Sunteți pe pagina 1din 411

ttLICZE,

.f ,

.4c-

1:

N,143

'.yrn.'tn!

41

ROMAHISITIVli

IN TReffIrgb

BovINeI

DE

N. IORGA

DIN PUBLICATIILE
MITROPOLIE1 BUCOVINE1
1938

www.dacoromanica.ro

PUBLICATIILE MITROPOLIEI BLICOVINEI


SUPT I. P. S. S. MITROPOLITUL VISARION

Romnismul in
trecutul Bucovinei
DE

N. IORGA

BUCURESTI
1938

www.dacoromanica.ro

BUCOVINA SUPT AUSTRIA

www.dacoromanica.ro

.W1/4 ,n 6-511

.0.1nuienlarnia216.1.

VAI
I

Ir

Vom incepe istoria Bucovinei din momentul


in care, prin usurparea austriacd de la 1775, ea
ajunse sd formeze un tinut politic separat, fiindch
mai inainte nu era deck partea septentrional a
Moldovei, care se intregise la Nord cu Flotinul,
Tetina (lng Cernauti) si Hmilovul (dispArut
de atunci), cu asa-numita terra sepenicensis, tinutul Sipintului, Inca inainte de 1390. Si, in gall
de Hutani, tarani romani desnationalisati, cari
intrebuintau acum limba slav in mod obisnuit,
in afari de cdtiva colonisti ruteni stabiliti de la
1670, in preajma Flotinului, si de populatia de
aceiasi rasa care s'a asezat la Cernauti chiar, in
momentul in care regele Poloniei loan Sobieski
era, prin drept de cucerire, stgpan al acestor
tinuturi moldovenesti, nu erau alti locuitori de la
Ceremus la Molna si la Dorna, din Campulung

pan la Noua-Sulita, decdt numai Moldoveni,


de limba si de neam romnesc '.
1 Aceast carte este, in cea mai mare parte, reproducerea unor articole aparute in Bulletin de ['Institut
pour l'eude de ['Europe sud-orientale", in anir 1915-1916.
Traducerea lor e datorita d-rei Liliana lorga.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I-iu.

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

www.dacoromanica.ro

I.

Hotarindu-se, in urma tratatului ruso-turc de


la 1774, sa smulga aceasta Bu&ivina, ca o coinpensatie pentru sacrificii pe care nu le indeplinise,

Austria nu facea deck sa urmeze un precedent


pe care-I crease pe la 1760 pentru a obtinea o
mai buna granita orientala a Transilvaniei .
Supt pretext ea frontiera moldoveneasca a lost

pe nedrept marit, inhatase un teritoriu egal


aproape cu doua comitate". Buccow, generalul
sel al Transilvaniei, amintindu-si de sfaturile date
de generalul Stainville, alt comandant al Transitvaniei, la inceputul secolului, in timpul rzboiului
dintre Imperiali si Turci care s'a terminat prin
pacea de la Passarowitz, la 1718, cedand Austriei, pang la 1739, districtele occidentale ale
Munteniei. Acest bland apostol al anexiunilor
legate si ilegale, in dauna unui biet neam crestin,

nu se multamia cu cele cinci judete 'Ana la


raul Olt, cu ceia ce se numeste Oltenia ; vroia si
' V. Documentele Callimachi, II, Bucure0 1iO3, p.
429 i urm.

www.dacoromanica.ro

12

N. IORGA

tot coltul dintre Moldova si Muntenia", adeci


un mic judet valah, zis Prahova, care se intinde
spre Ardeal, in fata cu tinuturile Barsei si Haromsec, de la pasul Bran la Bretc", ceia ce
insemna, de fapt, pentru acesti dibaci falsifica-tori ai Ifirtilor geografice, nu numai intreg judetul
Prah ova, cu pdurile-i bogate, nenumaratele-i

livezi, minele de sare si puturile de petrol, care


sant astazi una din bogitiile cele mai mari ale
tarii, dar si judetul, vecin, al Buzului, cu o reedinta episcopala, si cel al Ramnicului Sarat.
51, in partite Moldovei insesi, judetul Put da, cu
amintirile episcopatului catolic al Milcovului, si
judetul Back!, unde traieste de cateva secole
o populatie maghiarfi, necontenit imbogfitit cu
noi imigranti,

dar care n'are deck, in calitate

de catolica, constiinta unei deosebiri .religioase


-de ceilalti locuitori, fata de cari ea se &este
in mare minoritate.
Dar nu era numai atat : acest Winckhl zwischen Moldau und Walachey"', era menit si ser-

veasca drept legatura cu Moldova austriaca",


din care trebuia, la pace, sa traga ate ceva
spre Ardeal", si aceasta cu scopul de a m5ri
putea intretinea
mai bine drumurile, de a capfita informatii mai
prestigiul Imparatului, de a

precise din Bugeacul tatar vecin", fail a mai


I ,Colt intre Moldova ai Muntenia."

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

13

socoli si alte avantagii". E nevoie de stapanirea


tuturor pasurilor. Asa dar, ca preludiu al nedreptei anexari a Bucovinei, in 1775, este
necesara (erforderlich) ocuparea pasurilor care
plena de la Bistrita, anume Rodna si Dorna,

fiindca e locul de unde se poate supraveghia


acel triplex confinium al Moldovei, Maramurfisu-

lui si Poloniei". Si pe lang aceasta, se spune


cu naivitate, n'ar fi necuviincios (unanstdndig)
sd avem si targul moldovenesc", o intreagi
vale bogata de vechi sate instarite, inglobata
astazi in aceiasi Bucovina, al Campulungului"
(botezat apoi din non, in chip barbar : Kimpolung),

cum au acurri si Neamtul, vechea cetate a Ini


Stelan-cel-Mare, ocupata printr'un atac zorit, trebuie adaugat si Comanestii, din judetul Back].
Apoi, trebuie reluatfi si Manfistirea Casin, pierduta de curand, dupa o lupta energica contra
Moldovenilor si Tatarilor. Trebuie sa' se insta-

paneasca si pe platoul Vrancii, a

carii libera

viata taraneasca corespunde cu aceia a Moldovenilor din Campulung, pentru Stainville, un


mester al geografiei in vederea anexiunilor, nu
e cleat un grosser Marckhtfleckhen, la Frange
genannt",
si acesta un oarecare targ mare":
Manastirea-fortareata a Sovejei si cea a Tazlaului,
trebuie sa cada in acelasi lot, ca si splendidele

saline din Ocna, al caror donum naturale nu


poate fi lasat altora. Toate acestea sant foarte

www.dacoromanica.ro

14

N. IORGA

chibzuite" (hoth verniinfflig), dupa judecata lui,

pe care soarta n'a vrut sa o ajute


Adueandu-si aminte de tendintile acestea, numitul Buccow dadea Internunciului, la 19 Septembre 1761, o reteta sigura pentru restituirea
teritoriului de marimea a doua Comitate, smuts
pe nedrept de cruzii Moldoveni de la vecinii lor
cei blanzi" : Restitution (I) des von denen Moldauern ungerechter Weise (1) dem Fiirstenthum
entriessenen fast zwey Comitaten ausinachenden
Strich Landes". Calitatea actiunii se dovedeste
in de ajuns prin precautiile pe care gfisesc cu
cale sa le iea : zgomot putin" Conit so geringem
Larmen als im5glich") pentru a obtinea cat mai

mult" (um so mehr zu erhalten"), prudenta si


dibacie" (Klugheit und Dexteritet"), daruri insemnate" Turcilor (offrirende ansehenliche Presents"), pentru a-i intari In agreabila lor condescendenta" (angenehme Beilassungen"), care

de altfel nu-i costa prea =It (der Pforte liegt


nicht viel daran"): suma de 10.000 de florini
pentru Vizir si pentru Pap care fixeaza hotarele,
ajunge pentru a avea cele doua comitate" 2
Cererea a fost raspinsa de Internunciu ca
nedreaptfi 3, dar aceasta Granzstreitigkeit" fu za-

Raportul e publicat in volumul VI din colectia Hurmuzaki (Bucure0i 1S78), pp. 213-6.
Ibid., pp. 437-8, no. 57.
3 Ibid., pp. 441-2, no. 60.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

15

bovit pAnfi la momentul oportun 1, si in curand


vom vedea pe losif al II-lea recunoscand schim-,

barea de hotar din partea Austriei.

De oare ce intinderea, in pirtile Ardealului,


s'a Ficut, pe basa acelei bizare conventii, incheiat la 6 lulie 1771 si ratificat de Poarti,
prin care Sultanul se indatora & pl5teasci
10.000.000 de piastri, pe cari I-a si dat inteadevir, si s cedeze Oltenia, inci din anul 1773,
la 3 Februar, dupi scrisoarea lui losif al II-lea,
care va fi analisat mai tarziu, Thugnt, Internunciul, vorbia de aceast anexiune anterioarg,
vor einiger Zeit erfolgte Aussteckung der
si de tinuturile moldovenesti si munAdler",
tene cuprinse in noile hotare : moldauische
und walachische Gegenden so in dem siebenbrgischen Cordon eingeschlossen worden sind",
pentru care nu se fAcuse Inca o hart bung2.
In timpul rAzboiului ruso-turc, in April 1771,
Lobkowitz, ambasadorul Austriei la Petersburg,
primise inteadevgr asigurarea, din partea ministrului rus, contele Panin, ci Austria ar putea

dobAndi, la pace, daci ea consimte s sprijine


de acum inainte Rusia in proiectele ei asupra
lrnperiului Otoman, cele dou Principate, pentru
ea inssi ori pentru cpLuirea vre-unui arhiduce
Ibid., pp. 460 gi urm., 478, 485 gi urm.
2 Ibid., VII, p. 99.
'

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

16

sau a printului Albert de Teschen In luna Iui


Maiu, dupa un raport al aceluia0 2, Panin ai-ar
fi schimbat ideia : ar trebui s se inteleaga"
asupra soartei Principatelor, pe care ar fi mai
bine s le cedeze Poloniei, pentru ca aceasta sa
consima la o ciocartire a provinciilor ei.
Dar ministrul Kaunitz era de parere c Turcia,
care nu ar consimti, de altfel, la o cesiune atat de
importantk nu trebuie slabita prea mult, ca Austria
s'ar resimti i ea de contra-loviturk c5. Polonia

nu ar fi in stare sa-0 anexeze noile provincii si


ca echilibrul european nu ingaduie asemenea
schimbari 3. Si, din partea lui, Frederic al II-lea
al Prusiei, era de parere ca Ru0i urmaresc cA0igarea Principatelor pentru ei inii : in sinea lui,
regele Prusiei ar fi preferat sa le cedeze Austriei,
care, de altiel, le-ar putea da in schirnbul stgpanirii

Belgradului. Cu toate acestea, la 9 Maiu, ambasadorul Prusiei la Petersburg, in0iintand pe suveranul sau ca cedarea Moldovei i a Munteniei Poloniei este o ideie cu care s'au deprins
aici", amintia ca insu0 Frederic o propusese la
'

Arneth, Letzte Regierungs-Jahre Maria-Theresiens


cf. lorga, Acte $1 fragmente, II,

II, Viena 1877, p. 3105


p. 45.

2 Arneth, 1. c., p. 310.


3 Ibid., pp. 311-312.

Raportul lui van Swieten, ambasadorul Austriei la


Berlin, 12 fulie5 ibid., p. 314.

www.dacoromanica.ro

17

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

j, la 3 lulie, printr'un ordin catre acest


ambasador, regele Prusiei staruie din nou : in24 Mart 1

sarcina pe Solms cu misiunea de a comunica


acest proiect Rusilor 2 In Septembre 3, se mai
discuta Inca despre aceasta, Frederic dorind
nurnal impartirea Poloniei, curnpfirata cu orice
pret, in paguba vecinilor.
Regele nu face cleat sa sondeze terenul, fu
raspunsul dat de Kaunitz, Inca de la 5 August;
in fond, el e contra sistemului de Stat" austriac.
apoi nu trebuie sa se micsoreze prestigiul fata
de Turci, aratand prea fatis sentimente de lacomie.
Acestia n'ar consimti de sigur niciodati sfi cedeze
Belgradul. i, dad ar trebui sa recurga la un

act de dumfinie, aceasta ar insemna sh piarda


pentru totdeauna orice influenta la Constantinopol,
pentru singurul folos al Rusiei 4. in aceiasi zi
Kaunitz instiinta pe van Swieten 6, in acest

mare moment critic, e decis sa impiedece orice


act care ar putea primejdui viitorul Austriei 5:
a sacrifica totul, a risca chiar totul pentru a
garanta, trecand peste orice alta consideratie,
siguranta i linitea celor cari vor veni dupi noi".
Interesul mieu este", adauga el, referindu-se la
lorga, Acte i fragmente, II, pp. 40-41.
Ibid., p. 41.
3 Ibid., p. 46.
1

4 Arneth, 1. c., pp. 314-5.

5 Ibid., pp. 316-7.


2

www.dacoromanica.ro

N. fONGA

18

intentiile lui Frederic al II-lea, in acelasi timp,


de a-I tinea inteun fel de nesiguranti in ceia ce
priveste posibilitatea unei invoieli cu Poarta,

dacA Rusia ar indrazni si se inchpAtineze asupra

unor conditii de pace pe care nu le-am putea


admite"

Ecaterina a lI-a era hotarit si nu restituie Turcilor Principatele 3. Ea voia s impart cu Austria,

sau, tlacg poate Curtea din Viena nu admitea o


asernenea impartire, s i le lase cu totul, dupfi
cum afirmase Parrin mnsui, spre sfarsitul lunii
Iu lie 3. Dar adevarata intentie, exprimatfi in August

chiar de ImpArgteasd, era s'a reuneasca cele dou


Principate intr'un singur Stat, supus sfaturilor

ei imperioase 4. Austria s'ar putea teme de un


suveran atat de slab 5? Din potrivi, el ar opri
'

Ibid., pp. 317-8.

' Die Kaiserin Catharina sei feat entschlossen eher


das Aeusserste zu wagen als die Donaufiirstenthiimer
der Pforte zurfickzugeben" ; ibid., p. 359.

' Und, wenn Oesterreich gar so sehr davor zurOckschreckt die Donauffirstenthiimer einer anderen Macht

zu Theil werden zu lassen, so ware es am Besten es


nahme dieselben fr sich" ; ibid., pp. 318-9.
' V. lorga, Histoire des relations russo-roumaines,
Iasi 1917, pp. 174-176.

6 ,Wie kOnnte ein so machtiger Staat hi, dem kleinen


Ffirsten der ktinftighin dort regieren werde, einen zu
beachtenden Feind sehen ?" ; raportul lui Lobkowitz, 15
August ; Arneth, 1. c., pp. 422-3.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

19

iivala Tatarilor, rm* vasali ai Sultanului, in


Ungaria, i ar putea ajuta chiar trupele austriece

inteun viitor rizboiu contra Turcilor.


Dar, in casul acesta, ar fi trebuit, ori si tole-reze pe acest vecin, mai putin dispus deck Turcii
si negocieze cu ochii legati asupra soartei teritoriului sAu, on s cumpere stapdnirea Principatelor prin concesiuni tn Po Ionia, cu ocasia unei
ciocdrtiri care 'Area cd se apropie. Dup./ parerea
lui Kaunitz, era preferabil si se sustie Poarta contra
RuOor, chiar pe calea armatelor, clack' acetia

din urip ar voi si rmanA pe Dunare ; cu atat


mai mult, cu cat conventia citati, din 6 lulie 1771,

asigura in schimb subsidiul de 10.000.000 de


piaVri
dreptul de a ocupa Oltenia
i

Cu toate acestea, la Petersburg domnia side oare ce conventia cu Prusia nu era

guranta,

si fie zklrnicit deck in prinfavara,

ci un

.act de ostilitate din partea Austriei ar aduce

neaprat dupa: sine interventia armat a regelui


Frederic 2 Si la Constantinopol, in luna lui No-vembre, se credea c antagonismul intre Rui i
Austrieci a ajuns att de puternic, Meal Im,pirfiteasa Ecaterina ar putea avea intentia de a
propune Portii s strudel Austriei Ardeatut pi
' Hurmuzaki, VII, p. 86 ai urm.
Arneth, 1: c., p. 319

www.dacoromanica.ro

20

N. IORGA

provinciile vecine"'. La Constantinopol se asteptau, in schimb, din partea Austriei, care primise acum banii Sultanului, tot sprijinul necesar
pentru ca Poarta sci nu piardci nicio feirdmei depcimdut 2.

Inca din luna lui Decembre, Rusia instiintase


Curtea din Viena Ca va restitui neapcirat Principatele, Pot-1'113, fail a intrerupe insa negociatiile
care trebuiau sa-i asigure, in cas de razboiu,
sprijinul Prusiei 4. Cu atat mai mult, cu cat conventia din 6 lulie 1771 se fdcuse cunoscuta la
inceputul anului urmator 5.

0 nouil propunere fu facuta Mariei-Teresei


cu scopul de a o convinge ca achisitia Principatelor i-ar fi mai de folos cleat cea a catorya
teritorii polone, care ar fi putut fi impartite nuDessen Animositaet gar so welt kommen ist dass es

viellticht gar der Pforte den Antrag thun dude, dem


Hauge Osterreich Siebenbiirgen und die angrentzenden
Provintzen abzunehmen"3 lorga, Acte $i fragmente, II,
p. 52.

2 Nachdem die Pforte bereits so grosse Summen,


Geldes an Oesterreich bezahlet, so ware es nicht moglich
dass dieser Hof sie im Stich lessen und zugeben kOnnte
sie von ihren Provincien das Geringste verliehre ; ibid,
p. 55.

3 Ibid., p. 55.

' Ibid., p. 58 si nota I.


5 Ibid., pp. 59-60. Ideia lui Panin de a deepopula Principatele In casul unui razboiu contra Austriei ibid., p.60.
3

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

mai intre Rusia si Prusia. In rfispunsul

21

ei, din

Februar 1772, ea incepe cu frumoase consideratii


morale asupra sacrificiilor pe care trebuie sa le
-ceara de la constiinta ei pentru a se amesteca

in aceasta afacere, de oare ce ea nu concepe o


politica ce ingfiduie ca, atunci and doi se folosesc de superioritatea lor pentru a asupri un
nevinovat, al treilea, supt pretext de convenienta
in present si de prevedere pentru viitor, sa imite
.si sa faca aceiasi nedreptate. Un print 131.1 are
alta justificare decal aceia a oricarui alt particular.
Sa mi se dovedeasca deci contrariul"
Ea e aliata Turcilor ; a primit banul lor; e
.oare cu putinta st-i atragi acum inteo cursa
pentru a-i jafui, ceia ce ar fi contra loaialitatii ei

fall de path.", die mackellose Redlichkeit", pe


.care se sileste sa o respecte I Nu sant deck
Ich bekenne dass es mich ein Opfer kostet mich
tber eine Sache zu entscheiden von deren Gerechtigkeit
ich keineswegs veisichert bin, selbst wenn sie mitbringend ware. Ich begreife nicht die Politik welche erlaubt,
wenn zwei sich ihrer Uberlegenheit bedienen um einen
Unschuldigen zu unterdrUcken, der Dritte, auf Grund der
Konvenienz fib. die Gegenwart und blosser Vorsicht fr
lie Zukunft, die gleiche Ungerechtigkeit nachahmen und
begehen kann und soli. Ein Ffirst besitzt keine andere
Berechtigung als jeder Privatmann; die GrOsse und Starke
eines Staates wird nicht in Rechnung kommen wenn wir
alle erscheinen mssen urn ihn zurckzugeben. Man
beweise mir doch das Gegentheil ; ich bin bereit mich
zu unterwerfen" ; ibid., p. 358 i urni.

www.dacoromanica.ro

22

N. IORGA

doua provincii turce0i care ar putea sa-i convinfi1:

Serbia ;I Bosnia; dar, despre ele, nu poate fivorba. Cat despre Principate, acestea sant ratlpopulate, nesanatoase i nu prea sigure: ar trebuisacrificati multi oameni i multi bani. Ea nu vrea
nici sa jafuiasca, Fara compensatii, Polonia (!)._

Statul acesta nenorocit sa-i iea prin urmare acest


teritoriu de despagubire : este solutia cea mai.
putin rea, din punt de vedere moral : daseinzige und das minder schlechte Mittel zu deinich mich allenfalls herbeilassen knnte". Almin
teri, i-ar tagadui cei treizeci de ani de domniei s'ar expune la desaprobarea Europei intregi"._

Trebuie sa ne amintim de aceste declaratiii


atat de precise, atat de nobile, pe. un ton atat
de categoric i de hotfirit, pentru a ni da sama
de urata afacere a rapirii Bucovinei. Este adevarat
ca, dupa ins4i declaratia mamei sale, losil, regeleRomanilor,

'nu pdrea cd le aprobd, fdrd a le

combate, tottqi, din nou" 2.


imparateasa recunotea, de altfel, foarte bineadevaratul scop in care i se oferiau, pentru a.

treia oara, Principatele romfine; a o face partaa


' Die einzige Provinzen welche passend fur mis wa
ren', etc.; ibid.
Ich wolte ihnen diese Jeremiade ersparen. Ich las.
sle dem Kaiser vor, der zwar nicht mit ihr einverstanden

zu sein schien, aber die ' auch nicht mehr bekampfen


wollte' ; ibid , p. 360.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

23

unei actiuni urate, a unui furt din care ceilalti


ar profita, de altfel, mult mai mult cleat ea. 0
si spune formal, lui Kaunitz, la 17 Februar 1772;
orice impirtire este, in fond, nedreapti si pagubitoare pentru noi. Trebuie s' mrturisesc c
mi. e rusine s ma mai ardt" '. Austria, mijlocitoare, indatorat, aliat, poate s-i jaluiased pe
Turci ? Marturisesc ca, in tot timpul vietii mete,
nu m'am &it vre-odat mai nelinistitd cleat
ast5zi. Cand toate tarile mele au fost disputate,
eu am resistat cu trie, sprijinindu-ma pe buna
dreptate si pe ajutorul lui Dumnezeu" 2 Acum,
credinta a dispfirut pentru .totdeauna, de si este
cea mai de pret podoabfi i adevgrata putere a
unui suveran fata de ceilalti" 3. E nevoie oare
sa-ti azvarli reputatia" pentru niste biete i i
ca Moldova si Muntenia", einen so elenden
Vortheil als die Walachey und Moldau", care .trebuie sa aduca numai pagube si pierderi?

in mod fatal, Rusia, Prusia si Turcia se vor uni


' n Mier Partage 1st unbilig in seinem Grund und f.,r
uns schadlich. Und muss bekennen dass mich sehen 7U
lassen schame" ; ibid., p. 864 ai t rm.

Ich bekenne dass, Zeit meines Lebens nicht so


beangstiget mich gefunden. Als alle meine Lander angesprochen wurden, steiffete ich mich auf mein gutes Recht
und den Beistand Gottes".
8 Treu und Glauben ist fr alle Zeit verlohren, so
doch dass grsst Kleinod und die wahre S[acke eines
Monarchen gegen die Anderen ist".

www.dacoromanica.ro

24

N. IORGA

contra Austriei nesatioase, care va fi de rsul

lumii. Unde vom mai gisi aliati dupa o asemenea fraudfi" '?

Ins imparatul losif nu era convins". A dovedit-o, de altfel, primind, din trupul Poloniei
sfaiate, bucata cea mare a Galitiei i smulgnd,
apoi, din cealalaltcl pradg care i se oferia, numai
In cas c ar fi refusat pe cea d'intiiiu, Bucovina
romneasck ce fficea parte din State le unui aliat,
Sultanul, care pe de-asupra mai i plAtise pentru
aceasta.
Ministrul rus Panin

credea, dupg invoiala


avut cu privire la Po Ionia, CA Austria nu va fi
atat de indiscret, Mat si cear i Moldova .5i
Muntenia" 2 Dar, MCA din luna lui Maiu, Kaunitz declara ambasadorului rus c intentia sa era
de a conduce prin Moldova trupele austriece care
trebuiau s ocupe Galitia 3 : generalul Rumientov,
comandantul rus, era s fie inOintat la vreme.
Si, in acel* timp, el al-Ma ambasadorului conventia din 6 tulle 1771 pentru a-I convinge c
Austria avea drepturi formale asupra unei anumite pfirti din Principate, drepturi pe care, de
' ,Wer wird nach einem .olchen Betrug mit uns Bich
alliieien wollen?"
' lorga, Acte fi fragmente, II, pp. 65-6.
$ Ibid
p. 67.

www.dacoromanica.ro

RAP1REA BUCOV1NEI DE AUSTRIECI

25

altfel, le
Rusia I.

pArisise numai pentru a nu ofensa

Se tie

ci, in curand, Congresul de pace s'a

deschis in August, la Focpni, i ea Turcii au


obtinut evacuarea Principatelor. Nu se putea

c4tiga deci nimic pe aceaski cale.


Dar Imp5ratul Iosif nu era convins" 2. Si s'a
dovedit in curand dup5 aceia. El a intreprins o
clatorie de informatii prin Transilvania, i anume

spre granita oriental a provinciei, in pfirtile de


atre Moldova 3.
Urmeaz acum chiar textul scrisorii imparatului
15 lanuar 1773,
din Reghinul S5sesc:
Am vazdt tocmai Ciucul i Gurghiul, cu toate

catre mama sa4, cu data de

pasurile care duc in Moldova i o parte din


finutul reocupat (sic), care e un adevarat pustiu,
sfimanat cu cei mai frumo0 arbori, cari putrezesc insa de atata neintrebuintare. Fr indoial
cg, clack inapoind Moldovenilor (I) aceste parti,

care sant destut de intinse, dar lard prea multei


' Ibid., p. 68.

' Vezi declaratia Mariei-Teresei : Ich bin nicht stark


genug aHein die affairen zu fhren ; mithin !ease jedoch
nicht, ohne meinen grOssten Gram, selbe ihren Weg ge
hen" ; Ibid.
8 Alte acte, cu privire la rpirea" inssi, se gsesc in
.Arneth, I. c., pp. 489 i urm.
4 Pp. 613-4.

www.dacoromanica.ro

26

N. IORGA

valoare, dad nu sant locuite i destelenite,


s'ar putea oblinea colful acesta care se mdrge-

note cu Transilvania, Maramurdful


aceasta e Bucovina , ar fi
fia",

i Pocutin lucru

foarte folositor, i indrfiznesc sa rog staruitor pe


Maiestatea Voastra s deie de gdndit qi prinfulut
Kaunitz. Aceasta ni-ar inlesni comunicatiile si
comertul, i ni-ar procura debqeuri pentru trupe
in cas de razboiu, de la o provincie la cealalta"..
Cu atat mai mult cu cat regiunea (spie Zaleszczyk, in Pocutia, se stabiliserfi, de curand, pos-:
tfivari germani, de religie luteranfi), se nume0e
acum der deutsche Cirnutou (Cern auti)- Cercle".
losif al 11-lea inseamna chiar hotarele tinutuluf
pe care II dore0e : intre Rodna din Transilvania,
Horodenka, Sniatyn i Zaleszczyk din Pocutia,
,;Cred Ca, din punct de vedere militar i politic,
aceasta ar valora cel putin cat Valahia cis-alutanau
(Oltenia, Valahia-Mica" sau Valahia austriaca",
cea catigata prin tratatul de la PojarevaC, in 1718,
pierduta prin cel de la Belgrad, in 1739, .1 din
nou ceruta Turcilor, constrani de Rui, in 1771).
Si, amintind de impartirea recenta (1772) a Polonfei, el sustine Ca nurnai convenienta i, in
parte, nevoia, au fost motivul acestei impartiri..,
Dar trebuie sd ai curagiul s sfdro.Fti afacerea

pe basa cum a fost inceputd". Fiindcd, lndatd.

ce total s'a fdcut fi s'a luat, trebuie set' se iea


si celelalte lucruri de nimic, dar care sdnt esen-

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

27

;Yale pentru ceia ce s'a luat... Fapta sd merite cel"

pufin osleneala de a a fi feicut ; altfel, va fi


groitei, netnsemnatd i tndoielnicei fn Mate privinfile (sic 1)". Daci acesta nu e cinism, nu stim

la ce actiune politich s'ar mai putea aplica acest


termin, MCA nedreptate

Basa negociatiilor este fixat a. in scrisoarea adresat, la 23 Novembre 1774, dupi incheiarea
tratatului dintre Rusi i Turci, la Chiuciuc-Cainargi
lui Lobkowitz, ambasador la Petersburg, de cfitre
Kaunitz, care era foarte dispus si ajute proiectul
imperial. Vor trebui presintate ministrului rus,_
contelui Panin, urmaloarele argumente : I. pretentia austriaca este o urniare a vechilor ciocniri
de frontierh (die Grdnzstreitigkeit ; 2. ea este
determinat de nevoia unui cordon sanitar contra

ciumei (in Moldova, Bucovina se mai numeste


Inca i azi Cordun, Cordon"); 3. este o consecinti't

a stpAnirii Pocutiei, careia Ii apartine, de drept,_


acest tinut moldovenesc (de fapt, Pocutia a fost
dcupat, Inca de la inceputul secolului al XV-lea,
de Domnii moldoveni, stapani ai acestor regiuni

a Bucovinei, asa inat Moldova e cea care putea


reclama Pocutia, iar nu stApanii Pocutiei tinutul
acesta din Nordul Moldovei). De altfel, sfdrsia
marele ministru al Mariei-Teresei, ocupatia,
care incepuse acum, trimitandu-si acvilele", mai
thrziu, pan la Roman, care a trebuit si fie Oil-

www.dacoromanica.ro

28

N. IORGA

sit I , este cea mai buna cale pentru o negociatie pwica" cu Turcii 1. De partea lui, Lobkowitz,

se temea de noi pretentii ale regelui Prusiei, dar


nu se putea opri s nu observe ci afacerea
aceasta a Bucovinei ia totqi, cu totul alta intorsatura", eine ganz andere Bewandtnuss" 21
Cateva zile mai tarziu, von Solms, ambasadorul
Prusiei la Petersburg, raporta aceste argumente,
aa cum le capatase din gura lui Panin : era

vorba inteadevar de neintelegerile care durau


de mult intre locuitorii Ardealului i cei ai Munteniei i Moldovei, pe de-asupra frontierelor

reciproce", i cei de la Viena nu doriau decal


o Invoiala definitiva" pe basa, necesara, a ocupatiei prealabile 3.

Panin continua sa fie de pfirere c aceasta e


o lacomie i o ipocrisie indecenta" 4. Dar tia

totu0 ca Impfirateasa ar fi dispusa set Impace


aceste netntelegeri, ori printr'un schimb, ori prinWalk). dreaptd Invoiale 5.

Mai intaiu, nu se credea Ca Poarta s'ar frivol


uor la cedarea unui tinut eat de important, pe
-care noul Domn al Moldovei, Grigore Ghica, il
' Arneth, 1. c., pp. 479-80.
' Ibid., pp. 480-1.

' lorga, Acte # fragmente, II, p. 85.


4 Ibid., p. 77.
5 Ibid., p. 85; cf ordinul lui Kaunitz cAtre Thugut, 20
Septembre; Hurmuzaki, VII, pp. 106-7.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

29.

caracteriseaza in raportul su catre marele-Vizir, ca


fiind cea mai bogata parte a tarii sale '. Si de aceia,
Kaunitz, la 6 Decembre 1774, de si recornanda

Internunciului sa fie mai energic in actiunea pe


care o ducea, evident, Fara bunavointa, din pri-

cina impresiei delavorabile", se arata dispus


sii deie in schimb tinutul smuls prin surprindere
Mohlovei, in ultimii ani, prin partile Secuirnii
alles fUr Oesterreich in Besitz genommene wala-

chische Land von dem Piritsker Passe (pasut


Bretc, Bereczk) angefangen", sau vre-un alt tinut
de achisitie" recenta, prin procedeul Austeckung

der Adler", alles neuoccupierte Land von dem


Borgoer Passe (pasul Bargau, langa orasul Bistrita
din Transilvania), in Siebenbiirgen angefangen"

Dar s'a vazut in curand ca pot scapa si mai


ieften. Acel nou Domn al Moldovei, Grigore Ghica
(ucis la Iasi, in 1777, de un trimes al Portii,

pentru legaturile sale secrete cu Rush), nu era


zu haben" ; el pretuia integritatea principatului
sau mai mult cleat un dar de bani sau deck a
tabachere pretioasa ca aceia care a amutit indata
scrupulele lui Rumientov, ale carui trupe mai
ocupau inch' o parte din Moldova. frisk' pretentiile
particulare ale demnitarilor turci, a cfiror opositie

publicd nu incetase Inca, nu erau prea marL


' lorga, Ade i fragmente, II, p. 112.

Ibid., p. 119.
Arneth, I. c., pp. 481-2.

www.dacoromanica.ro

30

N. IORGA

S'au platit, in total, 10.000 de piastri dragomanului Curtii, Constantin Moruzi, viitor Domn al
Moldovei, cateva bacsisuri marunte functionarikir
de la cancelaria lui Reis-Efendi, si 3.100 de
ducati comisarului hotarnic, care a consimtit s
se lase inselat intealata, inck si cedeze o intreaga
provincie bogata ca pe o simpla fasie de teritoriu, destinata trecerii trupelor din Ardeal in

D. Werenka a publicat raporturile ofiterilor


.cari, Inca de la sfarsitul anului 1773, au procedat
la instapnirea prealabila 1 Sa ii ascultam expunerea. Se vede ca boieri conrupti declarau Inca
-de atunci acestor ofiteri ca judetele Cernauti si
Suceava au apartinut odinioara pe de-a'ntregul,
Poloniei", presintnd i documente de familie

care nu arata nimic mai mult deck luarea

in

stapAnire a Nordului Moldovei de regele Poloniei,

loan Sobieski, de la 1686 la 1699. De altfel se


si vede din mentiunea lui Turcul (Turculet) ca
staroste in Cernauti ; el indeplinia aceste rosturi
,ca ohter al lui Sobieski. Allam prin acelasi raport ci ultimul staroste, Francesul Imbault de
Manthay 2, intretinuse legaturi secrete cu genesalul austriac Barko, amestecat de aproape in
Bukowina's Entstehen und Aufbliihen: Maria-Theresiens Zeit, I. Th., 177IJuni 1775, Viena 1892.
in Documentele Callima2 P. 62. Scrisori de-ale sale
chi, II.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

31

-afacerea acestei fncalciiri prin violarea inceat a


Nechilor hotare 1 Dack aceasti Moldovi septentrional a fost restituita in 1699 prin pacea de

Carlovat, care a dat Poloniei fortfireata Cainenita, ceia ce a cptat Moldova n'a fost un
dar de pfimnt polon. Ofiterul de Stat-Major
care o afirrni, von Mieg, vorbeste cu despret de
aceast natie ignorantfi" (der ignoranten Nation"), dar el insusi ignora fapte de cea mai
mare importanta pentru tara lui, care nu aveau
nicio suti de ani de vechime.
La inceput, fusese vorba de o linie de hotar
mergAnd de la Hotin la Cernauti, prin pAdurea
la

Bucovinei",
aceasta Hind odinioar intinderea,
la Sudul Pocutiei '
dar mrturisiau totusi ca
tioresc o Austeckung der Adler" supt pretextul

(tutter dem Namen) unor rectiliciri de frontiere" 3.


Mai erau, apoi, i savanti", de felul maiorului

von Seeger, cari stiau sigur c Sarmatia sau


Polonia se intindea, in cele mai vechi timpuri,

mutt mai departe cleat astzi, adeca pAnd la


.0cean (I), 'la Marea Neagra si la Dunhre" *I in

Mart 1775 a venit ordinul de a lsa o frontieri


nedeterminat"
' lorga, Documentele Callimachi, II, p. 62.
2 Ibid., p. 64.

o Ibid., p. 65.

' !bid, p. 73.


5 Ohnentschiedene Granze; ibid., p. 89.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

32

Se jucau de altfel, si cu sensul frontierelor


Podoliei, podolische Granzen", de care fusese
vorba cu ocasia tratatului de pace de la Carlovt,

ca punct de plecare a

liniei Carpatilor,

de-a lungul frontierei moldovene

si in terminul

acesta vag credeau ca regasesc notiunea Pocutiei. De fapt, nu rnai asteptau cleat un singur
lucru

pentru a Infige mai departe stalpii de

hotar : plecarea Rusilor, cari se gasesc inca

la

Saclagura, langfi Cernauti, pacea nefiind incheiatfi


Inca 2. Curtea din Viena trimesese ordine pre-

cise sa nu se faca un singur pas inainte de


plecarea trupelor Impfiratesei

3.

Bacsisul destinat

comandantului lor trebuie sa aduca numai ingaduinta acestuia pentru lucrarile de cartografie,
rnenite sa fie, bine inteles, ascunse cu desavarOre
Turcilor, pe cari se pregatiau sa-i despoaie 4. De
altfel, Inca din lulie 1774, se lucra spre Apus,
pada la manfistirea Sucevita, ca intr'o tall care
ar fi apartinut acum, legal, Imparatului 5.
lndata dupa pace, Mieg, care Meuse pe cont

propriu o calfitorie de informatii !Ana la Iasi,


era de pfirere ea' judetele Cernauti si Suceava
trebuie ocupate pe de-a'ntregul supt pretextul
Ibid, p.

83

Ibid., p.

93.

8 Ibid.

Ibid., p.
5 Ibid., p.
'

94.
97.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA RUCOVINEI DE AUSTRIECI

de a ni
cari

33

asigura hotarele contra vagabonzilor

se imprVie de obiceiu dupA incheierea

picii, i mai ales contra voluntarilor valahi (adeci:


moldoveni) ai armatei ruseti" '. El credea chiar

cA, in modul acesta, ar putea fi scutiti de tot


riscul i de toate incetinelile negociatiilor cu
Poarta, fiindcA teritoriul reclamat ar fi putut fi
cApAtat de la Ruii inainte de incheierea pacii i
pe basa drepturilor imperiale i regale legate
de dansul'; Rusii s'ar putea multAmi numai cu
gloria" 3 I

inch' din 8 August, fusese comandati de la


Viena predarea sumelor de bani necesare i a
celorlalte daruri. Brigizile generalilor Spl6ny si
Kiss erau gata in orice moment sh puni planul
in executie 4. Daci ingiduirea Rusiei nu putea
fi cipatati in mod oficial, in schimb marealulef in Moldova nu era insensibil la metoda
orientali a lingu011or 5. De altfel, nu era vorba,
deck de muaceasta i se va spune i lui,
suri defensive contra Turcilor, cari trebuiau si
'

Ibid., p.

110.

Abtretung dieses Thetis von denen Russen noch


vor dem Friedens-Schluss, vermog darauf haftenden kk.
Rechten."

' Ibid., p.

' Ibid., p.

110.
114.

6 Ibid., pp. 113-4.

www.dacoromanica.ro

34

N. IORGA

fie de lobos, dacd se presint ocasia, chiar si


Rusiei

Inca de la 24 August, Barko anunta consimtimntul lui Rumientov, care, imbolndvindu-se indat

dui:4 aceia, nu putea continua negociatiile cu


Turcii pe basa preliminariilor hotrite dinainte
Aveau de gaud, dacd generalul nu si-ar mai putea
relua functiile, s presinte chestia fata de succesorul lui ca pe o simpld restituire a adevdratelor

frontiere, basate pe documente, ale Pocutiei".


Toat frontiera moldoveneascd era ocupatd, de-a
lungul, de trupele imparatesti"4: ele puteau deci
inainta in orice moment. Ceia ce au si fdcut
in mai mulle locuri, la 31 August, frd nicio
declaratie cdtre autoritatile moldovene sau cdtre
populatia, mai curdnd indiferentd, dupd atAtea
schimbdri de stdpnire si atatea nenorociri ; a

doua zi, Mieg ii data foarte supusul raport",


unterthnigste Meldung", al acestei violdri a
frontierelor turcesti in plind pace, prietenie si
alianta, din Cernduti, care de acum inainte era
sd se cheme Czernowitz 5".

Nu mai rmnea acum decal s intind"


'

Ibid.

I Ibid., p. 115.
Die wahren Grnzen von Pokutien verinog Urkunden" ; ibid., p. 115.
4 Ibid., p. 117.
5 Barko Berta : Csernaut ; ibid., p 127.

www.dacoromanica.ro

IRAPIREq BUCOVINEI DE AUSTRIECI

35

.Cordonul" i sA pregAteascA", sa seduci" pe


-cei cari puteau pune vre-o piedeca
Boierii insA (Chica-Vod nu capAtase Inca numirea oficialA), nu intarziard sa proteste in toate
contra

acestui act de nejustificat:


Gheorghe Beldirrian si Sturza, starostele Cer-

-chipurile

Inautilor, aduser scrisoarea Consiliului suprem


al Orli, locotenentii princiare, care cerea un
faspuns la aceste trei intrebAri: I) de la cine
a plecat ordinul pe care 1-au executat trupele,
Inaintand ; 2) pentru ce aceast inaintare de

3) ce sens pot avea semnele Implantate


S'a lucrat din ordinul Imin judetul Suceava"
pAratului ; se cere garantarea frontierelor noastre
si a acestor tinuturi contra primejdiei de 6iumA
si a invasiilor din partea vagabonzilor" i, in
sfArsit, semnele" au numai un sens geometric"
acesta a fost rAspunsul lui Mieg,
si cartografic,
-trupe ;

gAsit prin propriile sale mijloace intelectuale.

Bine inteles, acesta nu putea convinge, nici liniti


pe nimeni. Din partea sa, Pasa din Silistra intreba

pe Rumientov, ce se gdsia la Focsani, care e


-caracterul acestei noi invasii, cum s'a fntamplat
si care sant motivele care au pricinuit-o" '. Ara'

!bid, p. 124.

' Ibid., pp. 128-9.


-3

Ibid.,

p.

130.

www.dacoromanica.ro

36

N. IORGA

tAndu-si uimirea, generalul adiuga, pe un ton


foarte nevinovat, ci Principatele au lost acurn
restituite Portii, uitand numai faptul ci nu

le

predase Inca 1
La 16 Octombre, Mieg informa pe comandantul
Galitiei de rispunsul pe care il dAduse delegatilor Divanului, mArturisind in acelasi timp c
se demascase astfel2. El grAbia lucrurile, si, de
fapt, la mijlocul lui Septembre, Austriecii ajunseser la CAmpulung si Dorna, si chiar la Suceave. Comandantul Galitiei, mentionat mai sus,
anunta, in sfArsit, la 24 ale lunii, ed ocuparea
complect a Cordonului moldovean4" va fi terminat la 255. intrebuintaserA pentru aceasta pi
trupe romAnesti din Ardeal, cele ale regimentului al doilea muntean 6. 0 tuna mai tarziu
generalul Splny, care comanda in regiunea

Cordonului", primia ordinul de a proceda la


o noted Adlers Austeckung", de la Nistru, prin.
targul Siretiului, pAnA la granita ardeleanA 7.
'

Ibid., p. 131.

1 Und somit mich in der Sache demasquiret'; ibid.,.


p. 135.

3 Ibid., p. 136.
4 ,,Die volkommene Besetzung des moldauischen Cor-

dons '
5 Ibid., p. 139.
3 Ibid.
7 ibid.,
p. 151.

www.dacoromanica.ro

RAP1REA BUCOV1NEI DE AUSTRIECI

37

Din partea Ruilor, afacerea aceasta, pe care insui Kaunitz o considera ca scabroasa" (hackle" ;
lteikle), nu provoase nicio impotrivire. Rumienjoy nu fagaduia nimic Marelui-Vizir, care
vorbia de o interventie posibila din partea ma-

ceplului ; de altfel, acesta nu primise niciun


ordin de la Petersburg, i ajutorul su austriac,
Barko, explica tficerea aceasta prin putina importa* a subiectului: Curtea va trece peste
t a, ca peste un lucru Fara importanta" Parfisind
Moldova, in Decembre, generalul rus mfirturisia

ca a crezut cd poate Curtea sa ar fi dorit ca a


noastrei s fi ocupat toat Moldova" 2. Cat despre
Ghica-Voda, erau hotariti a-I intiinta ci el nu are

.cuv,ant aici, de oare ce ei vor negocia direct cu


Poarta 3. .Motivul veehiului drept pocutian

fu

presintat i la Petersburg, in Decembre 4.


Turcii nu ocupasera Hotinul, in care Austriecii
4i instalasera trupele. i, atunci and un Pad,

iirmat de cateva sute de soldati turci, s'a presintat pentru a reclama fortareata, s'au prefficut
ca vreau sa-i rspinga. Santem doar prieteni
vechi", li-a atras atentia Paa. Fara indoiala,

' Der Hof als eine kleine Sache wird tibergehen


ivollen"; ibid., p. 153.
3 Dass sein Hof hatte haben wollen dass der unsrige
die ganze Moldau occupiren solte" 5 ibid., p. 165.
(bid , p. 172.
' lorga, Acte i fragmente, 11, pp. 85-8.

www.dacoromanica.ro

38

N. IORGA

prieteni cinstiti (rechtschaffene)", a faspuns ofiterul impArAtesc.

Dar nu a fost

fapt prie-

teneasca, s vg instapaniti pe aceasta parte din,


Moldova." Fiecare t.i iea partea lui', i aceasta
nu poate strica vechea prietenie l"
Inca de pe la mijlocul lui Januar 1775, Poarta, informati prin Ghica de intinderea provinciei smulseprincipatului Moldovei, intervenise, cu toata ener-

gia, pe Ingi Thugut. S'a intAmplat ins ca Internunciul nu primise, in aceast privint, niciunordin, i i-ar fi trebuit doug saptarnni pentru a
cpata un rAspuns de la Viena; cel putin, aceasta
e ceia ce spera" i el '. Ambasadorul Franciei
se oferia s interving, i Frederic al II-lea, din,
partea lui, prea incintat ; se rostia chiar in

felul urmAtor: Austria are totdeauna pofta s


se tntindel cdt mai mult $i sei $terpeleascei tot cdte
ceva de la vecinii ei" (Osterreich hat immer

Lust sich zu vergrssern und seinen Nochbarn


etwas wegzuschnappen"3).

