forma:
Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*Xn
Unde X1 Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n = coeficienti de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte
ca situatia sa devina compromisa.
In functie de valoarea lui Z se disting:
* o zona nefavorabila: Z<-0.25;
* o zona de incertitudine: -0.25</=Z</=0.125;
* o zona favorabila Z> 0.125.
Metoda scorurilor completeaza practic met clasice ale analizei riscului, avand o caracteristica
preponderent predictiva
Prezentai semnificaia superprofitului punct de plecare n dimensionarea goodwill-ului (vezi
ntrebarea 64)
Superprofitul sau renta de goodwill, reprezint profitul obinut de ntreprindere peste pragul de
rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea
patrimonial a acesteia.
Prezentai semnificaia badwill-ului aferent unei ntreprinderi?
Dac activele unei ntreprinderi sunt bine gestionate i exploatate, deci degaj o rentabilitate superioar
celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill; dac activele sunt prost gestionate i exploatate i
conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare
incorporal negativ.
Prezentai formula de calcul a valorii substaniale brute valoare patrimonial a ntreprinderii (vezi
ntrebarea 25)
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus
valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei
sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc).
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.

34