In Februar 1775 Inca, Austria trebuie s'a' se hot-

rased a negocia cu Turcii, la Constantinopol, cu.


glas scazut insfi, fr s mai invoce conventia dela 6 lulie 17714. In schimb, ei incercarg s se,Ein jeder nihmt das Seinige' ; Werenka, I. c., p. 174..
' lorga, Acte i fragmente, II, p. 94.
' Ibid., pp. 94-5.
4 Ibid., p. 96 gi urm. ; Hurmuzaki, VII, p. 128 si unit.
1

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

39

coboare, Ong la Neamt, Roman si Botosani,


ceia ce insemna o buni jurnatate din Moldova
Dar, cum Europa intreag era de partea Turcilor
si cum ulemalele, cu muftiul in frunte, incepuser
a se rzvriti, Imparatul insusi interveni pentru

a pune capht lacomiei nesatioase alor sal ; el


intreba, la 27 Mart, clack in cas ca acest judet
moldovenesc sou Bucovina" n'ar putea fi redus,

nu este vre-o parte care ar putea fi res-

a sili astfel Poarta s cedeze


restu12. Mieg binevoia, la 10 April, sa adrnit
restituirea catorva sate3.

tituitd, pentru

In felul acesta se ajunse la conventia de- la


7 Maiu, care acorda ceia ce era necesar pentru
a-

face

fArsa

legatura

intre Ardeal

si

Galitia, nu

a mentiona vechile conflicte de frontier

care trebuiau sA rnotiveze, fati de Turci, o ce-

siune teritorial. Dar inca nu se precisa natura


acestor tinuturi cuprinse de o parte intre Nistru,
htarele Pocutiei, Ungariei si Ardealului", dup
indicatiile hartii austriece, adoptat" de Poart5.
' Ibid., p. 122.
3 Welcher Teil des neu-occupirten Moldauer-Districts
oder Buccowina genannt am Leichtesten und mit dem
mindesten Nachteil hindangegeben werden kOnnte, und
'dadurch fr den fibrigen die freimdschafftliche Einwilligund von der Pforte zu erhalten" ; Werenka, /. c., p. 176' Ibid., pp. 176-7.

www.dacoromanica.ro

40

Si

N IORGA

mencionarea usurpgrilor succesive" ficute de

Romani (I) in

alte Orli de hotar cleschidea o

portit spre noi revendicatii.

Dar afacerea" nu se terminase Inca.

Un comisar" trebuia s fixeze hotarele noii


provincii, si Tahir-Aga, numit indat dupa aceia,
nu avea nici pretentia, nici dorinta de a trece
drept incoruptibil. Kaunitz, cfiruia Panin ii caracterisa cu asprime viclenia si lipsa de since-

ritate, ca si dorinta de a insela buna credinta a


celor cu cari negocia" stia perfect la ce se
poate astepta. Trebuia s profite de venalitatea
acestui functionar pentru a mai rotunji" acest
tinut moldovenesc, care fusese presintat strintatii,

si la Berlin, ca o fsie de trei sau patru


unsprezece sate, restul hind compus

targuri

din piduri si rapi"

'.

Dup ratificarea acordat de Poarta", la 6 lunie,


supt amenintarea celor 60.000 de soldati pe cari
Austria pretindea ca i-ar fi adunat in Ungaria,

ei s'au si pus pe lucru. Se stia, dupd neintelegerile care se iviser intre delegatii Portii si ai
Austriei, Ca' acestia vor hot5ri in curnd pe cei
d'intfiiu sg fie mai impAciuitori. Toate silintile
lui Lucachi della Rocca, represintantul Domnului
'

lorga, Acte fi fragmente, II, p. 117.

1 Ibid.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA DUCOVINEI DE AUSTRIECI

41

1V1oldovei, nu izbutir s recheme la datorie pe


ofiterii turd. Genera lul Barko era evident mai
ttare decat concurentii sfii. Au mers pn acolo
inct au cerut si pAdurea cea mare a Hotinului,
iar, in schimb pentru aceast pretentie, la care
s'au invoit sA renunte, castigul li-a fost mgrit cu
alte nouh sate. Conventia de la 12 Maiu 17M
.era mai prielnici usurpatorilor" chiar deat

actul care iusese incheiat cu un an mai inainte.


in curiind, ei vor rgsplAti Poarta, trezind din
nou vechile pofte asupra celor cinci judete ale

Austria izbfindise, astigand astfel un teritoriu


10.000 de chilometri ptrati si 75.000 de
locuitori. Insa valoarea rnoral a operei sale este
de

infieratfi in de ajuns prin urmfitoarele cuvinte, ros'tte, la 4 Februar 1775, de insgsi ImpfirAteasa
Maria-Teresa :

Sdntem cu total nedrepti In ceia ce privege


ifacerile moldovene... Mdrturisesc di nu tiu cum
ne vom descurca, Insei cu greu va fi tntr'un chip
onorabil,
,mult"

i aceasta nz fntristeazd nespus de

Arneth, 1. c., p:489. V. scrisoarea din 25 Maiu catre


Kaunitz, in care-i aprob purtarea, ins atacerea ,kostet
Avenige Sorgena si, mai tarziu, la 16 lulie, complimente
oentru negociatiile pe care le-a dus glorreich zu Ended.

www.dacoromanica.ro

Intile vicisitudini ale Rominilor in


Bucovina austriaci.
Organisatia religioasi a provinciei.
Am v5zut in ce imprejurAri de fraudii adeverital

si de miseleasa inselkorie Moldova de Miazd


noapte, care a fost botezat5, in folosui causei,.
cu numele, nou, de Bucovina", fu ceruti Tur
cifor, cari nu aveau dreptul de a dispune de.

dfinsa, si anexat Austriei, la sfIrsitut unui rizboiu la care ea nu luase parte. Noua stApAnire-

nu a gsit in aceast provincie, care nu constituia o unitate politic5 si nu avea nici traditii
anurnite, fiind

doar un teritoriu delimitat pe

nedrept dupa clipa acestei aventuri care a fost


ocupatia, nicio organisatie, nicio forti in stare
a-i resista, a o sili la concesii si a recunoaste
drepturi, deck numai 13iserica
' V. pentru intregul capitol frumoasa carte a d-lui L
Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, Bucuresti 19164_

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

-44

De fapt, Biserica aceasta avea, in momentul


mnei astfel de Erwerbung", doi sell : Mitropohind, represintat printr'un delegat stabilit la Suceava,
ceasca

un dicheu", dikaios, dup moda gresi episcopul de Radauti,

sufragant al

Mitropolitului, al cdrui Scaun, infiintat Inca din


secolul al XV-lea, era unul dintre cele mai vechi
ale Moldovei. Mitropolitul trebuia hotarit si-si
pardseasca total

drepturile sale, iar episcopul,

inca de acum indepartat de la vechea lui resedinta, va fi asezat la Cernauti,


mic ta"rg de
granita, locuit de o mana de Evrei si de cativa
carausi romani, in mahalale , care fusese preierat Sucevei, Campulungului si Siretiului, fiinda
,era localitatea, de o oarecare importanta, cat mai
departata de Moldova aceasta, pe care cautau a
.o face uitat.
. La 24 April 1781, mitropolitul Gavriil Calimachi
se hotari sa semneze o conventie care-I despoia
de orice autoritate fata de provincia romaneasca
pierduta '. De fapt, el nu Ikea deck sa recunoasca o situatie existenta, de oare ce carmuirea
.oprise acum orice 1egatura i dependenta, oricare
ar fi numele ei, a intregului cler indigen cu clerul
strain, raporturile manastirilor din tara, ale stare.1i1or lor si ale tuturor comunitatilor, organisatii1or

..si sefilor religiosi cu numitul cler,

.ca

Wickenhauser, Radautz, p. 45 i urm.

www.dacoromanica.ro

i orice

43

RAP1REA BUCOV1NE1 DE AUSTRIEC1

atarnare anterioara a preotilor i calugarilor din .


provincie fata de sefii lor de peste hotare" Fara_
.

a se preocupa de pretentiile posibile ale Patriarhului din Constantinopol, pe care, pur si


simplu, le-au ignorat, cum au facut, cu Ufl veac
mai inainte, si in ce priveste Ardealul ,, s'a

de catre generali si
functionari civili, lira a consulta o singura data,
vre-un prelat roman,
a noului regulament al
acestei Biserici, anexata si ea. Apoi, s'au facut
cunoscut principiile noii Constitutii si batranului
episcop, dandu-i in acelasi timp porunca de a-si
procedat la elaborarea,

muta Scaunul.
Raportul guvernatorului Enzenberg constata
blandeta, devotamentul aceluia lath' de Imparat,

respectul pentru ordine, ca i faptul, favorabil, ca.


nu mai are cleat cativa ani de trait ; el ii incredintase de dragostea sa pentru legalitate si
pentru adevarata crestinatate", admitand ca acesti.
calugri,
cari depindeau, de altfel, numai de
Mitropolit, si al caror spirit, in sensul reformei,
de curand introdusa in Moldova de Rusul Paisie,
putea sa-i desplaca , sant samanta de rascoalar
si-i asigura ea' poporul nu s'ar tulbura prea

mult daca in sfarsit s'ar regularisa" situatia


' Ibid., p. 47.
2

V.

lorga, lstoria Romdnilor din Transilvania

Ungaria, II.

www.dacoromanica.ro

$1

46

W. IORGA

acestei tagme monahale, care-i este antipatici; in


-definitiv, orice i s'ar fi propus episcopului, patronagiul i controlul laicilor straini, secularisarea
administrativa totala a Bisericii sale, ar fi prirnit
intreaga lui aprobare l Cum, Fara indoiala, nu
era inaccesibil la consideratii bfine0i, el ar fi

cerut confiscarea bunurilor Mitropolitului moldovean, a carui autoritate nu mai putea fi admisa,
cu atat mai mult, cu cat de atata vreme el nu-i
mai visitase subordonatii i nu luase parte reala
la administrarea religioasa a unui tinut in care,
am adauga noi, intrarea i-ar fi lost, aproape cu
sigurant, interzisd.
Enzenberg presintase un intreg program spre
aprobarea, sigurd in imprejurarile acestea, a
prelatului : reducerea numarului calugarilor, desfiintarea schiturilor, care tineau de marile i bogatele aF;ezaminte clatorite cucerniciei vechilor
Domni romani i a sfetnicilor lor, boierii ; administrarea tuturor veniturilor de functionari apartinand societatii civile germane, care se instala

in Ora, procurand manstirilor ceia ce era strict


necesar pentru intretinerea lor; dreptul pentru
carmuire de a scoate din functie pe stareti sau
egumeni, ai caror succesori vor fi, de acum
Thcolo, alei in presenta personalului adminislrativ al provinciei, a tuturor cfilugarilor i a
1

Wickenhauser, Radautz, pp. 49-50.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINE1 DE AUSTRJECI

47

doi egumeni vecini", Imparatul avand privilegiul


-confirmarii ; bisericile vor avea un personal corn-

pus din, cel mult, un preot, un capelan si doi


servitori, fiecare parohie putand sa cuprinda cel
mult o suta de case, ceia ce inseamni a reduce
luarte vadit si rolul clerului mirean. Si era vorba
acum si de restrangerea scutirii acestui cler de

dark

tarii. In sfarsit,

episcopul nu va putea

porunci, nici hotari nirnic MIA colaborarea, care


trebuia sh-i fie peste rnasura de neplficuta, a
unui Consiliu, a unui Consistoriu.

In tot acest zel pentru adevarata crestinitate


era, bine inteles, vorba de interesele fiscului,
Austria secolului al XVIII-lea fiind in primul

rand un imens asezamant fiscal In folosul Casei


arhiducale si al acolitilor ei, nobilii. In afara de
aceasta, se mai urmaria, evident, si un alt scop:

acela de a rupe toate legaturile cu Moldova si


de a micsora, dad nu de a distruge, orice element capabil de a atrage dupg sine orientfiri
care puteau fi primejdioase. !Ma de ce rnernbrii
clerului din Bucovina erau impiedecati de a se
duce la Iasi pentru procesele cu privire la parnanturile pe care Mitropolia le rnai avea Inca
dincolo de granita cea noua. Consimtiau chiar
s renunte la posesiunile episcopatului de RAdauti in ,,tara turceasca", nurnai pentru a nu
intretinea legfituri cu acest teritoriu de a carui

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

4S

vecintate, ea supui credincioi, toti trebuiau sal

uite. Orice export de monedi intr'acolo trebuia.


interzis. $i importul drtilor bisericeti, necesar
deocamdat, era privit cu o mare bgnuial61.
Legaturile cu Moldova romneasd ar fi putut
fi inlocuite prin allele, noi, cu Romnii din ArdeaL

Dad nolo, in afarg. de Blaj, reedinta episcopului unit cu Biseiica romank Inca nu se tipfiriau cfirti de rugAciune2, exista insg, de la
o organisatie nationala. a Bisericii ortodoxe, cu un episcop sarbesc, cu secretarul, agentii
1760,
i

consiliile ei provinciale 3. Este

aclevrat d

aceasta concesie a Curtii in favoarea celor ce


tineau de legea veche era departe de a-i fi
multamit pe de-a'ntregul i ca rscoalele tirne0i, provocate, de fapt, de serioase motive
politice i sociale, erau la ordinea zilei. Cu toate
acestea, ar fi fost de folos reunirea noii Biserici
reformate de Imp5rat cu cea pe care Luminatia
Sa o acordase acum Romnilor cari apartineau

Coroanei Sfntului Stefan. Totui nu s'a facut


-nimic ; esentialul nu era de a crea o BisericA
bine randuitfi, Inteadevar creOna", ci de a
isola aceasta mica insuld romneasd intre noile
' L. c., pp. 51, 53.
' V. lorga, Istoria Romdnilor din Transilvania

Ungaria, II
3 Tottqi unele c1r1i ardelene au lost importale in Bucovina ; Niator, 1. c, p. 6.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

achisitii

4'0

polone ale Casei de Austria pentru a

inabusi pe incetul, intr'o inchisoare bine captuit cu rescripte" i cu ordine, viata nationali

a unui popor inapoiat".


In curnd, episcopul trebui sa-si praseasdi
vechea resedint de lnga biserick frurnoasa si
larga biserica datdnd din secolul al XV-lea si
care fusese restaurat in secolul al XVI-lea, din
grija lui Alexandru Lapusneanu, Domnul Moldovei. La Cernauti, el fu gazduit la fratele
un boier inic, iar catedrala lui era o simpl
baracd ; se mai vede si azi, in mahalaua Clocucica, aceast biat injghebare pe care familia lui
o ridicase de curnd. El se supuse decretului
din 21 Decembre 1781 care pretindea sa' stabileasc aceast chestie de mare si decisiv importanta care era desfiintarea unei eparhii i infiintarea alteia, aceia a Bucovinei", MCA nicio
participare a Patriarhului, sef ierarhic al tuturor
Bisericilor orientate. Procedar aici ca i in Transilvania, in acelasi spirit austriac traditional si
conform noilor tendinte ale epocii reformatoare,

in sens laic revolutionar, a lui losif al II-lea. Episcopul, deci, era un simplu functionar bisericesc,

nevoit si se supuni ordinelor unui Landesherr",


suveran al provinciei. El nu depindea deck de
' Nistor, 1. c., p. 5.
4

www.dacoromanica.ro

50

N. IORGA

autoritatea suprerna a acestui suveran, fiind, supt

raportul ierarhic, un episcop exemptus al Bucovinei", adeci f al unei eparhii prin vointa
doar a Imparatului, care ii interzicea orice legatura cu insui corpul Bisericii sale. Mangstirile
Hsi' trebuiau sa i se supuna, 1 nirneni altul nu
avea dreptul de a supraveghia administrarea
domeniilor biserice0 in Bucovina. Abia in 1783
reclamatiile Sarbilor, cari se bucurau de multi
trecere in Monarhia austriaca, reclamatii pe care
le banuim uor, adusera recunoa0erea autoritatii

mitropolitului de Carlovt, dar numai supt raportul dogmelor, Fara nicio putinta de a se
a mesteca in afacerile administrative ale provinciei1,

episcopul bucovinean avand dreptul de a lua


parte la alegerea acestui Mitropolit.
De fapt, situatia acestei noi Biserici fata de
Mitropolie era perfect asamanatoare cu aceia a
Bisericii, de curand creata i ea, a Romanilor
din Ardeal. In aceastalalta tall romaneasca insa,

ei in0 erau Sarbi ; in Bucovina se


margenir a da prelatului roman, care se Incapatina sa traiasca, un ajutor sarb, i anume pe
episcopii

arhimandritul Ghedeon Nichitici, care fusese acum


recomandat ca succesor al episcopului ardelean, Dionisie Novacovici. Dupa instalarea lui

Ghedeon in noua sa

functie,

un Roman din

' Ibid., p. 6; aceasta msura fu largita in 1786.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

51

Feldioara, in Ardeal, un cunoscut ticlos, primi


insArcinarea de a functiona drept consilier al

episcopului, dispensat". Dar, cum el dispiru


definitiv dupa un nou scandal, se vorbia de
inlocuirea lui prin cel care era si fie al treilea
.episcop de nationalitate sarbfi pentru Romanii
din Transilvania, Gherasim Adamovici, ins de

data aceasta o energia protestare a btranului


Dosoftei facu sa inceteze o tutela umilitoare, de

care credea a se poate dispensa'.


In acelai timp se urmaria ideia de a micora
importanta mAngstirilor. Am al-Mat In Istoria
Romdnilor din Transilvania i Ungaria motivele

pentru care mfingstirile erau vazute cu ochi ri


de Guvernul austriac; acesta le considera drept
adevrate vizuini ale schismei greceti militante,
ca adiposturi totdeauna deschise agitatorilor ye-

nip de peste munti, ca fortareata neclintith

in

care mai resista vechea traditie. Enzenberg, atotputernicul guvernator, lu, indat dup anexare,
inAsuri pentru indeprtarea celor mai suspecti
dintre egumeni ; furg izgoniti cei de la mn5siirile Voronet i Snt-Ilie, amandou ctitorii ale
Jul

de

tefan-cel-Mare, egumenul de la Solca, Inaltata


tefan Tomp, i cel de la Humor, ctitorie mai

weche, fur nevoiti si se retragl in mfingstirile


I

I, Nistor, 1. c., .pp. 7-8.

www.dacoromanica.ro

52

N. IORGA

lor oi s se pocaiasci. Cu atAta asupririle ntu


se sfaroir ; aveau de gand sa se lepede nu
nurnai de aceoti principali acusati, ci oi de ctival
membri din clerul inferior. Nurnai staretul de la
Moldovita putu si intre in gratiile stpanului.
Totuoi, acesta nu era dect prologul pentrtt
cirmuirea imprteasd.
De data aceasta, episcopul, care nu era mooneagul barbar oi tftritor pe care oi-1 inchipuiau,

se impotrivi cu toatfi darzenia. Merseseri pn


acolo Mat ii ceruser sa iea initiativa in ce
priveote secvestrul bunurilor bisericii sfntului
Gheorghe din Suceava", apartinnd mitropolltului
Moldovei, oi Mitropolitul acesta rAspunse ironic

ca nu cunoaote o biserid cu acest nume, avand


proprietati in Bucovina

in ce priveotepatrimoniul Mitropoliei, el declar c nu-1 poateinstrina 1, Voiri apoi s despoaie sediul episoi

cg,

copal de curnd creat In provincia anexati depimnturile pe care le stapftnia, ca prelungire a


episcopiei de Radauti; i se oferia in schirnb utt
salariu de functionar care i-ar fi inggduit sa-oi
vada numai de indatoririle lui religioase 2 In
indignarea oi in desnad'ajduirea sa, el scriseguvernatorului, in aceoti termini de o mare
simpl elocvent: Rdutii este episcopia cea
' Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei, p. 309.
2 Wickenhauser, Radautz, p. 67.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

53

mai veche din intreaga Moldova

si, dac acest


popor nevinovat ar vedea ea eu despoiu episcopatul de toate bunurile sale si-i indepartez

pamanturile pe care le-a avut intotdeauna, astfel


incat toate drepturile si tot ajutorul ar fi si-i
lipseasca de acum inainte, a putea fi luat drept
cel mai mare monstru si barbar si viata mea
insasi ar fi totdeauna in primejdie. Toti vecinii
confesiunii mele si poporul, atatia din cler si
dintre laici, ar trebui sa ma considere ca pe cel
mai vinovat dintre calcatorii datinelor lor, si cata

pretuire as mai putea astepta eu oare, de la


cnoriasii miei? ". Familiile donatorilor ar putea
avea unele pretentii, si taranii sant prea obisnuiti

cu o libertate deplina" pentru a admite asemenea rnasuri de ordin administrativ 2. Nu poate,


-spunea el cu lacramile in ochi, sa-si lase vechea

resedinta, de care e legat de aproape treizeci


de ani", petecul sau de pamant si cei cativa
lfirani cari traiesc acolo. Ii calificara atunci drept
un batran incapabil de a intelege noul spirit al
drept un bun preot in stil moldovenesc" 3.
Dar toata opositia aceasta nu reusi sa scape
manstirile de prapadul care le ameninta. 0 comisiune, din care facea parte si un boier libercugetator, Vasile Bals, ispravise acum o anchet,
' Fr. A. Wickenhauser, Molda (Radautz), p. 73.
I Ibid., pp. 73-4.
Ibid., pp. 78, 96-7.

www.dacoromanica.ro

54

N. JORGA

ale Orli resultate erau foarte defavorabile calugfirilor. Nu voiau s li lase nimie, petru a nui
distrage de la chemarea lor, cleat o griclin&

mica in care sa se plimbe". Enzenberg ar

fi

voit s pastreze numai trei manfistiri mari: Mobdovita, Sucevita,


cu splendidele fresce de la
sfarqitul secolului al XVI-lea, care au trezit admiratia d-lui Strzygowski,
i Putna, unde se
si
odihnesc ramaitile lui Stefan-cel-Marel,
el fixa cu precisie pang i numarul cfilugari..

lor pe cari consimtia sa-i tolereze. Marea manastire Dragomirna, ctitoria mitropolitului artist
Anastasie Cramea, fu suprimata, fiindca se gase0e aproape de frontiera", in primul rand, i
apoi fiindea i calugarii se bucura de o reputatie
proasta. Puri inchise !Ana i schiturile i singura manastire de maici care mai rfimsese, la
Pfitrauti 2.

Cand, catre sfaritul anului 1783, secularisarea


bunurilor care apartineau manfistirilor fu anuntat'a
Consistoriului, o protestare energica raspunse la
aceasta incaleare nelegiuitfi i nedreapta. Sprijinut
lui Nichitici, ajuns episcop al Transilvaniei, 4i

cel al Mitropolitului Orb, fu cerut cu staruinta ;.


li se raspunse insa ca Imparatul, preocupat numai
de binele Bisericii, nu se gAndeOe la o confis' Ibid., p. 98.
I Ibid., pp. 91-2, 110, 114-5.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

care,

ci doar la

55

secvestrare administrativA 1

Numai deck staretii tuturor mAnistirilor mari,


pina vi cel al Moldovitei, de care cArmuirea era
atAt de multAmitA, declarar cA vor sA pArAseasci

tara pentru a merge s regaseascA in Moldova


pe cei ce-i precedaser in exil ; dar numai doi
dintre acevti prelati, urmfiriti de Guvern vi pedepsiti de Consistoriu, se expatriarA, de fapt 2.
Acum se putea incepe opera de regularisare
a clerului, de care atAt de mult se vorbise. Din
Maiu 1785, incepea administrarea civilA a fondului mnAstirilor ; regularisarea chiar, fu decretatA

de losif al II-lea la 29 April 1786, impusi episco-

pului vi confirrnati apoi la 29 April 1789. Mai


fuseserA vi inainte protopopi in Moldova, dar mai

degraba ca loctiitori ai episcopilor deal ca vefi


religiovi ai judetelor 8; acurn se crear provineii
administrate de protopopi, vase, ca in Ardeal, doua.
vicariate (in afar de postul de vicar-general)

pentru tinuturi avAnd un caracter deosebit, cum


erau CAmpulungul Moldovenesc vi CAmpulungul Rusesc. Numfirul parohiilor fu redus la
jumAtate, vi fusese vorba chiar sA se pstreze
' ,,In die Verwaltung Obernehinen" ; ibid., p. 102.

2 Ibid., p. 104 gi urm.


Vicarii existau gi inainte, Ca protoierei" si vicari ai
protopopiei" 5 Marian, Inscriptii, I, p. 69. Un protopopm
Izichia ; ibid., p. 23 (in Domnia lui Vasile Lupu ; pp.

54, 65). Tot astfel era in 1631 un protopop al Slintei


Mitropolii In oragul Suceava".

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

numai nouzeci de preoti. Ca si in Ardeal, laicii


tura admisi in Consistoriul episcopului, constituind chiar jumgtate din adunare. ImpAratul era
patronul Bisericii intregi, si fiecare parohie isi
avea propriul ei patron ; acestia aveau dreptul
de a nurni pe membrii clerului, incredintati protectiei lor1. Numai cele trei mgnastiri alese de
guvernator supravietuira peirii marii vietii ca.lug5resti din Bucovina. In ceia ce priveste yeniturile pe care le aduceau parnanturile ddruite

odinioail de Domnii romni

ai farii, acestor
asez6minte menite s'a li pomeneasch numele
si & asigure rugkiuni pentru sulletele lor,
acestea full menite pentru biserica si scoalg",
indiferent ce biserica si ce scoal, intrebuintnd indiferent ce limb, in slujIA si in invtmant , si, cat despre prisos, pentru binele
clerului, religiei si umanitatii", acea umanitate

la care vechii donatori nu se gandiser cleat


supt raportul propriei lor nationalitati, aceia chiar
careia noii stApani ai prii ii gAtiau acum peirea.
In zadar losif al 11-lea declarase, in 1781, ca nu
poate fi vorba deck de o intrebuintare ,in folosul

coreligionarilor si in provincia chiar in care au


fost secularisate mnhstirile" 2.
' V. Nistor, I. c., pp. 11-2.
2 C. Morariu, Kullur-historische und ethnographische
Skizzen fiber die Bomar:en der Bucovina, p. 27.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

57

*coala romaneasca, de parohie si de mangstire,


ca si scoala diecilor" ambulanti ',
si ei i se datoreste acea
frumoasa caligrafie si acea perfecta ortografie
prin care se deosebesc toate inscriptiile, notitele

exista acum in Bucovina,

si manuscriptele redactate pe vremea aceia in


lara. Era chiar, la manastirea Putna, de curand
reformata de unul dintre cei mai demni de yeneratie intre sefii Bisericii moldovene, mitropolitul lacov 1-iu, care-si petrecuse chiar ultimii sAi
ani in aceasta mare manastire, o adevarat scoala
superioara, condusa de un calugar harnic, care
se amesteca si in politica' si care, cu cativa ani
mai inainte, Meuse o calatorie la Petersburg,
Vartolomei Mazareanul, caligraf incercat si cornpilator de cronici ; acolo se invta, atunci and
civilisatia fiscalfi a Imperialilor isi facu, prin forta
regulamentelor, intrarea pretentioasa si flarnanda
in tara, slavona, stiinta teologiei, dupa operele
-celebrului erudit grec contemporan, Evghenie
Bulgaris, mart ca arhiepiscop rus, istoria bisericeasch pe basa textului lui Eusebiu, si chiar

geogralia, dupa o traducere a cartii lui Buffier,


facuta de egumenul de la Zagavia, in Moldova,
episcopul de Hotin, Amfilohie ; unul din profesori venia de la scoala din Patmos, scoala pre-

Oita in Orient si care se bucura de venituri


' S. Fl. Marian, Inscripfii, 1, pp. 29, 31.

www.dacoromanica.ro

58

N. IORGA

create de Domnii Moldovei Inca de

la ince-

putul secolului al XVIII-lea.

Insi guvernatorul nu admitea aceste aeziminte, pline de amintirile unui trecut pe care
orice credincios loaial i bun contribuabil trebuia

sa le rispinga. Si la Putna n'a mai limas deck


o biserica oarecare, slujita de cativa calugari
platiti. Daca o noua coala pentru preoti, de fapt

o simpla coala de catehism, avand numai o


clasa, mai tarziu pana la trei, se infiinta in curand, full evitate manistirile a caror existenta
fusese respectat ; noua coala functiona la Ra
dauti, apoi la manfistirea secularisata din Santilie, in apropiata vecinatate a oraului Suceava.
Directorul era un Sarb, lost preot intr'un sat
din Banat, un vicar al manAstirii Covilo, importat
aici i pentru a lua succesiunea episcopului :
Daniil Vlahovici, care, de i numele sau amintia
o origine valahA", n'avea nicio legatura eta
Romanii. Cand i se dadura auxiliari, ca Petru
Vlahovici, Gheorghe Popovici sau Ghenadie Platenchi (originar din Hotin), acetia full alei din
clerul ortodox de limba romAneasca sau slavona,

din Bucovina chiar, sau din Ungaria. Abia mai


tirziu se intalnesc i institutori romani, ca, de
pilda, calugarii Serafim i Melchisedec Lemeny,
dinteo familie de nobili din Transilvania, care
parea a li primit, Inca de pe atunci chiar, unirea
cu Biserica catolick Fiecare ora i fiecare sat

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

54.

trebuia sili aibi coala, supt supravegherea unui,


protopop sau a unui preot simplu. Generalul
Splnyi nu reu0se saii faci primit planul de
a Infiinta chiar In capitala provinciei un internat'pentru doisprezece copii nobili, supt suprave-

gherea unor calugari, dar trebuind sa-0 fac


studiile in limba germana ', iar gimnasiul pentru
tinerii clerici, pe care Dosoftei avea de gand sfi-I
faca la alanastirea Horecea, nu ajunse niciodat.

si

fie

realisat 2 S'au gandit apoi sa trimeati,

candidatii la manastirea Marelui Schit din Ga!ilia, la colile din Lemberg sau chiar la Carlovat, dupa cum tinerii din Transilvania erau
trimei la colile catolice din Ungaria sau de la
Viena S.

Aveau de gand sa inceapa acum i in Bucovina o mare opera de propaganda in folosul


Bisericii romane, de i tendinta aceasta era
mutt impiedecata de spiritul de indiferenta confesionali i chiar religioasa al acestei epoci a.
lui Iosif al II-lea. Nunciul Garampi, care primisein biblioteca sa, bogatfi in carci de istorie, in
manuscripte i documente, pe tanfirul Sincai,

cerea si se Inceapi neaparat aceasta folositoare


1 General Splny's Beschreibung der Bukovina, publicatA de J. Polek, CernAuti 1893, p. 125.

' Morariu, o. c., p. 43 si urm.


' Ibid., gi mai ales pp, 57-8.

www.dacoromanica.ro

60

N. IORGA

opera de mantuire a sufletelor romanesti. Cutare


abate din Viena rspandia falsa stire a niortii lui
Dosoftei pentru a cere, In loc, numirea unui episcop unit, si el mergea pang acolo, that propunea
pi candidati : pe Ungurul Andrei Zsetky din Muncaciu, in Maramurasul vecin, sau chiar pe Romanul,
de origine nobila, Pavel Bereghy, canonic la Oradea

Mare '. De fapt, clerul romanesc se temea de


incalciri din partea unitilor, ale caror abusuri
erau cunoscute in Bucovina din spusele Ardelenilor emigrati in urma persecutiilor pe care le
provocase Unirea, i episcopul fu silit sa-si intrebuinteze toata retorica pentru a convinge pe
preoti pi pe crestini", jurandu-se chiar pe sufletul su, ea la scoala din Suceava nu poate fi
vorba de o conspiratie contra vechii legi..
Pentru a-si avea credinciosi acurn castigati la
noua confesie, Guvernul inlesni prin toate mijloacele invasia plebei agrare a Rutenilor din
Galitia, cu atat mai mult, cu cat dese ori se

gandise sa ceara ca noua provincie sa fie alipit


Galitiei. Numrul acestora crescu rapede, insa
ei nu intarziau sa se supun episcopiei ortodoxe
din Cernfiuti, care inca nu-si dfidea sama de
primejdia ce ameninta in modul acesta supre' Nistor, o. c., pp. 30-9 ; Morariu, o. c., p. 50 si urm.
Morariu, o. c., p. 56 si urm.; se aducea i obiectia
ea Daniil poarta haine diferite de ale preotilor moldoveni.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

61'

matia si existenta chiar a elementului romanescdin Bucovina.

in aceste imprejuriri, deosebit de triste, Dosoftei, care visase s ajung5. un arhiepiscop"


(la 1783) si care semna In acefasi timp, in romneste si in nemteste, exemter episcop Bucovinei" 1, sfarsi, odati cu viata, si cu necazurile
sale, la 2 Februar st. n. 1789, in momentul chiar
in care un mare curent de reforme revolutionare,
venind din Occident, turbura lumea intreagg.
Dac Biserica din Bucovina nu a fost alipitk
atunci, cu forta, la provinciile Monarhiei astigate
la confesia romand, aceasta se datoreste numai.
silintilor SArbilor, atot-puternici Inca in State le
imperiale, in tot ceia ce priveste ortodoxia, ai
cfirii,

am zice , detinAtori privilegiati erau.

Vlahovici nu uitase aceast succesiune care i se

fgkluise si pe care de mult o astepta : acest


simplu preot, na'scut inteun judet din Croatia,
purt la rndul ski crucea de aur care impodobise pieptul lui Dosoftei, si titlul de baron fu

acordat acestui fost invatator si preot, dupi cum


titlurile de cavaler si nobil erau distribuite acum
din bielsug umililor descendenti, farit stiint de
carte, ai vechilor mari boieri moldoveni, mazilii7
cari isi Watt viata la tali, fAr a fi visat vre-odatii
' Dan, Cronica episcopiei de Radatifi, Viena
p. 126.

www.dacoromanica.ro

1912,

62

N. IORGA

atat de strilucite. Acesta era un pas nou


pentru desnationalisarea acestei provincii romaneti, cfireia imparateasa Maria-Teresa ii promisese
solemn pistrarea tuturor privilegiilor i respec-

larea tuturor datinilor.

Se mai lucrase i pe alta cale pentru a se


ajunge la acest resultat. La inceput, pastrasera
ca limbi oficiala, limba romaneasca; Guvernul
intretinea pentru aceasta un secretar moldovean ';
petitiile, resolutiile, actele de hotarnicie i de
procese erau redactate in singura limba care
putea fi inteleasa de impricinati ; ordinele i somatiile se faceau dup vechea formula i or-donantele se publicau in romanete ; se luasera
chiar masuri pentru traducerea diferitelor coduri'.
ins, de la sfarOul anului 1786, administratia
V. der allhiesiege (la Suceava) walachische Herr
Secretaire Michalacki", in 1779 ; lorga, Studii pi documente, VII, pp. 227-8, no. 78. Un Roman, capitanul Vasile

leremievici, fu insarcinat cu organisarea serviciului de


paza la granita ; ibid., V, p. 418. Cf., in general, C.
Morariu, Parli din istoria Romdnilor bucovineni, Cernauti 1893, pp. 19 gi urm., 47 si, mai ales, pentru regiunea ciobaneasca a Campulungului, Stefanelli, Docu-

mente din vechiul ocol al Cdmpulungului rnoldovenesc,


Bucuresti 1915.

' Morariu, o. c., p. 10 si urm. ; memoriul nostru asupra

,boierilor si razesilor din Bucovina si Basarabia", in


Analele Academiei Routine', XXXV, p. 14 si urm.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

63

militar inceta si Bucovina devenia, pierzdnd o


dutanomie care-i fusese tolu# solemn asiguratd,
un simplu judet al Galifiei. Dar aceasta insemna,
pe lAngh robirea, Ihrh zibavh,
dupi datina
socialfi polonh,
a muncii thrhnesti, sporirea
neincetath t a imigratiei rutene, emigrarea in

Moldova a thranilor din ce in ce mai asupriti,


invasia Evreilor, cari distruserh in curAnd orice
urrni a comertului crestin si a acelei vechi industrii traditionale care inghduia mestesugarilor
romAni sh-si intocmeasch o mica avere, sforthri
neincetate pentru introducerea confesiunii catolice
si persecutarea sistematich a tot ceia ce amintia
in administratie, in scoalh si phnh si in viata
socialfi epoca Domnilor moldoveni. Aceasta tinu
patru ani; la 1790 fu restabilit totusi regimul de
autonomie. Dar scolile rimaserh supuse instant&
superioare de la Lemberg, care aduse in curAnd,
pentru a servi alte interese nationale, o rhpede
decfidere a asezhmintelor scolare din Bucovina.
Obligativitatea scolari fu desfiintata, la 1793. Din
lot ceia ce se crease in ultimii ani, nu mai fa%
mase cleat o scoal romneasch, si, duph 1821,
Tornano-germana, la Cernhuti chiar, nouh scoli
romAno-germane de sat, douh scoli pur roma-nesti la Siretiu si la Suceava" 2.
' Cf. Bogdan-Duica, Bucovina, p. 35 si urm.
' Morariu, o. c., p. 139.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

64

In imprejurfirile acestea, Daniil Vlahovici1 era


chemat s hotarasci viitorul Romani lor din Bucovina. Bietul batran nu stia nimic in afara (le
legaturile sale cu ierarhia sarbeascA din Ungaria. Hirotonit la Carlovgt, impiedecat numai de
boala de a asista la alegerea noului mitropolit
Stefan Stratimirovici, el se consulta la fiecarepas cu superiorul ski, ale carui sfaturi erau
pentru el porunci 2. Dach s'a impotrivit incercirilor Polonilor din Lemberg de a atrage in scolile
lor de teologie pe tinerii romani din Bucovina,
cari trebuiau sa ajungfi mai tarziu propagandisti
in sensul unirii confesionale ', el o fAcea, nu
pentru a salva interesele romanesti, ci pentru a-si
ajuta Biserica impotriva oricArui amestec catolic,
pentru a o OMNI intreaga organisatiei eclesiastice a Sarbilor, conationalii sai. El stia car
mitropolitul rutean unit din Galitia cerea stabilirea,

la Cernauti, a unui episcop supus autoritatii sale,


sperand s poat indeprta, mai tarziu, cu totul,
pe seful schismatic al provinciei, si de aceia
se aggta, cu toate puterile, de sprijinul Bisericii
sarbesti.
Ibid.

2 tin nepot al prelatului arenda mosia de la Prelipce,,


fa 1772; lorga, Studii $i documente, V, p. 424.
8 In invAtamnt, se 1ntrebuinta catehismul din Carlovit, tradus la 1804 Qi publicat de Stefan Atanasievici;
at Morarhs, o. c., p. 26.

www.dacoromanica.ro

65

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIE.CI

Ceia ce nu a impiedecat totusi decisiile imperiale de la 1812 si 1816, care suprimau, pur si
simplu, invatamantul in limba romaneasca, supunand, dupg disolvarea Consiliului scolar din
Lemberg, invatamantul din Galicia ca i pe cel
din Bucovina, Consistoriului arhiepiscopal catolic
decretand, cu putin timp mai inainte, c toate
scolile vor avea un caracter confesional catolic.
Trebuia sa-ti lepezi legea pentru a ajunge institutor, si strainii, Ruteni, Poloni, Germani, eran
intotdeauna preferati. Nationalistii poloni, cari
dictau la Lemberg, introdusera chiar, ca limba
de predare, propria lor limbfi.
In zadar se hotarise, la 1814, intemeierea unei
noi serii de scoli primare. Daca, la 1808, se
infiinta la Cernauti un gimnasiu, el fu destinat
nurnai copiilor de functionari, si invatamantul se
In ceia ce priveste
facu in limba germaria
scoala de teologie, aceasta vegeta inteo camera
din modesta locuinta a episcopului, mai trziu
intr'o casa inchiriata, si supravegherea directa a
acestui prelat, care revenia astfel la primele sale
indeletniciri, nu adauga nimic la stiinta, nici la
zelul ajutatorilor sai.
0 notia generatie a trebuit sa deie dascalii de
filosofie si de fisica doriti de atata vreme, si
Ardeleanul Anton Marki ajunse directorul studiilor
' Moraria, 1. c., pp. 139-40.
5

www.dacoromanica.ro

66

N. IORGA

de pedagogie la scoala episcopalfi, avAnd chiar


ta succesor pe un Ungur, Aloisiu de Bethy 1.
In

1818,

dui:4 ordinul formal, de OW, al

autorittilor scolare din Lemberg, care cereau


prepararea candidatilor prin studii gimnasiale
transformarea coIii inteun Seminariu teologic,
Daniil fu nevoit sA ia hotArirea de a suspenda
cursurile.
Posturile de preoti erau tottle oeupate, 'jar
tinerii clerici bucovineni se obisnuiser s'A Irecventeze scolile din Lemberg si chiar pe cele
din Viena, cu toatil dojana Mitropolitului sArb 2.
Aceti elevi ins, un Cazievici, un loan Grigorovici, un Tarnovietchi, un Eugen sau Eftimie

Hacrnan, n'au contribuit cu nimic la progresul


natiei lor, care trebuia sA se multdmeasci doar
cu calendarele bietului cAntaret Tintila.
Desfacerea Bucovinei de Galitia avuse Joe, la
1790, in legatur cu noul rizboiu dintre Casa
de Austria si Turci, inceput, in intelegere cu
Rusii, fosti si viitori rivali, la 1789. Armatele

imperiale luaserA in stApAnire o mare parte din


Moldova, ocupAnd oproape fr nicio resistent
Botopnii, Romanul i Hotinul,
lsat, cu toat
raiaua turceascA, in grija spiritualA a episco'

ibid p, 73.
Ibid, pp. 73-8; Nistor, o. c., p. 47.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRTECI

67

pului Daniil. Si, indata dup o victorie mai


de grabi ruseasca, principele de Coburg ii putu
lua resedinta la Bucuresti, unde el si succesorul
sari, care nu era altul decat fostul guvernator al
Bucovinei, Enzenberg, care-si formase tin fel de
specialitate de a administra pe Romani si de a
organisa tinuturile lor, au comandat Orli la
pacea din Sistov, pace de restituire generalfi, la
1791. De aceia diploma imperiala din 19 Sep-

tembre 1790 declara ci Bucovina va fi consideratfi si tratata in veci, supt acest nume, ca o
provincie autonoma, cu forma de guvernamant
deosebit" '.

Mai

thrziu,

razboaiele Revolutiei,

nenorocirile Monarhiei austriece impiedecara retragerea acestei masuri, care tindea s atrag5 pe
1Romnii, abia cuceriti, din Moldova si din Muntenia, ctre spectacolul acestei Bucovine liber

romanesti. Dar, indata dupa ce regimul napoleonian fu definitiv zdrobit i dup ce tratatele
din Viena fixara noi frontiere de restaurare"
Statelor europene, reunirea Bucovinei la Galitia
Ju decretat, din nou, la 1817. Episcopul Vlahovici asist neputincios,
de oare ce era cornplect lipsit de inte1igent5, de constiint, de moralitate si de prestigiu
la consecintile necesare
ale acestei decisii.

' Dass die Bucovina tinter diesem Namen stets a1s


eine Mr sich bestehende Provinz mit besonderen LandstAnden angesehen und behandelt werden solle."

www.dacoromanica.ro

68

N. IORGA

Cand, la 20 August 1822, el inceta din viatk,


dupi o administratie care vegetase treizeci ii
trei de ani, succesorul lui fu numit abia dupi
mai multe luni de ateptare, la 17 lulie al anului
urmator. lsaia Balaescu, arhimandrit i vicariu,.

era un Roman de vita veche

el ii Meuse

studiile supt directia lui Vartolomei Mazareanul,


la coala mnastirii Putna, urmand linia traditiilor
moldoveneti" ale trecutului. Nu era insa decal

un bun ortodox i mai ales un supus, plecat i


loaial", fata de Landesffirst", de imparat.
El a avut fericirea de a putea deschide coala
de teologie de la Cernauti, in anul 1827. Dar, in
aceasta. coala pentru clerul romanesC, nu exista
o singurd materie care set fie predatei in limba

poporului. In loc sa lucreze

la bune carti de
studiu, preferau s tina lectii de istorie bisericeasck in latinete, de exegesk de drept canonic,

de archeologie biblick de limba ebraica, etc.,


pedagogia singur fiind predata in limba germana j. Recomandand studiul, absolut trebuincios,
al musicei vocale i al economiei rurale, episcopul nu precisa daca aceste lectii vor fi facute

in romanete. Limba aceasta se intrebuinta probabil ca prepararea prealabila din Seminariulinternat, care, de la inceput, fu adaugat la coala_
1 Ibid., p. 81 gi urm.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

69

'Pe vremea aceasta, nurnArul tinerilor Rom Atli

,cari frecventau gimnasiul german trecuse peste


o sutA si, timp de mai multi ani, episcopul (t 14
Septembre 1834) interveni cu energie, dar Uri
niciun resultat, pentru reinfiintarea scolii primare
tromnesti.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Deqteptarea national:a a Romani lor


din Bucovina.
Supt raportul national, cu toatd originea oi

educatia sa, nu se asteptase nimic de la episcopul lsaia, iar succesorul lui (din 8 Maiu 1835),
profesorul Hacman, lost student la Viena, dupi
ce Meuse studii in nemteste, in provincia lui
natal, va fi chiar cu totul nepAsAtor la ceia ce
priveste interesul si viitorul rasei sale. Ortodox
Inca mai putin infocat deck acest predecesor al

sAtt, Eugeniu, care avuse marea onoare de a


da cateva notiuni de limba romAnd celui care
era s'a fie mai tArziu mp5ratul Ferdinand, nu
era cleat un simplu functionar austriac, preocupat, ca si colegii sgi laici si militari, de salariul si de titlurile sale. Cum a lost de la inceputul administratiei sale, asa a limas pana la

batrneta, Mil a avea cat de putin remuscarea


de a fi pierdut, in 1848, singura ocasie care
putea reinalta poporul ski si a-I pune din nou

www.dacoromanica.ro

72

N. IORGA

in stapanirea unei mosteniri cotropite si dominate


de strain.

Si nu trebuie sa-i gasim o vina din faptul ca


nu samara cu niciunul din acei mari episcopi
ai Romnilor din Transilvania cari erau expresia
chiar a natiei lor gata de lupta si de toate sacrificiile, pentru a afirma si mentinea drepturile sale.
Nu putea samana cu un loan Inochentie MicuClain, victimil a admirabilului sau devotament
pentru causa romaneasca, sau cu atat de marele
ski contemporan, Mitropolitul ortodox, Saguna.
De o parte, era , pentru o massa puternica de
o constiinta nationala care se forpopulatie
rnase pe incetul, supt ameninthri si persccutii,

in mijlocul primejdiilor si a loviturilor, hotarita


sa infrunte orice incercare clureroasa care o putea
astepta in viitor; era un cler, cu indepartate
origini rurale, care ajunsese a personilica indartnica munca, de neinvins, a taranului; era o
civilisatie proprie, care castigase o formidabila
fortfi si zdrobise toate piedecile ce i se pusesera in zadar, in cale.
limp ce, de cealaltA
parte, o organisatie de Stat, de o petfectie greu
de imitat, se abatuse, cu toate mijloacele sale,
atat de diferite, dar tot atat de eficace, asupra

unui mic grup national de cel mult o surd de


mii de oameni, acum atacat, in tArguri, de straini
si in curand pirasit de boieri, sefii lui politici,

cari se grupasera la Iasi in jurul Domnului lor;

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

73

forme, noi, lipsite de orice sens local si national,


inlocuisera vechile datini care pastrau ramsita
legala a unei vieti istorice milenare, si aceste
forme, capabile de a distruge orice amintiri si
aspiratii, creau, acum, la 1830, in momentul in

care navala ruteana era mai puternica, oameni


earl, in afara de nrma lasata pentru totdeauna
de tiparul educatiei lor straine, nu insemnau
nimic. Hacman,

pentru Guvern : Hackmann

cu tot ceia ce a facut si, mai ales, cu ce a impiedecat, nu este o excepfte condamnabila ; e
doar tipul deplorabil al acestei generatii care,
srnulsa de scoala confesionala catolica din mediul taranesc, de ignoranta si de miserie, era
condusa, prin gimnasiu, fabrica de functionari
oarecare, la splendorile atrgatoare ale Vienei,
care o forma delinitiv.
Categoria preotilor si a calugrilor ocupati, ca
in Ardeal, sa raspandeascd, prin modestele lor
carti de scoali sau prin lucrri de propaganda,
cunostinte folositoare i sentimentul unui drept
national, printre conationalii lor, lipsia cu desavarsire. Daca Atanasievici ddu o traducere a
catechismului sarbesc daca Porfir Dimitrovici
tipari la 1826 o carte de rugaciuni cea d'intaiul,

si un calendar, la 1841, daca Marki, un Roman


Un al doilea catechism, al lui $tefan Tarnovifchi, n'a
apkut deck la 1849.

www.dacoromanica.ro

74

N. IORGA

i, mai trziu, Teoctist Blajevici publicara (acesta din urma abia la (844) gramatici
romanesti, aceasta se datoreste faptului c asemenea carti Ii erau cerute de nevoi practice care
n'aveau nimic a face cu o constiinta si cu tin
ideal. Un Roman din Bucovina, niiscut la Carapciu, Teodor, ruda cu acel Alexandru, hut
lui Vasile si nepotul lui lonascu Racoce ,care
mai 'Astra Inca mosia stramoseasca ajunse a
fi traducator din limba romang, pe langa Guyernul galitian : la 1817, el raspandia un apel pentru
publicarea unui ziar in limba lui materna, dar
Crestomaticul romanesc" n'a aparut decat la
1820, si el nu era, de sigur, destinat numai
compatriotilor din Bucovina 2. In aceasta hotfirire
a lui trebuie s vedem mai ales influenta unui
alt Roman, originar din Ardeal, loan Budai Deleanu, care functiona pe vremea aceia la Tribunalul din Lemberg si caruia i se datoresc, in
afara de traducerea codului penal, apirut la Cernauti in 1807, si a unui dictionar romano-germati
care trebuia sa apara la 1818, cateva note critice
excelente despre situatia Bucovinei in primii aM
ai secolului al XIX-lea3. Cei care-si simtiau vode clincolo,

lorga, Studii i documente, V, p. 426 ; actul e iscalit


de Teodor Racoce.
2 Pumnul, Leptarariu, IV', pp. 101-4.
3 D. Nistor le adauga la sfarsitul lucrarii sale despre
Romani i Ruteni in Bucovina ; v. i Revista istoricd,
1,

p. 21.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUS rRIECI

75.

cacia de invatator, printre Romanii din Bucovina,


treceau in Moldova : ca, de pilda, Alboteanu,.

profesor la Seminariul infiintat la Iasi de marele


Mitropolit Veniamin Costachi, sau prelatul Vladimir Suhopan, fost profesor la scoala de teologie 1 atunci and Melchisedec Lemeny, directorul noii scoli superioare de clerici infiintate
in capitala Bucovinei, avea, Inca de la 1824.
elevi moldoveni2. Unul dintre acesti exilati, Meletie, zis si Brandiburul (din Brandeburg), ajunse
episcop de Roman, apoi Mitropolit al Moldovei.
Un refugiat la Iasi a fost si poetul Daniil Scavirrschi.

Nu putern tagadui totusi ca lunga administratie-

a lui Hacman aduse Romanilor din Bucovina,


ceva mai rnult deck nona oranduire a eparhiei1
Episcopul trebui sa-si deie sama c avea, in
sfarsit, de ales intre renuntarea coinplecta la ca.racterul romanesc al acestei eparhii, adeca ruperea legaturilor cu credinciosii, i intre masurilecare trebuiau sa pregateasca pe acesti tineri
clerici, abia iesiti din scolile straine, a-si face
slujba in romaneste. El ceru infiintarea a vre-o
treizeci de scoli superioare de sat, cu trei sr
' V. C. Morariu, o. c., passim.

2 Erbiceanu, Mitropolia Moldaviei, pp.

122, 415-6

473-4.

8 V. pentru aceasta Nistor, o. c., p. 52 si urm.

www.dacoromanica.ro

76

N. IORGA

patru clase, si a unui numar, mai mare, de scoli


parohiale cu o singura clas, in care limba de
predare era sa fie limba romaneasca. in sfarsit,
la 1844, consimtira a-i satisface cererea, insa cu
restrictii foarte importante ; oriunde era si un
preot catolic, scoala, unica, isi pastra caracterul
strain; in scolile principale (Hauptschulen), invdtamantul trebuia sa fie predat in limba germana. Li-a trebuit insa, nu mai putin de patru
ani pentru ca in Consistoriu sa se obtina supravegherea primei scoli care i-a fost incredintata 1
Fusese vorba sa se infiinteze la Suceava o scoala
superioara national", cu tin curs special pentru
candidatii de institutori ; a fost imposibil de a o
smulge de la reaua vointa, ingenioasa in amanari,
a stapanilor straini ai tarii 2
La 1846, inspectorul numit de Consistoriul din
Lemberg indraznia s vorbeasca de cele trei
limbi ale tarii (Landesprachen): limba germana,
limba moldoveneasca si cea... polona" 3! 1, cu
putin tirnp mai inainte, se facea a crede ci

lectiile de teologie pastorala de la seminariu se


predau in limba polona, pentru a cere ca aceasta
limba si fie studiata mai fundamental*. Hacman
-raspinse pretentia aceasta, dar semn nepastr
' Morariu, o. c., pp. 141-3.
' Ibid.

' Ibid., p. 144.


4 Ibid., p. 99.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINE1 DE AUSTRIECI

actul

77

din 2 (14) Maiu 1843, prin care declara.

formal 0' limba moldoveneascfi i cea slava",


deci cea ruteana, sant amndoua limbile poporului

Bisericii, in Bucovina" 1 La 1844,

Guvernul acorda Rutenilor bisericile ortodoxe de


peste Prut.

insa anul 1848, anul marilor turburari revolutionare, se apropia, i el trebuia sa aiba urmari
importante si pentru aceasta provincie. Episcopul
represinta, bine inteles, punctul de vedere al clasei

si al generatiei sale. El avu de infruntat totui,


inainte de a invinge, un atac al noului spirit
national, ale carui origini le vorn cerceta acum.
Refatiile dintre boierii din Moldova si fostii
represintanti ai clasei lor, ramasi in Bucovina,
n'au fost niciodata intrerupte si, de altfel, cu toate
sfortarile Guvernului, anumite moii din Bucovina, arendate la Evrei, la Armenii din Galitia,
apartineau boierilor moldoveni, ca, de pilda, familiei lui lanachi Cantacuzino, lui Costachi Ghica,
lui Dimitrie Sturza, lui Constantin Paladi (avand
pamanturi i in Campulungul Rusesc) i lui
Lupu Costachi 2 . Dacfi unul dintre Hurmuzachi,

1 Ibid.: Erlernung der moldauischen und slavischen


Sprache, welche beide in der Bucowina die Sprache des
Volkes und der Kirche sincl".
2 lorga, Studii $i documente, V11, pp. 227-8, n-le 78ai 80; p. 249, no. 181.

www.dacoromanica.ro

78

N. JORGA

iamilie de origine romneascfi, cu tot numele ei


ramase in Moldova, un altul, Matei, nu a
vrtit s pfirseasci Bucovina2. Vasile Bals, boier
foarte invatat, represint dese ori, in aceasti
provincie, interesele rudelor sale din Iasi 3 Ei
intretineau cele mai bune legaturi ctt Enzenberg,
grecesc

efiruia, de altfel, Domnul Moldovei i se adresa,


la 1786, ca unui bun prieten si vecin, dispus
a-I indatora"4. Li se trimeteau preceptori germani, cunoscand dreptul, catehismul, sintaxa,
retorica, poesia, algebra, aritmetica, matematicile,

etc.5". Supusii mixti" erau destul de


numerosi chiar la 1795, and boierii acestia, cu
logica,

Mitropolitul in cap, se plangeau ca se \Tad tratati,


in ceia ce priveste proprietatea lor, ca si cei mai
simpli dintre trani i oarnenii de jos"
Pfiharnicul Matei Hurmuzachi, care se scobora
prin femei din tefan Luca, unul din sfetnicii
liii Dimitrie Cantemir, era proprietarul mosiei
' Genealogia in Zotta, Archiva genealogicd, I, Iasi, p.
131 si urm.
o lorga, Studii al documente, VII, p 228, no, 81.
o V. si ibid , p. 232, no. 99
4 !bid , p. 239, no. 117
' Ibid , pp. 251-2, no. 159.
lorga, Documentele Callimachi, I, pp. 48-9, no vitt.
V. si pp. 55-6 si p. 56, notb1 p 64. in 1794, sperau sd
poatd recd.Ftiga Bucovina pentru Moldova; p. 95, no.
XLVII. Proiectul nue/ cedAri fata de Rusia, la 1814, contra
unor compensatii in Polonia 1 ibid., p. 209, no. CLV1 I.

www.dacoromanica.ro

RAPIRFA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

de la Cernauca
Vas limn;

si a celor de

79

la Vasilcau si

era considerat ca un bun orator" si

tin personagiu cu vazi. Parasise Bucovina din


causa ciumei care bantuia, dar se intoarse in
curand s locuiasc din nou acolo, la conacul
u '. Matei si sotia lui, Victoria, isi maritaia una
din cele dou fete, pe Anastasia, cu boierul loan
Cantacuzino Neavand alti copii, Cernauca fu
snostenita de fratele lui, Constantin, boier moldovean, ridicat la rangul de cavaler in 1787, si
care, la randul lui, o trecu fiului su Eudoxie
:tau Doxachi, nascut la Horodiste, pe parnant mol-

dovenesc, in anul 1782. Acesta se stabili in Bucovina abia la 1804, si nu nurnai Ca [Astra
averea care-i ramasese in patrie, dar ii vedem
ravnind i un titlu de boierie, obtinand la 1819
pe cel de Caminar8. Un an mai tarziu, un oarecare I. Apostol Petrino, Moldovean, dar de origine
greaca, si cu sentimente grecesti, cerea s fie

admis ca nobil in Bucovina 4. Familia lui va


incheia mai tarziu legaturi de rudenie cu familia
.Hurmuzachi, daruind Moldovei austriace pe primul

tit poet roman. Trebuie sa pomenim si de marile


interese pe care le avea in Bucovina, 'Inca de la
'

lorga, Studii qi documente, V, pp. 421, 423.

Zotta, 1. c., p. 151.

' Ibid., labia. Cf. Zbiera, in Enciclopedia Romdud,


JI, p. 736.

' lorga, Studii

,Fi

documente, V, p. 427.

www.dacoromanica.ro

80

N. IORGA

1800, bogatul negustor moldovean Teodor Mustafa, ai carui urmasi s'au inscris printre nobilii
cu diploma imperiala. Familia Hurmuzachi, unita
prin casatorie cu Sturdzestii din Moldova, se
inrudise si cu familia Vasilco din Bucovina,

din care unul, baronul Nicolae, ajunse, invocand


o descendenta ruseasca imaginara, unul din sefii
Rutenilor austrofili, cei mai inviersunati dusmani
etnici ai Romanilor din Bucovina.
De aceia, cand, la 1821, in urma turburarilor
revolutionare provocate de Eteria greceasca a lui
Alexandru Ipsilanti, o mare parte dintre prelatii
si boierii romani, cu mitropolitul Veniamin in
frunte, se refugiara in Bucovina, ca represintanti
ai unei nationalitati deosebite, care raspingea
alianta ce i se propusese cu aparatorii causei

elenice, ei s'au gash ca la ei acasi la Cernauca


si in tot mediul acesta, limas moldovenesc, al
catorva mari familii care traiau supt sceptrul
Habsburgilor. i, la randul ei, constiinta roma-

neasca a acestora fu vadit intarita prin contactul


prelungit , el a durat sapte ani, cu acesti sefi
ai natiei lor cari aduceau un non crez de reforme, de libertate, de Constitutie. Noi traim",
scriau acesti exilati, raspanditi pe toatfi intinderea Bucovinei, in targuri, in sate, la picioarele-

muntilor". Cei mai multi se stabiliseri totusi


Erbiceanu, Mitropolia Moldaviei, p. 128.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

81

la Suceava si la Cernauti. Until dintre ei, lordachi


Bucshnescu, trimetea Mitropolitului, la 1822, Psaltirea versificath a arhiepkcopului Dosoftei, cro-

nica originii Moldovenitor" si un acaftist, aparOrland lui Hurmuzachi


Mare le curent literar care s'a produs in cele

dotta Principate duph pacea de la Adrianopol


(1829) avu o noud si puternich influenta asupra
boierilor romani din provincia austriach. La Iasi
at-Area acum un ziar, Albina, i acesta putu patrunde iii Bucovina cu atat mai ustir, cu cat redactorul ei, Gheorghe Asachi, era tin moderat, un guvernamental" i, pe lngh aceasta, familia lui era
de origine din Galitia, phstrand inch relatii cu
State le Imphratului. Aceast publicatie periodich

arta un statornic interes pentru lucrurile romanesti din Bucovina.


Doxachi Hurmuzachi avu cinci fii : Constantin,
Eudoxiu (nhscut la 29 Septembre st. v. 1812),
Gheorghe, Alexandru i Nicolae, cari, toti, urmar

cursurile gimnasiului din Cernhuti si apoi pe


acelea ale Universitatii din Viena. Ei se intoarser
In tara, intre anii 1834 si 1845, ca doctori in
drept, capabili de a ocupa functii administrative,

Fara insh ca aceast educatie sh liii schimbat


felul de a vedea, care pleca de la patiiarhalismul
' Ibid.. p. 201.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

142

moklovean al batranului lor pfirinte. Ei credeau


in posibilitatea unei vieti romanesti libere, autonome, supt sceptrul imp5ratului, dar in acelasi
limp intelegeau sa nu parseasca nimic din
drepturile istorice si din aspiratiile legitirne ale
natiei lor, reclamand pentru ea singura acest
pamant al Bucovinei care li se parea prielnic
pentru a initia si conduce o renastere politic5
a neamului.

lndata dupd eruptia, la Viena, a crisei revoiutionare, o revolt ameninta sit izbucneasca la
la$1. Mihail-Voda Sturdza, om precaut si de
o energie far scrupule, aresta sau expulsa pe
efii iniscarii, cari represintau, de iapt, tot tine-

retul cult al tarii, printre cari

si

poetul Vasile

Alecsandri, viitorul Domn roman Alexandru Cuza


si instigatorul agitatiei, Mihail Kogalniceanu, istoric
si orator actim celebru. Fugarii merseri pe urmele predecesorilor lor de la 1822, pentru a
ajunge la adapostul prietenesc de la Cernauca.
Acolo II gasir mai tarziu pe Ardeleanul Gheorghe
Barit. Insa, de la inceput, Kogalniceanu stiu sa
faca din Cernauca centrul aspiratiilor rornanesti
peritru crearea unui singur Stat national cuprinAnd toate provinciile locuite de neam. Doxachi

lua initiativa unei adunari de preoti romani la


Cernauti; dupi indemnul acestui personagiu venerat, ei ceruri ceia ce niciodati nu-si inchipuiserii in cercul aspiratiilor lor: intoarcerea la

www.dacoromanica.ro

RAP/REA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

13.3

statu-quo garantat in momentul anexiunii, alegerea ,episcopului numai de cfitre enoriasli lui,
impreuni cu Iaicii, bine inteles, administrarea
avutului. Bisericii de catre singurfi autoritatea
bisericeasca. Ei doriau totusi ceva mai mult:
sa modifice insusi caracterul acestei autoritati.
Bfitranul Hurmuzachi traduse din greceste o

lucrare asupra datoriilor arhiereilor si a sefilor


bisericesti".

i,

inoind legfiturile cu -Mitropolia

Moldovei, i se vorbia acestui Mitropolit, infro


scrisoare in care se recunoaste usor stilul lui
Kogfilniceanu, de aspiratiile a trei milioane de
Romani de supt coroana Austriei" si de clatoria
lui fatfi de persecutatii revolutiei in Moldova',
ei Ii exprimau idealul de a putea supune pe toti
acesti credinciosi, de aceiasi rasa si de aceiasi

limba, unui singur arhiepiscop roman. Episcopul Hacman fu nevoit s aprobe acest program,
indepartandu-si consilierul, un Polon, si ragaduind c va urma slatul Consistoriului, caruia i

s'ar fi adaugat asesori onorari", de a ierta pe


cei cari-I nemultamisera 2 In lulie, el conduse la
Viena o deputacie care presinta Impfiratului programul national. Programul acesta cuprindea :
dorinta de a restabili statu quo" fixat prin diploma de la 1790, cu o adunare anuala contiNistor, 1. c, pp 212-4.

' Ibid., p. tii 5i urm.

www.dacoromanica.ro

84

N. IORGA

nnd represintanti din toate strile, cler, mosieri,


inteligenti", burghesi si tdrani", introducerea, frt
invitimntul intreg, a limbii romne, care, de
acuin inainte, va putea fi intrebuintatfi si in rapoartele administrative i, in sfrsit, a unei autonomii complecte supt raportul adrninistrativ, politic si judecAtoresc.

Guvernul, de asemenea, constrans de zbuciumul revolutionar, fu nevoit s se hotrascfi a


recunoaste aceast natie romneascg, in locul

fostilor supusi moldoveni", sA ingaduie introducerea limbii sale in scoala de teologie (1g
Septembre), ca si in noul institut pedagogic. Se
anulau, pe land aceasta
drepturile Consistoriului din Lemberg, in profitul celui din Cernuti. Scoli de fete erau prevAzute in patru centre

urbane. La 20 Decembre 1848, se infiinta o catedr de limba romn la scoala filosohcg" dirt
Cernfiuti.

Si, in sfrsit, dupd a doua interventie a deputatilor romni, in lanuar 1849, noua Constitutie

austriack impiedecand Unirea Romanilor intea


singur forrn6 administrativA, crea, la 4 Mart
urmAtor, un ducat autonom al BucovineR
' HotArirea delinitiva a fost luatA abia mai tArziu.
Vezi discutille care au decurs de aici In comisia
aleasA de Consiliul Imperial, in Springer, Protokolle die

Velfassung-Ausschusses im Desterreichischen Reich


stage, 1848-1849, Leipzig 1885, p.

34 8

$i urm., In romAneste.

www.dacoromanica.ro

RAP1REA BDCOVINE1 DE AUSTRIECI

85

In boaia Bucovina", a fratilor Hurmuzachi


Gheorghe (n. 7 Septembre 1817) i Alecu (n. 16
August 1823), amandoi Inca studenti, se ducea
o campanie energca pentru a asigura intaietatea
Romanilor in acest ducat. Bucovina' se intitula
gazeta rornaneasca, pentru politicA, religie ai
literatura" si ii presinta articolele si in limba
germana. Defensorul intereselor nationale, intelectuale si materiale a' Bucovinei, represintantul
dorintilor si nevointilor ei, organul bucuriilor si

suferintilor eia, acest ziar afirma hotarit ca

fri

aceasla provincie autonomi a Austriei regenerate,


,,libera, puternici, falnica", nationalitatea rornani

trebuie s predomine". Unita cu Moldova prin


iirestile legaturi a' unei aceiasi nationalitati, a

istoriei, a' religiei, a' naravurilor si a' multor altor


relatii de trebi si de familii", aceasta Bucovina
in Bogdan-Duick Bucovina, p. 175 gi urm. Recunogteau

egi imensa majoritate a locuitorilor sant Romdni (parerea lui Smolka), .109.000 de Ruteni la 340.000 de locuitori" (dupa Rieger). in 1842, loan Rus, aulorul unei
.geografii romanegli aparut?, la Blaj, scria (II, p. 47), ln
Bucovina mai tori locuitorii sant Romdni". Si Stelanelli aratai inteun articol publicat de Convorbiri literare, XIV (pp. 476-7) 0, la 1869, erau, in afarS de o
sutS de mii de Germani gi de Evrei, de douSzeci de mii
apartinand altor natii, .207.000 de Romdni qi 186.000
de Rutenia". 0 statistia de la 1871 arata 208.475 RomAni
gi 178.734 Ruteni cea de la 1875 221.726 Romani gi
204700 Ruteni.

www.dacoromanica.ro

86

N. IORGA

poate servi pentru a alipi la Austria si Germania


pe surorilea ei, cele doui Principate dunarene,
care li poarti acum o simpatie de care redactorii
le pot asigura. Nu uita nici sfaturile fratesti cu

cari sant datori fati de Romanii din Ardeal si


din Ungaria, prin faptul ca si ei apalin aceleiasi
nacionalitfiti '. Si e de remarcat ca majoritatea
membrilor din Consiliul imperial cari votasera
pentru o despartire a Bucovinei o facuseri numai
pentru a atrage catre Austria aceste tari dunarene
pe care ea le-a ocupat, de altfel, in curand, proMaud de razboiul dintre Rusi si Turci, si pe care
nu le-a parasit decdt dui:A staruintile amenintatoare.

ale Puterilor maritime biruitoare, si cu cea mai


adanca parere de rau.
Kogalniceanu a fost unul dintre colaboratorii
ziarului din Cernauti, apoi Barit si cutare Roman
din Banat, si, mai tarziu, in sfarsit, Aron Pumnul,
Ardeleanul acela care-si incepuse cursul, cu ajutorul acelorasi Hurrnuzachesti, la gimnasiul din
Cernauti.

Era fiul unui biet Oran, care dusese un traiu


foarte greu in copilaria si in tinereta lui. Dupa.
studii facute la Blaj si la Viena, ajunse profesor
la liceul episcopal, unde fusese unul dintre ce,
mai buni elevi. In timpul rascoalei ardelene
' V. lorga, Istoria literaturii romtinesti In veacut al
XIX-lea, III, pp. 19-22.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

87

de la 1848, cu entusiasmul sau lipsit de orice


ambitie personala, el a jucat un rol destul de
mare, fiind until dintre cei cfirora li se datoreste,
prin legaturile pe care le aveau cu tineretul
scolar, adunarea maselor taranesti pe Campia
Libertatii. Nevoit sa fug inaintea bandelor de
rsculati unguri, el strabatu Principatele pentru
a gasi un adapost langa familia Hurrnuzachi. Cu
cateva luni mai tarziu, el putu trece usor concursui pentru catedra de limba si literatura romana in fata unei comisii in care se aflau, pe
langi Alexandru Hurmuzachi si lancu Must*,
fiul fostului negustor inoldovean, si doi represintanti ai clerului, cari-si sacrificard, de buna
voie, propriul lor candidat, Teoctist

Blajevici,

care facea si versuri une ori '. El fu confirmat


la (850, dupa un nou examen, precland, in cu
rand, si lectii la gimnasiu ; toti elevii scolifor
superioare din Cernauti asistau la lectiile acestea,
care afirrnau inainte de toate ca : limba roma--

neascfi este cea mai sfanta si cea mai pretioasa


comoaril a natiei romanesti, fiindca ea este chiar
sufletul sari ; atata timp cat limba rornaneasci se
va vorbi, va trai si neamul; odati cu peirea
limbii, natia insasii va pieri".
eful Bisericii, invins si umilit, nu mai carinuia
interesele romnesti din Bucovina ; rolul acesta
'

Morariu, o. c., pp. 287-8.

www.dacoromanica.ro

88

N. IORGA

fusese castigat, cu multi autoritate, de intelectualitatea", compusi din boieri tineri, revolutionari
sinceri, din preoti de aceiasi vrastA, ca Silvestru
Morariu Andrievici (nascut la Mitocul-Dragomir-

!lei, la 14 Novembre 1818), pe Ian& cari se


mai adausera si cativa membri ai generatiei anterioare, ca, de pilda, acel Blajevici (nAscut la 1807),

un Vasile lanovici (nascut la 1806), primul profesor de limba roman& in Bucovina, pentru elevii
institutului teologic; si aceasta mica armat5 a
idealului

national isi gasise, inc5 din primul

moment, in exilatul ardelean Pumnul un sef in


sensul ei.
Dupa ce isi stabilise punctele acum cAstigate,

acest nou partid cdut s invingd si alte resistente, mai puternice, fiindci erau in legatur cu
interese mai esentiale. Se asociasera cu fratii lor
din Transilvania, sperand s5. poat smulge astfel
de la tndrul impArat Francisc-losif unificarea politicA a tuturor Romani lor, supusi sceptrului s'au,
intr'un ducat nou, altfel decat miniatura Bucovinei : Marele-Ducat al Romnilor, la care cei
cari recuno0eau, de nevoie, snzeranitatea Stilta-

nului s'ar fi alipit apoi, la prima ocasie.


In aceasta propaganda trebuie si recunoastem
intaietatea pe care au avut-o fratii Hurmuzachi ;
ziarul lor fu primul care arunca aceasta chemare.
Numele lui Eudoxiu se gaseste, ca si cel al lui
Mihail Botnar, membru in noua diet din Cer-

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

89

Tauti, supt textul mernoriului presintat la Olmi Itz,


in Februar 1849. Insfi Constitutia austriac nu

admise acest punct de vedere.

Furl nevoiti atunci sa-si restrngi ampul de


lupth 9 i sfi depun toate silintile pentru a obtinea
cel putin forma religioasd, ielarhicd unitard.
inca din luna lui April al aceluiasi an 1849,

Hacman fu rugat sa sustira aceastd caus, de


care depindea insusi viitorul natiei, si el fu nevoit
sA semneze petitii in sensul acesta. Totusi, cand
incepurd la Viena desbaterile episcopale, episcopul Bucovinei, continuAnd sa fad' opositie
patriarhului de Car loyal, se dovedi rfiu coleg
si fat5 de episcopul de Sibiiu, acel Andrei Saguna

in care el recunoscuse usor pe concurentul cel


mai primejdios pentru acel Scaun de Mitropolit
-al tuturor Romanilor pe care crezuse ca-I poate
castiga pentru el insusi Curand dup aceia, la
sfrsitul anului 1851, Constitutia de la 1849 fu
suprimatfi, censura interzise aparitia ziarului fra-tilor Hurrnuzachi, Eudoxiu fu retinut la Viena
pentru a face traduceri oficiale, ceia ce-i dAdu
prilejul de a intreprinde acele studii istorice care
i-au creat un renume; Hacman rechemd pe fostul
sfiu consilier polon si indrizni sfi facfi pe fata
' V. lorga, Istoria Rontdnilor din Ardeal
II, pp. 177 ai urm., 195 i urm.

www.dacoromanica.ro

Ungaria,

90

N. IORGA

politica aceia care era singura corespunzatoare


temperarnentului si intereselor sale personale.
Episcopul, deci, ajunse marele agent al politicii
austriece in Bucovina, politica preocupata de a

distruge cat mai rapede posibil ceia ce entusiasmul, de-o parte, si teama, de cealalta parte,
cflstigaseri in folosul Romani lor la 1848-9, si

de a readuce supt jug o natie care credea Ca


se liberase de el pentru totdeauna. Trecuseri
fi facut alt pas inainte, in
Mari de cornpilatia, sarguincioasfi, a primelor
manuale de scoala. Putin rnai inainte de noua
Constitutie, care ingadui, in Octombre 1860, o
notiii agitatie national& a doua zi dupa infran-

zece ani Fara sa

gerile suferite in Italia, fostul proiect al unirii


ierarhice in domeniul religios,
adeca, numai
confesional,
dupa crearea Mitropoliei unite din
Blaj, aparu din nou in Consiliul imperial in-

multit", conferinta de notabili adunata la Viena.


Deputatul Petrino isi arata adanca pfirere de-riu
pentru instrainarea fondurilor Bisericii din Bucovina. Acelasi Petrino combatu cu energie ideia,
starnitfi de Poloni, a unei noi alipiri a provinciei cu Galitia,
contele Goluchowski puse
in aplicare aceasti masura, in August 1859, dar
fu irnediat anulati 1. Noua Constitutie nu lovia
' Despre incercArile ulterioare, in 1867, v. G B( gdanUnica, Bucovina, p. 182 si urm., dupa Debate,: im galizischen Landtag, Viena 1868.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

9E

in autonomia micului ducat,' dar nici nu se facu


vre-o pregfitire in vederea. organisatiei pe care
Curtea o raspingea cu gat mai mult, cu cat era
mai stfiruitor ceruta de Romani.
intorcandu-se de la aceasta aduliare, inutili i
ridicola, Saguna fficu tot ceia ce-i sta in putinta
pentru a aduna o conferinta generala a natiei
sale, fara nicio deosebire confesionala. fiacman
se margeni s consulte, in Februar 1861, clerul
sail ortodox", care ceru o sporire a salariilor,
concesii de ordin juridic, restituirea fondului
religionar" i mai ales crearea unei Mitropolii
nurnai pentru Bucovina, cu doi episcopi sufragani
in aceasta mica provincie. Si, pentru a impiedeca
definitiv Unirea cu Transilvania, conferinta proclarna solemn existenta, in Bucovina, a douti
elemente nationale" de religie ortodoxa, dintre
care, unul, Rutenii, ar prefera, poate, unirea cu
Patriarhia, slava, din Carlovat, daca, numai, ceMalt element, Romanii, ar vantura ideia unei
uniri cu cea din Transilvania t.
insa partidul laic i national al Hurmuzacheotilor, represintat de Eudoxiu, de Petrino, de Va
Roman, cu tot numele gersilco i Buchental,
man, corespunzator numelui chiar al Bucovinei,
nu se Iasi intimidat. El hied, solidar cu Saguna,
pentru a ajunge la intemeierea Mitropoliei roma-

' Nistor, o.

c.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

112

neti unitare, de confesie oriental. Dup moartea


Patriarhului sarb Rajacich, mare aparfitor al drepturilor Bisericii sale, atacul reincepu, in 1862.
Petitia presintata in acest scop, la 15 Mart, purta
iscalitura represintantilor Bucovinei, cari voiau si
convocarea unui mare congres bisericese, cuprin-

zand un numar mai mare de mireni, pentru


toate provinciile romanesti, i, and, la 25 lunie
al anului urmator, Imparatul apron principiul
acestei Mitropolii romanesti independente, marea
causa putea Ii socotita castigata

Insa Congresul national roman" fu convocat,


la 1863, numai pentru provinciile care apartineau
Ungariei. In lulie, aguna cerea din nou sa aiba
supt autoritatea sa si acea mica frantura a Bucovinei"2. De partea lor, in Mart al aeeluiasi an,
membrii romani ai dietei din Cernauti votar
pentru Mitropolia unica, adeca pentru aguna.
Guvernul provoca atunci discutii de prisos pi,
conflicte care nu se mai sfarsiau. In sinodul de
separare cu Sarbii, adunat la Car lovat, in 1864,,
Hacman se indaratnici si sustie crearea a doui
Biserici romnesti, cu drepturi egale, supt intaietatea ierarhica a Mitropolitului sarb. El era
sigur de isprava lui, de oare ce juca doar rolul
-ce i se incredintase. Mitropolia romaneasci fu
' lorga, 1st. Rom. din Ardeal, II, p. 215 ai urm.
Ibid.

www.dacoromanica.ro

KAPIREA BJCOVINEI DE AUS CRIECI

93

creata deci, in Decembre, numai pentru Romnii


din Transilvania si Ungaria.
Bucovina rfimanea totusi un ducat, si situatia

aceasta era sa mai dureze Inca vre-o zece ani.


Ea era necesard Guvernului pentru a da sperante
si unora si altora: episcopului care, ros de invidie,
astepta un moment prielnic, si laicilor, cari cereau
convocarea unui sinod mixt, capabil s exprime
dorintile unei natii si cari il felicitau pe Saguna
pentru relativul lui triumf, proclamandu-1, omul

menit de Providenta cereasca, a scapa si

mantui comunitatea drept credinciosilor romani


din Austria din starea anormala in care o cufundasera imprejurarile cele vitrege ale timpurilor
trecute si

de fata". Hacman era indemnat si

urmareasca pe prolesorii ,,scolii nationale normale" din Ccrnauti, cari se declaraserl pentru
sinodul mixt, i sa publice in limba german&
replici imbecile, in care nu ingaduia Bisericii sale

si aiba nici un caracter represintativ national,


nici un amestec in afacerile lumii 1. Dupa o nota
mijlocire a dietei, in 1866, Curtea lila, la 10
Decembre, o hotarire care raspingea pentru totdeauna ideia unitatii ierarhice romane 2.

Lupta nationala a Romanilor putea fi continuat, de acum inainte, doar pe un singur teren,
' Nistor, o c., pp. 89, 214 si urrn.
' Ibid., pp. 911-1.

www.dacoromanica.ro

94

N. IORGA

acela al civifisatiei nationale. La 1860, ei dohfindisera acum, la Cernauti, un liceu grecooriental", ortodox, intretinut de fondul bisericesc", si, peste doi ani, un liceu real", pe lrig
liceul, en acelasi caracter, din Suceava, infiintat
de mult vreme. Insa, indata dupa ce s'a facet
aceasta aparenta concesie, se crea un provisorat

german, supt cuvant ca dascalii trebuie & fie


provisorat care dainui informati mai intaiu
delung, si dupa mai mult de o jumatate de
secol, clasele paralele, romano-germane", tarziu
create, nerepresintnd nimic supt raportul pre-

gtirii

generale si al orientarii nationale. Singurul


refugiu ramanea in literatura, in noile relatii care

trebuiau incheiate cu Principatele, unite supt


Domnitorul Cuza, caruia, la un moment dat,
conspiratorii unguri exilati ii oferisera, hotarit,
Bucovina.

www.dacoromanica.ro

;?

1'
:a
MOM _144110
' M01:161447141101A3K111111140.11.~1.111.1.,...3 .011.1.U.107144.../.,::
1

liN

;V 64;=.4710114404)
;1461

" AV er

1.. ili
I.
KY, PL444.4,A,Nitm.,

l'iN4'04WIS 14
j ' "4C16"%birCii
MK
*A te......"......4.
ddedddd ;
4 Wbbb/..*.6.$4.6:4;tr
11:14;140

IV.

Reactiunea austriaca.

Sfortiri pentru a distruge intiietatea


Ronfanilor in Bucovina.
Dupa suspedarea Bucovinei", a lost cu neputinta intemeierea unui alt. ziar. Se cet:au, hi
general, cele de la Viena. Insusi episcopti1 rtu
simtia nevoia, pentru eparhia sa, a unui ziar
care sa apara regulat. Partidul Hurmuzachestifor
se folosi pentru a-si duce campania mai departe,
de ziarul Rornnilor din Banat, redactat de Vincentiu Babes si apartinnd bogatei si importantei
familii Mocioni, de ziarul Albina din Viena
sau, tine ori, si de Concordia din Pesta, care
aparea acum de la 1860.
0 biblioteca romaneasca fusese intemeiata la
Cernauti, in 1862, de catre un nobil, Zotta, si
cercul romanesc de lectura" se datora fratilor
1 Redactorul, Vasile Grigorovita, era de origine din
Bucovina.

www.dacoromanica.ro

96

N. IORGA

Hurmuzachi. In anul urmator, el se transforma


intr'o ,Societate pentru cultura si literatura ro-

mana in Bucovina". in Maiu 1863, Gheorghe


Hurmuzachi tinu discursul de inaugurare, foarte
remarcat. Aceasta societate still-Ise pe cei mai
de sarna represintanti ai aristocratiei romanesti

din tali:

in afara de Hurmuzachesti, un Alexandru Popovici, un Logotheti, diletant in archeologie ', maiorul Costin, cavalerul Costin, Nicolae Grigorcea, lancu Lupul, baronul Dimitrie

Petrino, Eugeniu Starcea, doi dintre Vasilco,


lancu Zotta, etc., profesori, functionari si cea

mai mare parte din clerul, astigat din ce in ce


mai mutt la causa nationala, cu toata sporirea
salariilor, oferiti indata de un Guvern care cunostea perfect decalogul coruptiei. 0 revista,
Foaia sotietatii pentru literatura si cultura romna in Bucovina", incepu sa aparl la 1865.
Un tartar nobil, Dimitrie Petrino incepuse acurn
sa compuna poesii lirice, de o mare energie,
romantica, si, in scurtil vreme, o duioas inspiratie ii va veni din nenorocirile vietii sale private.
Inca de la 1864 se tineau, in capitala Bucovinei,

represintatii de teatru romnesc; numai interzicerea episcopului putu impiedeca sa alerge !Ana
si clerul 2 ; la 1868, insusi Millo, marele artist
' Foaia, IV, p 173 si urm.
' Nistor, a. c., pp. 218-9.

www.dacoromanica.ro

RAP1REA BCCOVINEI DE ADS-TR/Ea

97

comic moldovean, va veni la Cernauti '. La 1866,


iubitul poet Alecsandri, represintant consacrat al

miscarii literare din Romania, ii Ikea aparitia,


si el era primit cu toate onorurile care se cuveniau gloriei sale': ascultfi i discursul de intampinare al consilierului episcopal Samuil Andrievici. Pentru prima oara, Romanii din Bucovina salutau, in persoane represintative, civilisatia

lor nationala, triumfatoare pe teritotiul liber

al

Principatelor. Patria noastri nu


spunea, in 1867, Gheorghe Hurmuzachi, cu ocasia
unei adunari generale a societatii literare, hindca
numai in Austria, ea se intinde, peste Transilvania si Ungaria, !Ana la Tisa" 3este mica",

in discursul acesta, oratorul plangea muartea


la 24 lanuar al
nurnii.dul
aceluiasi an, dup o lunga boala
mare educator al copiilor nostri, glorie a literaturii romane, caracter antic, unind blandeta,
copilului cu o tarie de diamant 4. El dispi use,
neasteptati a lui Pumnul,

insa spiritul lui de indaratnica afirmare natic nala,


de munca inclarjita si de ante sperante trdia,
ca totdeauna in casul celor de la cari purct de

o intreaga epoca, in toed generatia elevilor :Ai.


Foaia sofietdlii, IV, p. 171 gi 'arm.
Ibid., III. pp. 20-3.
' Ibid., IV, p. 171 gi urm..
' Ibid., p. 61.
'

"

www.dacoromanica.ro

98

N. IORGA

lnsusi episcopul se vAzuse silit si slujeascii


inaintea modestului sicriu in care facea acest

trup ostenit de o lungi lupt, care fusese incununat de izbandi in preajma chiar a mortii.
La 1867, dupg un nou rAzboiu nenorocit,
imparatul Francisc-losil, impcat de mult cu
Ungurii cari ii detronaseri solemn la 1848, se
hoar-I si-si transforme

Imperiul unitar intr'o

Monarhie dualist, cednd elementului maghiar


toate popoarele care trdiau pe pimantul stramosilor lor de peste Leitha.
De aici inainte peri, hreste, orice nAdejde de
acelasi
a pulea duce, supt orisice raport
traiu cu fratii din Transilvania si din Ungaria.
Aceasta era, si in Bucovina, o mare biruinth
pentru dusmanii romnismului. Partidul national
ar fi avut un motiv puternic pentru a se retrage

dinteo lupti pe care nu o putuse duce la bun


siArsit. Dar era un altul pentru a face s'a continue silintile care Orli atunci nu prea avuser
sorti de izbAndA.

In momentul in care Austria era zdrobit de


Prusia, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, canclidatul lui Napoleon al 111-lea la succesiunea

Domnitorului Cuza, lua in stapanire tronul pe


care il cheinase dorinta, hoarit rostita, a unui
intreg popor. S'a crezut c el se va folosi de o
situatie exceptionala pentru a ataca Austria. N'a

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUC3VINEI DE AUSTRIECI

99

facut-o, ins prestigiul dinastic al tangrului Domn,

nobila ravna de care da dovada ajungeau ca


si trezeasca, intre Romanii neliberi, nadejdi care
in ultima vreme incepuseri si slabeasca
Pe and tinerii preoti erau banuiti de iredentism, acestia, ca i laicii din partidul romnesc,
nu se gandiau cleat sa-si fereasci neamul de o
totala parsire a afacerilor publice, facand din
chestiile bisericesti o preocupare continua a tuturora. Framantarile pentru sinodul mixt continuara deci i dup 1868, chiar de n'ar fi fo
decfit pentru a impiedeca mumificarea acestei
Biserici care arata acum ambiguitatea caracterului
ei national.

Viena ins era foarte hotarit sa nu faca nicio


concesie, sprijinul unguresc fiindu-i de ajuns
pentru a-gi putea bate joc de toate celelalte

nationalitati". Congresul national fu din nou


raspins si, in Decembre 1869, imparatul declara
solemn ca vrea
pastreze dreptul de protectie asupra administrarii fondului bisericesc"
Noi avem putere, i avem si prieteni in Viena",
raspundea Hacman la fiecare cerere nepotrivita
' La 1869 se interzlccan lectiile de istoria RomAnilor
incepute din initiativa unei societati, supt motiv cg
aceasta nu are caracterul, recunoscut de lege, al unei
4coli; Bogdan-DuicS, Bucovina, p. 97.
Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, pp. 101-2.

www.dacoromanica.ro

100

N. IORGA

cu sistemul pe care-I adoptase1. Infruntandu-si


adversarii, el intrebuinta acum in conversatie
limba ruseasca2, pe cand Ouvernul trata limba
germand, romana si rus" ca limbi ale poporului,
putand fi de o potriva intrebuintate in relatiile
cu administratia3. Prietenii lui de capetenie erau
un Neamt cu numele de Schnbach si un Polon4.
Raspunsul fu o mare adunare nationala, dupd
modelul celei care, cu doudzeci de ani mai
inainte, dovedise existenta unei natii politice romane in Transilvania. Dupa indemnul Hurmuzachestilor, 2.000 de persoane, printre care, pentru

intfiia oara, si tarani, se adunara la Cernauti, in


ziva de 11 lunie 1870, pentru a proclama caracterul istoric si legal, curat romanesc, al acestci
Biserici a Bucovinei ; un comitet de patruzeci si
cinci de persoane trebuia s supravegheze pastrarea intereselor neamului 5.
Venirea la carma a ministeriului Potocki, printre

membrii caruia era si un Roman, Alexandru


Petrino, pant c da totusi o alta intorsatur acestei
afaceri. Alecu Hurmuzachi credea ca a si obtinut
sinodul mixt, menit sa puna basele unei instiI Ibid., p. 221.
2 Ibid., pp. 227-8.
Morariu, Pdrfi alese, p. 24 si urm.
' Nistor, o. C.
3 Dupa Sbiera, Prima adunare popotald din Bucovina,
Cernauti 1870, in Nistor, o. c., pp. 106-8.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSrRIECI

}01

tutii adevarat autonomfi-nationala rnantuitoare"1.

0 adunare pregatitoare", de treizeci i sase de


persoane, jurnatate mireni, se va ocupa de resolvirea ei. Incepusera chiar sa-i instiinteze pe
tarani. De fapt, adunarea se deschide la 1-iu
Mart 1871 si ea admise o resolutie provisorie in
ceia ce- priveste viitorul congres, care trebuia sa
fie compus din patruzeci si opt de membri, pe
aceiasi bas a egalitatii absolute intre mireni si
rnembrii clerului ; cat despre modul in care va
fi facia alegerea, se admisera drepturile Impfiratului si ale mosierilor de a numi o parte din
membri. Episcopul refusa totusi s publice decisia,

de si aceasta era aprobata formal de Curie, in


Foaea Ordinaciunilor" 2.

Partidul national nu mai avea puterea de a se


impotrivi celor cari, astfel cutare inalt functionar,
amenintau di, in cativa ani, vor izgoni pe Romani
in patria !or, Moldova" 3. El era compus doar
dintr'un grup de nobili cari n'aveau nicio legtur cu biata

burghesie de mestesugari din

orase, nici cu masele taranesti, care abia mai erau

in stare sa se puna in miscare pentru o causa


politica. In ce priveste numarul, aceast intelectualitate" cuprindea patruzeci pana la cinzeci de
mari proprietari i aproape tot atatia functionari
Ibid., p. 109.
2 Niator, o. c., p. 111.
'

' Ibid., p. 259, nota 2.

www.dacoromanica.ro

102

N 1ORGA

publici si profesori la scolile superioare 1. Alecu

Hurmuzachi se stansese tocmai, dupa o lungi


la Neapole, in ziva de 20 Mart 1871 ;
fratele sau Gheorghe ramasese singur in luptk
de oare ce fratele cel mai mare, Eudoxiu, iit
boalfi,

calitate de cpitan" al (Arii, era prins de relatiile


sale de serviciu, cat si de marea opera istorica

asupra Romanilor, pe care o redacta in limba

germana pe basa unui bogat material inedit,


staruind, cu orice prilej,

asupra binefacerilor

pe care Romanii le datoresc Habsburgilor; in


1872, i se va oferi, de allfel, un titlu de baron,
care nu se putea castiga prin agitatii nationale.
Petrino, poetul, trecu, indata dupa 1875, in Moldova. Printre intelectualii cari nu apartineau boierimii, multi tineri urmara acest exemplu si, ceia

ce e si mai rill, uitari apoi kle mica lor patrie


nenorocita. Foaia sotietatii literare" nu mai aparea,

de la 1869, din pricina lipsei de fonduri. intre


scriitorii cari ramasesera in Bucovina, nu era
unul singur care sa se ridice de-asupra nivelului
autorilor de manuale scolare sau poetilor de
ocasie. Profesori buni, ca Vasile Burla, ca Petru
Paicu,
destituit fiindca voise sa impuna respectul legii pentru intrebuintarea limbii romane
la scoala reala" din Cernauti 2, f u ea. siliti sa.
' Nistor, o. c., p. 255. In 1873 erau o sutA douazeci
de institutori si doua sute saizeci de preoti de sat; ibid.
2 Morariu, o. c., 13. 222 si urm.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

103

emigreze in RomAnia, unde cfipAtari ate o ca-

tedrA, la I*.
Numai printre studentii romAni de la Viena,
mai era Inca un spirit de libertate i de curaj.
Tinerii din Bucovina se intAlniau acolo cu conationalii lor, mai dArji, din Transilvania i din
Ungaria i cu acei RomAni din Principate cari
aduceau cu ei sentimentul de mAndrie al unui
popor liber. Din discutiile lor pasionate, dominate
de ideia panromAneasci i de respectul adAnc
pentru un trecut glorios, iei proiectul de. a comemora la Putna tricentenariul intemeierii acestei
mAnistiri de cAtre

tefan-cel-Mare. Dupa oarecari

nesigurante, acest proiect putu fi realisat la 27


August 1871, i serbAtoarea avu loc inaintea unui
imens public romAnesc, venit din toate provinciile; Carol I-iu, orwle RomAniei i cAteva personalitati trimeseserA daruri pioase pentru a fi
depuse pe mormAntul marelui Domn. i, intre
cei de fata, era, pe lAnga istoricul tuturor RomAnilor, A. D. Xenopol, foarte tank, i tAnirul
Moldovean Mihail Eminescu, cu legaturi de rudenie in Bucovina, lost elev al lui Purnnul i
acum student la Viena, care peste cAtiva ani era

s ajungi cel mai mare poet al neamului

sari.

Insi fazboiul franco-german se slArise cu


biruinta Prusiei, cu intemeierea unui lmperiu

german, aliat al acestei Austrii, conduse de spi-

www.dacoromanica.ro

104

N. LORGA

ritul lui Andrssy. La demonstratiile acestui tineret

increzator trebuia raspuns prin fapte, in stare


sa irnprastie toate ilusiile. Cum era vorba si de
separarea Sarbilor din Ungaria de cei cari, in
Dalmatia, rimasesera supt stapanirea austriacal
Guvernul se gandi s lege impreun, supt raportul
religios, aceste doui bucati desprinse de neamul
lor, pe Dalmatini si pe Romanii din Bucovina 1.
Hacman ;sj Ingea in sfarsit sa fie Mitropolit, dar
numai pe basa supunerii fata de autoritatea sa
a eparhiilor din Zara si Bocche di Cattaro. Fara
vre-o constiltare a celor doua tari, Fara niciun
drept istoric sau posibilitate geografica, in afara
de orice consideratie canonica, o nou Mitropolie
ortodoxa in creata pentru vanitosul batran, la 23
lanuar 1873. Toate protestarile opiniei publice,
ale clerului. ale Patriarhului sarb, ale Mitropolitultii Moldovei, ale intregii Biserici rornnesti,
fura zadarilice.
Dar Hacnian nu avu parte de suprema satisfactie de a fi conslintit in noua-i calitate; iritat
de atatea protestari, el muri coplesit de mania
care-I inab,isia r. Succesorul lui, vicariul Teolil
Bendel la, tin nationalist", fu sfintit de Mitropolitul ortodox al Transilvaniei, succesorul lui Sagum', la 21 April 1874 ; el muri in anul urmator,
'
2

Nistor, o. c., pp. 112-3.


lbid , p. 122.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

1Ia 21

lulie ;

105

au trebuit doi ani de chibzuiala

pentru ca sa se decida Curtea a numi pe


Teoctist Blajevici, autor de calendare i de versuri de ocasie, Wean septuagenar, care, doborit
{le povara anilor, va muri, i el, in anul 1879.

Daca inhintarea Mitropoliei, pur austriece, a


Bucovinei i Dalmatiei, era o lovitura data nadejdilor romane0i in ceia ce prive0e Biserica,
o alta lovitura, tot atat de puternica, atinse acoala.
La 1875, patru ani &HA comemorarea, la Putna,

al celui mai mare dintre Domnii Moldovei, se


cornernora la Cernauti anexiunea de la 1775,
sfarOtul regimului moldovenesc in partile acestea.
Darul imperial al lui Francisc-losif pentru supuii

si fu o Universitate germana, din care fundatorii


voiau sa fac un punct de atractie pentru tineretul barbar" al Moldovei vecine ; daca Institutul
teologic deveni astfel o Facultate, intre elevii
careia se gasiau o multime de Slavi, limba romaneasca, pusa pe aceiai treapta cu cea ruteana,
era tolerata alaturi de limba germana, care predomina cu desavarire. La Ia0 se raspunse printr'o
comemorare pioash a lui Grigore GhicaVoda,
executat, din ordinul Sultanului, la doi ani dui:A
anexare
dupi cat se 'Area atunci
pentru
.a fi aparat drepturile Moldovei asupra Bucovinei; o broura, redactata de insu0 Kogalniceanu,
al-Ma imprejurarile ruinoase in care s'a facut

www.dacoromanica.ro

106

N. IORGA

rapirea Bucovinei". Dar raspunsul Austriei !at


demonstratiile romanesti din 1871 era deplin si
Idrobitor.
La 12 Mart 1880, Silvestru Morariu-Andrievici,.
fostul adversar al lui Hacrnan, pedepsit cu asprime

de atot-puternicul secretar Schnbach, fu numit


Mitropolit al Bucovinei si al Dalmatiei,

el, acela

care luptase pentru reunirea ierarhica a Romanilor din Austria supt sceptrul lui Saguna. Numirea acestui Roman militant se datora, Fara
indoiala, dorintii de a multami, cat de putin,.
aceasta Romanie, a carii prietenie fusese castigat
si a carii alianta naclajduiau sa o aiba de asemeni,.
In curand. Cu vre-o dougzeci de ani mai inainte,.
acest autor al multor manuale scolare i teologice,.
care totusi nu facuse studii superioare la Viena,.
salutase, la Cernauti, in numele unui intreg

popor, pe marele poet al neamului, Vasile Alecsandri. k vrasta de saizeci i doi de ani, btrnul isi pastrase tot crezul tineretii, si el era
capabil de zelul curagios care trebuia pentru,
a-I sluji.

El aduse cateva modificari excelente in viata


materiala a clerului su i fu intemeietorul unei.
tipografii romanesti. Tot ceia ce privia, in orisicemisurfi, causa nationala, gasia in acest bun

prelat, incapabil de ipocrisia fata de Guvern care

caracterisa prea dese ori pe represintantii con-

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

101

fesiunilor nationale catolice in Austria, un patron

activ i sarguitor. Mai mult decat oda* el aria


sentimente de camaraderie fat de efii Bisericil
noului Regat al Romaniei.

Era insa bnuit, spionat de aproape i necontenit impiedecat de o administratie, in slujba


sistemului de Stat austriac, care n'ar fi putut
admite niciodata libera desvoltare nationala a
acestei mici Biserici, avand legaturi cu natia cea
mai importanta din Sud-Estul european. tar,, .

pentru a-i sta impotriva, nu se gasia cleat un


cler timid, cativa studenti saraci, in cautarea unui

ajutor Lanese, i o societate care, surazand, se


lasa germanisata. Cat despre popor, acesta nu
se gandia deocamdata cleat sji imbunatateasca
conditiile materiale de traiu; tirnp de un veac
intreg, poporul acesta nu daduse un singur
motiv de nemultamire, de teama i, prin urmare,
de respect, unor stapani cari nu 1-au iubit nici7
odata. Hurmuzachetii de la 1848 lisaseri o

pada care n'a fost urmata nici macar de generatia care a venit dupi danii, in propria bor
familie. Eudoxiu, istoricul, murind In Februar
1874, fratele sau, Gheorghe, in 1822; i ultimul
dintre fiii btranului Doxachi, Nicolae, un modest savant, disparand la 1883, niciunul dintre fiii
lor n'a gash in temperamentul .sau, de i atitu-

dinea lor respecta o glorioasi traditie, energi

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

108

trebuitoare pentru a sustinea o caus6 persecutath


prin toate mijloacele vicleniei si a violentei.
In

lulie

1882, Mitropolitul

izbuti sA adune

congresul, asteptat de atftta vreme. El salut pe


membrii acestei adunri prin cuvinte care amintesc pe cele care fuseser rostite de Saguna la deschiderea primului congres din Transilvania : Am

vizut implinindu-se", spunea el, voia general a


fiilor maicii noastre, Biserica". Dar, de oare ce
statutul, pregAtit de atAta vreme, care fu primit

cu entusiasm, pdrea ca atribuie credinciosilor,


avand ,dreptul de a se ocupa de toate afacerile
interne cari ating interesele generale ale parohrilor i, in general, ale Bisericii ortodoxe orientale a Bucovinei", daca nu si dreptul de a se
arnesteca in alegerea sefului lor spiritual, cel

putin acel de a discuta" administrarea dorneniilor


Bisericii,

vor trece zece ani inainte de apro-

barea, indispensabilfi, a imparatului ', care nu


voia sfi min deck dorinti, in loc sa" accepte

hotfiriri. Apoi, peste doi ani, pentru a mai micsora Inca rolul acestei Biserici care pretindea a
fi romneascg, se crea, la Stanislau, o Biseric
unit pentru GaIiia ca i pentru Bucovina, in
care, datorit unei propagande energice 2, numirul convertitilor sporise in ultima vreme.
' G. Bogdan-DuicA, Bucovina, pp. 234-8.
St. V. pentru aceasta ibid., p. 238 ei urm.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

109

Insfi Romanii din Ardeal isi formaseri Inca


de la 1880, dupa indelungate dibuiri, un partid
national, avand programul sail precis; la 1891
ei redactau un memodu pentru a atrage atentia
Europei asupra unei situatii nationale intolerabile.

Lupta care incepea va pricinui, in toate provinciile romanesti, o adanca emotie, care se si
manifestk timp de cativa ani, in Parlamentul din
Bucuresti si in adunarile publice.

Bucovina, care de atatea ori primise imbolduri din partea Transilvaniei, tresari Inca odata
inaintea idealului pe care aceasta miscare il !Asa
sa se intrevada. Ea isi gsi noi conducitori laici,
insufletiti de un rnai larg spirit democratic si
liberi, in oarecare masura, de superstitiile dinastice care cereau de la un act de marinimie
din partea Landesherr"-ului din Viena satisfactiile care li se cuveniau de fapt. Trebuie sa pomenim, in sfarsit, printre represintantii unei noi
generatii care va lua asupri-si lupta abia ince-

pe loan de Flondor,

din Storojinet, in
judetele nfipadite de Ruteni, si mai ales pe
putii,

Gheorghe Popovici (n, 20 Novembre 1863), fiul


eruditului profesor Eusebiu Popovici, el Insuqi
istoric foarte invatat si impecabil critic.

Foaia Gazeta Bucovinei", venind dupa Revista politica" din Suceava (1886-91) ', care avuse
' Unde se stabilise,

gi la

1883, o societate Scoala

RotnAnA", sustinutA gi de Otani.

www.dacoromanica.ro

I to

N. IORGA

mai curand un caracter cultural, publica, la 2/14


Maiu 1891, in cel d'intaiu nutriar al ei, dupi
intemeierea, In Septembre 1890, a unei societati
politice, Concordia", menita a desvolta libertatea
politica i individuala i a apara autonomia
provinciei, Iasi a mai pomeni de nationalitate",
un program care, deocamdatfi, nu era deck
cel al unui ziar politic. El incepea prin decla-

ratia ca vrea sa cuprincla tot ce se &este mai


adanc sapat in sufletul fiecarui adevarat Roman
din Bucovina", bine inteles impreuni cu devotamentul bra de Habsburgi i Monarhia lor, dar
mentinand autonomia Bucovinei i pastrand individualitatea ei istorica i politica". Cerea desvoltarea culturii

nationale romane0", care

unitara, sporirea numarului de coli in care se


intrebuinteaza limba romaneasca, introducerea ei
in relatiile administrative i judecatore0 i restabilirea economica a taranului,
se gandiau
chiar s tipareasca, lunar, o gazeta a taranului".

Era vorba i de organisarea poporului nostru


roman in Bucovina" pentru a forma un partid
national compact". in ceia ce prive0e marea
problem a Rutenilor, pe cari statisticele oficiale
ii puneau acum in primul rand al locuitorilor

provinciei, se grabiau s spuie ca ziarul vrea


s slujeasci buna intelegere dintre poporul
roman i cealaltd populatie bei,Ftinags a WU" 1
Bogdan-Duica, /. c, p. 216 gi urm.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINE1 DE AUSTRIECI

111

Candela, revista bisericeasca, fundati la 1832, fu


inevoita si accepte, Inca de la inceput, o quasiparitate cu Rutenii ortodoci.
Trebuiau sa se ocupe i de Biserica. Acesteia

i se reservi o autonomie"

o organisare"
.notia, care nu era bine lamurita. Guvernul in:gaduise, pentru acelai an, intrunirea unei noi
adunari a credincio0or, cu scopul de a-i fori

.rnula dorintile 1; edintile s'au deschis la Cer-

nauti, in ziva de 18 Septembre, guvernatorul,


baronul Pace, indarjit duman al Romanilor,
fiind de fata, cu ferma hotarire de a impiedeca
orice manifestare clara i energica, fie i cu
pretul declaririi unui conflict cu Mitropolitul
.acesta, pe care-I invinuiau ca nu vrea sa se

gandeasca la sine insui", la drepturile Scaunului


ale tagmei sale. El interzise orice pomenire a
tfirilor strine", pretinse ca Romanii i Rutenii
sa fie pui pe aceiai treapta i nu ingadui ca
limba romaneasci sa fie intrebuintata in desbateri.
Rutenii se grabiserfi, de altfel, sa reclame, inteo
brouri, nu numai aceasta paritate, ci i intaietatea fata de Romani in Biserica aceasta, care,

Aupi pirerea lor, ar fi trebuit sa Ii apartinfi.


Exista acum o legiune intreag de clerici fineri,

botriti si primeasci lupta : Vasile Mini, mai


Circulara Mitropolitului, in brosura lui Eraclie Porumbescu, Zur administrativen Organisierung der gr..Dr. Kirche in der Bucovina, CernAuti 1891.

www.dacoromanica.ro

112

N. IORGA

tarziu profesor la Facultatea de Teologie, i mai


cu sama Constantin Morariu (n. la 10 April 1854),
cel mai sarguincios dintre cei cari, in generacia
lui, s'au ocupat de trecutul provinciei, etc. Era
insa evident ci acest cler, al carui statut va
fi formal anulat, nu mai putea sei tie piept unui

duman care, prin faptul tntrcirii sale chiar In


Bisericii, fntr'o proportie numericei zdrobitoare,

era sci zeideerniceascci orke sfortare de a restabili

vechea stare de lucruri, pe singura bath a romdnismului. Acurn era prea tdrziu pentru a--1,
indeparta i prea curand pentru a proceda la o.

i, pentru ca aceasta despartire, de


acum incolo necesara, si se poati face in imprejurari favorabile pentru Romani, era nevoie
de o serioasa pregatire nationala a tinerilor
Romani" laici. Dar mai ales de o mare i foartedespartire.

grea pregiitire a tciranului.

in curand se alcfitui

partidul national. Print

resolutia" de la 7 Mart 1892, se proclama solidaritatea tuturor Romanilor din Bucovina in


afacerile politice, nationale

;:i

bisericeti i or-

ganisarea for inteun partid national compact",


represintat de societatea Concordia", incredintand
directia unui comitet electoral central", compusdin membrii acestei societati, din foVii deputati
in Dieta i alte persoane de incredere"; cei.

www.dacoromanica.ro

113

11APIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

alesi erau obligati sa formeze un club national


deosebit

Curand dup aceia urma rnemoriul citre contele Taaffe, presedintele Consiliului, prin care i se
semnala starea de invrfijbire care domnia in tara,

atunci cand, printr'o bung administratie i prin


introducerea reformelor care devenisera necesare

ar fi cu putinta o impacare a celor patru mari


grupuri, in parte nationale, in parte de interese,
care formeaza marea massa a populatiei intregi,
adeca: grupul romanesc, grupul rutean si cel
germano-israelit, ca grupuri nationale, si marea
proprietate, in totalitatea ei, ca grup de interese",
recunoscand ch grupul romanesc si grupul rutean formeaza partea cea mai importanta a populatiei rurale" si basa partidului autonomistconservator" 2 Se incepuse lupta contra coalitiei
liberalilor germani si evrei, a Armenilor, a Polonilor si a tinerilor Ruteni, dar, prin caracterul
conservator al organisafiei, fara a intinde mana

tinerilor Romani" si fari a trezi din toropeala


privit cu o seninatate absoluti, timp de

lui,

mai bine de un secol, de toate administratiile s,


pe acel viteaz si credincios aparator care ar fi
putut fi taranul. in sistemul electoral pentru Dieta
Bucovinei, optsprezece rnari proprietari alegeau
' Bogdan-Duica, Bucovina, p. 217, nota.
" Ibid., pp 247-8.
8 Probele, in Bogdan.Duica, Bucovina, p. 30 Si urm.
8

www.dacoromanica.ro

114

N. 1ORL7A

un deputat, oraele alegeau apte, iar eel ase


sute de mii de tarani erau represintati prin cinci
sute de alegatori i cloisprezece deputati, cari nu
erau tarani I.

Si in partidul acesta, care refusa calificativul

de partid al boierilor", nu s'a ajuns macar la


o actiune unitari, supt un ef recunoscut i
ascultat. De aceia

politica guvernatorului Pace,

care nu voia sa admita titlul de Romania Juni"


pentru o societate studenteasca, putu fi continuati
timp de cativa ani Inca, Fara nicio primejdie.
Cand venerabilul Mitropolit Silvestru ii OM*
zilele, la 3 April 1895, succesorul lui fu, din
pricina bfitranetelor i a nedestoiniciei lui absolute, Arcadie Ciupercovici, care n'a avut nici-

odata curagiul si vorbeasci despre partea, Inca


nationala, a eparhiei sale.
Datorit acestui ef incapabil i lipsit de energie,

Guvernul era stapan pe Biserica ortodoxi i,


supt noul guvernator, Bourguignon, duman indada al Romanilor, el putu s se impotriveasca
partidului Tinerilor", care izbutise sa faca ales
ca deputat la Camera din Viena pe cel mai
inzestrat dintre meinbrii sai, pe Gheorghe Popovici. Preotii, invinuiti ea sant iredenti de brutalitatea satrapului austriac, protestara, la Cernauti, inteo mare adunare, amintind caracterul
'

Ibid., pp. 253-4.

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

115

rominesc al eparhiei 1, dar aceasta nu impiedeca


progresul necontenit al elementului rutean in
Biserica.

Acestui prelat de trist amintire ii urma, la


1902, episcopul de Radauti, Vladimir de Repta,
al cirui Scaun fusese restabilit printr'un act
administrativ, la 1898. Roman, i unul dintre

cei mai invatati. El vfizu cu .groaza noul asalt al

Rutenilor, cari nu voiau numai o- eparhie nationala separata, in Nordul provinciei, ci cereau
'Ana

Scaunul episcopal de Cernauti, in umbra

caruia un episcop roman de Radauti sau de


Suceava ar fi veghiat peste mormintele stramo-

ilor unui neam menit, intreg sa-i urmeze

in

curand2. $i vor izbuti sa-si .impun,a, prin vointa


Vienei, un vicar,
deci un succesor rutean al
Mitropolitului
pe agitatorul Artemon Manastirschi. Dar fall concursul laicilor. nu i-ar fi fost
cu putinti lui Repta, chiar i cu alt temperament
deck al ski, care era numai blandeta i supunere,

am avut, candva, nevoie de o invoire de la


Viena pentru a lucra in archivele Mitropoliei,
si inceapi o opera de inoire romaneasca.
$i laicii ace0a, slabiti mai ales prin retragerea, pentru motive personale, a lui Oheorghe
I Nistor, o. c., p. 165 si urm.

' Ibid., p. 178 si urm. 46.136 de iscallturl se stainserA supt actul de protestare al Rombnilor Ibid., p. 179,

www.dacoromanica.ro

N. 101(GA

116

Popovici, care peste putina vrerne isi slarsi zilele


in Romania, ascultand de foarte dibacele atitari
secrete ale Guvernului, oferir poporului, in loc
de munca solidara a unei intregi generatii superior pregatite, spectacolul urilor celor mai
inviersunate, intrebbintand, ci sa-si astampere
setea, toate mijloacele unei prese nerusinate.
Studentii Jura grupati in societati dusmane. ,Din
ri,enoroci.re,

*cel

care a izbutit si lucreze mai

mult pentru indreptarea situatiei materiale a Oranului, Aurel Onciul, a fost cel mai infocat indemnator la vrajbfi, in.sultatorul neobosit, nu numai
al adversarilor sai locali, boieri si preoti, contra
carora a stiut mobilisa pe Invatatori i pe tarani,
dar si al Romani lor din Romania, impotriva

carora a dus campanii turbate, care mai mult


cleat odata i-au desonorat talentul. In duelul
acesta nesfarsit, se recurse, de o parte si de alta,
la alianta strainului si la protelia Guvernului.
Marea reforma electoral, dusa la bun sfarsit
de Onciul, nu infaptuise inca nimic pentru natie,
and izbucni razboiul european. Inflaenta noului
curent national venit din Romania dupa 1900
a adus o impacare fortata intre boierii" lui
.Flondor si dernocratii" adversarului &au, dar

aceasta nu dura &cat cateva

luni. Tineretul,

desgustat de acest spectacol compromitator,


prolesorul I. Nistor era Inca de pe atunci unul

www.dacoromanica.ro

RAP1REA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

117

din efi , nu avuse inch timpul de a se orgai de a caOiga increderea unui popor atata
vreme ratacit i desorientat de instigatorii pe
cari-i indemna i-i sustinea vechea politica a lui
divide et impera".
nisa

Rzboiul a fcut din Bucovina, de dott ori

atacati de Ru0 i ocupata apoi aproape in intregime de armatele Tarului, unul din acele morminte care pfireau c vor inghiti unlneam intreg.

0 mare parte din tineretul romanesc,

pAna si

elevii liceului din Suceava, efizura in randurile


armatei austriece ; ceilalti vegetara intr'un trist

exil, in Romania; in sate ramasese o populatie


nevoiad, i femei batjocurite ; pentru o simplfi
denuntare a spionilor evrei, o multime de tfirani furfi spanzurati de colonelul de jandarmerie
Fischer, care a avut indrfizneala de a spune in
public c nu cunoate in Bucovina cleat trei
natii : Germanii, Evreii

trdtorii".

cu toate acestea, fam4itile unei populatii


ai cArii strimoi au fost odinioari cei mai viteji
apAritori ai Moldovei, !upland pentru cruce i civilisatie, famasera inc acolo, in mijlocul ruinelor,
represintand vechiul drept al autohtonilor cari,

prin munca lor ind'argtnicg, au creat pfimntul


insqi pe care-I cillcau in picioare armatele. In
cumplita lor miserie, ei teptau de la justitia
imanent i de la progresul ideilor politice in

www.dacoromanica.ro

118

N. IORGA

Europa ceasul in care vechiul steag al lui teiancel-Mare va cuprinde intreaga Ora' in faldurii
gloriei sale.
Mari le jertfe ale Romniei libere se isprAviser

printeun armistitiu de sil4, ducAnd spre pacea


din Bucuresti, care sfarteca Regatul si ingenunchia

pe mult timp ce se induraserii a [Astra din

el

biruitorii.

Dar ceasul cuvenitelor osAnde veni.


Rutenii, in legituri cu arhiducele Wilhelm,

incercarA, in ceasul de supremA crisA, sa tragfi

la ei provincia. Energia sefilor romni, o clipa


uniti, zidArnici ceia ce ar fi fost a doua oipire
a Bucovinei". Oprind in loc puhoiul anarhiei
supt steag rutean, se ceru interventia armatei
romane.

Regele Ferdinand, calcAnd peste conditiile ce-i

fuseserfi impuse de Centrali, didu ordin soldatilor generalului Zadic s treaci granita, i peste
cateva siptmni solii Bucovinei aduceau Regelui
romanesc inchinarea mosiei lui $tefan-cel-Mare

Cum a fost ea gasiti in clipa Unirii


notele de clfitorie care urmeazi.

www.dacoromanica.ro

o arat.

PARTEA a Il-a.

ROMANISMUL IN BUCOVINA
INAINTE DE RAZBOIUL
UNITATII NATIONALE.
- CONSTATAR1 -

www.dacoromanica.ro

1.

IN JURUL SUCEVEI

www.dacoromanica.ro

1. Spre Suceava.
Primvari tanArA. Un verde bland, dulce, umed,
copileiresc. in lunca Siretiului pe care se cleapAnfi
de la Focsani pAnA la Burdujeni, in tot lungul
Moldovei noastre, calea cea mare a trenului,
copacii se inaltA incA negri, goi, dar cate unul

bAtut ca de o usoarA ninsoare verde; altii, mai


timpurii, isi poartA frunzis2arele ca niste flori :
par cea d'intAiu gAtealA a unei copile. 0 ploaie
mare de o noapte si o zi, porniti dintr'un apus
de sange, a sfiminat biltoace curate inci : pare
cA ar fi niste franturi de lacuri albe. Pe o muche de deal, iarna a uitat o mAramA de zApadA.
Sus soarele usucA un vfilmAsag de nori suri,
rAmasi in urmA in zarea rAsAritului.

Aleluia, sfantA dimineata de April, dimineatA


de flori a Floriilor !
Cei d'intAiu oameni ce se vAd sant trei pAstori inteo vAiugA, uncle vite lacome 'pan si se

www.dacoromanica.ro

124

N. IORGA

adapa in tioalme. In sumane cenuii ca arAtura,


nalti, frumo0, supti la fata de iarna cea grea
Fara mArnaliga. Cine tie ceo fi lAcnd acum,
in ce nopti de desfrau i de jocuri de_noroc o
intarziat boierul care a inchiriat cuiva din
Jidovime acest pmant cu bietii oameni de pe
fi

clansul !
In gAri,

Dimineata de mane", .strigatA de


Ovreiai neobositi i, intr'un venic mers de socotealA, Evrei marl, graA rumeni. Au trecut pe
rand Bacaul cu biserica lui Stefan-cel-Mare, Romanul intins drept lAnga apa sparcuita a Moldovei, cu dungile de copereminte ro0 i cele
opt turnuri cretine de-asupra valmaagului strainatatii, Pacanii, cu venicul sau vuiet de mul-

time grabita i flamAnda.


Aiti, un nor plumburiu lasa s cad, inteun
zimbet de soare, picAturi de ploaie inghetatA.

2. Suceava.
\Tad iarai

dealul de lut cu creasta dreapta,

tampla scorburoas, ridicandu-se de-asupra apei


de hotar. Sus turnurile de biserici stau ca sulitile. La o lature, zidurile galbene, zimtuite i
rupte, tanjasc pe inaltime.
De la Burdujeni, un birjar ma va duce la Suceava. E, neaparat, Evreu : cere cloti preturi, nu
vrea sA lace nimic, pleaca pana foarle aproape,

www.dacoromanica.ro

BOMANISMUL IN BUCOVINA

125

se itieste in usa garii mar*, tuseste, ii terge


nasul, infra in vorba, scade pretul ta jumatate si
la urma aflu c iam dat totusi de dou oz-i cat
tariful obisnuit.

Tree printre casele cochete ale functionarilor


romani din Burdujeni. Acum sant pe un drum

lat,:intre dealuri la dreapta si, la stanga, o rapa


urata, in care luneca ape de macirli. Peste innaltimi, vfii, rapi, peste drumul umed trece un
vifor de vant salbatec, rece ca in toiul iernii aspre; descheind haina, lipind de tampla margenile
palariei. Pe capr, birjarul, cufundatinteun surtuc

prea larg, cu gulerul ridicat peste o camasa ce


n'are guler, se strmba de frig in aceast zirnbitoare zi de April, pe albastrul cerului careia se
irnbulzesc nori, calatorind foarte iute.
Vama e o cas de moda veche, cu un biet
functionar incetinel. Un Evreu CU lunga barbi de
patriarh din Bib lie sta de vorba cu privire la un
sac cu cartofi, cu barabule", zice el moldoveneste, pe care le tot alinta cu mana. Afara, asteapt sfiosi mandrii Romani, in sumane intunecafe, cu parul lung cazand drept sau in carlionti

unsi pe umerii largi ; au in mana gaini si ate


alte mhrfuri de o nimica toata.
Stalpul tricolor al iesirii din Oral; intie doi alti
stalpi negri i galbeni, vatna Austriecilor, cu un
tanar foarte Ulan, care scotoceste cu mult luare
aminte prin geamantanul aproape gol.

www.dacoromanica.ro

126

N. IORGA

Acuma e slobod drumul din tara regelui nostru in tare impfiratului strain asupra Romani lor.

c aii zoresc pe drumul Burdujenilor". Nu se


vede cine ctie ce schimbare. Sant casute frumucele dupi datina moldoveneasci ci, pe alocurea,
cate o casa mai mare, impodobita dupi cel mai
rau gust al oracelor. Multe pajuri : la vanzatorii
de tabac, la pazitorii coselei, la carciumari. Cutare inecter e Neamt, Polon ; toti negustorii se
tin de neamul care e cu adevfirat stapan al acestor locuri. Copii de-ai noctri nu se vad pe stradfi,
ci tot de cei cu capci, cu palariute verzi, cu nasurile coroiate sau borchinoase, odrasle ale tuturor neamurilor Austriei, ci mai ales ale Evreilor.

Acum cetatea, frontul de biserici nu se mai


yid. Santem pe coarda arcului ce alcatuiecte acest
drum, i fnaintam la deal spre Suceava nevizuti,
care trimete inainte numai tot astfel de casute
ci case pentru toti oplocitii de dfiuni7i sau de
multe zeci de ani.
Apa Sucevei se trece pe un pod de lemn, mic,
cubred ci fail podoabe; tineti trasurile", zice una
din multele inctiintari tiparite, ci in adevar murgii
Evreului rnerg cu toga conctiinta ci sant Intr'un

Ice unde zburdficiunea, pripa nu se ingaduie.


Alfiturea, un alt pod, mai mare, mai tare ci mai
frurnos, e dungat de linia de fier a trenului ce
vine din Itcani ci duce la Suceava. $i eu Imi

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

127

aduc aminte de un pod, mare, acoperit, negru


pe d'inguntru i pe d'inalara, prin care de demult, and eram un copil cu ochii abia deschi0
asupra minunii acestei lumi, am trecut cu mama,
recunosatoare pentru minunile Sfantului din Su-

ceava, ca si sfirut moa0ele negre, uleioase ale


lui loan cel Nou, culcat in mirodenii. Aud Inca,
dupi treizeci de ani, huruitul roatelor prin marele intunerec umed, yid piata mare cu facliile
si iconitele, biserica Ina Ita, racla de argint cu
chipuri sapate, racla intunecata i dintii albi ai
ajutfitorului la toati nevoia.
Jos, Suceava curge iute, manioasi, bogata din
prisosul ploilor primavaratece; e mare cat o ramura a Moldovei. In luncfi iar4i pasc vite albe.

Campii se gunoiaza, i pluguri cu cai, duse de


trani cu caciula mare, rup tarina slabita de
ploaie. Boii se ingra i se vand cu preturi bune.

Pe mal sant multe case, ceva mai departe. $i


tocmai de-asupra lui se cincheOe supt coperemantu-i de indil neagri bisericuta de la ItcaniiVechi, galbena-deschis, cu un pridvor liber. Frumoasa mica locuinta a calugaritelor de odinioara,
pentru care ea fusese claditi in veacul al XV-Ieal
Abia daca se slujete astazi la hramul ei. Itca-

nenii d:n casutele dese de pe langi rau yin la


alte serbri sus, in orwil Ificaprilor mari $i
bogate.
Inca

bucatit de vreme ne urcim printre

www.dacoromanica.ro

128

N. IORGA

case de rnod moldoveneascg, in care stau de


rnai multe ori strini. Dar, ici si colo, fete se dau
in scrdnciob, in leagn"..E- adevgrat cg astdzi,
a doua zi de Florii, catolicii, deci aici Nemtii,

Polonii, ii au a doua zi a Pastilor.


Am ajuns tocmai sus. Santem in cuprinsul
vEchiului oras, precum aratg grmdirea bisericilor, asa de aproape una de alta, incat in cateva
clipe ai fdcut drumul dintre ele. Lasg deci la o
parte strada care se zice evreiasch" si strada
mare, care e si ea aproape numai a Evreilor,
las urmarea ei inainte, pe langg o grading
goalg si ru tinutg, pe langd o bisericg a catolicilor, mare, albg, urgtg, in care scanteie acum
luminile Invierii, chemand putinii credinciosi.
Lasg prgvaliile Evreimii, care nu sant altfel decgt
cele de la Folticenii nostri, Iasi scarboasele cafenele, in care se tolgnesc in caftane murdare
stgpanii de astzi ai targului, bas ingrginfideala,
harhtul germano-semitic, duhoarea i necurgtenia, lasg uriciunea rgparetg. Nu te uita la lurnea
ce trece in hardughiile nemtesti care sant trisurile de aici : une ori ai vedea un honoratior
cu cilindru, izr de cele mai multe on until, doi,
trei, multi Evrei, de mon noug si de modg
veche : eu am zgrit chiar intr'o cupea, avand

in loud geamului de la spate o sandurica, un


Herrchen, un domnisor, oaches, cu fata pre-

www.dacoromanica.ro

110MANISMUL tN BUCOVINA

I20

fungi, cu ochii mari viskori, cu perciunii fiului


lui David si cu pglgriuta de catifea, cu lungul
caftan al Galitianului neprihgnit de civilisatie.

Pe ici, pe colo vei vedea strecurandu-se eke


tin crestin sau o cresting, functionari, mesteri
cari-0 petrec Pastile, soldati in concediu pentru
serbgtori, domnisoare elegante cu mosii in zestre,
ferindu-se cu dibicie de atingeri care pateazi
de murdarie rochiile. Dar toate acestea nu te privesc, cfilator roman pe parnAnturi ce sant instrainate si in ceia ce priveste oamenii chiar, printre
cari zaresti asa de rar tarantil dupg dating, cu
sumanul i cAciula sa ca in Moldova, cu variante
de ca.ciula, mid i ieftene, pe care le-a nascocit
jidovimea, sau in haina modesta a Neamtului
din burghesia cea mica. Tie-ti pasfi in acest
ptimant al tuturor neamurilor, in care al lui
tie iti pasii
Israel a cap.-Mat biruinta depling,
de biserici cu chipuri de bour i frumoase

bgtrAne de asupra usilor, de pietre sterse


de-asupra mormintelor cu cenusa spulberatii, de
frinturi de cetate pe culmea framAntati cu sange,
stove

spre care ni se inaltg recunostinta si ni fumegg


tmAia visurilor evlavioase si sfinte. Fereste-te
de prihang, lasa hanurile, prE liile, strazile, grgi furiseazg-te spre locurile pe care privigheazg crucea ta veche rgsgriteang, unde vor-

dinile

glas de amnia clopotele tale turnate


prin vremi cc nu se vor mai inloarce, si in care
hese in

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

130

in bronz ni s'a turnat si marirea, numele cel


bun, pastrat pana astazi, datina curath, pe care
o uith prea multi, in toate. Fii aici ca un hagiu
cucernic in Ierusalimul din vremea prigonirilor
el IIU mergea la cadiu, la nazir, la capeteniile
ienicerilor, el nu se gramadia printre cumpara-.
torii bazarurilor, el nu astepta la poarta moscheilor, ci, tiind umila lui faclie in manfi, se
ducea de-a dreptul, cu o graba infranth de simtul sfinteniei, catre mormantul in care odihnise,
o clipa omeneasca de moarte, Domnul i Dumnezeul sau.

se va infatisa Sf. Dirnitrie, mare si


puternica zidire, pe care Petru Rares o inchinfi,
precum a facut si in Harlau cu o cladire ceva
mai mica, sfantului purtator de mir", biruitor
in luptele care placeau sulletului focos al fiului
Intaiu

ti

lui 'Stefan-eel-Mare. Cladirea n'a sulerit reparatiile acelea la care Austria tine mult, ca s

arate ci she pastra mostenirea moldoveneasca,


ca sa incurajeze stiinta si aita si ca s dea de
lucru la atatia domni din Viena ca,i gasesc ca
Moldovenii ac i de demult erau oameni stimabill, ale caror lucrari in caramida, piatra i penel
sant vrednice de o luare aminte curioasa si de
o ingrijire rasplatitoare. Ba Sf. Dimitrie a fost
reparat si el acum catia ani, dar intru atata numai
ca I au tencuit pi vapsit cu 0 tencuiala i 0 vap-

www.dacoromanica.ro

"
S.

--teeta

TA

.1.,....

IFNIACIOna 1+11 111111SINTWON

4'

CO

Biserica Sf. Dimitrie din Suceava.

www.dacoromanica.ro

132

N. 1011GA

seala care cad. $i iarasi clopotnita pe care e


intiparita de partea catre Rasarit cunoscutul bour
cu gatul gros, cuprins intr'o Hoare purtand inscriptia, clopotnita aceasta a fost de atatia ani
preschimbata pentru a se face, de la inaltimea
ei trainicfi, paza de foc.

incolo, Sf. Dimitrie-i cum I a lasat ctitorul. Fatada larga e strabatuta de trei feresti gotice si se
sprijina pe dou contraforturi. Ferestile acestea se
urmeaza i pe laturi, ca si contraforturile. Zidirea
se rotunjeste la strane si in fund, la altar. Ocnite
mici sus, ocnite mari jos, lungrete, pana la temelie, ii impodobesc paretii. Zugravelile frumoase,
pe fond albastru dulce, care se vedeau odinioara,
s'au sfararnat, s'au ascuns supt pospaiala tencu-

iefilor mai trzii.


Iniuntru, chipurile de sfinti sant in parte cele
vechi, precurn o dovedeste inscriptia numelor, in
fungi si suptiri slove din vremea, buna pentru
scrisoare, a urmasilor lui $tefan-cel-Mare. Un
foc a mistuit ins& catapeteasma, odoarele vcchi
s'au stricat, afara de jalnice ramasite, aruncate
intl'o "camard a turnului, unde putrezesc in praf
cununile mortilor din zilele noastre si fel de fel
de lucruri lark' chip si ir nume, care duhlese

a muced. Pietrele de mormant, intre care un


invatat strain a crezut ca &este pe a lui Bogdan, fiul lui Rares, nu se mai pot ceti cu signranta ; niciri iiti le-arn vazut mai ticalosite.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUI. 1N BUCOVINA

133

Vremea de peste un veac in care Suceava a


lost un maldfir de ruine, unde canii fara stdpan
baciuiau prin pivnitile de piatra ale caselor ce
se daramasera, pe cand sateni pasnici arau pamantul in margene, vremea de astfizi a primariilor evreiesti, a preotimii de Stat, cu invfitatura
mireana, vreine de egoism si fail niciun avant,
fail nicio amintire si fara nicio nddejde, au
adus aceasta pdcMosira a bisericilor. Rar sd-ti
vie preotul pentru ai arata cu mandrie biserica,

pentru a e in sama lui si pentru ca e moaste


din trecutul neamului lui ; un biet paracliser batran, nespus de murdar si de indobitocit, chior,
bubos, va orbecai cu tine prin praful si neoranduiala, prin saracia despretuita a lacasurilor in
care Mitropoliti au slujit inaintea Domnilor, Doarn-

nelor, Domnitelor, boierilor in vesminte de aur,


de catifea si matasuri.

De departe, manastirea Sf. Gheorghe se vadeste prin turnul greoiu al portii si prin scanteierea citidata, prin lucirea sticloasfi a tiglelor

noua rosii-inchis, cip dungi nesabuite de albastru


si de galben, ceia ce pentru o biserica e o impopotonare, iar pentru colorile noastre nationale

e, and te gandesti eine a reparat si cu ce simtire fata de noi, o profanare. Biserica Mitropoliei
de odinioara a lost c'adita in foarte vechi timpurl, indata dupil Stefan-cel-Mare, si supt Stefan-

www.dacoromanica.ro

134

N. IORGA

13iserica Sf. Gheor$he din Suceava (dupi Monarhia austro-unpra").

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL 'IN BUCOVINA

135

cel-Tanar a luat locul vechii Mitropolii, care e


astazi biserica Mirautilor. De sigur, iarasi, marele.
ziclitor Petru Rares i-a dat proportiile cele mar*
pe care le are astazi, platind astfel datoria sa
de biruitor si feta de celalt mucenic ostas al
legii crestine. Petru Schiopul, bland Domn cuvios, a dres cladirea, ce suferise pe urma luptelor din vremea lui Despot ; de la dansul vine
zugraveala de astazi, foarte frumoas, cu sfinti
mari si icoane bogate, intinse pe un fond albastru, stropit CU largi stele de aur, Petru-Voda,
inch' tanar, cu barba lunga, roscata, Stefan-celMare, Petru Rares, Stefan, copilul lui Petru cel
caci capetele
Nou si poate Vied, fratele sau,
acestora s'au sters, iar nu s'au taiat la o inchipuit deschidere a ferestii, care e veche,
acestia se vad foarte bine, ca i pisania cu litere
de aur aratancl data lucrarilor, precum si aceia
cand s'a nascut, a prirnit semnele Domniei de
la Imparatul turcesc" si a fost uns in aceastfi
bisericd, de Mitropolitul Gheorghe Movila, copilul
Stefan cel frumos, cu dulcii ochi albastri, care

s'a starts ca tanar in .muntii, asa de departati, ai


Tirolului.
Biserica e

aici reparatia

intocmai ca a

Sf. Dimitrie, dar


Coperemantul
facut
isprvile.
pi-a

e cum am spus, pietrele de mormant sant prinse


in zidul de imprejmuire ; in cladirea Fara slujba
sant asezate la pamant fel de fel de stalpi si

www.dacoromanica.ro

136

N. IORGA

podoabe de piatra sapata, noua-noute, care raman Ca fie puse la locurile lor, dupi ce artistii
din Viena vor spoi din nou toti paretii. De alminterea, esti asigurat, totul se va face cu randuiala tiintiiic. Sapaturile sant numai in stil
vechiu. Zugraveala va fi intocmai ca aceia a
mesterilor lui Petru Schiopul. Se va inlfitura
numai praful, fumul, urmele de focuri i nenorociri, urmele urate i duioase, urmele negre si
miscatoare, urmele sfinte... Atilt. Si biserica triumfatoare va porneni prin scanteieri si coluri

noua bunatatea unei carmuili cu care cea veche


n'are nicio legfitura, a unei civilisatii care nu

intelege pe cea de alta data*, a unei epoce de


inaltare a acestui colt moldovenesc prin Evreu
i prin functional ul de carier

Inteo bisericuta facuta de Mitropolitul Ariastasie Crimea, ctitorul Dragomirnei, e asezat, 'Dana

la sfarsitul lucrdrilo; de restauratie, trupul Siantului loan eel Nou, pe care, acum cinci sute de
ani in capat, Alexandru-cel-Bun, intemeind aici
Mitropolia lu losif I-iu, I a adus din locul muceniciei sale, Cetatea-Alba a Genovesilor, in care
el suferise pe la 1330 de cruzimea Tatarilor,
stapanii de pe atuncea. Poate tot Petru Schiopul
si-i fi druit greoiul sicriu de argint aurit pe
care se desfac, in minunat lucru rabdator cu
eiocanul, privelisti din suferintele mucenicului,

www.dacoromanica.ro

VNIA0D1114 NI InNsIslywcm

Procesia cu moastele Sf. loan cel Nou din Suceava.

www.dacoromanica.ro

138

N. IORGA

Apoi regele polon Sobieski, venind sa scape


pe Moldoveni din lunga robie a Turcilor, a
furat pe slant pentru evlavia Rusilor din tam sa,
si numai Austria, dupa impartirea Poloniei, a
dat inapoi Sucevei rapite de la Moldova vechiul
ei slant ocrotitor, spre care si astazi vin inchinatori din multe locuri rotnanesti si ortodoxe,
ceranclu-i minuni i harazindu-i lumina facliilor
de ceara.

Si mai tarcata cleat SI. Gheorghe e acea hia Mirautilor. Tigle scanteietoare, piatr
rasa, sfinti de Viena. Ti se strange inima cand

serica

intri in lkasul de minunata, rabclatoare si coshsitoare parodie, din care au lost gonite toate
amintirile. Altfel, forma e cea veche, din vremea
stralucirii rnoldovenesti si a decaderii de pana
mai daunazi, and dobitoacele i oamenii rai se
strecurau vara prin baldrii si se oplosiau in cuprinsul zidurilor. Alexandru eel-Bun e, lard indoiala, ctitorul d'intaiu al acestei mici zidiri, iar al
doilea a lost Stefan, care a ridicat pe ruinele vechii bisericute o cladire mai noua, avand ea semn
deosebitor, in loc de pridvor, turnul clopotnitei
impartit in doui randuri, turn care stria insi

armonia liniilor.
Sf. loan al lui Vasile Lupu, mica, naltuta, cu
ferestuici marunte si multe siruri de braie, cii
un lin bour sapat pe o lespede de plat, a; Sf,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

139

Biserica Miriurilor (in unte de reAaurare) (dupi ,Monarhia


austro-ungari),

www.dacoromanica.ro

140

N. IORGA

Nicolae al Prajestilor, cladit Inca in stilul lui

Rares, foarte bine alcfituita, cu turnul ei suptiratec, intregesc sirul bisericilor moldovenesti pe
care le pastreazd inca Romanii pentru preotii
teologi si paracliserii batrani cu ochii rosii si
mnile raioase. Langa cea din urrna, se vede o
biserica armeneasca din veacul al XVI lea, cu
inscriptia pastrata si cu turnurile had vapsite in
verde. Bisericuta Elenei, vaduva lui Rares, inchinata la 1551, pentru pomenirea sotului mort si
mantuirea sufletului ctitorei, a trecut in maim
Rutenilor uniti, cari au splat-o, au curatit-o, au
vapsit-o si i-au spanzurat clopotele de o foarte
ciudata zidarie.

Dincolo de ziclul de imprejrnuire al Sf. Gheorghe, se intinde un vechiu cimitir salbatec, din pamantul gropos al cdruia, printre pietre crapate si
monumente risipite si rnancate de muschiu, printre

bolti sparte lasand sa se vada sicrie putrede faramate de bulgari, cresc viorelele cele d'intaiu ale
primaverii in iarba mica, si se strecoara, luatori
aminte, copii de limba nemteasea, poate si copii

ai Evreilor, cart le culeg. Cu uirnire &esti aice


pietre latinesti de la 1580, de la 1600, puse pe
locurile de odihna ale unor fernei dintre catolicii
Sucevei celei vechi: sotul uneia a lost sutasul
polon al lui leremia Movil. Alte lespezi, cu

pisanie Irumoasa slavona, sant din acela0 limp.

www.dacoromanica.ro

RONIANISMUL IN BUCOVNA

141

Lumea aceasta noua straina asa de straina, le-a


lasat de mult in parasire, printre monumentele
de la 1800 incoace; dar, in fiecare primavara,
firea duioasa ingroapa 'n muschiu piatra supt

care cu durere de inima i multe lacrimi s'au


ingropat mortii aceia de demult.
In fata, ai o rApa de lut, rupta mai claunazi.
GArla noroioasa de jos e Cacaina Sucevei. Dincolo de dansa zdrentele galbui ale zidurilor Sucevei se tidied inaintea ta, vorbindu-ti de PetruVocla al Musatei din 1380, de Alexandru-celBun otanduitorul, de tefancel-Mare, care a parAsit-o desnadajduit inaintea Turcilor lui Mohammed al Il-lea, cAnd au ars cetatea in 1476, care

a apirat-o de Polonii trufasi ai lui loan Albert,


cAnd si-a cucerit aice rusinea si moartea fnainte
de vreme, de Petru Rares, gonit de boierii sai,
cari au lasat lui Soliman al II-lea drumul deschis
spre Scaunul domnesc al Sucevei, unde el si-a
scris cintarea de biruinta pe o placa de marmuri
ce se pastreaza astazi la Museul orasului ; ele vorbesc apoi de V oda-Despot strainul, care a stat luni
de zile inchis aice, in cea mai chinuitoare din asteptarile mortii, pang ce boierii rasculati ai lui Tomsa,
Stefan-Voda cel nou, 1-au rasbit prin foame si

1-au silit sa ias, in haine domnesti, im2firatesti,


incoronat si invesmAntat in aur, in jos spre
Areni, la podul din vale, spfe Zamca si
lie, uncle I-a lovit topuzul odata cu mustrarile,

www.dacoromanica.ro

142

N. IORGA

rsl

Ruinele ceti;ii Su:eava.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

143

Tatarul, care s'a invoit la o astfel de fapta, i-a


clesfacut capul si I-a strivit inaintea boierimii fara

de mita. Ele iti spun de frurnoasa Doamna cerchesa a lui Vasile Lupu, de zglobiul ei fiu, Stet:Anita, de intunecatul i grosolanul ginere caza-

cesc Timus si de minunata lui sotie tanara, Ruxanda, cari au fost incunjurati aice de Unguri, de
Munteni si de Moldovenii lui Gheorghe-Voda
$tefaii, pana ce genunchiul lui Timus a sarit de
lovitura unei ghiulele i viata grozavului flack'
peri in chinuri, iar Cazacii plecara cti trupul,
lasand in robie si rusine pe Doamna si fiul de
Domn. Ele iti amintesc de pata stapanirii polone de pan/ la 1699, cand de sus, din cetatea
odinioara apfiratoare, se coborau ostasi betivi,
desfranati si batjocoritori, cari-si scrijalau nu-

mete pe paretii bisericilor si impungeau cu sabia


ochii sfintilor credintii noastre.
Vrernea acoperise de mult cetatea supt un
giulgiu de terana din care iesiau numai colturi de
piatra destainuitoare. Un arhitect german, Romstorfer, a vrut sa stie ce este acolo si a lucrat
ani de zile cu multd ravna, mare folos i puling
cheltuiald pentru desfacerea din pamantul lutos
a Sucevei noastre de demult. Pe rand au rasa-

nit santurile adanci, pline de apa in zilele grele


ale apardrii, zidul puternic de afar* intarit pe
o temelie veche de catre $tefan, vulturul acestui
.cuib al u'ilor

oimilor d'inaintea sa, apoi

www.dacoromanica.ro

N. 1014(,A

144

zidul din lduntru, cimarile de locuint, inciperile


Domnului, beciurile de arme i de ostaA gropile pentru robi, curtile cele mari din mijloc,
unde puteau incApea mii de aprtori, tunurile
de straj i bisericuta in care zilnic se cerea
ffiri sunet de clopot indurarea i sprijinul lui
Dumnezeu, n6dejdea cea mai tare i apfirtorul
cel mai statornic. S'au gAsit oase infratite in
acela0 praf fat nume, hArburi de smalt cu frumoase impiestriri, care n'au lost cercetate Inca',
unelte i sgpituri, bani, lemngrii, inscriptii de
piatrg. Unele se afli ast5zi jos, la l useul dintr'o
mare cas pustie, pe celelalte ti le arat paznicul, un gropar de cimitire, harnic i cgiduros
ajutfitor al lui Romstorfer, in chiar cuprinsul zidurilor. El tie sa-ti spuie despre fiecare colt,

si te poarte prin

toate rapile i coclaurile, pe

i prin toate infandaturile, i, and


iti vorbe0e de mormanul de pietre asupra CA-

toate crestele
rora plAnge

sufletul tfiu, el vede cetatea, din

care tu nu vezi cleat aprtorii pe cari el nu i


tie i de cari lui, Neamtului, n'are de ce sl-i
pese. Si abia mai asculti cuvintele lui imbiel-

ugate de lmurire and de pe culme, lang


ferestuica deschisa in gol, strabatuti de vantul
care cntfi i de vantul care urlfi, privirea ti se
intinde asupra esului verde al Sucevei, asupra

dungii de argint a raului, asupra turnului de la


mn4stirea Todirenilor, asupra Burdujenilor noi,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCUVINA

145

ai Romniei. Aripile vulturului sAnt sfailmate


jos crondnesc corbii, jos in Suceava, jos in Burdujeni, Ong departe, foarte departe, in targuri
ce au fost lcasuri slavite ale strbunilor : corbi,
tot corbi, multi corbi, cronanindu-mi in limbi
stfaine a pustiu, a iarri, a moarte...

3. Sant' Me.
In seara lurninoas, cu fiori de frig, trAsura
merge spre Sant' Ilie. Trecem podul de la Areni,
lang care pzeste stafia lui Despot cu capul
zdrobit, lgsam Zamca, mgrastirea Armenilor, suitii
pe Inaltime, i inaintdm in tinutul de dealuti
rostogolite in neornduial, dealuri bldnde, ro-

tunde, invelite cu vesela iarbA tanr. E mosia


mn6stirii de odinioarg a Sfantului Ilie, deci face
parte din fondul religionar si fireste acesta I-a
arendat Evreilor,
cari aici sant totul. Tarani
zdraveni, inceti, tacuti, ar pentru domnul lor
de astAzi, care a inlocuit cu burta, ochelarii si
ifosul ski pe Domnul cel vechiu de acolo, din
cetate, pentru care se ara cu sEbia si se secera
gloria.

Suceava se desfasur acum in urm5, cu multele-i turnuri. Mai departe e sfimgnat Scheia, lacasul Scheienilor, Slavilor de demult, cu cele o
Asa se numeste fondul, administrat de Austria, al
maria,titilor cu danii de la Domnii qi hoierii romni.
'

10

www.dacoromanica.ro

N. IORtA

146

suti cincizeci ori doufi sute de case rispandite


si cu livada ce ascunde locuinta boierului nou,
un Armean, Haritonovici. Indat e0i la Sant' Ilie.
MinAstirea e acum o biserica ; un zid nou o
incunjur de aproape, casele calugarilor s'au risipit in praf. Sipotul cu ap a. buna curge in dert. De pe dealurile ce strang de jur imprejur
clAdirea, a perit toati podoaba Odurilor, care

faceau din Sant' Hie o mnastire in codru.


Dar biserica e aqa cum a Ifisat-o Stefan, al
cArui nume e pomenit in inscriptia de trei randuri, minunat sfipata de-asupra u0. Fatada simphi, fdra sprijin, trei abside, firide scurte sus,

firide lungi ce se prelungesc in jos. Ele sant


facute din drmida netencuitk i Cate un rand
in lat e smaltuit verde, albastru, galben. Pe parete se vad Inca vechile zugraveli: ingeri cari
se suie la cer pe scara visului lui lacov i chipul, foarte sters, al Mitropolitului Varlaam, supt
care s'a facut de sigur zugriveala cea noud de
pe din afarg.
Cea d'inauntru ins5 a fost vazufa qi de cel
d'intaiu ctitor. Intre sfinti se desfac chipurile lui
Stefan, cu cununfi i grele haine arhiere0 de
aur, cu maneci largi i guler, frumos tanar cu
parul lung i ochiii mari ; Doamna Maria, cu
trei vluri supt coroana qi lungi cercei de Ianturi, cu hainA de brocard roqu, purtand flori de
aur, cu maneci roii i mnecare vinete, strnse

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

147

la incheietura manii ; apoi tinerelul Bogdan, care,


ca Domn, a daruit procovetul cusut cu fir, ce se

pastreaza Inca. Alte odoare nu se vad insi nici


aici, in urma atator pradaciuni i restri0i.
Si in umezeala inghetata a unei senine seri
linitite ne urcam prin valcele, pe poduri rupte,

la Hagigadar, mitocul armenesc, ce st pe o culme

rotunda, parci ar li facuta de mana de om, pe


un gorgan inverzit, la mijloc de dealuri. In bisericuta se slujqte de doua ori, numai de doui
ori pe an ; case pustii, dar bine tinute, curate
stau incuiate in curtea inchisa cu zid. Paznicul
ce locuiqte in casa cu straOna de indila mol-

doveneasca nu se vede. E o mare liniVe din


toate partile, pe and soarele, locos, scapat dupa
inaltimi. 0 turrna coboara incetinel la vale...
4. Dragomirna.
Pe vreme de soare stralucitor, dar putin trainic,
parasesc casa primitoare a profesorului Eusebiu
Popovici, care m'a gazduit in targul celor mai
spurcate hanuri evreieVi sau ca i evreieVi, i

plec spre Dragomirna. Bucuria mea e deplini


and inaintea mea pe capra vad un stat de om
drept, bine alit i cu o caciula mare, moldoveneasca pe un cap aspru de taran bucovinean, in
loc sa privesc toate de dupa vre-un jidana sau
jidanoiu cu laibar, Fara guler i cu palariuta soioasa pleotita pe ochi.

www.dacoromanica.ro

148

N. IORGA

Trecem pe langa Palatul Comunal, ce se cladeste, mare si urata zidire de trufie, care samnk
mai mult cleat a orice alta, a sinagoga, a havra,
ceia ce se si potriveste cu felul celor mai multi
dintre locuitori. In lata, clopotele suna la biserica alba a catolicilor, din gradink i cle spre
SI. Gheorghe o procesie catolic5 inainteaza cu

prapurile osii in frunte, duse de copii de cor


cu capetele gole. E a treia zi de Pasti a Nemtilor".

Prin aceiasi strada mare, in care roiesc Evreii


dup mierea unui castig saracacios, trasura se
coboara spre Itcani, de vale, pe termul Sucevei.

Podul de lemn al apei rasuna supt roate : dedesupt, prin ramuiisul Inca gol de frunze al copacilor de ap, se vac' linii drepte de prundis;
pari arati drumuri in apa : peste catva timp,
Suceava trebuie sa fie indreptatk crutand locurile vecine de navala apelor sale crescute.
Itcanii-Noi, de la gara cea mare galben5 inainte, nu sant mai noi decat vremea anexarii, cand
neamurile lumii au cazut asupra Bucovinei, piing
pe atunci de paduri stravechi mai mult decal de
falnicii

Moldoveni". Aici sant

vabi, ca acei

din Banat sau din Severinul nostril : ei au case


mari cu multe inc5peri, feresti luminuase, curti
pline de hambare si ad5posturi pentiti vite; curatenia si gospodria domnesc de la un capat al
satulni p5n5 la celalt. Se vede, Ii,ett,
acea
i

www.dacoromanica.ro

ROMANISM IL iN BUCOVINA

149

Leih-und Sparhasse, cas de imprumut si economie, care cruta pe oameni de inselaciunea si


camata Evreului.
Intinderea indelurata scanteie in strlucirea primaverii noua. Pe lanuri lucreaza vabii, arand

adanc, grapand bine, sfaramand cu ingrijire bul-

Lipovan cu zarzavat.

Orli, pn ce fata ogorului de pamant negru e


ca o catifea.
Mai departe, ingrijirea Austriei de a strange

la un loc neamurile cele mai deosebite, de a


preface acest slant colt.sor romanesc intr'o expolitica
positie de toate chipurile omenesti,
asernenea cu a Romei vechi? de altminterea and

www.dacoromanica.ro

150

N. IORGA

colonisa pentru Imparatie si pentru limba la-

harazeste privelistea unui sat lipovenese. Acesta nu e taiat de drumul mare si n'are
niciun fel de asamanare cu salasul oranduit al
vabilor. 0 biserica urata, umflata, coplesit de
turnuri groase, care parch.' stau sa plesneasca,
biserica alba insa, in loc sa fie tarcata, ca o Lipoveanc grasulie ce este, se ridica in mijlocul
casutelor risipite. De vale, o alta biserica, din vremile and au venit, dupa 1775, acesti oaspeti,
are cuviinta de vechime, cu pretii ei rau intruchipati i coperisurile moldovenesti de sindila
dna.

ni

neagra.

Casele sant dupa datina romaneasca : destul


de mari, zidite bmisor, dar curtile murdare si
mai mult goale de acareturi. Mestesugul gospodinei, pe care o vedem la feresti, in cerdace, cu
fata rotunda, intiparita de o mare rabdare pi
supunere blanda, se vadeste mai mult vapsind
cu rosu, cu verde, cu albastru, mai putin cu alte
colori ce nu bat la ochi atata, paretii, margenile
ferestilor, stAlpii cerdacelor. Nu e niciun desemn,
nicio nfiscocire a mintii, niciun gust, ci numai

coloare push cu nemiluita, ca sa straluceasca.


Perne roii, groase, sant scoase la aierisire si la
priveala. Barbatii cu ochii albastri, parul buhos
pi barba lunga, care, dupa vechea lor datina ruseasca veche", a crucii cu trei ramuri pe cotor,
nu se taie niciodata, cu camasile lur rosii in-

www.dacoromanica.ro

V NIA031"19 NI 111141SINyfi011

Biserica lipoveneasci din Fintina-Albi (dupi o acvarell de Knapp).

www.dacoromanica.ro

152

N. NAGA

foiate, pantalonii spalaciti, infundati in cizme negre lungi, femeile legate la cap cu testemele pestrite, rumene In obraji si albe pe fata plina, pas1

nica, adormiti, cu polcuta si fuste numai rosii,


albastre, verzi, cu ciubote mari supt rochia infoiata, toti

se impaca de minune cu aseruenea

case si asemenea biselica. Aici e lacasul linistii


pestrite si rctofeie, unde nu se bea rachiu, nici
vin decal la galcevile cele mari, cu bataie, ale
clipei dracului; aici e salasul harnic unde se vorbeste putin, unde se lucreaza rabdator la livada
pomilor si la ogorul tarinelor. Multi dintre barbati lipsesc de acasa, nu la targ, de unde carute
mari, incapatoare, trase de cai grasi, aduc gramezi de gospodine, tranlite ca placintele la copt,
ci de-a lungul soselelor, unde ei lac un mestesug
pentru care sant vestiti, si pe care l-au facut si
In Moldova cand s'au taiat caile drepte ale trenului,

lucrul soselelor.

Ei se simt bine pe acest parnant de ingaduiala


si siguranta, si nu li pare eau de mama Rusie,
sfanta odata, astazi, dupa dansii, ticalosita prin
eresuri, de care ei, rascolnicii", oamenii rfiscoalei pentru lege, staroviertii", oamenii credintii
vechi, au stiut sa se fereasca. Vecinii de alta

lirkiba se ajuta cu dansii, si nimeni n'are a se


plange fmpot iva lor. La Fantana Alba, BielaChernita", o vale din partile radutene, ei isi
an si Mitropolitul, pe care si alti Lipoveni, de
departe, yin sal cerceteze,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

153

Un sat de Romani e presarat inaintea manastirii Dragomirna, care ni aratd, in margenea


unei raristi de brazi Intunecati, turnul cel mare
de la poarta, caruia i s'a tuflit pe cap in vremile
noastre o mare chciula de tabla, si biserica, din
care se deosebeste turnuletul suptiratec si un
coperis rosu ca o camasa de Lipovean. Satul
n'are nicio insemnatate; in el locuiesc si multi
urmasi ai Tiganilor de alta data ai manastirii, Ti-

gani de cash si de vatra, wzati pe loc, pe cand


altii, siilbatecii Tigani ai drumurilor, tree i azi
prin Suceava, cu maimuta, care inlocuieste ursul
oprit de politie, cu mica maimuta nerusinata, pe
care o taraie de lant maretul Tigan pletos, pe
cand Tiganca, in droaia copiilor veniti la priveliste, hauleste arii pagane, pentru jocul fiarelor.
Ziduri si turnuri ca ale Dragomirnei nu se
mai vat.' la vre-o manastire a neamului nostru.
Turnul clopotelor, impartit in mai multe registre,
are, la dreapta si la stanga 1ui, aripi de ziduri,
strabatute de feresti marunte sau de crapaturi
pentru panda si lovirea dusmanilor, cari erau
multi si strasnici pe vremuri, ca acei Tatari a
caror pomenire e sapata stangaciu pe stalpul de

piatra al portii,

La un opal si

la altul, stau

turnate din piatra tare si grea cloud alte turnuri


mai mici, diutre care cel din stanga, zis al lui
Barnovschi, dupa Domnul din veacul al XVII-lea
c4rula i s'a vrsat sangele de vneaz bun in GOO-

www.dacoromanica.ro

154

N. IORGA

stantinopol, e vestit

pentru incaperile sale

ciudat oranduite. 0 cetate strasnica. aceasta,


btrnul eguinen trebuia s fad la o Intamplare
isprava de parcalab incercat si Fara de frica I
Turnul din mijloc, care cuprinde si un paraclis, la care te sui printr'o ingusta scarita invartita, cu miros de mucegaiu, e acoperit de podoabe: rosete de piatra tivesc de-asupra poarta ;
ele sant lipite, ca la Casin, dar mult mai bogat
deck acolo, de nervhrile puternice ale boltii
gotice de de-asupra aceleiasi poi-0 ; ferestuicele

au cadre de piatra ca acelea din bisericile lui


tefan-cel-Mare, i portita care duce la scara
spre paraclis poarta si rosete pe ciubucele fine.
Bourul cu gatlej, in mina scrisfi cu slove, pi
avand supt el crucea cu trei ramuri, e sapat aici
mai bine deck oriunde aiurea.
lii trapezaria cea mare, unde se hraniau la un
loc, frateste, vechii calugari, doug stralucite bolti

gotice, ce se unesc pentru a se sprijini pe acelasi stalp de mijloc, arath pricepere i avant.
Un ctitor cu ravna i un ctitor bogat a fost
Anastasie Crimca, Mitropolit al Moldovei de la
fnceputul veacului al XVII-lea, care si-a dat toata
averea pentru a inchina lui Dumnezeu un prinos
ca acesta, si mester a trebuit sa fie acel arhitect,
de sigur rasaritean, care n'a crutat niciuna din
indraznelile si mijloacele de frumuseta ale mestesugului

www.dacoromanica.ro

VNIA03101 NL 1111+1SINV41011

Minasti:ea Dragotnirna (dupi o acvareli de Knapp).

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

156

Vederea bisericii

e o uimire de bucurie. E

malta si ingustk ca o frumoasa cutie de moaste.


Ferestile, mici, colturate, au cadre de piatra; de
fiecare lature se numa'ra sase. Contraforturile,
trei la numAr, au izbutit sa fie ele insesi o podoabk Doua rnduri de ocnite alearga sus.
Dar juvaierul luerat cu o iubire Fara de margeni e aice turnuletul, in muchi, care e poate
prea mic, dar in sine alcatuieste u lucrare desavarsita, pe care n'o intrec nici turnurile, stricate astazi de reparatia d-lui Lecomte de Noll)+,
de la Trei lerarhii din Iasi. El se ridie pe o
indoita temelie, seulptata ca o horbota; cadrul
impodobit al celor dou ferestuici e de o mare
bogAtie de podoabe. Trandafirasii de piatrA sant
raspnditi darnic, inflorind once coltisor, si astfel
intregul turn pare un surguciu de floare invoalt.
Inlauntru, te minuneaza inainte de tuate injghebarea boltilor si imbielsugarea lor in spdturi.
In pridvor si in pronaos, inalte ca intr'o catedrala gotick zugraveala cea veche s'a stricat
a fost ra'u, earaghios, inlocuita ici si colo. In biserica inssi, tot vesmantul de zugraveala s'a
pstrat ins, si sthpaneste sufletul cu tin farmec
de frumuseta si de evlavie. Pe nervitrile ciubucelor impletite, ea acela ce da' ocol bisericii pc

din afark sant puse colori de rosu, albastru si


aur, imbinate in desemnuri ea acelea din vechile
manuscripte, si acelasi fond de potrivire aleas4

www.dacoromanica.ro

BOMANISMUL IN BUCOVINA

Ntanistirca n, ago mirna (dorsi Romstorfer).

www.dacoromanica.ro

157

i 5R

N. IORGA

se vede pe alocurea si aiurea, alcatuind cea mai


frurnoasa din decoratiile se ni s'au pastrat.
Odajdii nu prea sant nici aici ; vremile rele
au impristiat si nimicit tot. Pe pareti, supt sticla,
se vede un aier de la Tarul Fedor din Moscova,
aier capatat prin cuviosul ctitor, ori altele de la
acest ctitor insusi: de sigur ca in alte irnprejurari
ele s'ar pastra mai bine. Abia cateva morminte,
sterse, in pridvor: unul, cu sterna amanduror
terilor, cuprinde pe o fata a lui Constantin-Von
Mavrocordat, moarta in pribegie. Piatra de rnormant a Mitropolitului Crimca, asezata in pronaos
si coperita astazi cu un biet covor, e goali de
inscriptie.

Cfilugarii cei vechi de la Dragomirna nu stiau,

se vede, sa multameasca. Te intrebi ce vor fi


stiind, ce vor fi fficand cei de astazi. Multamita,
se zice, unuia din ultimii stareti, Ruteanul Kozub,
toate ale mangstirii sant in cea mai rea stare.
De sigur, nimeni nu putea sa irnpiedece chiliile

de a se nfirui, dar curtile sant murdare, goale,


fr un ogor, Fara o floare; numai unul dintre
monahi a avut gandul de harnicie miloas de a
sadi un colt de bradet umbros pentru vrernile
de arsita. Paraclisul dada de Crimea e pustiu
patat. Cleiu de prat imbraca policandrul bisericii celei mari. E, se chiama, slujba intr'insa. Un
preot mormaie somnoros in altar, stalcind foarte
moldoveneste rugikiunile; un calugar, un singur

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL 1N BUCOVINA

154

cAlugfir rAspunde din strank si trei argati voinici, cari seal: astfel de lucru, stau in locul credinciosilor. CAlugArii nostri pot fi une ori o pildA

bun pentru unii ca acestia.


5. PAtrAutii.

ApucArn spre PAtrAuti printeo mare pAdure


de copaci goi de frunze, inaltndu-si trunchiurile ca niste uriase faciii din iarba tAnArA, batut cu flori albe, cu brAnduse, cu mierea-ursului vAnAti, cu ate un banut de aur, cu potire
viorii. Ca intr'o groapi intre casele unui sat romftnesc ce se desfAsurA mai departe, cu bune

slasuri gospodAresti, se vede biserica lui Stefancel-Mare. Parohul, pArintele Constantin Morariu,

un scriitor bisericesc, nu e acasA, si ne ducem


singuri spre bisericA, spre bisericuta, care se infatiseaza cinchitA ca o buhn amortit de lumina',
cu stresina-i mare, ca un acoperis de pene negre,
cu paretii galbeni, cu turnuletul tuguiat, in care

ferestile fac ca niste ochi de pAnda si muchea


dintre ele e ca un clont rapAret.
Douh rAnduri in cea mai maiastrA scrisoare slayou'd spun numele lui $tefan-cel-Mare si leatul

de 1487. Intr Am. Un pronaos si un naos intunecate, umede. Cu facile in vArful batului vedem
in dreapta, lAngA strane, desfAsurarea ctitorilor:
Doamna frumoasA, Maria, fiica frumosului Radu,
in vesminte de aur, tale mAnile asupra a dutia

www.dacoromanica.ro

160

N. 14:AGA

Domnite, cu cositele stranse de cercuri aurite,

hatute cu boabe de margaritar. Lan& fiul

ei

Alexandru, inalt, frumos, incununat si invesStefan, cu fata rotunda,


mantat ca i dansul,

mustata suptire, ochii mari, tine in mani prinosul


bisericii.

Afara ploaia rece bate asupra unor pietre de

Biserica din Pilau

(dupa Romstorfer).

morminte, scoase de la locul lor, care vorbesc


de Aron-Voda, tovarasul de lupte al lui Mihai
Viteazul, si de anii aceia de silinte si de marire.
In ploaie printre dealuri trec tarani pletosi,
cu fata imbujorata de lovirea aspra a picaturilor
inghetate. Pe margenea drumului s'a aprins un
maldfir de crengi, care zvArle limbi rosii. In fata,
supt nori negri, inalbeste Suceava.

www.dacoromanica.ro

161

ROMANISMUL IN BUCOVINA

6. Itcanii. Zamca.
Dupfi amiazi ma cobor in ltcani la bisericuta
Maicii Domnului. Mara de pridvorasul pe stalpir
e intocmai ca Patrautii sau Sant' Hie. Are si vrasta
acestora, caci maicile se rugau aici, cateva femeit
nenorocite, inca din al XV-lea veac, deci dini
vremea lui Stefan, ba chiar a batranului silu bunic, Alexandru. lnscriptii amintesc Greci, Rusi de
supt obladuirea fiului lui Stefan, Bogdan-Voda..

Apoi la deal iarasi. Them orasul spre Zamca


Armenilor. in cale avem biserica Turnului Rosu,
care nu mai e acum rosu
alt Ideas de inchinare armenesc, care se pare vechiu. Cimitirul
nou a1 Armenilor e stapanit de trufasa caper&
de ingropare a unei familii foarte bogate, care
si-a plata i un coperemant de tigle pestrite ca
acela de la Mirauti.
Zamca e in fata, si un strasnic turn, ca al
Dragomirnei, tine drumul de catre Suceava, in
patratul zidurilor sure, ciuruite, rupte, muscate
de razboiul de la 1691-99 al lui Sobieski, Craiut
polon, cu Turcii, cu Moldovenii lui Voda-Cantemir batranul.
Turnul a slujit deci drept straja in acel timp,
si Lesii, stapani pe Suceava, ca si pe Hotin, pe
Soroca, pe Neamt, pe Campulung i Harlau, pe
toate manfistirile Bucovinei, Lesii cari au scrijelat
11

www.dacoromanica.ro

162

N. IORGA

chipurile sfintilor si fi-au scos ochii in batjocura,


au rdscolit aici pamantul, Wand santuri si strasnice intdrituri de pamant !Ana dincolo, spre mo-

vila ce se zice la Septelici".


Ei au gasit in acest loc o biserica armeneasca
din veacul al XVII-lea, rau cladit, dupa nevoile
slujbei, urat impodobita cu gateli de linii si flori
rasaritene. Intl-am in mica zidire vruit, si in
cele doua incaperi vedem icoane polone, icoane
slavonesti si romanesti, o ciudata icoang armeneasca a Maicii Domnului care, in loc sa tie
pe Hristos la san..., ii da talk privindu-I cu ochi
mari supt sprincene incondeiate ca la frumoasele
Armence din Suceava. Asupra altarului atarni o
cortina rosie cu slove armenesti de aur.
Curtea mare e pustie ; si aici se face Alujb
numai de cloud ori pe an. De cealalta parte a

ei decat turnul cel strasnic, se ridica un zid patrat, alcatuit din pietre grosolan aruncate, din
ferestuici gotice fin lucrate, din coltul, la dreapta,
in care se vede un ciubuc impletit frumos, cateva
ocnite, caramizi smaltuite, asezate in linii si firide,

si un turnulet di-501as in vechimea lui. Supt


bolta portii, un Armenas, fiul paznicei, tipa ar-

meneste si vorbeste moldoveneste. Cu Melia in


mana, urcam o scaricica invartita, si, sus, langa

incaperi, ne gasim inaintea unui paraclis,


care dovedeste prin chipurile de sfinti pastrate,
prin podoaba oriental a usii, prin iscaliturile
alte

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

.163

scrijelate, Ca a fost inchinat tot slujbei armene0.


Dar de sigur c' Armenii au primit de fa Moldoveni, prin danie sau cumpdrare, acest cal:4f
de cetate dArdmatd, uncle fiinta pentru apAratori,
din vechi thnpuri, bisericuta srndltatd, in turnuletul
frumos al areia strigh acum, salbatec, ciorile.
Supt clAnsa, pdmntul se prdbwte aprig spre

un raulet, i jos in vale e desf4urath ca pentru


cercetare $cheia intreag, cu cele vre-o dou
sute de case ale ei.
7. Zaharetii.

Sara spre Zahareti, pe cdfarui pline de lepAdgturi, pe drumuri largi, pe cdrAri rupte, cleioase, prin hartopuri in care pocnesc roatele.
Dealuri se suie i se coboar timp de peste un
ceas in fiorul de frig al noptii ce se apropie.
De pe o culme se yid trei sate : Stupca, Stroie0ii i Zaharetii. La acesta din urma se ajunge
prin coclaurile unui drum sApat.
In mijlocul unui sat romnesc, o biserick fa-

cuti de urmaii lui liftra, credinciosul boier din


restr4tea lui Petru Rare. Unul dintre danii e
chiar ingropat in bisericuta patratd, care poarti
pe ua sApat nedibaciu cloud scuturi cu sterna
boiereasc, un X i ceva ca nite foarfeci. 0 f emeie cu picioarele goale, inf4urat intr'un mare
cojoc, ctiva copii foarte sfioi stau cu noi in
biserica luminat slab de o facile.

www.dacoromanica.ro

164

N. 1ORGA

Oamenii mi se par mai ingroziti deck la noi,muti, infricoati de aceasta cfirmuire care nu-i
iubeste si nu-i intelege, de carmuirea cea brutali, despretuitoare, a neamurilor", a Nemtilor".

Satul nu e mai bun deck cele de mijloc de la


noi, curtile nu sant pietruite, Mci ingrijite, casele
nu stau in rand, ci intre ele erpuiesc drumuri
noroioase. Scoala e o baratca joasa, scunda,
umedfi, unde va fi dascal cine stie ce strain :
polon, german, evreu, ori vre-un Roman smuls
din neamul sat'.
Si

in noaptea cu stelele rari ma intorc spre

Suceava, intrebandu-ma eine a pus osanda asupra


acestui biet neam Fara' de noroc ? Cine si pentru

ce pficat asa de mare, pentru ce vinovatie asa


de neiertata ?

8. Reusenii.
Catre Reuseni. lesim din Suceava pe ulita

Cutului", numita asa pentru ca ea a fost deschisi pe un cut, pe un colt adeca, din mosia
cea mare a Bosancii, cumparata de Mihai Sturdza

si arendata astazi de fiul cel mai mic al fostului


Domn al Moldovei unui Evreu. Proprietarul a
daruit locul orasului, care ca multamita a numit
.ulita Sturdza" o stradit apropiata.
Mergand mai departe, se vad pe rand in stanga
turnurile tarcate ale Sfantului Gheorghe si ale Mirautilor, sticlind noui-noute ca intr'un ora de lux,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

165

de ieri de alaltieri, la lumina nesigurfi a soarelui de April. Case le Sucevei se mntuie indati,
i peste rapa cetatea dgrmat 4i incalzete vechile oase macinate.
Peste putin se desf4ur in stnga, pe coasta
dealului, satul rutcan al IpoteOlor, unde coala
din Suceava cucerqte pe incetul pe bdietii blani cu fata molaie, gras i cu numele greoaie,
urdte.
Prin intinderea invdlurati se atinge rdpede

satul Bosancea sau al Bosancii. Odat erau aici


Romani ,i Ruteni, acetia din urm avnd slw
anume, la Varti. Ast5zi a mai rdmas numai amintirea acestei deosebiri i cAte o dating pastrat

in imbrcminte, sau ornduirea pArului femeilor, cu coditile aduse inainte i legate de-asupra
fruntii. Tot satul vorbete limba noastri, i 1:4lanii ca i oacheii, oamenii celor cloud rase
duvriane, se duc la aceia0 mare i frumoasi

biseric nou, pe care un arhitect neamt a facut-o dup asrninarea celor restaurate din Suceava. Mai incolo te prinde jalea vAzAnd casa
boiereasc6 a SturdzeOlor stApanit de acel Evreu
oarecare, lipsit de iubire i de crutare.
In aceste pArti, Bucovina strblin e numai un
unghiu infipt in carnea Romniei neatarnate. Pe

dealurile din stnga e tinutul Botoanilor, cu


gara alba a Veretilor, cu fumul trenurilor ridicndu-se limpede, cu acoperemintele ro0i din

www.dacoromanica.ro

166

N. IORG A

Hancea ; mai incolo sant Plopenii, e gospodaria


cea mare de la Salcea ; Dumbravenii se ascund
in aceiasi lature a drumului. Apa Sucevei scanteie
jos in serpuiri de argint, si langa dansa vezi in
vale pata de copaci si case albe ale Prilipcai, vechiu cuib de desertori din randurile catanelor
imparatesti. Iar pe muchea dealului din dreapta
e tinutul romanesc al Sucevei, cu *tirbetul Moldovei rupt din Chilisenii bucovineni.
Trecem prin Rus-Manastioara, langd bisericuta

de lemn a careia se mai vede piatra, culeas


din alta biserica dararnata, care pomeneste pe
vechii stapani ai mosiei, ingropati acolo, Vornicul-cel-Mare Ion Bals si liul lui, Vasile Stolnicul, mort, acesta, in 1753. Foarte rapede se
ajunge acum la Reuseni.
Ca o catapeteasma sta un deal acoperit cu
vii ingrijite. Supt el se vad case rhsfirate, in mijlocul gospodariilor de tail imbielsugate. Un manunchiu de copaci batrani arata locul curtii boieresti. lar in alt parte, la stanga, se tupileaza
biserica, ridicata de tefan-cel-Mare intru amintirea tatalui sail, Bogdan, care a fost ucis intr'o
revarsare de zori de catre fratele &au vitreg, Petru
Aron, de dragul Domniei. Vor fi lost si atunci
viile, si la ospat Domnul petrecea vesel intre putini prieteni, cand dusmanii se napustir in camara
lui. Viteazul Voevod, de mai multe ori biruitor,
fu scos alara, si i se rostogoli capul supt secure

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

167

inaintea traditorului i ucigasului de Irate. Trupul va fi lost ascuns rapede in *aria scormonita

cu graba mustrarilor de cuget si poate nici nu


I-a mai gisit stralucitul sat' fiu, ajuns Domn al
Moldovei, asa ca nu-I va fi dus in gropnita cea
mare a Radauti lor. Dar, pentru ca sa se stie ca
aici s'a facut o fapta de sange asa de ticaloasa,

pentru ca si se inalte rugaciuni intru odihna


sufleteasca a celui jertfit, Stefan facu biserica.

s,

".:".%!

Biserica din Reusent (dupi Romstorfer).

Samaria intru catva cu cea de la Patrauti sau,


in Moldova noastra, cu hiserica de la Borzesti.
Turn nu este, dar in fatada e scobit adanc, pe
toata lungimea si latimea paretului, un loc pentru
clopote, unde era i o streina care le acoperia
de bataia plopilor. Umflatura stranelor pe laturi
lipseste. in lap' e o ferestuicfi, pe laturi alte dotia,
cu cadre de piatra satiate, cum era datina atunci.

Usa de intrare, acoperit astazi in parte cu iin


acoperi urat, are incunjuriri de piatra sapata.

www.dacoromanica.ro

168

N. IORGA

Ea duce intr'un pridvor intunecos, unde zace o


piatra murdara, rupti in doua sau doua franturi
asamanfitoare de piatra, puse alituri spre a se
pomeni morti din timpurile mai noug. 0 a doua
usa, cu cadru patrat, se deschide in zidul despartitor, spre naos, uncle ferestile sant prinse pe
d'infiuntru in nervirri mari de piatra care inalta
puternic dungile lor pand sus.
$1 aici, in acest loc de evlavioasa amintire, a
trecut acelasi vifor de nimicire ca si in alte biserici si manastiri ale Bucovinei. Odjdiile sarace, podoabele sant toate de ieri, de alaltieri ;
vremea veche a ctitorului o pomeneste nurnai
inscriptia de de-asupra usii prin care intri de
afara. Toate celelalte s'au sfaramat si spulberat
in vint. Praf des acopere lespezi, icoane, poli-

candre; raze de soare patrund prin coperisul


gaurit de vechirne si neingrijire. Cioarele se
invart cronchnind, ca in amintirea omorului celui
vechiu, de-asupra cladirii dfirapanate si jalnice,

unde pripita vapsealfi galbena a tfimanjit fail


rnila chipurile sfintilor din veacul al XV-lea.
Omorul, daca nu si numele celui jertfit, (la de
lucru Inca localnicilor. Parohul, pe care-I gfisim
gospodarind acasa, langd biserica fail nicio gospodarie,
e un fost prefect" sau sef-pedagog
de seminariu cernautean, ce s'a intors cu totul la

viata de tail, trind patriarcal intre dobitoacele


lui Durnnezeu, care ni-au iesit inainte, zburdand

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

169

si litrand,
parohul pomeneste de o cruce ce
s'ar fi gasit in curtea boiereasci, unde socoate
ca s'a intamplat fapta sangeroas. Dar e mai de
crezut ca locul bisericii a fost ales tocmai pentru
ca acolo a lovit securea ostasilor calari si pare
ca-i vac], o clipa, in dimineata inca acoperita de
neguri, (land fuga inapoi, in ceata salbateca de
bucurie, pentru a duce la Suceava apropiati
vestea Domnului nou manjit cu sangele de Irate!

Vechea iubire de oaspeti a Romanilor ne asteapta la Rus-Manastioara, in casa batranei preotese, mama oaspetelui mieu din Suceava. Casa,
minunat ingrijit, e incunjurata de un cerdac
pe stalpi, si de acolo ochii cuprind, peste apa
hotarului, plaiurile si satele Moldovei. Nori s'au

gramadit intunecati, dar pe supt dansii scapati


o panza de lumina, ce cade asupra departatelor
case albe in care nu e stdpanire straina si in
care Romanul nu se trufeste dud poate sa para
c nu mai este Roman. Suceava curge pasnici,
buna, Fara sa arate prin nimic ce rang a inimifor noastre spala in toate zilele; finanti, jandarmi,
ostasi o pazesc zi si noapte. Pe culmi de dealuri
se yid, de-asupra casutelor si bordeielor noastre,
de-asupra coperisurilor de sindild si de stuh buhos, casarmile lor mari, albe, ale caror coperisuri
de tabla scanteie ca o plktosa. Odata a fost
vorba sa se intireasca prin zidiri de al:oat-are
acest hotar, scump pizit fiindca e rau castigat,

www.dacoromanica.ro

170

N.- IORGA

4.

selAraif're

Bisenca ain Rus-Manistioara.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL 'IN BUCOVINA

171

si oameni invatati de la Viena ar fi fost de *ere


ca de nicfiiri mai bine cleat din cetatea lui tefan-cel-Mare nu se pot nimici cu foc ostile navlitoare ale Romaniei.

Granita aceasta de nimica au trecut-o dese ori


fugarii de la oaste, iobagii insetati de alt viata,
facatorii de rele, cari voiau s scape de streang.
Sate intregi, ca Prilipca, s'au facut dinteinsii.
Altii insh merg rare ori numai. Cresterea austriac a furisat in inima tuturor celor de aici 6
Romania e o tara ramasa in urma, unde n'ai
nimic de vazut si nimic de invatat, o tars cu
legi si obiceiuri ciudate, cu viata neoranduita si
desfranata. Ceia ce a zis acel fruntas bucovinean,
Aurel Onciul, care tine astzi in maim sa politica romaneasca a tarii, sau mai bine pe Romanii din aceasta tall pentru a face politica sa
personal, acele cuvinte de neauzit batjocurd
nemernica, aruncate de un Roman tuturor Romanilor liberi, unei intregi teri unde Academia
i-a facut cinstea de a-I rdsplati cu un premiu,
aceia se gdseste in masura mai mica,
din fericire mult mai mica,
in inimile atator si atator
altii dintre carturari, pe and taranul, care-si aminteste cu drag vremea moldoveneasca, cand erau
numai de-ai lui si aveau slujbasi de puteau
vorbi rornaneste cii dansii, el nu mai asteaptd
nimic. Niciodath n'am vfizut luminandu-se fata
cuiva la cuvantul din Romania", cum se vede

www.dacoromanica.ro

172

N. IORGA

atit de adese ori in Ardeal, unde pare ca, in


fiecare data, lumea, induiosati, descopere atunci

intaiu ci este si o Ora, o sfantfi si mandra tali


ca aceia. Aici, din potriva, si cel mai bun din-

tre noi, acesti de aici, poarta ca o path' originea


sa din Romania.
De la noi, pe de alta parte, nu vine totdeauna
lumea care, venind, ne-ar infatisa asa cum santern, asa cum se cade si firm Se trece din Burdujeni, din Dorohoiu, din Folticeni la Suceava
pentru a bea bere nemteasca, pentru a cumpara
de la Evrei mesteri, cari te trateaza cu coniac si-ti
desearta punga, fel de fel de maruntisuri fabricate
in Austria, care se strecoara Fara vama ; se trece
apoi pentru cate un bal evreiesc, la care s'au
facut poftirile cu dibacie. Cunostinta lucrurilor

bucovinene lipseste cu totul, si am fost de fata


cu o mirare dureroas cand ofiteri romani vorbiau alandala de capitan de oras" (politaiu), de
prefect" (care nu este aici) si de guvernator",
pe and, din partea so, fruntasul bricovinean, in
casa caruia ei cfizusera fara nicio socoteal, pentru a raspandi niste bilete de concert, nu se putea larnuri ce inseamna colorile si tresele de aur
de pe uniforma romaneasca. Cei din Bucovina
cantaresc fiecare vorba, fiecare miscare, banuitori cum s'au deprins si siguri Ca ei au cea mai
mare invataturi si cresterea cea mai buni. Cei
din tara, trufasi, ciocoi", cum li se zice in Bu-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

173

covina, cutare proprietar mare roman, care vine


in

Bucovina ca un lord

si n'are legaturi aici

deck cu Evreii, n'ar putea dormi in pace daca ar


sti ate blastame desteapta numele sau in mosiile
ce a mostenit aice
ai nostri, va sa zica, din
Romania iese rapede din tonul corectitudinii, vorbesc ca la dan.sii acasa, glurnesc prea mull, se
lauda grozav, destainuiesc cu graba inconstientei
partea cea mai rea,
si este totusi si atata parte
buna I,
din sufletele lor si inchid astfel si acea
portit ingusta ce se gsia pentru clnii in inima
fratilor lor. Mai ales ofiterii nu ingrijesc destul
de prestigiul lor, care e si prestigiul NHL Unul,
in uniforma de locotenent, m'a intrebat daca in
Suceava sau in Putna, cum s'a indreptat pe urma,
e..., nu mormantul, ci statuia lui Stefan-eel-Mare!
Si el ma intampinase vorbindu-mi de scrisul
mieu, pe care nu.l cetise, cum nu va ceti nici
aceasta paging, care-I priveste totusi mai de
aproape
statuia bucovineana a lui Stefancel-Mare!

$i altceva deck finantii si jandarmii din cdsarmile albe, decal ostasii Imparatului pazeste
aceasta granita: lipsa de constiinta a noastra si
despretul Romanilor bucovineni, care se poate
cuceri mai greu cleat s'ar putea cuceri cetatea
Sucevei cand in daramaturile ei vor sta tunurile
chesaro-eraiesti pentru infruntarca i rusinarea
noastra.

www.dacoromanica.ro

II.

VALEA MOLDOVEI

www.dacoromanica.ro

1. Parhautii.
A picurat, a plouat, au cdzut turturi $i grindina din nouri stra$nici, dar cu Wind intindere.
La intors, un soare cald, bun incdIzia fetele i
desmortia de frig picioarele. Acum, Ond pornesc
spre So Ica, la stanga mea se adun6 semnele unei
urtuni, pe and in dreapta ghemuri albe de
nori, cu margenile aprinse de un soare ce nu

h e vede, aldtoresc pe sanin ca ni$te cordbii pa-nice. Iar vantul bate de la unii la altii, de la

norul negru care se incruntk la norul alb care


zAmbe$te de soare.

Drumul Parhautifor, pe unde vreau s merg,


pentru biserick trece pe lang cele trei biserici
din Zamca, se infundi in vale $i strabate intaiu
Scheia. Case le snt bune, curate acurn asupra
Pa$tilor, rare ori impodobite; $i podoaba nu e
alta deal o sttopire din bidinea cu stropi al12

www.dacoromanica.ro

173

N. IORGA

bastri si rosii, de tot urata. Aici mi se spune Ca


sant acurn mai mult Ardeleni, adusi de Carmuirea austriaca, dupa anexare. Biserica e noufi.
Satul vechiu poate sa se fi pustiit.
Pe campul de supt dealul cu bisericile armenesti, o intinsa turma de oi paste intr'o dragalash' zbeguire a mieilor tineri cu ochii de carbune. Unul s'a aplecat spre supt, cu genunchele
d'inainte induplecate si, de bucuria hranei si
caldurii, scutura coada mruntica si groas.
Mai departe cloud sate unite laolalta in aceiasi
comuna, al carii nume e scris i nemteste ai
ruteneste: Gra/nada. inca mai bune locuinte, cu
tipul obisnuit pe aici: usa intre o fereasta, de
o parte, doua feresti de alta, pe lature o a patra
fereasta ; coperemant de sindila, inalt, tuguiat,
cazand une ori. ca gatlejul unui coif, pe o incdpere mica, joas; la spate, o camara. coala

mare, bund, cu eine stie ce fel de dascal. Dar


cu bucurie,
sa nu fie 'lush' la mijloc o
iubire de popor ca a d-lui Aurel Onciul in aide
Vointa Poporului" ?,
o societate pentru luminarea poporului".
\rad

poate vreo mosie a lui Miron Costin,


incunjura cu casele ei
o veche curte boiereasca si multe acareturi ale
proprietarului roman Popovici.
Dupa dansa yin Parhautii, cobbrandu-se in vale
intre garduri de rachita si bune zaplazuri de
Costana,

care se scria Costan",

www.dacoromanica.ro

ROMANISMU . IN BUCOVINA

Biserici de lemn in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

179

180

N. IORGA

scanduri. Biserica, la care ma opresc, samanfi


cu a Mirauti lor. N'are turn, i, pentru a tinea
clopotele, s'a Rent inainte, in locul infunda-

turii de la Reuseni, un pridvor cu bolti deschise,


in care se \fad sfinti frumoi i in randul de
sus al caruia suni chemarea la slujbe. Biserica

Biserica din Pdrhauti (dupi Romstorfer).

e pfitrata, afara de rotunjirea altarului, in fund,


si pining de ferestuici ca acelea de la bisericile de sat din vremea lui Stefan. Inca de pe
atunci era aici o injghebare de lemn, pe care a
facut-o de piatrd, abia supt alt tefan, cel Tnar,
la 1522, marele boier i bogatul stapanitor de

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

181

mosii Totru5anu1, din Totals sau Trotus, care-si


ingropase aici mama, Maria, sotia, Ana, si o
ruda, ce a lost vames al Moldovei, Anjinco. In
tot veacul al XVI-Iea si al XVII-lea, ea sta deschisa credinciosilor de aici si din satele vecine,
dar dupa 1700 se pustii,
locuitorii dau vina
si era sa se darame cu totul. Astazi,
pe Turci,
ea are infatisarea trista si goala a bisericilor Bucovinei.

Langa poarta, pe thpsanul de iarba al santului,


tarani pletosi, in cojoace, asteapta sa-i spovedeasca preotul, si de o parte sta o ceata de fe-

mei, care stau sa li vie randul, dupd al barbatilor.


Oarnenii sant asa de speriati aici de eine poarta
plarie, blana si vine in trasura, incat la apropierea mea sar cu totii in picioare, ciocnindu-se
unul de altul ca niste oi speriate. Incet vine catre
dnsii preotul, Roman, om rece, care abia raspunde strdinului,
poate si pentru ca acesta e
din Romania, matca tuturor relelor.

Ploua, sta, dar nu se rasbunfi. Cerul rdmane

inchis, amenintator. Vantul bate aprig pe inaltimi,


aducand frig, tristeta si noapte inainte de vreme.

Apusul e numai o geana galbuie in margene.


Drumul urea' tot mai sus, dupa ce am tdiat
de doua ori linia ferata care strabate pustiul
mocnit, ducand la munte. Inima ti se strange in

www.dacoromanica.ro

182

N. IORGA

atata tacere umeda si geroas, in atata singuratate de lanuri goale, de paduri de iarna, de
drumuri pustii. Adeca se strange inima mea, caci
badea Gheorghe cu cusma &aria si sumanul pe
umeri, cu gatul slobod, pufaie din tigara, fall sa
iea in sama mendrcle iernii din April, si mana
iute, dar dibaciu, prin bltoace caii Evreului
care-i da pentru acest mestesug cinsprezece lei,
deci cinsprezece florini pe lun.
Cand ajungem pe culmea Solonetului, gai durile, casele, tufele de iarba sant presarate cu zapada. In noapte, rar se vede cate o cash' care
lurnineaza dinteun ochiu rosu de fereastra. Peste
sat ca si in ceruri, intunerec posomorit, si o

tacere ca si cum satul ar fi parsit de mult de


frumosii oameni palizi, supti la fata, de femeile
cu fete de patriciene nemangaiate in nenorocirea
saraciei lor, cari treceau Inca, parand niste fan-

tasme din alte vremi, in aierul serii.


Cajvana. Aici luminile sant mai multe. E sat
mare, cu cateva case inalte, pentru functionarii
si fruntasii locului.
Mai este pana la Solca ?" Caci e frig si asa
o groaza de intunerec desavarsit...
Mai avem macar un ceas, mai mult cleat un
ceas."

Felinarele se aprind la trasura, si de acum


inainte o roata de lumina ne incunjura cand strabatem intinderea pustie. Ea cuprinde pe rand,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

183

chemndu-le ca din pamant, case adormite, garduri de nuiele, fintani cu ciutura, dar WA toed,
numai cu o opreliste, fantni cu cumpang, cruci
singuratece in margenea drumului.

Arburea. Pacat ca nu e ziva, ea nu e macar


un zimbet de tuna care sa-mi arate biserica batranului Admire, o3tasul credincios al lui Stefan,
cel-Mare, care a fost un frate bun al fiului stapanului sat], un parinte pentru Stefanita, nepotul
de fiu al lui Stefan, ca sa fie apoi omorat din
porunca Voevodului copil, el si fiii sai amndoi,
in Hat. VALI departe, Fara s li se aduca oasele in
lacasul unde dormiau mai de mult altii din neamul lor.
Aici sant lumini in multe case, dar nu lumini
de lampa atarnata, ci lumini de policandre cu
cinci ramuri. Spre acele case luminate se indreapta

cete de oameni negri in caltane, cu braie fungi


si cisme, cu fete prelungi albe supt caciuli de
blana de vulpe. Ei stau in loc si se uit foarte
caraghios la trsura care trece. lar jos, de vale,
e o casuta care straluceste toata si din care unul
cate unul se strecoara cei cu caftane si eaciuli
blanite cu vulpe. E havra : Evreii au intrat in
serbatori in satul lui Arbure Hatmanul, care atarna
de ei.

in vale, tot inainte, supt o sfioasi licarire de


intr'o ruptura a norilor, cari, din partea

stele

www.dacoromanica.ro

M4

N. IORGA

lor, picura ploaia rece. In dreapta, multe scntei


palide, ca niste ochi de lup. Indata, roatele luneci pe pavagiul de sosea bung, intre felinarele
rare ale tArgului So Ica.
2. So Ica.

Ma opresc la un han, ce ar fi nemtesc, dupa


badea Gheorghe, si unde stau la usa tarani cu
palarii unguresti ca ale Rutenilor ce I/and sarma
la noi: vorba lor e insa a noastr, romneascd.
0 inghetata odaie de oaspeti, cu paturi frumoase
de tabla, cu oglinzi si fotografii din Kolozsvr".
Stpanul pare a fi Svab, nevasta arata Po lonA,
slujnica poate fi orice, pe and cea de a dotia
zi e o Romncd, purtand pe fata pecetea de
tristeta palicid a neamului: de lampa atrnata e
legat carnetul de dant de la o petrecere evreiasc.
Romnii de la usa se despart acum supt feresti.
Dorm rail in acest loc singuratec si friguros.
A doua zi, inainte de a merge la manstire, ma
invoiesc pentru drumul la Humor cu un birjar
crestin, Neamt. Pentru ea am cerut un crestin si
pentru barba mea preoteasca, el imi vorbeste de
vointa lui Dumnezeu, de cinstea lui crestineasca,
si-mi iea fireste pret ca pentru arnandoug.
*

So Ica e o stradfi, dar o strada dreapta, bine


ornduita, destul de noroioasa. in calea mea spre

www.dacoromanica.ro

185

romini din Bucovina.

ROMANISMUL IN BUCOVINA

www.dacoromanica.ro

186

N. IORGA

mAngstire nu vgd alta decal tarani de-ai nostri,


ca acei de asearg, ba chiar si cgte o Munteancg
purtand catrintg neagrg cu margenea rosie. In
curti stau cgrutele lor deshgmate. Oamenii au
venit sg plgteascg la perceptor si sg se spoveduiascd la preot.
Biserica romAneascg de astgzi, mingstirea din
alte timpuri, ctitoria domneascg a bAtrAnului Ste-

fan Tomsa al II-lea, care cguta s5.-si ispAseasc


astfel pgcatele cele multe fcute prin uciderea
celor mai mari boieri ai tarii, e acum tocmai la
capgtul tgrgului, intr'un loc unde ingltimile sdmAnate cu brazi incunjurg din toate partile.
0 reparatie de mai daungzi a dat turnului
de la poartg si turnului bisericii coperisurile Ior
de tigle strdlucitoare, de modg bucovineang.
Varul a inlocuit de mult toate zugtivelile. lncolo
insg, So Ica e si astfizi curn o ridicase acest
Stefan-Vodd al mgcelurilor de boieri.

De si bgtute de multe restristi, intdriturile din


bolovani suri, ingrAmaditi destul de grosolan,

stau in picioare si astgzi. Dar tArgusorul a prins

in case noug o parte din ele, un Armean si-a


fgcut sglas in cuprinsul mgngstirii vechi, chiliile
sAnt numai ziduri rupte.
,
Biserica insg, foarte frumoasi, e bine pgstrafg

Feresti, and mai sus, and mai jos, patru

la

numgr, strgbat pgretii inalti. Doug usi sAnt des-

chise: una, care duce din pridvor in pronaos

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN I3UCOVINA

187

are un cadru de piatr puternic si bogat, alcituit


din arcade cu arcul sfrmat, cealalta, care vine
dup un contrafort, presint linii ca pe vremea lui
Stefan, taindu-se in unghiu drept si, ca podoabe,
rosete. Mode lul a lost vadit Dragomirna, pe care
n'o poate ajunge, nici in indrdzneala si infrumusetarea boltilor, nici in marea ingrijire a turnului, care aici, in aceleasi proportii suptiratece
si elegante, e insa simplu, avand numai obisnuitele ocnite, in locul rosetelor si ramelor sdpate.
Frumuseta, si aceia luat de la Dragomirna,
este insa in ciubucele care tivesc, impodobind,
toate liniile cu incolAcirile lor, si tot asa poarta
larga ce duce din pronaos in naos, ca si margenile absidei stranelor si bolta din altar. Zugrivite,
cum erau la inceput, intre chipurile sfintilor, ele
trebuie s fi avut mai de mult alt rost deck acel
de astAzi, and le acopere albeata de toate zilele
a varului.
Slujbd din Joia Pastelor :

biserica e plin

de tArani puternici, de femei gitite, si ei si


ele in cojoacele de serbatoare. Pe dou6 mesute
se ingrimgdesc colacii si sticlele de vin, din care
risar lumnrile de cearfi. La usi st adunat
lumea pentru spovedanie. Preotul spune evanghelia lui Hristos dus inaintea judecatorilor celor
rai si fgri Dumnezeu: glasul lui se inalta foarte
puternic si umple tot largul cuprins al bisericii.

www.dacoromanica.ro

188

N. IORGA

Afara, un Vahan stramb se apropie de mine,


-vazandu-mg ca ieau insemnfiri.
Ce e, domnule, cu contractul bisericii ?
Care contract?

Contractul acela de care a spus arfimandritul ca este si la Cernauti si la Viena. Si ziee


acolo ca biserica trebuie incunjurata cu lemn ?
Astfel tilieste in mintea mosneagului gandul
la averile cele mari pe care le-au avut odat
aceste m'andstiri si biserici moldovenesti si pe

care, la anexare, le-a luat Statul ca sa clacleasca


din ele casarmi si ate altele pan s se ajung
la imprejmuirile bisericilor.
Mosul cu contractul" a fost si prin Romania
inainte de-a ajunge clisiarh aicea. A lucrat la
camp, ca atatia alti Corduneni" (Cordun = Buovina, pentru Ca ea a fost luata tragandu-se, ca

pentru oprirea ciumii, un cordon" sanitar). A


alatorit asa pe la Dorohoiu, prin Suceava, prin
Iasi si pang jos, la Husi.
Ba am fost si la Rusi.
Si ce zici de (latish ?
Ei, acolo-i mai bine, nu ca in Romania...
Acolo-i pmantul larg...

Orice-i spun, trebuie sa fie zklarnic. Si la


acesta e infipta parerea ca peste Prut dotnneste
Tarul cel binecredincios care face pomana cu
parnanturi largi".

www.dacoromanica.ro

189

RoMANIsmUL IN BUCOVINA

Tinerii cari-I incunjura,

tficuti, Inv* de la

dansul aceasta.

3. Humorul.

Plec spre Humor. Neamtul a venit la timp i


incepe a-mi spune pe romanete, intitulandu-ma
cocone", ca stapanul,
caci nu e a lui tra-

suta , are de dus pe marna-sa

la statie la

Cacica, de unde trebuie sa mearga la Suceava


i, daca vreau, s'o ieau in trasura i pe batrana ..
E Roman stapanul d-tale ?
Roman.

Fac socoteala, ce se urea la vre-o trei florini,


cu odaia, un ceaiu, pe care l-am turnat in lighian,
un pahar cu lapte, doua oua bune i unul clocit.
Mi-o aduce fata birtwilui.
Unde e birtwil?... La coala... La care
coala?...

La cea jidoveasca.

Aa fel e hangiul neamt, cu nevasta leaca,


al badei Gheorghe.
Romanca din trasura incepe sa vorbeasca acum.
E vaduva lui Cristea Burdea; i Cristea i Burdea,

nume romaneti bune. Dna vorbe0e cam greu,


poate o fi batraneta. Dar, and e s spuie el,
zice tot ea, i, in loc de ddnsul, ddnsa.
Tocmai birjarul deapana o poveste, aratand o
cash' pe ulita ce urea, la deal, printre clidiri
frumuele : acolo sta. un Evreu, care avea o da-

www.dacoromanica.ro

N. JORGA

torie de o suta de lei la un crestin si, neputand-o

scoate de la dansul, a mers cu revolverul si a


tras patru focuri asupra datornicului sail; a fost

apoi o bataie, din care Evreul a

iesit cat se

poate de turtit. A fost si arestat, dar i s'a dat


drumul pe garantie.
A lasat-o pe ddnsa, Herr Goldner?, intreaba
cu mult interes cucoana de langa mine, intinzand
gatul catre raspunsul birjarului.
Adeca l-a lasat pe dansul, pentru Ca a dat
caution nevasta lui, pe numele careia e negotul.
Da, da, pe dansa, si el a dat caution.
Cucoana e, deci, cu adevarat, Armeanca. Dar,
pentru a se pastra credinta in spusele ei de la
inceput, ea arata ca merge la Suceava pentru

a se inchina Sfantului" si ca la Bucuresti are


multe rude. Stie cd sant din Bucuresti si, pentru

barba mea, imi zice domnule parinche", ceia


ce auzind Herr Goldner", schimba pe cocone"

in Herr Obere" sau chiar Hochwiirden",


protopop, ba arhiereu curat. Din partea mea, am
pana la siarsit datoria, pe care o indeplinesc cu
sfintenie, de a scoate palaria inaintea tuturor
icoanelor, crucilor si laditilor cu sfinti, ba si altarelor catolice din lungul drumului.
Drumul merge drept inainte, avand un deal
in dreapta si in stanga un valmasag de inaltimi
intunecate de bradet des, paduri ale fondului
sau ale deosebitelor comune din aceste parti.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

191

Pe acel deal din stanga se risfir satul Poienii,


curat romanesc, in aceste tinuturi care sant asa
de deplin ale noastre. Totusi la Racova, sat mic,
fara biserica, sant Rusi, si pe un ogor sarguincios
deschis imprastie seminte de cartofi fernei fru-

rnoase, roscovane, cu basmali de targ pe cap,


si chiar copii balani, cari lucreaz cu multa intelepciune. Mai la vale, strabatem satul-model
al Partestilor-de-sus, care-si arata in toate inscriptiile si in firma scolii poporale" firea
neaosa romneasca. In dreapta, suita pe deal,
e Cacica, de Romani, Nemti si Rusi, cu un
inceput de zidire scolara a calugarilor francesi,

oplositi de curand aicea , iar de vale

statia

unde Herr Goldner" are chemarea de a cobori


pe cocoana".
Pana acolo e Inca un stalp" de platit, ca de
atatea ori in Bucovina, unde nu poti caltori
Fara craitari schimbati. Cucoana nu-i gaseste,
ramaind plata la intors. 0 clipa, voisem sa piatesc eu pentru drumul ce-I fac de hatarul ei, si,
la gar* intre bogatele multamiri, ea uita plata,
ba, la urma, uit, la schimbat, si coroana ce-mi
datoria pentru craitarii miei. Cand mi-o da, e
cu alte binecuvantari.
Domnule Goldner, cucoana d-tale are nu-

mai doul lipsuri: nu e Romanca si nu e mama


stapanului d-tale.

www.dacoromanica.ro

192

N. IORGA

Nu lair, nu ; e Armeanca
nului mieu, care e Neamt.

soacra stapa-

$i in altele domnul Goldner", cu care

cald-

toresc de acum intr'o necontenita vorba, are

haz. Solcan de ba$tina, baiat sarac", de vre-o


cinzeci de ani, ro$u, bArbos, cu

ochii

mici,

bucuros de bautura $i de gluma, foarte credincios, lasand toate in sama lui Dumnezeu, prieten
mare al berii, dusman al rachiului, nepfisator
fata de apa, guraliv $i cugetator, caci e bucuros
ca $tie a ceti, hlosof poporan, cu pdrerile lui
despre orice lucru, mandru ca duce tine ori si
oameni mari, directori, comisari", mare antisemit, care a btut multi Jidani, mai ales in Romania, caml slujia in Back!, la d. Radu Porurnbaru, apoi prieten al Romanului, fiindcd e cre$tin

si tot crestinul tot una, tot, tot", el e un izvor


nesecat de povestiri, vorbeste romaneste $i nemteste pe rand,
pe amandoua foarte rau
si

de cele mai multe ori romaneste-nemte$te. Intamplarea cu Evreul de la Solca I-a umplut de
durere. n Solca va s zic stapan e Evreul :
cei vre-o suta de Evrei au in maina lor cele
cateva mii de cre$tini. De cand cu rzboiul
de la lapan mai ales, Evreii au prins curaj. El
vrut face la cre$tin ca Rusul la lapan, mein
Ehrenwort, cocone." De carmuire, Evreii n'au
frica : primari,

notari, comisari sant in

www.dacoromanica.ro

mare

193

ROMANISMUL IN BUCOVINA

parte Evrei, si rfii cu lumea... Cei cari sant ere-tini ieau bani,
aid Herr Goldner" ma apuca
de rnang si inchide din ochi, si fac pe voia
Evreului. De meningita molipsitoare de la GuraHumorului ii pare foarte bine: crestinii n'or sa
piarfi, fiindca-i ajutfi Dumnezeu (tocmai trecem
pe Fan& un crucifix si Herr Goldner isi scoate

caciula jupuit si sparta, spuind in gand o rugficiune). S fii crestin, sa nu bei rachiu, sfi te
inchini la sfinti, asta e datoria. Lutrenii", Luteranii, ca acei de la Pltinoasa, nu fac asa, si de
aceia el, Goldner, nici nu pricepe limba lor, ,Es
sind Zipser", oameni din Zips, zice el cu despret.

Am apucat prin padurile mari din stanga.


Drum cu totul pustiu, printr'o mareata linigte,
pe care n'o tulbur acuma nici fosnet de frunze,
nici cantec de psri. Aici stfitea in timpuri vestitul haiduc Ion Darie si pandia la poteci pe
clrumetii bogati ca s Ii dea averea la saraci.

,Herr Goldner" o stie si o spune. Mein Ehrenwort, domnule parinche! Dar eu nu eram pe
atunci".

De vale la Pltinoasa sant frumoase casute cu


flori de muscat la ferestile Nemtilor. Sasul Loy
tine han, iar langa dansul doi Evrei. Slugile sant
toate Romance, de multe ori de o strfilucitoare

frumuseta, de care nu-si dau sam. E zi de


13

www.dacoromanica.ro

194

N. IORGA

serbatoare in Israel, si dintr'un chiosc de lemn


se raspandesc cantece de lume, urlate in cor,
rasete, glume. Un flacau tembel, care spune c
a lost bolnav de piept, cere tabac lui Herr
Goldner, care face intaiu observatia c la sarac
sa dai pane si apd si apoi cinsteste cu o tigara.
blastarnand rachiul si lenea.
Paltinoasa are fierastraie si gard. 0 despart
(le Gura-Humorului numai cateva lanuri in care
lucreazii asupra ternei negre unul langa altul
Neamtul cu haine de catifea jupoita si Rornanul
in camasa alba.
E aici in adevar o gura", o caldare ferita
intre inaltele dealuri impadurite, un golf de vale,
intre inaltimile de brad si fag Putine asezari

vor fi avand un loc asa de prielnic, de sanatos


si de placut. Dar Israel ratacitorul n'a stiut sa
folaseasca bine aceste daruri. Cad ale lui sant
mai ales acele cateva strade si ulicioare, drepte,
impanate cu cladiri mai mari, ce poarta scutul
cu pajura stapana, care fac la un loc GuraHumora" al strainilor. Serbatoarea a curatit strazile : pravaliile sant inchise in fata, dar negustorii,

cari inseala astfel si pe lehovah, isi fac daraverele

pe furis, si Herr Goldner" stie aceasta si cumOra ca intr'o zi de lucru. Trec femei foarte
gatite, domni cu cilindru si palarie tare, si iarasi
nationalisti intransigeriti Cu perciuni lungi, caftane

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN WIC -VINA

de mitasi neagr

si

195

greameile de coadd de

vulpe.

Domnul Goldner e foarte vesel: intreabi pe


cutare negustor gros i multmit daa e ade.virat ca toti Evreii din Gura-Humora" s'au
umflat, cerceteazi daca in acest orsel, unde el
vine asa de des, sant multi Evrei". Si ei nu se
supari de ce zice bdgranul cu cficiula sparta si
cu trei randuri de peteci la genunchi,
pentru
ca s nu vorbim deck de genunchi. Da, multi
Evrei!" Aici, ma rog, nu este nicio boal."
Spre capkul celalt, sant tot case crestinesti :
Romani stau destui in Gura-Humorului, i ei au
frumoasa biserici noug, in care slujeste pgrintele
Brkleanu, un bun bAtran, care cunoaste si iubeste Romania si nu-si ascunde pfirerile. Dar
pe aici sant tot Nemti mesteri, cu case curatele,
inflorite de flori si de copii si de iconite pi
altarase catolice. Cosarul are un adgpost ca un
cuib de poet amorezat. Multe case evreiesti ins,
si strAzile sant de o nespus6 murarie noroioasd.

La stanga, pe o muche de deal, e sattil svabesc. far inainte, drumul de tara, cu hopuri
slbatece i podete subrede, duce peste apa

Maghernitei si peste alte paraie limpezi, printre


culmi i rostogoliri de pietricele, spre muntele
Plesul, trecand prin Humor. Sant sus, in mijlocul
muncelelor inalte, in pacea brazilor samanati
rar pe coaste.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

196

Satul mfinastirii Humorului are infatiarea bunk

fail veselie. Case trainice, une ori, porti mari de


lemn, copereminte cu streOna bogata. Carduri de
vite frumoase, de rasa straink mugesc inaintea
portilor.

Ma duce spre casa parintelui un baieta, trecut


printr'un mare cojoc mitos care-i ajunge pang la
pamant. E Gavrila Onoiu, baiat cuminte, colar
in clasa a patra (mai are de fdcut cloud i apoi
in doi ani de cloud ori pe saptamana).
Cum il chiama pe invatator?
Nu tiu.
Dar cum ii zice?
Eu ii zic domnul".
Ca i mine, in timpuri...

$i al catelea e0 in clasa ?
Sant in clasa a patra.
Nu, ma, care e mai bun la voi ?
Niciunul nu e bun, domnule, ci toti

aa

de mijloc.

0 casa cu frumoase flori pe pareti.


Cine a facut florile, baietele ?
Florile ? Nevasta lui Gheorghe.
Gheorghe i mai cum ?
$i mai nimic: Gheorghe...

Acum vad manastirea, pe care o cutreier indata, dus de parintele Boca. Clopotele atarna
intr'un mare turn puternic, ca acela de la Piatra.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL 1 g BUCOVINA

197

Lnga dansul std bisericuta, care nu mai e incutijurata de vechile ziduri, din care n'a limas
cleat o ruina de turn facut in vremea lui Vasile
Lupu. Cladirea samana cu aceia de la Reuseni
si

Parhauti, caci n'are turla.


aici

nu se mai vede nimic din vechea

zestre pe care a dat-o in argint i aur ctitorul


de la 1530, Teodor Logolatul lui Petru Rare si
unul din vechii boieri ai 'OHL Mormintele stau
insa la locul lor, si, pentru a cuprinde ramasitele
lui Teodor si ale soliei lui, Anastasia, s'au Vasa t
dotia adaposturi boltite intr'o incapere anume,
care se afla intre pronaos si naos ; el se odihneste supt o piatra de marmora frumos sapata
coscovita la mijtoc ca un sicriu ; ea, supt o
lespede obisnuita, in stanga. Chipurile arnandurora

se vad pe parete,

ele arata curn se imbraca

pe atunci, boierimea.
Logofatul are un fel de caciulita, ca o bereta
de marinar, cu fundul albastru si margenile
galbene. Poarta un guler rosu si altul albastru,

o lunga haina galbenh cu brandenburguri

al-

bastre; pe lature, e "o deschizatura cu aceleasi


brandenburguri.
Ea, in genunchi inaintea Fecioarei, poarta o
palariuta Viorie cu dungi, asemenea cu palariile
de paie din timpurile noastre pe fundul ridicat
e o dung albastra, i roate albastre se insira

pe margine. De supt palarie cade un vat in

www.dacoromanica.ro

V91101 'N
861

www.dacoromanica.ro
Grup de tarani bucovineni.

ROMANISMUL IN "BUCOVINA

199

colturi, dintr'o stola cu liniute i puchitei viorii.


Rochia in falduri lungi e de brocard de aur, cu
maneci rosii avand triunghiuri de aur.
La locul de cinste al ctitorilor, acestia au zugravit insa familia domneasca. lata Petru Rares,
purtand pe cap coroana de aur cu cinci ramuri:
are fata rotunda, barba tanara, pdrul lung; vesminte ar1iiere0 bogate II acopar. Elena Doamna
apare de o frumuseta rara, supt aceiasi coroana
mareata, in haine de brocard de aur, pe fond

verde cu manecile roii. Un colt de lemn

al

corului acopere de sigur chipul fiului celui mai


mare al sotilor domnesti, acel Hie care s'a turcit,
lepadand de la clAnsul Domnia. tefan, cel mic,
care a perit ucis, dupa multe ispravi ticaloase,
apare aici ca un foarte cuminte copilas incoronat.
Humorul se mandreste insa cu zugraveala sa,
care a ramas neatinsa si pe d'inauntru i pe din
alara, unde numai un parete a fost desgolit de
ploaie. Albastrul seninului stapaneste, smaltat cu
aurul cununilor, i cel ce strabate cit ochii multele
chipuri, insirate rabdator dupa vechile datine, caOra o inalta parere despre mestesugul zugravelii
in timpurile mdririi noastre.
Din vechime a mai ramas catapeteastna, stralucita sculptura in lemn, bogata si amanuntita,
care, impuns de cari, ar fi menita insa peirii.
De alminterea, o reparatie dupa regula vienesa
ameninta intreaga zidire minunata.

www.dacoromanica.ro

200

N. fORGA

Biserica e astazi toata !Ana de prinosuri de


aluat, facut in toate formele: pasari, copficei si
altele care nu se pot intelege. Nuci aurite, mere,
alune, stafide, roscove sau coarne de mare"

sant infipte in betisoare.


in locul mirosului tamaii i smirnei mortilor
e, astfel, numai aroma bun a !Anil hranitoare
prin care se tine viata oamenilor.

4. Voronetul.
Pana in sara se mai poate vedea Voronetul,
care se ascunde in paretele de dealuri din a
stanga orasului, unde ai zice ca padurile de
brad coplesesc totul. Ma duce intr'acolo, nu
Onoiu dintr'o clasa unde toti sant de mijloc",
6 fetita parohului Zavadovschi, care ma intovaraseste de la Gura-Humorului, vorbindu-mi pe
drum de minunea sagetilor care au aratat loud
de cladire al Voronetului si de cantarile de
bucurie ale ingerilor din paltin.
Trasura trece Garla Morilor, care se strecura
limpede pe prund, ea rataceste pe locuri bolovanoase, unde fiecare drumet are alt drum,
inainteaza in umbra codrului de brad si trece
pe un podet Moldova.
E aceiasi apa vioaie, dar larga, senina, pe
care o stiam din partile sucevene ale Moldovei.
inteun freamat maret, ea merge spre hotarul
nostru, de care nti vrea sa stie, cautand departe
1.11 1

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

J;11 ."

Colt de tara in I ucovina

www.dacoromanica.ro

201

202

N. toRGA

Siretiul rapos cu apa galbie, batran sot pentrul


aceasta mireasa tanara cu sufletul !impede. Humorenii i Voronetenii culeg pastravi pestriti in
ochiuri adanci de apa.
Mai cleparte e paraul Voronetului, care macar
acum, in vremea de revarsare a ploilor, nu e de
toe un paraias de despretuit, ci hraneste harnic
Moldova, stapana sa. De aici in drumulete cotite
se insira casele satului Voronet. Peste cateva
podete de crengi, captusite cu ace de brad, se
ajunge la mfindstire, in adancul adancurilor codrului, in valea cea mai tainuita a vailor muntelui. Manastirea, astazi biserica de mir ca si

cea de la Humor, se vede numai cand ai ajuns


langa dansa si-ti iese inainte parintele Zavadovschi, asa de Roman cu tot numele sii, asa
de gospodar cu toata boala sa, care nu e mai
bucuros de nimic deck sa-ti arate, in cele mai
mici amanunte, biserica sa, pe care-a pazit-o, a
curatit-o i aparat-o cincisprezece ani.

Ziduri noi, care se prind de cele vechi frisk


cateva franturi numai
cercuiesc un tapsan
inalt de ruine, de modalci si beciuri adanci, pe
care le acopere acum de o potriva iarba tanara.
in margene pazeste marele turn, care era inchis.
odata cu doua porti de stejar si in naltul cfiruia
atarnfi cele cloud clopote.
Auzi, cum suna : pare ci zic : 5tefan-Voda,.
Ste-fan-Vo-d !".

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

I3iserica

vesnica

203

acelui pe care-I anti in pomenire

clopotele lui,

inalta un turnulet cu

firide dintr'un coperemant de sindrilk care era


alta data impartit in patru culmi si-I scotea, la
mijloc, mai bine la ivealfi. Doua contraforturi
sant in fata, doua la altar. Ele nu erau la inceput,
ci au fost adause pe vremea lui Ilie Rares, poate
de acel Mitropolit Grigorie, care e ingropat ca
un ctitor, supt piatra ce-si pregfitise, in pridvorul
pe care el I-a inAdit la cladirea lui Stefan-celMare, impodobindu-I si

cu dou mari feresti

gotice, ce intrec cu mult ingustele ferestuici ale


bisericii vechi, incadrate acestea in ramuri de
piatra sapat. Si, la randul salt, Stefan ridicase
zidirea sa de piatra cu trei abside in locul bisericutii de lemn unde traise in schimnicie acel
Daniil Sihastrul din care poporul a facut sfetnicul
zilelor de nenorocire ale marelui.Domn, indemnatorul lui spre lupt si evlavie. Intre frumoasele
pietre de mormAnt se vede aceia care acopere
ramasitile umilului cilugar, slant taranesc tarziu,
pe care I-a dat Moldova noastra.
In trei randuri s'a zugravit Voronetul. Odata
Grigorie a chemat mesterii pentru pridvorul ski;
alta data s'a zugravit un sir de sfinti pe paretele
de langa intrare; dar zugraveala cea mare e si
cea bunk si ea acopere cea mai mare parte din
afara si tot Iduntrul bisericii.
Niciodata nu s'a facut la noi o mai desavarsita

www.dacoromanica.ro

204

N. IORGA

arta bizantina, sfinti mai luminosi i mai blanzi


decal aici. Luni intregi ar trebui cercetat cu ravna
fiecare colt de zugraveal, fiecare unghiu de impodobire maiastra: niciun pictor strain n'a avut
aceasta rabdare !Ana acum, i niciunul din pictorii nostri, instrainati ca suflet i vanduti iubirii

Ji-

Biserica din Voronet (dupi Romstorfer).

de argint, niciunul din ei n'a calcat aici pentru


a se insufleti din cea mai de pret mWenire
artistica a strfibunilor. Ei a0eapta sfi li se plateasca scump munch de boieresc, fauna fart
tragere de inima.

Dar nu e aici nurnai zugriveala ca sa marturiseasca despre simtul de frumuseta al inain-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

205

ta0or noOri. Strane lucrate in lemn de tisa


de un calugar din veacul al XVI-lea (1577) te
intampin in pronaos. De-asupra i.iii ce duce
de acolo in naos e prinsa cu fiare o grinda
aurita, sapath cum nu se poate mai frumos, .i
o bucata din alta, cu zugraveli pe fond de aur,
aplicat pe lemn, e acum razimata de strane.
Alt rand de strane, in biserica, sant darul
unui Mitropolit din veacul al XVI-lea, i ele se
impun i prin felul sapfiturii i prin acela al
zugravelii. Mesutele octogonale aveau chipuri de
sfinti, a caror frumuseta se mai cunoa0e Inca.
Catapiteasma scanteie in aur, i toate amanuntele
ei sant minunate. Icoanele mari i mici sant
destul de vechi i, spalate daunazi, s'au destdinuit

de o nespusa frumuseta,

cele mai

frumoase icoane din Cate s'au. pastrat pana astdzi.

In locul indatinat al ctitorilor \Tad pe tefaii,


par bogat balan, cu ochi caprii, Doamna
Maria, frumoasa, oachea, Bogdan, icoang a tatalui sail, i o mica domnita Fara nume, cu cerc
de margaritare pe cosite, toti in brocard greu
de aur.
Incetul pe incetul, la lumina facliilor, toate podoabele bisericii lui Stefan s'au desprins inaintea
ochilor miei uimiti. Biserica se gatete de denia
cu

i, and ma uit in urma la dansa,


ferestuicile scanteie ca dungi infocate. De-asupra,

Joii Mari,

www.dacoromanica.ro

206

N. IO RGA

vntul a desvalit maretia cerurilor de negru

si

aur, biserica boltita de-asupra bisericii.

Ma intorc tarziu prin coclauri, in tanguirile


vizitiului, care spune despre suferinta de toate
zilele a poporului su, cel mai stricat din lume,
vandut Evreului si calcat in picioare de Carmuirea
care-I despretuieste.

El nu crede in doftori, ci in babe, de la care


spune ea si-a cpatat mantuirea.

Ma idcusem asa de slab, cd nu erau deck


oasele de mine. Eram alb, curat, ca pentru moarte.

$i baba numai ce mi-a d,it o unsoare de m'am


uns la sele. $i a doua zi m'arn sculat.
$i n'au aflat doltorii ?
Para daci omul s'a lecuit cu cineva, o sa
meargh sa spuie doftorului ?...

Dorm intr'o odaie mobilati, la o gazda de


functionari, romani, nemti si evrei, frati intru
putere i intru limba nemteasca, domni mari pe
acest pamint de stoarcere si umilinta.
5. Spre Vama.

Negocierile cu tot felul de Jidani pentru dusul


mieu la Cmpulung sau, daci se poate,
si nu
se poate, pentru ca Simbata de mini a Evreilor
e si Smbta Pastilor noastre
pini la minas-

www.dacoromanica.ro

ROMANIzMUL IN BUCOVINA

267

tirea Putna, tin tarziu in spre amiazi. Lumea


umbra' in multe parti pentru serbfitorile apropiate,

si drumul mieu e in mare primejdie de a rimnea balta. In gar-sit, un Evreu se sacrifica

si-si ofera caii si Tiganul pentru suma cu totul


neobisnuit de opt florini pe jumatatea de zi
ce mai ramane. Fiind singur, nu lash nimic, si
ne invoim astfel. Trasura pleaca clupa amiazi
prin rnultimea stransa la Humor pentru targ si
ingramadita la tarabile de lumandri, la pravaliile
de palarii cu pene de toate felurile, la carciumile
care mangaie de lungimea postului si gatesc
sufletele

pentru bucuria Invierii. Bietii nostri

oameni se incurca intre dansii, se zabovesc, isi


dati tot banul strans prin munca si fac celui
ce-i vede cea mai rea impresie. Cei mai multi
au fata suptd, ostenita, desgustata si parul lung
eroic falfaie in zadar langa aceasta lath' de durere.
Dealuri inalte cuprind toata zarea, si orice
drum trebuie & se strecoare printre culmile
stalpite cu brazi rari. Cel mare, catre Vama si
Campulung, catre Bistrita deci si Ardeal, trece

intiu apa Humorului, care alearga iute, albastrita

de seninul ce se desfasura de-asupra. Api iute,


!impede, vioaie.

Indata, Moldova se vede iarasi la stanga, si la


Bucsoaia o trecem in locul unde, intr'un larg
camp de prundis, strabatut de vanturi, ea pri-

www.dacoromanica.ro

208

N. IORGA

meste dunga de otel albfistriu a Suh Ai. $i de


aici inainte, ea este frig in margenea drumului,
ducandu-se, prin aceasti Bucovini hrpit, din
Maramurisul descilecitorului spre acea tara nou
care de la dnsa a primit numele de: Moldova.
Intre silcii, supt dealurile puternic cldite, ea-si
urmeaz, clip de clipa, drumul ei vesnic. De
amAndoud laturile ei, inltirnile intind pddurile

de brad sau fete goale, rupte, de stanci lostopfinoase si negre. Valea samarr cu acelea de la
Apus ale Moldovei noastre.
In fund, muntii par CA inchid orice cale : un
nou pdrete de brazi s'a asternut intre ceilalti,
ca o piedecd in calea drumetilor. Moldova, ce
scnteie in vale ca luciul unei sdbii de urias,
nu se vede de unde ar putea s'a vie. De-a lungul
rnalurilor ei, se desfAsur ins pe cale de trei
chilometri satul

zis Vama pentru c

aici

se

ridica vama de ctre oamenii Domnului, dupa


ce negustorii iesiseri din ingustimea Cmpulungului, din cuibul ciobanilor mai mult liberi
cleat supusi Domniei. Pe aici prin Vam au
trecut atatea osti ce au cfizut din Moldova asupra
Ardealului, i, odat, la 1717, Vama a vAzut tbrnd Ttrimea silbateck t i pe Domnul tarii,
Mihai Racovit, care era silit s o intovrseascii.
Intorcandu-se biruitor in aceste pri, MihaiVodi a ridicat pe dealul din dreapta, la iesirea

din Vama, un stfilp de piatri proast, cu 0 in-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

209

cr)

c)
cI

.
g
-2

Colt de tali in Bucovina.


14

www.dacoromanica.ro

210

N. IORGA

scriptie netrainica, ce se inalta si astfizi in inijlocul unei imprejmuiri ndruite si pline de multe
murdrii mai mari decal puii de pisica scapati
de grijile lumii.
Azi Varna are vre-o 3.000 de Romani si atatia
Evrei cati trebuie pentru a face o impresie curat
evreiasci acelui ce strabate numai acest sat, care
e, de departe, un targusor, unde tarinimea vine
pentru targuieli si betli. Sabasul va scoate indata
la iveala si la primblare pe toti acesti stapani
ai vechii vmi" campulungene, oameni infloriti,
grasi in burta, multamiti, cari-si canta in minte,
clfitinand picioarele in

cadenta. De toti insa,

acesti oaspeti adusi de alarm. Austriei n'ar fi mai


multi cleat trei sute, cari au insa cele mai bune
locuri, si nu numai pe strada.

6. Moldovita.

0 cale ferata cu linia ingust duce in sus pe


valea Moldovitii (poporul zice si Moldogita, ceia
ce arata cat e de mull de dud s'a primit cu-

vantul, pe dud strainii scriu Moldawitza" si invatatii nostri nu stiu, pe temeiul actelor slavone,
care slaviseaza si numele de locuri, decat de
Moldavita). Aceasta Moldova mica se varsa la
Vama in Moldova cea mare, si Bucovina e fata
de tara Moldovei astfizi un fel de tara a Moldovitei, care insa nu se poate revarsa unde s'ar
cuveni dupa firea si dreptatea lucrurilor. Ea nu

www.dacoromanica.ro

110MANISMUL IN BUCOVINA

211

e insa un rail de nimic, un pArdu de munte, ci,


macar in aceast parte din an, se infAtipazi ca
un larg canal pentru apele strAnse in cuprinsul
culmilor. Timp de peste un ceas ea-i va tremura
undele in opot lAngg drumul nostru i linia
suptire a caii ferate.
Sate le au pe aceast linie numiri mandre:
Frumosul, Dragoa. Ele sAnt bine inchegate, cu
gospodarii hotArite prin legAturi de prjini i
scAnduri, cu case de lemn acoperite cu tencuial
i vAruite curat in alb. Aa ceva se mai vede
insi i aiurea in pArtile bune ale Bucovinei,
unde inrfturirea colonitilor strAini a fcut si
inainteze mult vechiul tip al casei moldoveneti.
Mai putin obinuit e rara, mfireata frumuseta a
femeilor ce tree infAurate in cojo ice, cu catrinta
prinsA inainte, picioarele ini4urate in cioareci
i incltate cu opinci
i tergarul strins in jurul

capului. Fata e desfivAr0 ovalfi, nasul potrivit,


drept, ochii mari supt sprincene suptiri arcuite,
pArul bogat, castaniu-inchis. SamAn cu Maica
Domnului din vechile icoine, i privirea lor are
limpeziciunea privirilor de ciute nevinovate. BarbAtii par ins i aici jertfe ale traiului flu i ale
betiei : toate cArciumile sant pline in aceast zi
de inlrAnare care e Vinerea Patelor. De multe
ori ei par stafiile voinicilor din vremile bune,
ai cAror urm4 adevarati sAnt.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

212

Trec une ori i Hutani cu .5fipci rosii, cu


pantaloni rosii, ca niste husari irnpirite0i.
4,

Ciudat popor i acesta, care cuprinde tot


muntele de la Apusul Bucovinei 1 Si fi fost ei
andva niste pistoni romni, zisi Hutii, precum

Pia din Bucovina (dupi Monarhia austro-ungaral.

celor din Ardeal li s'a zis odinioari: Motii ? Din


acest nume de Huti" sa fi ficut striinii pe

acela de Hutuli", supt care sMit cunoscuti astfizi? Sfi

li fi

schimbat Slavii,

dar cari Slavi,

cum ? , si li fi
te intrebi, de unde, and
schimbat deci Slavii limba lor veche, din care
au rmas numai cuvinte rizlete: brinzi", cofil"
i

www.dacoromanica.ro

ROMANIMUL IN BUCOVINA

213

si multe altele, pe care le amesteca in graiul lor


slay de astazi? Ori au fost totdeauna Slavi, cari
si-au insusit, odata cu multe vorbe romanesti, si
porecla data de Romanii veniti spre dansii ? N'as
crede 1 Sigur este ca sant niste mari betivi, niste
stricati fara pareche si Ca mor dupa carpe rosii.
*

largeste inteun cerc de muncele.


Acolo e sat nemtesc, cu nume aducator de noroc,
Valea se

Freudenthal. Bisericuta alba, copii ascunsi in

culcusuri de brad, cari striga guten Tag", scotandu-si golasele capete blonde, fete cuminti, la

lucru cu usa deschisa si ochii dupa drumeti.


Un'falnic jandarm cu sable, pusca si chivara de
postav galben.

Sant dou Moldovite. Una era odata mfinastirea insasi, cu robii si oamenii ei de slujba,
asezati in multe casute d'imprejurul ei; cealalta,
destul de departe 'n sus, era Slobozia, locul de
adapostire al satenilor chemati pe pamanturile
manstirii : venira mai multi Rusi, si firea lor
ruseasca si-au pastrat-o ei si Wand astazi. Deci
ei se numesc Inca Rusii Moldovitei. Ma opresc
la Moldovita-manastire, inaintea portii ziclurilor
de cetate, abia rupte de vreme -in bra si availdu-si Inca un turn de la rnijloc, facut din non
pe vremea turnului de la Dragomirna, cu care
sarn4n4 bine In toat4 alatuirea puternica i in

www.dacoromanica.ro

214

N. IORGA

podoabele,
aici, fireste mull mai putine si sfirace,
de rosete i ciubuce de piatra; doua
alte turnuri strajuiesc la colturi.

Biserica Moldovitei (dupi .Monarhia austro-ungaral.

De departe, mari5stirea se vadia prin turnul


suptiratec al bisericii sale si prin coperisurile
negre indoite, prin sirurile de feresti ale cladirilor celor vechi, care sant astazi locuinta unui
paroh inchis in aceasta pustie desavarita. Dad

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN I3UCOVINA

215

pfitrunzi in curte, mai vezi in dreapta o parte


din casele dortneVi, cu dou rnduri : mai multe
fereti incadrate bine, o u6 frurnos sApat s'au
p5strat neatinse.
Biserica se datorete evlaviei lui Petru Rare.
El

a ales acest

loc, la

oarecare depgrtare de

mnfistirea cea veche a bunicului sfiu Alexandrucel-Bun, i cu cheltuiala lui s'a fAcut tot lucrul.
Moldovita cea notia, rareeascA, poate sta alituri
cu Pobrata aceluiai ctitor. Dar ea se deosebete

de aceasta prin multe amfinunte de clddire. La


inceput e un pridvor de trei ori boltit, care se
razimi pe patru stAlpi de zid, pfitrati. De aici
treci inteun pronaos destul de mare. Mai departe
e cfirnfiruta intunecoasa a mormintelor, i aici
doarme supt un chivot ciudat, tivit cu ciubuce
i razimat pe patru stalpi ptrati, prea-sfintitul
parintele nostru Efrem episcop de Radauti", mort

in anii 1625-6. El pornise din Moldovita ca i


alti doi ierarhi moldoveni, ale cfiror rimAite au
fost aduse de la Scaunele lor vladiceti i astrucate aici.

Biserica ins4i, naosul i altarul urmeaz, rotunzindu-se in trei abside, care snt exagonale
pe din afar i impodobite de partea aceia cu
ocnite i lungi nervure. Cadre de piatr5 incunjuri toate uile, in arc sffirmat la cea d'intfiiu,
iar la celelalte in unghiuri drepte.

Lumina vine pe ate clou

fere0i gotice

www.dacoromanica.ro

216

N. IORGA

dou altele mai mici, patrate, de fiecare lature,


Mail de ferestruia altarului. Contraforturi sprijina plretii. Un singur turnulet, ca acela al Voronetului, se ridica de-asupra boltirii naosului.
Dar minunea e i aici ca si la Voronet i,
in parte, la Humor, zugrveala, despre care se
spune anume ci a lost fficutfi in anul 1563, cu
un an inainte ca ziditorul sail piardfi Domnia.
Ea samara asa de bine cu aceia de la celelalte
dota biserici pomenite, incAt trebuie si se creada
c a fost fcut de aceiasi mesteri in tustrele
lcasurile. Pstrarea e des5varsit, si luptele pentru
cucerirea Tarigradului, atacat de ieniceri calAri

si de spahii cu cealmale, par zugrvite ieri. A


suferit numai pgretele pe care de obiceiu il bate
ploaia i acele locuri unde si-au zgariat numele
atatia drumeti cari, neputand lua o amintire frumoasfi, s'au simtit datori s lase una urtfi. Sus
de tot, in litere mari, s'a vesnicit Blanc Albert,
dtudiant en droit, le 15 mai 1838", unul dintre
cei mai vechi din veacul trecut; d'a'una'7i cete de
fidani au batjocurit in acelasi chip zidurile bisericii lui Rares, in care vedeau numai o antichitate interesanti a patriei" lor, Bucovina.
Intre ctitorii, zugraviti pe piretele din dreapta
al naosului, se vede Rares cu coroana
impletit, in haine lungi i largi de brocard cu
llorile

de aur tesute pe galben. Doamna lui,

Elena? SArboaica, fat de Despot, poartS, cu ace-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

217

leasi vesminte scumpe, coroani grea, de aur, cu


cinsprezece ramuri, impodobit cu pietre scumpe
si marggritare ca si margenile aurite ale rochiei.

Gatul e prins intr'un guler row, colturat, si un


lung val cade pe amandou laturile trupului.
Copiii se %/Ad amandoi, in vrast de vre-o zece
ani: Ilie si Stefan. AsAmnarea intre aceste chipuri domnesti i cele de la Humor arati c
Domnii nu se zugraviau cu o fati oarecare, ci
c mesterul cauta s prind insusirile deosebitoare ale chipului lor : Elena are aici fata lungdreatii, dar plinA, i ochii mad, cu coada prelungit5.
Dach nici aici nu sant odoare, multe din po-

doabele vremii vechi s'au pastrat, si ele sant intocmai ca acelea de la Voronet. De-asupra usilor
se va'd Inca grinzile originale, sgpate i acoperite
cu aur. Strniie de tisa, tan i lucii, ca de un
fild
galben, au aceleasi spturi facute de un
clugar din veacul al XVI-lea, care si-a scris
numele pe o foaie de pergament lipita de lemn,
si astazi loarte stears. Scaunul vIklicesc e lucrat si aici in roate i colturi, frumos colorate ;
de dou6 ori se vede sterna bourului, asa curn
se Ikea pe vremea lui Petru Rares, cu intregul
cotor al gatului. Mesutele in muchi, foarte desgolite ins de stucul lor aufit, s'au pastrat ai
aici arnandou. Catapiteasma e ins' rnult mai
notia' si deci mai prejos deck aceia de la Voronet: e din aceia;,-U vreine cu icoanele impAtii

www.dacoromanica.ro

218

N. IORGA

testi, lucrate cu o ingrijire deosebiti. In altar se


mai tine un frumos pomelnic in triptic, fficut pe
la anul 1600 si impodobit cu stucaturi aurite.

Moldovita veche e ceva mai incolo, pe un


tfipsan de supt dealurile inalte, chiar de-asupra
apei Moldovitei, ce galgaie in vale , pAnza

wall, ce tremur. S'a pfistrat mult din zidurile


cu totul grosolane, fcute dintr'o ingrfimfidire de
lespezi de toatfi mirimea si coloarea, legate cu

ciment slab. Iti dai sam ca era un pridvor cu


ferestuici rotunde, ate dou de liecare parte, un
pronaos cu doui feresti mai mari si cu dou
bolti de gropnit, apoi un naos cu alte dou
feresti, si altarul. Se mai vede ceva din temeliile
unui turnulet. Icoana hramului, Buna-Vestire, se
cunoaste bine pe o tisk ca si cateva chipuri de
sfinti, la altar.

Aceasta a lost una din cele mai vechi biserici


de zid ale Moldovei. Astzi, dupg ce au luat-o
sivoaiele vre unei primveri slbatece, ciobanii isi
fac focul de vreascuri supt bolta gropnitilor, si

toporasi salbateci cresc in altar, pe and copaci


vanjosi si-au fcut locul aiurea. Moldovitenii stiu
sA spuie despre duhurile ce umbl aici in noptile

negre, despre luminile ce se aprind ngprasnic


pentru rugiciuni nelegiuite, la care yin mortii,
pr5sindu-si odihna, despre comori ce zac supt
ridilcinile bradului celui mare zbucnit intre da-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

219

ramilturi. Ei tin cani rai de citre biserica, cari


la vederea drumetului necunoscut spumega rupandu-si lanturile i miwa i pe stapan dad
vrea sa puie alarm pe
7. Campulungul.
Inapoi spre Vama, printre carciumile unde
biciuiesc aceia0 oaspeti pe cari i-am gasit la

sosire. Se platesc doi stalpi de drum la doi


Jidani, pe cari-i indemn s invete romane0e in
tara Romani lor. Unul, un copil, rade, iar celalt,
batran habotnic, muge0e lnaintea ofensei ce i-am
fficut
albi.

i plena scuturandu 0 de manie perciunii

Cutreier Vama in lung, printre multele carciumi

murdare. Mi-e sila sa ieau un palm de apa, gi


merg sa-1 cer la preotul roman de la biserica
de lemn, in casa caruia mirosul de cozonaci
proaspeti se inalta prevestitor al Pa Odor. Pe
langa nstalpul lui Voda", ridicandu-se ca un
mormant turcesc intr'un cimitir parfisit i pangarit,

apuc pe vechea cale imparateasca", ce duce,


strecurandu-se printre munti, spre intrarea bistriteana a Ardealului. Prin negura de intunerec

a serii cu stele putine i pete groase de nori


inaltimile se preziresc ca nite gheburi de ciuna dupa alta, mai mult goale sau presarate cu brazi. Pe vale, casele satului Prisaca
mirgenesc drumul, i vederea se coboara, fer-

www.dacoromanica.ro

220

N. IORGA

Qospodarie bucovineana de la ara

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

221

mecata, asupra serpelui de otel ce se iveste fir

vale si care e Moldova. Apoi nu mai sant sate.


Drumeti se intampina rar, in cara ce luneci
sterse, ca niste umbre. Dupa vre-un ceas numai,
incep cele d'intaiu case ale Campulungului, care

se tot desira intre muncelele cu brazi, latos si


nesfarsit.
Nu sant nici felinare in acest Campulung
vechiu ; femeile imbricate ca la munte, pe cap

cu stergare albe de panza de casa, oamenii in


sumane, cu plarii largi si vitele fungi de par uns,
Nemtoaicele in haine de oras merg pe dibuite

sau se ajuta cu felinare de man5, ca in timpuri


de tot vechi. Lumina facliilor prohodului dumnezeiesc aprinde ferestile bisericii de lemn a

lui Ioan Teodor-Voda Calimah, Domn al Moldovei in 1758, niscut in Campulung, dintr'un
Orheian si o femeie de acestea cu catrinta, cioareci

si stergar, femei puternice si suferitoare, dar WI


frumuseta acelora de sus, de pe Moldovita.
Felinare subrede, de moda veche, cu petrol,
arunca chioras putina lumina : altfel, sant dese
in strada mare, ce se deschide acum, cu pravalii
impungtoare si pavagiu bun. Biserica noua, de
zid, cu multe turnuri si turnulete, a Romanilor,
intr'o gradina publica, e o cladire ca pentru un
oras mare. Tot asa si frumosul Otel Comunal,
unde jos e carciuma, cafenea si restaurant, in
care pirotesc lucruri si oameni, Nemti si Evrei,

www.dacoromanica.ro

222

N. IORGA

Acolo am petrecut o noapte riu dormit, in


care somnul m'a prins numai pentru a visa ca

un adversar", profesor de drept

la Universi-

Mr.

La lantana.

tatea din Bucure0i, scrisese o mare prostie, pe


care eu o cetiam cu deosebita placere, ceia
ce arata cat de apropiate de adevar sant unele
visuri.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

223

Gandul de a merge la Putna cu trisura a trebuit sa-I pardsesc. Chelnerul evreu inii adusese
noaptea un birjar care-mi vorbia din intunerecul
netulburat de lumanarica odaii mele pentru a-mi

spune ea a5a un drum, cu sab4 i Pti, costa


optsprezece florini, de doua ori cat s'ar cuveni.
impotriva legilor egalitare ale Bucovinei, l-am

trimes sa se spele i am ales trenul.

Aseara-1 vazusem sosind, Wand un lung ir


de vagoane in mijlocul noptii negre. Linia porne0e de la Hatna, atinge Costana i Cacica,
Humorul

Vama, ca si vie

la Campulung.

De aici el nu mai are a face cu drumul imparatesc", ci-i are calea lui deosebita, indraznet
taiata i cusuta cu poduri printre muchile de
munti cu ciucuri de brad, de-a lungul erpuirii
apelor albastre ale Moldovei, printre casutele

albe ale Campulungenilor din Campulung i ale


Campulungenilor din satele vecine. El atinge
mai departe Sadova, de unde FLu venit de sigur
stramo0 Sadoveanului nostru, Pojorata, vechi
cuiburi de oieri pleto0, i apoi, infundandu-se
spre hotarul nostru pe aceiai cale de apfi, el
ajunge tinta sa, Dorna. Adeca Vatra Dornei,
caci Dorne sant mai multez la noi chiar, ca Sarul
Dornei, ori in Bucovina, ea Dorna Cindrenilor,
urmaOlor lui Candrea.
Vatra, inzestrata cu strade pietruite i impo.

www.dacoromanica.ro

224

N. 1011CA

clobit cu cheiuri, e un mare centru evreiesc,


numai evreiesc. Otelul Comunal, dada din banii
unui proces castigat de targovetii romani, e tinut

de Evrei. Ei au si bile Dornei, la care yin mai


mult Evrei din Romania si Bucovina. Ei an
birjile care duceau odat, and n'ajunsese linia
pang aici, la facobeni, cu casele lui de lemn, la
Valea Putnei, aselri m5runte de Munteni. Si

Stini (dupi Monarhia austro-ungari).

astizi aceste birje inainteazi in Ardeal !Ana la


Bistrita.

Drumul se infund in munte prin Candreni ei


Poiana Stampei, printre chute, biserici de lemn
ale Romnilor i propinatii evreiesti. Romani si

cafe o ceati de Ruteni, cari nu lipsesc nici


stribat drumul din vale. Tigani pope aici,
posesc pe la crasme.
Paduri dese, foarte bine tinute, te incunjur pe
alocurea. Ajungi in Ardeal lard

www.dacoromanica.ro

trece prin

4.....
C..1

Vatra Dornei (dupi .Monarhia austro-ungaril.

www.dacoromanica.ro

226

N. IORGA

piatra goa15. Dar in toate partile pAinantul se


sapi in cazane i culmi, i, vara, cdnd iarba e
inalt i verdeata bldnd a fagilor se imbinA cu
intunecosul verde al brazilor si molizilor, privelistea e de un nesfarsit farmec, care pentru
noi se uneste cu durerea lucrurilor scumpe ce
s'au pierdut.

www.dacoromanica.ro

HI.

VALEA SUCEVEI

www.dacoromanica.ro

1. Spre Ric FAO.

Trenul plead din Campulung la vase ceasuri de

dirnineata, si sant in clidirea maruntica a garii


inainte de a rsari soarele. Geamantanul mi
l-a adus argatul otelului, care se scoalfi la 3 si
jtitnatate, se culca la I I, face tot lucrul cel greu,
bate berea", mestesug pe care nu-1 stie nici
stapanul, si iea pentru asta... cinci florini pe
lunfi Il cinstesc cu o coroan5, care-i pare dzutfi
I

din cer.

Pe bancile de.afara, asteapta un mos, ca un


Logofat al Mariei Sale Stefan-Voda, o batrana
scorojita, care a venit de la Humor sfili vada
Mattil bolnav in spital, si o fetila pe care mosul
o duce de Pasti acasa.

Se intinde o vorba aqezata, moldoveneascfi,


o vorba cu povesti lungi despre cutare flficfiu
care si-a sfarmat piciorul :
Ion il chema pe flacaul ciala, zice baba.

www.dacoromanica.ro

230

N. IORGA

Nu, il chema Leon.


Era Neamt atuncea ?
Nu, ap-i zicea lui.
Baba sta i se gandete:
Loghin II chema pe flacati.
Si moul se adncete in ganduri.

Da, w, Loghin.
Fetitei ii e frig t;i, de ate ori se uit cineva
la dansa, ea tot rade, de spre aceia.
1-i frig copchilei, zice baba.
EI

frig, rdspunde moul. Si daca i-ar de-

gera urechile, gasete ea i altele.


Pe incetul se string jandarmi, finanti, tiind la

brat iubite cii lacrimile in ochi, Nemti cu palariuta verde, functionari, Evreice care se leagan
pe olduri. Si tot buclucul pleaca spre Hatpia,
in cea mai sening, limpede i sfanta din diminetile senine ale muntelui romanesc.
De la Parteti inainte, linia, care urmeaza vioiul
Solonet iute, se ridica impreuna cu acesta, indreptandu-se spre nodul de trenuri de la Hatna.

De mult nu se mai vede pata intunecata a bradului i trecem intre campia bine arata i intre
inaltimile, tot mai slabe, care %lin de la Cacica.
E partea de invalurari line a Bucovinei. Supt
dealurile acelea vad Inca odata, acum la calda
i buna lumina a soarelui, batrana biserica a
Parhautilor, galbuie-neagra ca o veche teasta de

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

231

mort, goal, trista ca si dAnsa. Lumina cea mare


pared se fereste de dAnsa, i abia o raid o
srutd din treacAt.
Inainte de Hatna, Suceava scAnteie intr'o dung
largA argintie, primind ins tot soarele diminetii.
$i aici ea trece senin, f5r neastAmprul Moldovei muntene, printre slcii. intinsul ses verde,
mArgenit de dealuri joase, impiestrit cu drumuri

Claci (dup5 Monarhia austroungari").

fugare, inAlbit de case, inasprit de arbori, o tine


ca'n palm, ca pe un copil alintat i cuminte.
La Hatna, se imbuIzeste tot felul de !Lune in
gara joasA si murdar. Trei familii cu infatisarea
distinsa s'au intalnit in restaurant. Recunoastere,
amintiri, glume... Barbatii au tipuri austriece desAvarsite, austro-iudaice mai bine, cu palariute,
mustati cArligate, dungi de favorite. Mersul, du-

www.dacoromanica.ro

232

N. IORGA

tatura, ifosul arata pe desivarsitul functionar


austriac. Femeile au vioiciunea, eleganta, gratia

Rornancei, sporul ei de vorba feluriti si cocheta.


Un copil, adus ca sa-1 cunoasc5 si ceilalti, alearga
la cl.a mai tanara din doamne, careia ceilalti ii

spun Tufa i o chiarni mama". Cand va


mare, acest copil oaches va purta palariuta,

fi

isi

va rasa favorite, va incarliga mustatile sale negre,

va vorbi nemteste cu toti ai lui ca si cu strainii.


Dar acum i se ingaduie, lui i se ingaduie sa
fie Inca Roman...

Cu toata trainicia rasei sale, cu toata buna sa


stare relativa, cu toate arturile sale de cartofi si
de trifoiu si vitele sale de Algau si de Svitera,
taranul roman din Bucovina mi s'a parut greu

ranit in puterea lui de viata. N'am vazut la el


vanjosia increzatoare, aierul de nu ma dau pe
nimeni" al Olteanului ori Ardeleanului. De-o

parte, Evreul il inseala, il chiama la vitiu si-1 tine

in el; ile alta, Carmuirea il inzestreaza cu functionari straini, si evrei, cari nu-1 scot din tio i
ho, cari-I privesc ea pe o vita de munca, ca pe
o vaca de muls pentru Vistierie, ca pe o ramasita, de oarecare folos totusi, a trecutului de
barbarie moldoveneasca.

Si inteligenta" ?
invatatorul e pentru toti copiii din sat, si
pentru al Neamtului, i pentru al Rusului, si

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

233

pentru al Evreului. El e supraveghiat bine, i


tie aceasta. Umbla i omul dupa vre-un loc
mai bun, cu kali mai mare, i ce n'ar face
pentru aceasta? Perfect functionar !
Preotul e dese ori mai bun, intru aceia ca
are legaturi cu satenii, cari-I vreau, ca .5tie de
nevoile lor i poate-i .i ajuta. Dar i el canta-

rete 'n fiecare zi in ce chip ar putea ajunge in


vre-un sat mai bun. In casa lui abia daca vezi
cateva carti vechi romane0i, cfizute acolo cine Oie

cum, fail nicio alegere, apoi predici nemteti,


rutene0... Nicio revista culturala ; in Bucovina
ea nu este, caci Junimea literara", Inca nedeplin
hotfirita ca indreptare, e o revista pentru studenti,

pentru alta inteligenta" i are foarte putina literatura curata. Cele din lark cele mai iettene, mai
pentru popor, Scimndtorul, Albina, nu se vac].
Romania doar, cum se tie, e o tara barbara...

i apoi preotul bogat nu poate avea darnicia


saracului: orice e prea scump pentru dansul

Era odata Degeptarea, ziar nationalist al boierilor": se fdcea i ate ceva literatura in el, i
acolo auzisera cativa preoti bucovineni, cari n'aveau nici Istoria lui $tefan-cel-Mare" sau, daca
o aveau in dar, n'o cetisera, de numele mieu.
Acum nu mai e nici Deteptarea", ci a ramas
doar foaia de sfaturi pentru gospodfirie, de ispitire
pentru alegeri i de insulte a d-lui Aurel Onciul.

Aici au ajuns lucrurile: prin Vointa poporului",

www.dacoromanica.ro

234

N. IORGA

numai prin ea, sau prin Agricultoriul" al guvernului, prin Candela", foaia bisericeasck scrisa
pe jumatate in rutenete, e represintat presa
romaneasca din Bucovina.
Si apoi, ce vreti? i preotul e un functionar
model... Un titlu, o decoratie, o inaintare, acelea
nu le poate da bietul neamul romanesc, in care
si acest preot vede nite proti".
Cu atat mai mult ins intelectualul, profesorul,
functionarul. Se fac, adevarat, societati pentru
ajutorarea studentilor sfiraci, se impart, ce e

drept, ajutoare, nu se rade de copiii in sumane,


cari yin la liceul, in parte romanesc, pAri la un
numAr de clase, din Suceava ; cutare vornic de
sat a implinit 'Ana la ase clase de gimnasiu.
E ceva. Dar chiar ate un om ales din toatc
punctele de vedere iti va spune serios c Romanul e cel mai murdar dintre popoare", i de

la altii vei auzi cam tot de acestea. Creterea


austriack din care iese spirit de clas, fetiism
fata de Stat, iubirea bunurilor materiale ale vietii,
aceasta i-a pus pecetea pe suflet. increderea in

popor, in Romanimea toatd, in alt viitor, nu se


vede. Si Fara aceasta nu se poate face nimic.
Cu atat mai mult, cu cat un alt spirit de peire
se amestecA. Pentru acele bunuri materiale oamenii nu se iubesc intre sine, i dumaniile
ora'elelor despart clasa conducatoare a Romanilor

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

235

in familii isolate, care nu se cunosc sau nu se


pretuiesc.

lei vi colo, vezi cate o societate de lectura"


in sate. Au facut-o studentii, odata, in vremuri

de avant, and ei vedeau

altfel lucrurile. Inte-

meietorii acestor cabinete de lectura vor fi hind


insa astazi functionari de aceia cari cred in
Guvern vi in leafa lor vi vorbesc nemtevte,

stramband din nas la tot ce mai este supt soare.


$i stud entii de astazi? Ei n'au vorbit Inca. $i
de la vorba lor atarna multe...
Austriecii au pus Unguri in valea Sucevei, vi
ei au intemeiat sate mari, frumoase, in valea
roditoare. Pe unde favia So Icai alearga spre
Suceava, pe unde trece Sucevita, pe acolo sant
satele romanevti: Badautii, Volovatul, Arburea.

In locurile pe care le atinge insa linia cea mare


catre Cernauti se cetevte Istenszegits", un
Doamneajuta" spre peirea noastra, vi Hadikfalva, satul guvernatorului Hadik, care ne-a fericit vi aici cu acevti vecini. Printre casele bune
ale acestor avezari ungurevti trece drumul cel
mare al civilisatiei de astazi.
Un tren-tramvaiu, care vuierd jalnic vi tremura

la fiecare cuiu de pe vine, duce la Radauti,


lasand la o parte apa Sucevei, rupta aici
multe favii de argint.

www.dacoromanica.ro

in

236

N. IORGA

Radautii se deapana intaiu in felul Campulungului, cu un sir de casute ce se iveste in marea


vale inverzit. Trenul strabate aleia lungfi, care
pleaca de la halta Plopilor si poarta numele

impunalor de Ca lea Domnilor", Herrengasse.


Adec a domnilor" functionari si a domnilor"
cu ftreanuil de vulpe in cap, cari se primbla
acum maret, de Sambata sfanta, odihnindu-se
de facerea ghesefturilor prin planuirea lor. De
acestia din urma sant multi domni" in Radauti,
care e mai deplin al lor decal So Ica si Humorul,
unde joaca un rol de cfipetenie cinstitul, curatul si
muncitorul element german. Si, pe langa domnii"
in Israel, sant si altii mai mici, pang la cei mici
de tot, dar tot cu nadejdea de a fi mari odat,
cari se imbraca in zdrente si au fata de flarrianzi.
Cu casutele lui urate si neregulat aruncate,

cu stradele prfoase si pline de paiele de azi,


si cele de mai daunazi, cu piata-i centrala pe
care chifteste murdaria in timpurile de ploaie,
pentru a fi spulberat apoi de vanturi, Radautii
dau cu adevarat icoana unui targ galitian, unde
Ruteni nenorociti vin sa se imbete, Dumineca si
serbatoarea, la Evrei marsavi.
Dar si noi, cestia de cari se tine taranimea
saraca din aceste pgrti de loc., avem Domnii

nostri. Ei au facut in acest sat de odinioari o


mfinfistioara de lemn pentru inmormantarea crestineasca a ramfisitelor lor, si din aceasta manas-

www.dacoromanica.ro

237

ROMANISMUL IN BUCOVINA

tioara a rasarit apoi o mare biserica de piatra; o


episcopie a fost infiintata langa aceasti biserica,
pentru ca Vladica, impreuna cu pastorirea pfirtii
de sus a tarii, sa aiba grip. gropnitii Voevozilor.
Episcopia a trait supt stapanirea moldoveneasca
trei sute de ani in capt, facand langa dansa
scoala si tiparnita de carti. Un invatat ca Isaia
din Slatina a statut aice, pastorind, invatand si
scriind in locul unde s'au alcatuit acele pomelnice

domnesti cu care se incepe istoria Moldovei.


Cand Austria lua Bucovina, ea facu din episcop
un Mitropolit si-I inalta la Cernauti, ajuns dintr'un
targusor de Ruteni romanisati o capitala de provincie. ;n schimb, ea aduse Evreii, ii aseza si
ocroti, cum face si Orli in ziva de astazi. lar
acolo unde se rugasera calugarii in chilii, unde
impfirtiseri binecuvntarea episcopii si mesterii
de tipar lucraserfi carti sfinte, ea puse soldati,
ofiteri, administratori ai unei herghelii care ajunse
mai vestita deck biserica lui Bogdan-Von intemeietorul, a lui Stefan-Von, care a cladit-o
din piatra, a lui Alexandru Lapusneanu, care a
impodobit-o, a mitropolitului lacov I-iu, care a
dres-o in veacul al XVIII-lea.
Astazi biserica e varuita, si n'a mai ramas pe
din

afara] nimic din podoaba-i de

sfinti ; cei

d'inuntru par prefacuti pe vremea lui lacov, cum

se dovedeste si prin acoperirea cu boia a vechilor iscalituri scrijlate. Nimic din biserica nu

www.dacoromanica.ro

23g

N. IORGA

e inai vechiu decal timpurile austriace. Ceia ce


se aratfi cu oarecare respect e un aier cu totul
destramat, o cruce de prin 1780 si o ciudata
icoang catolica, zugravit pentru mitropolitul Bucovinei Dosoftei Herescu, al carui nume e insernnat in forma de adres pe o scrisoare.

Biserica veche a Domnilor Moldovei aratfi


sa fi lost de lemn; pe mormintele lui BogdanVoda si ale urmasilor lui nu s'a putut pune,
fireste, nicio piatra. intemeind episcopia Wait.

(dor, $tefan-cel-Mare a inteles sa-i dea si o biserid vrednica de noul Vladic. Biserica aceasta
a fost croit in proportii de tot largi si are
astazi o forma ce nu-si gaseste parechea aiurea.
Prin usa cu mune arcuri sfaramate in cadrul ei
se infra intr'un pronaos, si de la acesta o alta
usa, incunjurata cu linii de arc sfaramat, duce
la biserica insasi. $i pronaosul si naosul, sant

impartite in trei prin doua siruri de stalpi greoi,

facuti din zid. E deci o biserica de trei tuivi,


aa cum se mai intalneste o alta la Arges, in
Biserica Domneasca. Lumina patrunde prin die
cinci feresti de fiecare parte. Asa Hind, catapeteasma se intinde nurnai in parte inaintea altarului, sprijinindu-se la dreapta si la stanga pe
doua bucati de zid.
Cate cinci contraforturi de fiecare parte spriFria paretii. Turnul lipseste, dar in zid se facu

www.dacoromanica.ro

239

ROMANISMUL IN BUCOVINA

loc unei scari care duce la acoperi. Clopotele


atarna intr'o turla cu doua randuri, ce se inalt
la o parte.
In naos se intinde langd zidul din clreapta tin
sir de pietre frumos sapate pe care Stefan puse
sa le faca in amintirea tuturor acelor inaintasi
gi stramosi ai sai cari-si gasiserd sau trebuiau
sa-si gaseasca odihna in Radauti. Pe rand se ceteste pe umeda piatra neagra, patata de picurile
de ceara i acoperit de un praf cleios, numele

lui Bogdan, lui Latco, lui Roman, tatal lui Alexandru-cel-Bun, lui Stefan, fratele lui Roman si
biruitor al Ungurilor, lui Bogdan, fratele lui
Alexandru-cel-Bun, si al lui Bogdan, tatal noului
ctitor. Laugh' dnii ii aflara apoi locul rude
domnesti i fruntasi ai tarii din timpurile noua.
Dar gropnita Domnilor era stramutata acuma la
Putna, manastirea cea noua, si Stefan platia
astfel mai mult o datorie de recunostinta fata de
.1recut, impodobindu I

in clipa dud ii

parasia.

Asa au trait Radautii supt carja vladiceasca,

supt paza sfintelor morminte, 'Ana in viemea


acelui Alexandru Lapusneanu care a urmat lui
Rares ca inoitor i adaugitor al monumentelor
Moldovei. Alexandru-Voda, tiran bisericos, cu frica
de lad, si-a indreptat luarea aminte i asupra

bisericii din Radauti, si el i a adaus un pridvor


impodobit in fata cu o frumoasa fereasta gotica,

www.dacoromanica.ro

240

N. IORGA

infloritk i avand pe laturi alte doua fereti mici,

de-asupra u0or impodobite ca din vechirne.


Tot supt dansul, prin 1558, se Mai i zugraveala
cea noua a paretilor, cu chipurile clitorilor, ce se
%lad Inca la strane, in mna dreapta. AlexandruVoda tine biserica in mank telan se afia Inga
dansul, mai de o parte, i tanarul de lang el
nu poate sa fie deck Alexandru, fiul din flori
al marelui Voevod : el nu avuse ca mama o
Doamnk i de aceia niciun chip femeiesc nu
se vede langa acestea ale Voevozilor.
Toti poarta hainele lungi de brocard in flori
de aur, dar ele nu pot fi privite cu deplind incredere, caci asupra !or ca i asupra chipurilor
domne0i a trecut penelul pictorilor mai tarzii,
cari au dat lui Stefan-Voda

Lapuneanului

bfirbile lor ascutite, despartite in doufi. Cred ca


aceasta din urml prefacere i impodobire a

bisericii s'a facut de catre Mitropolitul Iacov I-iu,

care a fost la inceput episcop de Radauti


carui parinte, ieroshimonahul Andrian,

i at

s'a in-

gropat deocamdata langa aceste ziduri, unde i


se vede Inca piatra, inainte de a fi stramutat la
Putna. Colorile intrebuintate

inffitiprea sfin-

tilor arat indestul aceasta. Atunci se va fi facut


i catapeteasma lara frurnusetk care se vede
astazi.

www.dacoromanica.ro

24r

ROMANISMUL IN BUCOVINA

2. Putna.
De la Rai:164 porneste un drum foarte prifos
in caldura care incepe sa se intinda asupra sesului roditor al Sucevei, ce se strecoara in
dreapta, printre tuiisurile inmugurite. Nori de

prat se inalta inecaciosi si orbitori, acum ca si


in fulie trecut, dud am strabatut acelasi drum
pentru a vedea serbarile de amintire de la Putna.
Departe, in dreapta si in stanga se vad sate :
Horodnicurile, cele doua sdlase unguresti: Fladikfalva, caruia Romanii ii zic scurt: Hadic, si Andrasfalva, sau satul lui Andras, Costisa, Calanestii, Fratautul, Bilca, Voitinelul. 0 linie ferata
ingust merge alaturea cu drumul, spre Vicovuri,
sau, cum li se zice pe moldoveneste, Gicovuri,

cel de sus si cel de jos. Unul presinta o mare


biserica, in care multe stiluri de arhitecturi sant
turnate la un loc, celalt inalta in zare un suptiratec turn alb, din mijlocul caselor multe.
Trecem pe laugh locuinte bune ale Nemtilor,
cari impart cu Romanii aceste sate. De aici ni
s'a dat anul trecut apa rece de o Nemtoaica ce
nu intelegea romaneste si a prins a rade and
am voit & o raspltim cu bani pentru aceasta
indatorire.

Acum sta in fata un sir de inaltimi inegrind


de brazi. Zarea toata se inchide prin culmile
care se urmeaza in gramezi marl, coscove. Dru16

www.dacoromanica.ro

242

N. IORGA

mud nu sant cleat la dreapta, spre Vicovul-desus, sau la stanga, spre Putna. Caci inteun fald
al acelei panze de verde intunecat e ascuns
manistirea lui Stefan-cel-Mare, odihna, de atatea
ori tulburata, necinstit, prefacuta si pospait a
oaselor sale.

Suceava primeste apa Putnei, de la care se


numeste manastirea si satul rasrit pentru folosul ei, la Carlsberg. E un sat de Germani, cari
au dat muntelui acest nume asa de strain noua
(oamenii 1-au prefacut insa in Carlisberg"). Pe
ogoare lucreaza harnic tarani in haine de oraseni, femei cu tulpane fallaitoare pe cap.
Putna se pripeste in creturi limpezi pe o albie
de prund sur, ispitind prin racoarea undelor ei
pasarile suptiratece care trec lunecand si earora
fi se spune amdgei, de sigur pentru ca amagesc
pe eine ineearca sa le prinda. Trecem apa, care
abia unge rotile trsurii, si drumul apuca apoi
in sus prin valcica cea noufi, spre perdeaua
sumbra a brazilor.

Nu dupa mult timp, incep casele bune ale


unui sat amestecat, in care multi Romani se
gasesc pe lang cativa Nemti,
eu cat mai noi
decal dansii I La portite 'Isar pe rand copii balani si baietasi de-ai nostri in Carnes*. Femeile
diretica ici si colo in pripa ajunului zilei de
Pati. Cateva firme evreiesti arata unde e carciumg, unde e macelrie si felurite lucruri de van-

www.dacoromanica.ro

ROMAN1SMUL IN BUCOVINA

213

gare, nu numai pentru steni de-ai notri, ci i


pentru strainii cari, inaintea manastirii i in dosul
ei, lucreaza la marele fieristrau care a fost pita
daunazi al baronului Popper, un Evreu din Viena,-cladarii uriae de lemnarie proaspatfi, care miroas

bre a brad taiat de curand , ori au lucrat Orli


mai ieri la fabrica de ciment a lui Axelrad, la
Jabrica de produse chimice scoase din lemn a
,unui Prusian.
Pentru ace.$ti oaspeti ai imprejurimilor, menite
pentru sihastrii evlavioase, ale mandstirii, pentru

.acest amestec de I.,ei sau Poleci", de Nemti


4i de cate alte feluri de oameni s'au fficut doui
bisericute catolice, casine i calenele. Pentru
dan0 de sigur, faptuitorii vietii economice de
astazi, s'a intins pang' aici linia inelor negre,

pe care trece de doua ori pe zi zborul locomo:tivelor, Wand calatori, pqta ..i marfuri. Aceasta
vecinatate care uiera, fluiei a, mugete, anti'
cantece de munch' i de betie, s'a impus eroului
.adormit alaturi, colo in fund, unde vezi acele
.ziduri albe, acele coperiuri ro0, printre care
.abia a ramas cate o pat de vechime intunecata.

Cad i aid vremea noua te prime0e pentru


a te duce la mormantul Romanului celui mai
mare i mai deplin, pe care, intr'unul din pulinele ei ceasuri de priinta pentru noi, ni l-a
.harazit soarta. Ce urata e cheresteaua goalk

www.dacoromanica.ro

244

N IORGA

incununata cu vechea cruce in trei ramuri de-a


curmezisul, care deschide aleia din frunte printre

doua hvezi bine ingradite I Turnul jos prin care


intri e un dar al restauratorilor, si in cel mare,
de la dreapta, cu doua randuri i multe feresti,
in acea alba clopotnita din care suna vechea
arama damn de Stefan, chiar in acela nu mai
poti sa descoperi ce a putut sfi fie la inceput.
in mijlocul curtii inverzite, biserica se iveste
acum alba de var si inrosita sus de tiglele acoperisurilor. Abia s'a mantuit o noua restauratie,
indeplinita de arhitectul Romstorfer, caruia i se
datoresc, in bine, sapaturile de la Suceava, iar,
in rfiu, prefacerea prin tigle, schimbare de proportii si zugraveala noua a o parte din bisericile
bucovinene, asteptand sa vie la rand celelalte. Zugraveli nu s'au adaus, ca la Mirauti, in stil mai mult

sau mai putin vienes, dar pe zidurile care si-au


pierdut, daca nu podoaba de sfinti, zugraveala
pare s fi fost destul de stearsa si era, de sigur,
numai din veacul al XVIII-lea,
macar luciul de
vechime sofa al veacurilor, s'a asternut in loc
o vapseala glbuie, cu peteci de albastru pealocurea, care face cel mai urat elect; jos, lespezile grele care inchideau mormintele, scotocite
pe rand de hoti si de o comisiune invoita deGuvern, prin anii 1850, au fost inlocuite cut
piaci de olane dungate, de aceiasi coloare de
dovleac proaspdt care deosebeste si paretii. Asa

www.dacoromanica.ro

Vedere vnerali a ministirii Putna.

www.dacoromanica.ro

246

8. IORGA

e foarte corect, foarte neted, foarte spalat, dart


evlavia
intins aripile i a zburat in cine
tie ce colt de cladire Wafting i neagra.
Putna lui Stefan-cel-Mare a fost cea d'intaita
i mai frumoasi din bisericile lui. Ea avea intrarea printr'o u5 in arce sffiramate spre Ufl
pronaos, iar printr'o a doua U, cu cadrul in.
unghiuri drepte, spre largul naos cu stranele
rotunjite i spre un altar in absida. Patru fere0i,
gotice dadeau lumina putina pe care datina RAsiritului o ingaduia unei biserici manfistire0,.
menita pentru ingroparea Domnilor. De-asupra
naosului se ridica un turnulet. Patru contraforturi sprijiniau, incordandu-se, paretii: podoaba
acestuia i a paretilor celortalti erau ocnite in
doufi randuri. Zugraveala era numai pe d'inauntru,.

ca in toate bisericile lui tefan, iar pe din afarl


cfirfitnida aparenta, i rotilele de smalt,
ca la
Popauti, la Dorohoiu, la Harlfiu, la Sf. loan din.
Piatra, la Borze0i,

alcatuiau singura impodobire .

in aceasta biserica se coborira pe rand in


mormantul lor, supt lespedea de marmura sau
de piatra moale moldoveneasc, tefan-cel-Mare,.
in acele zile de inaltare a sufletului sat], din
Iulie 1504. Apoi Doamna lui cea din urrna, cea
mai frumoasa i mai iubita, Maria Radului-Voda
Munteanul. i ei ii aflara locul lang doi copii
morti tineri innainte de aceasta, copii din flori

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

247

cu mame necunoscute, i laugh' a doua sotie a


Voevodului, impfiritersca Marie din Mangup, pe

care un acoperi de inormnt, tesut din fir de


aur pe mitas, o infkieazi dormind, cu manile
pe piept, purtind cunuil grea pe capul suptire
i infiurati in brocard scump ca inteun giulgiu.
maret. Mitropolitul lui *tefan in aproape tot
cursul Domniei lui, bunul pfirinte batrin Teocfist, care a stat neclintit cu carja lui slintita
langi buzduganul sangeros al luptitorului, i-a
aflat i el pacea aice, in gropnita domneasca,
fiind poate i rudi de Domn, vlistar din neamul stipinitor al lui tefan. *i Bogdan, fiul ctitorului, i

tefni, hul uuratec al acestui viteaz


Bogdan, au venit pe rand langi pirinte i bunic,

impArtiindu-i linitea, ce se putea crede venica.

Dar iati ca, dup moartea inainte de vreme si


lui *tefanita, Petru Rare, om
cu ginduri marete, iea Domnia tirii. In toate

fill de lege a

el vrea si faci mai mult, mai mare deck tatfil


tefan batranul. In rzboaie i cuceriri n'a
izbutit, in scrieri i cldiri insg, da. i vezi-I
sau,

cum ii pune in gaud sa prefaci in mai frumos


Putna lui tefan, in care la 1529 el inmormantase pe Doamna tineretelor sale, Maria.
De sigur ci atunci s'a cldit pridvorul inchis,
pe care-I lumineazi in frunte trei fereti mari,
mai mari i mai imbielugate deck oriunde, cu
cite doi stalpuori gotici. Doui ui de un gotic

www.dacoromanica.ro

248

N. IORGA

mai simplu dau intrare pe amndoug laturile.


Dup acest adaus de la Putna, care i-a stricat
intru catva armonia masurilor, incfircand-o cu
podoaba cea noud, s'a luat Lfipmeanu and a
inficlit cu un pridvor Radautii. Rares isi va fi
chemat si aici la lucrul zugrfivelii mAiestre pe
dulce fond de albastru mesterii de la Humor, de
la Moldovita

i Voronet.

Domnii ce venira dup Rares,

Rares el in-

susi dup ce luA pe Sarboaica Elena, nu mai


avur pentru Putna o ingrijire deosebit5. Petru
Schiopul, nepot de idea' al lui Rares, drese Sf.
Gheorghe din Suceava, Mitropolia trii, i durd
din nou Galata. Movilestii fAcur peste rnunte
Sucevita, pe care o poti atinge de aici printr'un
pietros drum pe de-asupra culmilor. 5telan Tomsa
al ll-lea inalta So lca, in alt vale, departe: In
sfArsit, Cazacii lui Timus, ginerele lui Vasile
Lupu, pradarg pentru int5iasi data, strasnic, manfistirea de legea lor.
Atunci bunul boier de tar ce ajunse a fi
Gheorghe Stelan-Vocla se apnea s dreaga manfistirea, pe carc o ameninta risipa. El plecA din
Scaun si se stnse in strainAtate fati s se fi
putut duce lucrul la capgt. De sigur ca acelasi
mester de cldiri va fi lucrat si mai departe
supt Domnii urmtori, rgbdfitor si bine, pnd ce,
dupd vre. o zece ani de zile de munc cinstitfir
se putu sfinti biserica India.

www.dacoromanica.ro

CP

ROMANISMUL IN BUCOVINA

-cr

CV

Biscrica mnstirii Putna.

www.dacoromanica.ro

249

250

N. IORGA

In ce a stat inoitura, se vede lesne. Fere Ole,


u0le au lost lsate cum fuseserfi. Nimic nu se
schimbi in orinduire i imprtire. Si zugrveala
din timpuri fu pstratk Dar, dupfi o datinfi de
arhitecturfi care se vede de la Dragomirna i
So Ica Orli la Ca0nul aceluia0 Gheorghe Stefan,
ciubuce impletite se intinserd ca un brat' in jurul

cele dou randuri de ocnite, i


apoi pe toate nervurile boltilor, lucrate aici in
bisericii, intre

flori i pecetluite cu capete de bouri, cu gt din


veacul al XVI-lea sau Fara', i infrumusetate ca
in toate stemele. Mormintele nu fur lAsate la
locul lor, ci, la inoirea pardoselii de piatrk ele
fur cercetate i sicriele puse la un loc, in mijloc, lasandu-li-se podoabele. Astfel

trupul lui
Stefan-cel-Mare, capul despoiat de coroank pieptul
acoperit Inca de rama0tile vemintelor i, se

de o cruce, cum o purtau la gat Voevozii,


ajunse in acest chip putin la dreapta de mijlocul
naosului, unde i astgzi pasul oricui calck fr
sa-I cunoasea, locul cel slant. Inchinciunea cea
zice,

veche i cea noui s'au dus aiurea, acolo unde

stfitea marmura goalk sapata cu slove gotice, i


tot aa de goale famaser dupfi aceasta, in pronaos i naos, pietrele de mormant ale Doamnei
Maria, in fatfi cu tefan, ale copiilor ei vitregi,
lang dansa, a lui Bogdan, in pronaos, la dreapta,
0 a Mariei lui Rare, in fatk avand lingi ea
piatra de mormant a lui Stelanitk De-asupra

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

251i

acelor morminte care se gAsiau lingh pirete, /aordnduirea cea noud a epitafelor, sculptorii hicrari baldachine vidit intiprite de spiritul cet
nou al Renasterii apusene, cu formele rutunde,.
pline, cu fel de fel de linii erpuitoare, si de
flori destul de grosolane, si de flacdri ridicandu-se la colturi; mormntul lui Efrem de Radauti,_

la Moldovita, arat cum se pregiteste acest obiceiu al baldachinelor, care nu fu urmat multi.
vreme. La turn se adause Inca un rand, Beim:hi-1
mai mare, si multe podoabe, mai simple deck
la Dragomirna. Pentru a tinea naosul, se infiltari,

in sfirsit doi stalpi grei de piatri sfipati cu po


doabele obisnuite in acest timp.
In aceasta noui haind apiru Putna dupd cloud
sute de ani de la intemeiarea ei. Nici acurna
ea nu avu noroc. Peste douzeci de ani, Polonii
cucerir Tara-de-sus, i joimirii, Cazacii lor std..
tur si in Putna, pruncind i jacuind. Dupd

plecarea lor, la 1699, biserica rimase iari di


rfipanati, ca i turnurile si toate clidirile din
prejur, unde trfiiau in ticiloie citiva alugari.
Atunci, prin anii 1750, lacov liu, mitropoliwl
Moldovei, care fusese episcop de Rfidiuti i avea
citre Putna o veche i fireasci evlavie, se ficu
al treilea, al patrulea ctitor. El nu inoi nimic iri
arhitecturi, nefiind dintr'o vrerne cnd aceasta
mai era cu putinta. Dar el ridica tot ceia cecizuse, inlocui tot ceia ce lipsia si lieu toatii

www.dacoromanica.ro

252

N. IORGA

zugriveala cea nou, din care se vad ateva urme


in pridvor, nu prea strglucite, ce e dreptul.
In fata mormAntului lui Teoctist, din acel pridvor (alt ierarh moldovenesc, Teofil de Radauti, e in-

gropat alar lAnga zid, ca si un Mitropolit bucovinean de daungzi), el isi ridic siesi mormnt,
si, lngd piatra ce-si sapase din vreme, puse rmasitile, aduse de la Rdauti, ale pgrintilor sai,
-calugarii Anc lrian si Mariana. Odajdiile si odoa-

rele furl adause, o icoan de pe catapiteasmi


argintat5, si podoabele noui, mult mai srace
_si mai de putin pret, se %Tad Inca lng ripidele
in filigran6 cu heruvimi, lucru de Venetia, langi
greoaiele carti manuscripte, legate in plfici de
argint batute cu ciocanul si in platose de lanturi
-de argint, ale lui telan, lang aierele, ce triesc
pang asthzi, ale ctitorului darnic.

Asa a lost a patra Putnd rnoldoveneascfi, a


mitropolitului lacov, pe care o inlocui dfiungzi
a cincea, a arhitectului Romstorfer, supt stApnirea

Imparatului austriac Francisc losif l-iu,

stdpan al Bucovinei si al multor altor tari. Mortii


stau supusi in morminte ca si in vremile neamului lor, si nurnai tidva fetei lui tefan, domnita
Cneajna sau Maria, e bfitut in cuie pe o bucat

de rnucava, si, and e scoasi din dulapul cu


podoabe desgropate, strnse in clopote de sticl,
ea lasa s cacti franturi din osul asa de slant

www.dacoromanica.ro

ROMANISMI'L 7N I:BAIA:INA

253-

pentru noi, care se calca in pictoare. Ce nu pot


suferi mortii, rind..., cand star cei vii !
Calugarii se gatesc de slujba lnvierii. Sant
yre-o cincisprezece oameni, Romani cari stiu

romaneste, Romani de peste Prut, ca un anume


Scraba, cari se zic Ruteni i vorbesc limba
noastra in tonul moale si cleios al calicilor ruseti de pe la hramuri, si Ruteni cari stiu romaneste i se zic Romani. Stefan n'are sa se
laude de pazitorii si slujitorii de astazi ai mormantului sau. Unii-se dau in vant dupa o sticla
de bere i beau ate cinci pahare pe nerasuilate,
alti sant bieti orbi cu limba tncalcith i mintea
copilreasca, cutare e un slabanog CU cautatura
poncia, altul sufere de nevoie, altul a ie0t abia
dintr'o casa de nebuni. Frumosul arhimandrit
batran, vrednic in infatisare i iubitor de neam,
bucuros de oaspeti i de slat, parintele Patra,
lost preot de mir si fiu de taran din Tereblece,
pare cazut din cer intre atatia stricati i atatia
nevoiasi.

Pan la caderea serii vad chilia de piatra. Drumul trece prin cherestelele Companiei de Evrei
care e adevarata stapana a Putnei, sau se strecura prin prundisul raului care freamata pe
prund, tarand cu dansul spre Suceava apele Putnisoarei i Viului, paraiae de munte, ce fac

www.dacoromanica.ro

.r
kr
Chi lii de pied

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUI. IN BUCOVINA

255

Putna un rau, macar pentru acest timp de


ibielsug al primaverii. La dreapta sta Ompla in
care sant infipti brazii desi, si pe un pripor se
wede chilia. E sapata intr'o pestera, pe care lo-vituri rabdatoare de ciocan au largit-o i potrivit-o. E mai mult uti paraclis in munte, cu
Jeresti si altar ; ba odata ea a avut i zugriveli,
..ale caror urme tot se mai vad Inca. Dar inchi<lin

puirea poporului

prefacut in chilia, boltita


in chip minunat, cu ajutorul lui Dumnezeu",
a sfantului rominesc din vremea lui Stefan, si1-a

ihastrul Daniil. Aici, pe un timp cand nu era


Popper si bustenii lui nu cadeau din munte,
sframand ingraditura de lemn a chiliei, sihastrul

,ar fi indeplinit acest lucru greu, care uimeste.


Uite colo unde se vede ca o banca de piatra,
ai-a caznit el oasele in somn scurt i plin de
gemete, in altaras a stat el in genunchi, cu carnea strivit si inghetata de piatra umeda ; prin
aceste feresti I-au batut asprele vanturi de dimineap', care cutreierA vaile pentru a goni negura
sau a chema norii. Iar jos, unde se casci ochii
de pivnita, acolo si-a lasat sireapul Stefan insusi,
venit sa se slatuiasca in aceastfi pustie cu sfantul.

E noapte, noapte de stele, de murmure, de


Irearnate, de visuri, de patimi, in singuratatea Vail;
noapte de armonice, de ciocniri de bile, de

pahare de bere, de strigate straine, de schigunari


de prunci evreiesti dincoace, in ulicioarele satului

www.dacoromanica.ro

256

N. IORGA

industrial al lui Popper ; noapte de asteptarecu pasi usori, lumini shoase, in manastire, undese pregateste taina de noapte a Invierii.

Ea nu se face in Bucovina la miezul noptii,


dupa Scripturi", ci, dupa inlamplare, dupa datinfi sau dupa clorinta si nevoile sfitenilor, la
deosebite ceasuri de catre ziug. Nu aLcl, ca in
copilaria mea, and, in hainele noi de primavara, nu puteam inchide ochii de bucuria asteptdrii, clopotul de chemare, cu clangatul puternic, prelung, cu ecouri surde, pare ea ar
veni din adancile mormirite unde se va cobori.
acuin vestea Invieril, a Invierii Dumnezeului

fficut om, a Invierii oamenilor cu viata adormitl


liana la judecata judectilor. Nu scanteie nici,
luminile fugare, ci ferestile cele trei ale lui Rares,

sant oarbe de intunerec. Numai sus cerul si-a


aprins de Inviere toate luminile stelelor fall de
numar. Nu e o soapta de vant macar ; strainii
turbulenti ai Putnei dorm, apa nu se aude vuincl
de vale, calugarii, cei cativa tarani cari vin aid
si nu la biserica din sat, nu fac niciun zgomot.
De si s'au aprins cateva lumini, poate prea
multe, valurile negre, sumanele intunecate se
desfac nelamurit in largul cuprins in care sant
samfinate. La mormantul lui Stefan, unde, daca_
nu sant oasele, se siilasluieste simbolul, si ce

sant chiar acele case pierdute in pamant decal

www.dacoromanica.ro

VNUOD(IFI NI 111141.i1MYN011

Z1

VI

Biserica din sat de la Yuma.

www.dacoromanica.ro

258

N. IORGA

un simbol ?

urna de argint

cununile noui

cele vechi,

porumbelul de argint,

goalA,

atArnat, tricolorele pAturite, margenile dulapului


de sheik toate aceste lucruri multe, greoaie i
foarte ordinare, foarte trecAtoare, cu totul ne-

vrednice pentru acela care nu poate fi incunjurat cu destul aur i cu destule pietre scumpe
de neamul pe care el 1-a scApat de la peire,
mormAntul acela, acoperit de noapte, arunci
numai scAnteieri i raze.
CfilugArii nu-si stilt

rostul, se incurcA, nu se

ruineazA, asteapt imbold i indreptare. Ii mAnA

un cantor mustacios, care se zice ci ar fi fost


un Rutean unit. Orbul d din cap, se impletice0e in vorbA, aura' cu un glas de copil bolnay n rostogole0e groaznic ochii morti in fata
bortilit de rAnile vArsatului. Din and in dud,
pe buze ruse,ti, rugaciunile vechi, aa de frumoase, sunA ca in batjocurA.

A ie0 cu Invierea: unii tarani stau in bp


cu lumAnrile in mAnA ; altora li se dau de la
manAstire lumAnAri mari de cear albfi fr nicio

podoabA de poleialfi, de flori, de bucurie, ca


In Moldova mea. De mult Inca fiecare i le-a
aprins cAnd a vrut, i nu vAd acea ingrAmAdea15.

rftvnitoare cAtre lumanarea pe care o intinde din


ua altarului preotul aducator al vetii celei
hune. CAteva tArance care au rochii de ora, negre,

albastre, au ieit inainte in strana femeilor, in

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

259

stAnga; vre-o doufi cu stergare se ascund in


intunerec ; cAtiva copii de tot cuminti stau cu
piciorusele goale p piatra foarte rece. Acestea
nu vor fi apAsAnd greu pe 5tefan-Vod, acoperit
eu tablitele galbene ale d-lui Romstorfer.

Alaiul invierii se face. in frunte, arhimandritul


CU cArja in mar* o cArjA nou fr aurArii si
scumpeturi, un bat negru CU capAtul de argint;
poartfi comfinac si val negru si are o bun inTfatisare cuvioasA. Apoi, imbulzindu-se si cotindu-se, ieromonahii, cAlugArii-preoti", in odAjdii
de mfitas, argint si aur, noui-nouA, augarii
negri cu pAcatele lor in spate, noi cei cAtiva in
haine nemtesti, tarani in cojoace si sumane, femeile cu polcute si cele in portul din vechime.

Up se inchide in urma alaiului, si prin portile


pridvorului intreg sirul se infund in noapte.
Eu asteptam pe 5tefan sA invie, sA invie o
clip in inimi, cu solie de viitor, cu solie bun
de dreptate pentru cei ce sufAr, cu solie buna
de strmo I pfirinte, incunjurat de heruvimii
nfidejdii cu aripile aurite. SA iasA o clip, fr
sabie, Ir palos, cu mAnile bfitrAne intinse pen-

tru binecuvAntare si s curate toate temerile,


toate nesigurantele, toate sfielile, deschizAnd floa-

Tea de aur a idealului. *i el nu se ridica din


morrnAlit unde-1 apsau acesti cbugri, aceqti

oameni cu grija somnului si a mAncArilor bune,

www.dacoromanica.ro

260

N. IORGA

unde-1 tintuiau cu piroane de fier rugaciunile-

pentru Imparatul nostru Francisc-losif intaielea".


Cand insfi nu se mai vazu din toate decal:
intunerecul, miscarea neagra a multimilor, falfairea prapurilor ca steagurile de umbra ale os--

tirii mortilor, and nu mai straluci nimic pe


lume cleat sus stelele sigure, iar jos luminilefugare, fluturate de vantul inaintfirii, cand toateglasurile, ale orbilor si ale celor ce %lad, ale
vrednicilor si ale nevrednicilor, ale celor credin

ciosi si ale celor Fara de credintd, se topir in


acelasi cantec de biruinta asupra mortii, and
arama clopotelor, clopotelor celor vechi de tot,.
prinse a vui in geamfit lung, in hohote de plansrisipite asupra muntilor si vailor, zguduind ziduri, morminte si suflete, atunci se sfivarsi mi
nunea. Aici, in noaptea care-i poate fi mantie,
el era cu noi, Stefan, Stefan al nostru, Voevodul,.
Impratul nostru cel drept, el si nu Francisclosil intaielea". Mergea cu noi in umbra noptii,
intre luminile cerului si luminile pamantutui,.
ducand dupa (Mitsui intreg intunerecul, pe aripile
sale care atingeau muntii zarilor si departarea .
hotarelor noastre sangerate. Slant si Imparat al
tuturor tfirilor, al tuturor oamenilor Romanimii,
al tuturor celor ce cumineca in aceasti limba I.
Si cantkile sunau, si clopotele vuiau, si el ducea
in fruntea tuturora vestea Invierii lui Dumnezeu,.
vestea invierii dreptfitii. Si prin usa incuiata a.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

261

bisericii goale el trecu inaintea tuturora si se


odihni in credinta viitorului nostru.

Eram acum in pridvorul luminos ca o Incapere din raiu. Un Roman pletos, cu fata arsa
de soare, tinea in mama, razirnat de privazul usii,
un prapur rosu cu aur pe dansul. Statea cu ochii
crunti, si parul ii incunjura salbatec grumazii,

negru ca abanosul ; cojocul alb lucia ca o plain pamnt. Intre

tosa, opinca statea ca infipta

Teoctist Mitropolitul si Mitropolitul Iacov, egurrnenul-arhimandrit al Putnei canta inaintea za-

voarelor trase, cerand lui Dumnezeu sa se spulbere vrajrnasii ca fumul in vant si ca si ceara
inaintea focului".

$i sufletul niieu inseninat zicea in tacerea buzelor: Amin."


Adevarat .a inviat I"
I

Alt drum de dimineata spre ruinele din valea


Putnei. Dimineata de Pasti e racoroasa, plind
de lumina tangra si bunfi. Totul e acoperit de
iarba primavarateca, din care rasar florile galbene, albe, viorii. Tapsanele sant muiate de apa,
si izvoare nouA alearga in toate partile sticlind
la soare.

Nu e departe sihastria; pe un damb se yid


mine din bolovani rau legati intre dansii, cari
.inchegau odata chilii de rugaciune l o biseri-

(cuta, pe and pivnili se infundau dedesupt In

www.dacoromanica.ro

262

N. IORGA

pfimant. Inscriptia pomenind ca Ilie Cantacuzino.

de pe la 1700 a fost acela ce a durat intiu


aici o bisericuta de lemn, care s'a alcatuit apoi
mai trainic din piatra, cu cincizeci de ani mai
trziu, se OM acuma intr'o chilie a minastirii.
Intre pietrele prfivalite de vale se vad si doui
care pomenesc sihastri din timpuri, ale caror oase

s'au facut una cu pamantul.


Atata mai este astfizi din sihastria unde n'ar
mai veni bucurosi sihastri, caci viata intreaga.
si-a schimbat rostul cel vechiu.
3. Straja.
Trfisura pfirintelui egumen ma duce la Straja.
E un drum scurt, peste apa galgaitoare a Putnei,

apoi in valea ce se deschide fa dreapta, supt


tampla muntelui acoperit cu brazi.

Straja poate fi privit ca o comuni bucovinearia model, ca un sat-model pentru Romanii.


din orice parte. Case le, bine cladite, curate, se
inir pe amandoufi laturile drumului drept, incunjurate de curti largi, bine termurite cu scanduri. Ce sant oamenii din Straja, se poate vedea

inteo zi de hram mare, dud ei se adun'a toti


in biserica, i, fiindca e o Dumineca de Pasti ca
aceasta, in curand ei sant toti acolo. Chipuri

mandre, cu ochii negri adanci, cu pletele revarsate Pe umeri; spatosi, cu umbletul incet si sigur.
Oameni, nu glumi I Cojoacele albe, noua, tivite
,

www.dacoromanica.ro

VNIA031111 NII 1INISIHY141011

Sihistria Putnei.

www.dacoromanica.ro

264

N. IORGA

cu bland de miel neagrfi, si prin care iese manecile largi ale cimfisii de pAnza curati, sumanele cafenii, cizmele nalte, trase vitejeste peste
genunehi, Ii dau si mai mult initisarea unor
lupttori totdeauna gata. In ft-fang au palfiriile
de croiald ungureascd, cu margenile rdsfrnte

in sus. Cdte unul si-a pus ciorapi verzi de Ind


ca ai pddurarilor si alte podoabe imprumutate.
Toti fldcdii au infipt in pdldrii, de bucuria Pastilor,

flori de hartie si pene. i cdtanele, pentru ca s


ardte din partea lor cd stiu s pretuiascd o zi
ca aceasta, si-au inflorit sdpcile cu rdmurele de
brad.

Femeile an imbrdcat si dnsele cojocele, care


ias slobode mdnecile, infoiate numai la neveste.
Cele mai multe poart catrinta stramtd, prinsd

inainte, neagrd, cu dungi suptiri in lung si o


margene bald rosie. Dar se vdd i fuste de
postav umflate, puternic colorate, si care se
chiamil sucne : aceia dintre fete care poate sd

capete o sucnd, e foarte mdndrd de aceasta si


iese intre rndurile d'intdiu. Pe cap, femeile maritate au tergarul invaldtucit pe supt barbie, fetele-si lasa cozile pe spate, iar cele care vreau
sa se stie c doresc mire aseazd pe pdrul lor
fins un cerculet de margele i alte podoabe,
care se chiamd gga.
Dupd slujbd, care se ascult cu o deosebit ci:viiii multimea se invrte prin curtea bisericii,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

Oameni din Straja

www.dacoromanica.ro

265

N. IORGA

266

pe strada, sfituindu-se, glumind, harjonindu-se

ate putin. Hora nu se prinde. Prin colturi, tineri isi soptesc. Or si se ieie", imi spune oaspetele mieu, parintele Dan. Btranii sant foarte
vrednici de varsta lor ; par niste senatori de sat.
Fr nicio slialA, ei se apropie de mine, imi
strang mAna ; unii ii aduc aminte de anul trecut,

Datini de nunta bucovinene (dupi Monarhia amino- assort"),

and, dupi serbfirile cele marl de la Putna, am


alcat intaia oar pragul casei primitoare a prietenului mieu si am ascultat IntAiai data slujba,
intipArit de

o adana evlavie

si

de o

inalta

cuviinta, din aceasta biserici de sat cum putine


se vor fi aflAnd prin orasele altor parti. lar unul
vine, se uita la mine, da mana bfirbAtqte si,

www.dacoromanica.ro

ROMANIzMUL IN BUCOVINA

267

privind acum pe pfirintele, ii zice : Oratie?"...


Adeca nu ea a fi fratele parintelui Dan, ci ci
sant frate" de sange, din Romania. Daci ar
judeca i atatia carturari i puternici din orae
ca acest Wan doritor i bucuros de fratie" I
Incetul cu incetul, la apropierea serii, lumea
de pe stradi se imputineaza ; de langa gradina
gazduitorului mieu, de pe margenea ogorului se
Arad

cojoacele

cojocelele albe care suie pe-

poteci dealul din fata i se pierd in umbra. Se


lasa o seari ca o minune, cu raze reci ce cad
curat, evlavios din stelele nesfarit de departate.
La parintele Dan masa e intinsi iarai, o masa
lunga-lunga, pentru tatal batran i pentru buna
gospodina a casei, pentru fetele marl i pentru
fetele mici, pentru baiatul intors de la coald,
pentru tovariul de preotie, pentru toti cei ce
intamplator au ajuns aici. E ospitalitatea cea
veche moldoveneasci, pe care am apucat-o in

copilaria mea i de care cu duioie-mi aducaminte, cu trasurile venic la scara, movilele de


strudele suite pe sobe i vinul curgAnd ca din
ospitalitate care mficar o clipfi infratete sufletele oamenilor reci i masurati de
astfizi, cari astfel trebuie sa se incfilzeasca i si
calce peste tactul chines al mfisurii.
cimea,

In Straja se vede o casi gospodfireasca, dar


mica i lipsita de orice fel de impodobire, casi

www.dacoromanica.ro

268

N. IORGA

trainici i incipatoare pentru oameni multamiti


cu putin. Acolo s'a nascut istoricul Dimitrie Onciul, i in vorba lui hotfiriti i raspicata, in lucrul lui incet i sigur, in cautfitura lui care-ti

cauta ochii, se vede inraurirea acestor sateni ai


Strajei, intre cari a trait fiul de preot cei d'intaiu
ani ai vietii sale. Acum in casa parochiala se OM
-o biblioteca bunk i se scriu de Dimitrie Dan,
parohul Strajei, care e i membru corespondent
al Academiei Romane, lucruri folositoare pentru
cunoaterea poporului nostru i a trecutului Wt.
.$i in istoria scrisului romanesc e un loc pentru
mandrul sat din preajma Putnei, de pe malurile
Sucevei limpezi i vioaie, care-i perindeazi nerabclatoare undele reci ca de ghiata.
4. Sucevita.

Las Straja, in cele d'intaiu ceasuri de dimineata, and bate vantul cel rece, foarte rece aici,
:al zorilor, i ieau trenul spre Radauti inapoi.
Acum, la cinci, rfisare soarele, saltandu-se focos,
imbujorat, din norii vineti ai zarii.
Peste dotia ceasuri mi se ivete turnul gropnitei vechilor Domni moldoveneti. Caut o tr-

toate *tile Evrei


rapad spre mine martoagele lor, ce tarisc pe
Toate ramaite de lemn inegrit, de panza scasur spre Sucevita,

din

mopta, de piele rupta. Aleg un Roman", care


.a cunoscut i cunoate pe tcti ai no0-i de ca-

www.dacoromanica.ro

RUMAN1SMUL IN BUCOVINA

269k

peteme, fiindca ri-a dus", si, cu toate ca vorba-ldovedeste din ce in ce mai mult c e Rutean,
ma bucur c5 am castigat printr'o plata mai mare
singura trisur curata, cu vizitiul in intregimeimbracat si caii impletiti cu panglice, care estein tot Radautul evreiesc.

Pornim pe o cale bunk intre arbori, care


merge la inceput alaturi cu drumul spre Vicovuri
si manfisthea Putna. in stanga se fac pe dealuri.
satul unguresc al lui Hadic, Satul-Mare, Granicestii, Romanestii. Trasura strabate Marginea cu
asezarile multe i bune, raspandite pana foarte
departe. De aceasta comung se tine si Sucevita,
inaintea careia este un satulet din cele rnai mici.
Aici, ca si in Margine, totul e randuit i curatit,.
cum se si cuvine in Lunea Pastilor; Cate un
copil, o femeie in haine albe se ivesc dupfi gardurile de rfichit. Cei mai multi s'au dus frisk.
cu flori in par si flori in palfirie pentru tineri,.
cu pletele bine unse i tergarul frumos desfasurat pentru ceilalti, la mfingstire.

Aceasta se vadeste de-odata in acel fund in,


care pare Ca se intalnesc, inchizand orice carare,
zece-douasprezece muncele, acoperite in cea mai
mare parte cu brazi. Apa Sucevitei, pe care am
trecut-o venind spre manstire, luneca mai departe &Aire Suceava.

Toata manstirea iese acum ca din parnant:


ziduri cu ferestuici de impuscat, case egume-

www.dacoromanica.ro

270

N. IORGA

neti, turn de intrare, cu un lung coperi ascutit,


firete nou, care samana cu cel de la Dragomirna, patru bastioane in colturi, biserica manistirii, itiindu-i frumoasa turli peste multele
hogiaguri albe, cele doufi turnulete de la biserica
parohiei, clditfi fr stil prin anii 1770, in alara
(le ziduri.

Porturi rornineti din Bucovina (dupi ,,Monarhia austro-ungaril.

De la inceput se vede c zidirea de aici

mult mai putin acoperit i cAptuit de podoabe,


in toate partile ei, deck cea de la Dragomirna.
Dar Sucevita, pe care o ridicara Moviletii, adeci

tustrei fratii de la o mama, Voevozii Ieremia i


Simion i Vldica Gheorghe, Mitropolit al Mol-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

271

dovei, a fost mai trainia si a avut mai mult


noroc,
',Atli in ziva de astAzi, cand are in
parintele egumen flies un bun gospodar, mai
mult noroc decal strAlucitul juvaier de laugh'
Suceava, decAt acea pregAtire a Trei-lerarhilor.
Poarta de intrare i turnurile n'au nimic deosebit; pe cea d'intAiu, bourul de piatri st in-

------:z------.
, ....,..-. ._
,

:LT'

.;.;:../;?.:'
----;""1" '1

^-7-:. --....

..x..,.i...

"""1. ' !diWalt..IL '' '

'1 wrs...e.,.. ..,-,.

,..,

-44. =,. ?:

.:

.:'

.,- -.....,-,.

-4...:-,...1-,,..1.4....ez-ir

-1-

Ministirea Sucevita (dupi Romstorfer).

tipArit

astAzi ca o pecete domneascA. Biserica

lush' robeste de la inceput privirile prin intinderea, prin frumuseta, prin pAstrarea desAvArsit a zugrivelii din Mara', ca si prin simplicitatea impunAtoare a proportiilor. CoperemAntul
de sindil neagri, din care se desface turnuletul
sipat cu dou randuri de ocnite, ocroteste Inca
toate icoanele pe care le cere datina intr'o bi-

www.dacoromanica.ro

272

N. loRGA

serica romaneascii, i sfintii se desfac intregir


stralticitori de noutate. Cativa tarani in purt de
serb5toare, cari n'au mai incaput in biserica
tixit de credinciosi i scanteietoare de lumini,
stau langa mine si se uita si ei lung, foarte
multamiti ca la ei, in satul lor, in partite lor

este o asa minune.


Eu sant Zaremba", zice unul mai in vrasta,
mare, ciol5nos, calcancl apasat. Dar d-ta?"
Sant cutare, prolesor la Bucuresti."
La gimnasiu ori la Universitate?"
,La Universitate."

D-ta n'ai de unde sti", zice Zaremba, intorcandu-se catre alt satean, dar Universitatea escoala cea mare, cea mai mare scoal. Mai marescoala cleat aceia nu este in Romania."
$i Zaremba ma mai intreabfi de una-alta de
prin tara, despre vreme si srnanfituri. Apoi
afI prieteni, si ma !ask dup5 ce mi a spus ca
Dragomirna nu poate sa fie mai frumoasa decat
Sucevita, nici macar in turn, in sfarsit in nimic..
Asta e cea mai frumoasa din biserici.
Acuma altul vine, care n'are pe departe masura i cumintia celui dintaiu. El e insa un om
care vrea sa stie ce e fiecare slant si de ce-I
infatiseaza asa, de ce inteleptii Platon, Pitagora,
Solocle, Sibila poarta coroane de hi:tat-4, de
ce din trupul lui Iesei culcat jos iese irnpletirea
de ramuri verzi in care se cuprind cei dirt,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

273

Biserica mnistirii Sucevita

18

www.dacoromanica.ro

274

N. IORGA

neamul lui David 'Ana la Mntuitorul, vrea sA she


ce e cu scara lui lacov, intins intre pArnAnt si cer

si pe care ingeri cuminti se suie si se coboar


cu niste aripi drepte, albe, de pAsArele, de uncle

vine oare a merge pe o scorpie acea imparatita


inaintea cAreia Imparatii bAtrani se dau in lturi cu groazg. De-odat el, care a deprins, tot intrebAnd, rostul multor lucruri, imi arat patimile

SfAntului loan cel Nou de la Suceava, povestindu-mi liecare icoanA. Mesterul din vremea

Movilestilor a pus acolo si pe Alexandru-celBun si pe Doamna lui, Ana, primind moastele.


El pare sA fi cOpiat insh intru toate slpAturile

de la sicriul de bronz al sfntului; Alexandru e


numai un impArAtesc bAtrAn incununat si imbrAcat in aur.

Deocamdat nu pot face alta deck sA pAtrund


in pridvor si pronaos. Cel d'intgiu e fAcut in
chip original, neobisnuit nici inainte, nici pe
urm in bisericile Moldovei si luat poate, prin

inraurirea stApariirii lui Simion MovilA in Mun-

El e alipit la clAdire,
privind spre poart si dand astfel o intrare la-

tenia, din aceastA tarA.

teral: are trei deschideri, dintre care una e usa,


iar celelalte dou ferestile, toate din arcuri sfAeamate. Din el se trece printr'o us cu aceleasi
arce slAramate, obisnuite mai ales dup 1500,
si care incadreazi aici si deschizAtura ferestilor,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

275

in pronaosul frumos zugravit, unde dorm in


-dreapta mortii incununati, pe cand locurile copiilor lor, o fetita a lui leremia si o fetit a lui
Simion, Zamfira si Teodosia, sant la o parte.
Mormintele lui leremia i Simion sant acoperite cu lespezi mari de marmori, maiestru sfipate, care sant puse pe inalte mese de piatra.
Simion si-a primit Inca de la inceput aceast
grea podoabd din urma, prin ingrijirile sotiei lui
Macghita, care a lost mama vestilului, invatatului
Petru Movila, lumina a Rasaritului slavon. Mai
frziu numai, un credincios boier al lererniei,
tin Stolnic al lui, pi-a amintit cu duiosie si recunostinta de stapanul raposat si i a pus o marmur Intro toate asemenea cu a fratelui. De
-aceia cred ca leremia, mort cel d'intaiu, e asezat
trnai aproape de mijlocul incaperii, pe cand Sirnion st de catre parete.
Chipurile lui leremia i Simion se vad pe
-acoperemintele cele vechi ale morrnantului fie-

caruia, ce sant pastrate acum in dulapuri de


sticla. Cu fir de aur si de argint, pe matasa
rosie, s'a facut un leremia barbos, cu falca de
sprincenat
jos scoasa inainte, cu nasul supcire,
pi boldit, gras, falcos, trufas. Simion e infatisat
ca mort, cu ochii inchisi, manile pe piept, fata
iloarte slab, cu barba mica, neagra. Haina im-

parateasca de aur II invaluie ca un giulgiu. Pe


,cap n'are cuma luptfitorului, cficiula strasnici a

www.dacoromanica.ro

276

N. IORGA

lui Mihai Viteazul, ca leremia, care cu aceiasi


caciula a fost invins totdeauna,
ci coroana
tmpratilor.

La dreptul vorbind, manstirea e a lui Ieremiar

rnantuita cu totul numai in Domnia lui, de si


inceputa de multa vreme cu zlotii de aur ai,
tuturor fratilor. Cand patrund mai trziu in naosr
luminat de trei feresti la stranele rotunjite in
abside i prinse pe din Mara intre doua contraforturi, lumina bucuroasa a Lunii Pastilor de
April iveste frumuseta vechiului alaiu domnese
zugravit pe pfiretele din dreapta,
pentru pomenirea i prin chipuri a ctitorilor. In cap sta
leremia, incununat, in haine arhieresti pe matasal
rosie, cu guler alb si manecare rosii, ca si pe
perdeaua mormantului, frumos, ochios, sprin-

cenat si barbos. Dreapta lui intinde catre Mantuitorul, ca prinos, cladirea bisericii, din care
niciun amanunt nu s'a schimbat pana astzi.
Stanga i se razimh pe crestetul copilului Constantin, Inca mruntel, venit pe urma fetelor. Cea
mai mare dintre ele se vede in vesmant numai
de aur, tot incoronatfi, pe cand domnitele vechi
n'au decal cercurele de mrgaritare, lang tatal
ei. Frumoas, tanara, foarte asemenea cu Ieremia,

se vede maica lui, Maria; de supt coroana scapita in valuri un val alb, rochia e de brocard
de aur pe rosu, tivit cu dungi de aur, prin care
trec, la mijloc, trei cusuturi negre. Elisavetar

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

277

Visalia, Doamna leremiei, femeie lacoma de putere i pedepsita in cel mai crunt chip pentru
neogoita ei ravna de stapanire, rasare acum,

tiind in mang crucea evlaviei. 0 suvita de par


Ulan margeneste fruntea alba de-asupra minunatilor ochi negri, si un vat de matasa rosiateca
se coboara in jos pe urnerii ei. Si prin frumuseta,
ea era dintre acelea care risipesc imparatiile ai
pier supt rubiele lor. Apoi siragul urmeaza prin
capete oachese, cu ochii mari, coborandu-se tot
mai jos,
fetele celelalte ale acestor soti: Maria,
Ecaterina, Zamfira, Stana, cu cercei de aur mici
in urechiuse si cozile 16sate pe spate. Intre ele

se an' un frate mort mai de mult, Alexie, bielas Cu pArul cret supt aurul coroanei.

lntre multele odoare lsate de Ieremia, cruci


de abanos, iconite de fildes alb, nespus de rgbdator lucrate, tdvi, anafornite, se Ora si carlile cele scumpe, prinse in legaturi, unele mai

vechi dect cuprinsul, cu tesaturi de lanturi si


plAci de argint lucrat cu ciocanul. Una, de
hrtie, vine de la Neagoe-Vodd Munteanul; o
alta, cea mai frumoas, a fost fAcut supt leremia, poate de mesterul miniaturist incondeietor care a lost mitropolitul Anastasie Crimea.
Aproape fiecare loaie are cate o mrunt sceng
in colori strdlucitoare, inchipuind fapte din Scriptori. Intr'un loc, vezi iar pe leremia, cu maic-sa,
cu Doamna, cu o Jat, al cArii nume nu s'a

www.dacoromanica.ro

278

N. IORGA

scris, si, acum, cu trei baieti : Constantin, Alexandru si micutul Bogdan, lucrati fin cu condeiul,
muiat in colori.
Constantin a fost Domn, si a perit inecat in
Nistru, and il duceau Tatarii cari-1 robisera ;

Alexandrel s'a impartasit si el de Domnie, dar,.


intr'o zi nenorocit din anul 1617, el fu prins,
cu mezinul Bogdan, si dus in tabara lui Schender-Pasa ; iar, impreund cu copiii, si mama lor
desndajduita. Doamna leremiei, mandrd, porun-

citoare, invinuita ca ar fi dat otrava cumnatului


Simion, numai ca ea, fiii ei, trupul si sangele eir
sa domneasca, suferi in tabra pagana cea mai
mare rusine. 13oieri, boieri, rusinatu-m'au paganul", striga ea a doua zi inaintea celor veniti
sa vada cum pleaca in robie la Constantinopol
aceia care-i stapanise. Ea isi tale cozile in semn
de nernargenita durere si le trimese prin cine
stie ce credincios la Sucevita, unde ele se pastreaza inca, o mare vita de par castaniu-deschis,
inteo cutie de aur, la policandru. Cutia se dessurubeaza si se deschide, si inca odata parul
moartei straluceste in lumina facliilor

ca un

sarpe, sarpele galcevii si al vralmsiei, rpus.


Dar gandul la ispravile crunte ale acestei femei
cu vointa tare piere indata inaintea inchipuirii
nenorocirii ei Fara de margeni, prinderii, panga-

ririi, aruncarii in haremul unui Aga, unde s'a


slarsit aceia care trebuia inmormantata aid cres.-

www.dacoromanica.ro

279

ROMANISMUL IN BUCOVINA

tine0e, langa sot, langa flick langa strilucitorul


stropita de lacrimile
ei chip Wan din tinereta,
copiilor. *i ochii urmaresc cu duio0e firele stralucitoare ale parului frumos, prinosul de evlavie,
de cainta, de durere, care e 0 o jertfa de frumuseta.

Alta' vedere a mAnistirii Sucevita (dupi ,Monarhia


austro ungara).

Din odaile primitoare ale egumenului, am vazut


sfintirea apei supt cruce i prapuri, in mijlocul

unei multimi mari. La fantana cu apa buna se


perindeaza necontenit cojoacele

cojocelele;

mani frumoase, albe, brate pline, gingw se intind cdtre cana atarnata. Apoi, dupa ce se man-

www.dacoromanica.ro

280

N. IORGA

tuie cu totul slujba, livada rnfinastirii e nfivalita


de toti oaspetii in palariute de primfivara, cu

i pene, de fetele cu cozile aruncate ca


ale domnitelor lui leremia. Oamenii sant aici
de o sanatate si de o frumuseta rara. Deocamdata, ca la Straja, se sta la sfaturi, la lafuri 0i
lion

la taine dulci, intrerupte de harjoane, in care


manile tari ale flacaului pare ca frang manutile
codanei, care se apart rau si rade. and vor
veni lautarii tigani in haine nemtesti, pirpirii,
frigurosi, adusi de spate, scanteind de iretenie
in albusul sticlos al ochilor, va incepe hora,
'Ana in deseara tarziu.
Popor curat si mandru, cu ininia deschisa
bung, popor evlavios si clarnic, popor de munca
si de euvant, mladit puternica a vechilor ostasi;
neamurile nu te vor sfararna lesne
I

5. Spre RAdhuti.

Volovatul. Bidautii.

Inapoi pe valea Sucevitei, intre casutele mai


mult pustii, iii aceste ceasuri de intalnire i petrecere, cu cate un copil nepremenit care tanjeste
ca. nu 1-au luat i pe dansul la bucuria tuturora.
Trecem pe langa stalpul, destul de urit, care
aminteste, in limba gerrnanfi, despre oprirea in
acest loc, in calea spre gropnita Movilestilor, a
nenorocitului arhiduce Rudolf.

Norii se strang asupra Sucevitei, dar vantul

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

281

primvaratec e foarte bland, si pentru intaia oara


mirosul florilor se inalta astazi de pretutindeni.

Un drum laturalnic duce la dreapta, spre Volova( Satul se vede risipit pe o costisa, in fata
Raclautilor, urcati pe alta inaltime, dincolo de
valea in care Suceava isi raschir apele in voie.

Am norocul sit vad un nebun zvarlit pe strada


si sil flu intovarasit de un biet orn prostanac,
care-mi spune cum I-a btut, frangandu-I de sale,
un frate al lui penti u hotarele parnanturilor lor

si ma intreaba cam ate mii de galbeni pe tuna


mi-o fi (land Imparatul Moldovei". If spun Ca
Impdratul Moldovei a fost si a murit de mult,
ca acuma este numai un rege al Romaniei si ea
miile de galbeni nu se mai dau la nimeni.
Volovatul acesta a fost un si mai vechiu salas
de Domnie decat Radautii, cu toate Ca niciun
stapanitor al tinerei Moldove n'a fost astrucat
aice, ci toti au fcut d-umul lor cel din urm
acolo in fata, coborind valea ce inverzeste supt
ochii miei. 0 poveste zice Ca ar fi fost aici o
biserica de lemn ce s'ar fi strmutat apoi la Putna

de insusi Stefan-Von. Cu adevarat Stefan va fi


daramat o biserica de lemn cand a ridicat in ultimii ani ai vietii si Domniei sale, de la 1500 la
1502, lacasul cel nou, care se vede si astazi. E,
ca si altele din bisericile cele mici de la Stefan,
fart' turn si Fara abside. 0 usa in arcuri sfaramate,

www.dacoromanica.ro

282

N. IORGA

lang dansa inscriptia frumos sapata, feresti rotunde in felul usii. fnauntru nu mai e nimic, cad
multi ani de zile ploaia a cfizut in biserica parasita si desveliti. Acuma mi se spune c ar avea

de gaud s'o Nei mai mare, ceia ce ar fi Inca


un pacat fata de trecut.

Trecem prin unele parti curate ale Radautului,


ca sa gasim drumul Milisautului, sau, sa-i zicem
cu vechiul nume moldovenesc : al Badautului.

Satul e asezat iarasi pe o muche de deal, peste


Suceava, spre Satul-Mare si Hadic.
E astazi romanesc i rusesc ; Badautenii din
vale sant Moldoveni", iar Rusi vecinii lor de
pe deal; altfel, fac la un loc un singur sat, i
casatoriile nu stiu granita de limba, fiindca nici
Rutenii nu sant uniti, ci adevarati ortodocsi, cari
vin la biserica lui Stefan-cel-Mare. Multi stiu
amandoua graiurile. Biruie insa acela dintre soti
care e deprins a hotari in toate. 0 Rusca,

maritata cu un Roman, pe care o gasesc in


curtea bisericii, nu stie s spuie copilului ei in
romaneste deck mai loane". Un satean pe care-f
vid in curtea tintirimului se laud& insa ca., de
si tine si el o Rusca, copiii lui, cari cunosc
amandoua limbile, sant Moldoveni" i vorbesc
pe rumnie", moldoveneste".
De la satenii ce s'au strans acolo in curte,
unde astept sa mi se deschida biserica, aflu lu-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

Biserici de lemn din Bucovina (Slobozia-Comaresti)


(dupa .,Monarhia austro-ungare).

www.dacoromanica.ro

283

N. IORGA

1284

cruri folositoare si adevarate. Batranii nu-si aduc

arninte sa fi fost alta data mai multi Romani si


mai putini Rusi laolalta, ci tot asa, un neam in
deal, altul in vale, smulgandu-si necontenit ate
-ceva prin nuntile amestecate, crescandu-se Rusi
romaneste si Romani ruseste. E cineva de limba
.pe care o stie mai bine, si cat temeiu se poate
.pune pe statistica o arata faptul ea judecata in
aceasta privinta o are aici vornicul (primarui),
care poate fi Rus, si un Evreu. Uite, domnule",
,zicea unul, fratele mieu, frate adevarat, de un
tata si de-o mama: el a raspuns ruseste si eu
rnoldoveneste. Asa s'a intamplat. Si pe mine
m'a trecut Moldovean, si pe dansul Rus." In
lelul acesta, statistica ar putea fi luata de la
capat in fiecare zi pentru a face pe Roman Rus
si apoi iarasi Roman, si asa mai departe. Sant
numai dou semne care nu pot insela : legea,
dar aici toti Rusii rnerg la biserica noastrfi, si
necunostinta desavarsita a uneia din cele dou
limbi,
dar aceasta se intampla rar, si mai
numai la femei. Insa, daca barbatul e Roman,
el va da poate pe bdiatul ski la scoala romaneasca, si acesta va capata astfel limba, constiinta
Scare-i lipsesc.

Altfel, cei ce se stiu Moldoveni au adanc infipta

in inima lor amintirea ea pe aceste locuri a fost


fun mare, foarte mare trecut al neamului, al os-

www.dacoromanica.ro

RONIANISMUL IN BUCOVINA

285-

la$ilor i Voevozilor lor. De $tefan pomenesc cuevlavie.

C doar ai no$tri",

Ii

zic, au facut

toate,_

$i biserica $i razboaie, dar nu ca s fie pomana,


la Ru$i pe urma lor.
Da, ai no$tri. Ca ei s'au batut colo pecamp cu Tatarii.
Cine $tie ce veche poveste preschimb.ata prim
vremuri...

$i unul, care a stA de s'a gandit, spune :


Ca au copiii no$tri carti de spun despre
*tefau-Vocla, $i e a$a de mandru and ii asculti
cetind,

Doamne I

Din sus vine incet convoiul de ingropare

al

unui copila.$. Preotul roman cete$te in limba

noastra, dar prapurile le poarta in frunte Rurotofee, grosolane, cu fata


inoarta. Pe cand clopotul cel mic, nou, prinde

soaice

voinice

a chema copilul mort cu un copilaresc sunet,


limpede, argintiu, aud oamenii vorbind despre
moartea copilului.
Uite cum prang ceilalti copii de acasa. E I,

dac'a fost voia lui Dumnezeu...


$i poate neingrijirea oamenilor, zic eu.
Ce neingrijire, domnule; parch' asta ho
targ$te? Tot cum a vrut Dumnezeu 1
Aici vine o poveste lunga, din care se vecle
ca nici in aceasta privinta oainenii de aici nu

judeca mai bine cleat cei de la noi.

www.dacoromanica.ro

4
o
o^
.

1.

"
CID

00

C\1

ErTfirmw

InFopare de sgt ip Bugovipa.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

287

Pe din alara biserica se arata foarte frumos,


in legatura contraforturilor sure cu muchile acoperisului de sindila neagra, veche, in zbucnirea suptiratecului turn cu ocnite frumoase,

care pastreaza chiar, supt stresina unde se oplosesc cioarele, trei randuri de discuri smiltuite,
albastre i galbene.
Ferestile sant mici si usa, laterala, obisnuita.
Frumuseta nu sta deck in proportii, iar interesul in acele rotile de smalt, pastrate ca in
nealta biserica din Bucovina. Inuntru frisk in
ingustul cuprins ce se imparte in pronaos si

naos, nu se mai pastreaza nimic de insemnai aici


parasirea si-a avut urmarile, dar in
.dreapta stranelor se mai vede chipul lui tefan
si al Doamnei lui, Maria. Aceasta din urma
pastreaza frumuseta chipului ei plin, rotund, cu
ochii mari negri, asa cum se vede si in zugraveala de parete de la Voronet, pe cand ctitorului
celui mare un zugrav de ieri i-a adaus mustati
plecate in jos si o barba hada, neagra.
La intrarea satului s'a incins acum hora, care
talfaie de departe alba, in miscari line, intiparite
de o armonie simpla. Lautarii zbarnaie din cobze
si scripce, i strigarile capeteniei jocului se aud
!Ana la mine. i barbatii i femeile sant foarte
irumosi : care e Roman si care Rus, nu se prea
poate deosebi in unitatea costumelor, imprumutate de la Romani, si multe castorii amestecate

tate.

www.dacoromanica.ro

288

N. IORGA

se vor fi puind la cale in asernenea prilejuri de


hore ale Pastilor luminoase.

Trasura se urea spre Satul-Mare, dupa ce a


trecut de locul prundos unde Sucevita se uneste
cu Suceava intr'un freamat vesel de argint. De-a
lungul Sucevei marite se intind rachitile. In sat
sant Nemti si Romani. Case le celor d'intaiu, mari
incapatoare, de o gospodarie in care nimic nu
lipseste, au inraurit pe ale satenilor nostri, cari au .

avut ce si castige de la vecini ca acestia. Legea


frisk portul raman deosebite ; biserica romaneasca si cea nemteasca se infrunt cu cruel.
altfel facute, si pe acelasi drum mijlociu al satului se primbla in amurgul de serbatoare palaria moale, rasfranta

ungureste, cojocelul si

cizmele, sucna si fustele invoalte, catrinta langa

hainele de targ, nemtesti". Nemtii de aiciZipseriani,


Tipseri, li zic ai nostri , nu inteleg
prea bine

nemteasca din carte, dar barbatii

totdeauna, si de cele mai multe ori femeile, se


pot intelege oricand romaneste cu ai nostri.

E seara acum. De pe ogoarele foarte bine


lucrate, se intorc plegarii in haine de oras, cu
grapele, plugurile cu cai, carutele inalte. Cate un

guten Tag" spus de supt

pfilaria verde si

neagra cu fundul inalt iti suna la ureche. Alti.


lucratori ai campului nu se %rad, caci Romaniii

www.dacoromanica.ro

289

ROMANISMUL IN BUCOVINA

se bucurfi Inca de odihna serbAtorilor. Pe marea


intindere a lanurilor e stapini linistea noptii
bogat in stele, asa de pasnica in aceasth vale,

inat nici un vAntisor nu clatind grAul tanr si


florile nou. Ele aromesc bucuroase in vAzduhul
umed, care se face pe incetul, noapte de noapte,
zi de zi, vfizduhul iubirilor din Maiu.
Ne urcAm spre Hadic. Birjarul, sau, ca sA zic
ca aici, fiacrul, mieu e de pArere cfi in acest
sat ar mai fi numai in parte Ungurii adusi alta
data', arora altii, de alt neam, li-ar fi luat adesea
locul. tn adevAr insA nu sAnt deck case lungi

unguresti, care se mntuie cu suri, grajduri si


hambare, sAteni unguri blani, cu nasul borchinos, genele albe si rnersul greoiu, copii cu fata
foarte galbena, cari strigA cuvinte neobisnuite la
garduri si din desisurile de mrkini. Pastorul
ungur, ras, trece, cu mantia umflatA i larga
pfilArie neagr, zicAnd cu mult amabilitate bungseara". Biserica mare, cu turnul ascutit, alb, care

se vede asa de departe, e plinfi de scanteierea


nesfArsitA a fAcliilor de Pasti. Cete se intorc ins
de la dant tropAind, tiindu-se de mAnA, arAtAn-

du-si aceiasi bucurie ca si

ai

nostri si in ace-

Iasi chip.

19

www.dacoromanica.ro

IV.

VALEA SIRETIULUI

www.dacoromanica.ro

''Z

....a

4'....

'''. .111107.111111kNIIINWIANIZNAILIZ

.".

,.................,"
4 ZMA.C. Ze4ril
i KO . IF3r`fiii
Klt0111:41%.16.\ltt

%.11S11:1144.?

:1----' S88888880!
'10,5".#.34.6.21f*t

11;ft"11.11:1It%ii

1.1:eje.304104}
di/ dr4".et.1"1.""lr, %;\
4:"\"7"-\/C
7 "C 414. 1
:. IMISWACV1.4*-ro.
%.t. 0.
s
30,.......,........z.............,..z.,
:.'....=....tr.....
t...M. ....2.0....Z......
I

AA",

1/4%

1. Spre targul Siretiului.

Siretiul.

Inca odati, de vale, un pod lung peste Siretiul negru, i apoi incepe in noapte suiul
incet, greu, obositor al unui ir de dealuri, cum
dealuri Fara paduri,
n'au mai lost !Ana acum,
Fara sate, dealuri ciudate, rupte, scarmanate i
invalmite in tot felul, urate dealuri Fara umbra,
Ir racoare i poesie. Unde e inaltimea de piatra
uieratial de izvoare albe, aromirea de
smirna a brazilor, ca in cellalt colt bucovinean,
in acel Apus care ni trimete Bistrita mare* l

curata,

Aici insa, din prapastii vin rnirosuri grele, putrede


sau acre : pare ca un tabacar si-ar fi intins pieile

sau femei ar fi pus canepa lor la muiat in ape.


Sute, mii de broa0e, neobosite in musica lor
disciplinata, anti stelelor cantari de care ele nu
sAnt vrednice. E o intrecere nebung ca a pasarilor

Orac, orac, ooarac,


000aarac", i aa mai departe. 0, Maiu, i .price canta pentru iubire.

www.dacoromanica.ro

Cataracti a Biscriteiiin val. Co Ibului) (dotal .Monarhia


austro-ungara").

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUI. IN BUCOVINA

295

vighetorile i aromele tale I Din stanga vantut

bate intr'una, rece.


Santem cu totul singuri, eu i Rusneacul mieu,

Roman bun pang la socoteal i pang la bac0r


om bun totdeauna. El n'a vrut sa primeasca oaspeti noi, cari-i dadeau cincizeci, eizeci de bani
pentru un drum de doua ceasuri, i dintre cari
unul, Evreu de baOing, nu se sfiise sa raspund
la intrebarea mea daca nu cumva ar fi Jidan :
Euer Flochwrden, ich bin Christ", adeca :
Malt Preasfintia Ta, sant creOin". Si pe drumul
de pe urcu, i pe calea imparateasca ce-I taie
de-a curmeziul, nu auzim alteva deck numai
oracaitul mlaOinelor.
Sus, o lumina ; apoi altele se revarsg asupra

unui fund de vale, unei prabuiri a parnantului


lutos.

Sant iar4i dealurile de lut, rapile moi ale acestei tari, care-mi apare nou fatg de muntii

impaduriti de pang acum.


Siretiul : asta e Siretiul

Printre cgsute mici cu lumini slabe, se vad


de la inceput semnele unei Jidovarii mari. lir
piata centrala, pamant bisericesc vandut nu de
demult de biserica Sf. loan, pentru ca sa fie
bursa de negot, neacoperitg i putin maturata, a
Evreilor, cateva felinare fac & se vadg fatade
mari galbene, noroiu i paie. Trasura se infund
intr'un gang, linga o cramg eau luminat, foarte

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

296

plini de multe lighioane. E hanul. Chelneri, shigi


nicfiiri, dar curtea murdara e irnbacsita de trasuri
cfici mane e
deshimate, de cai cari rontaie,
zi de targ. Dupa un timp iese la ivealfi o Evreica
mare, frisati, in haine batatoare la ochi, cu cautfitura lenea, o frumuset in Israel, i iea buclu-

curile din trasura. In odaia no. 1", a cum e,


se poate dormi.

Uor se vede Siretiul, destul de mic. Obiviuitele cladiri de administratie, al treilea gimnasiu
german, pe langa acelea din Suceava i Radauti,
judecatorie mareata, notar evreu,
i ce-ar putea
fi alta ?,
cu fatada greceasca veche. Sus, o biserica nemteasca", la care vin i Ruteni uniti
sau, cum li se zice aici, uniati". La cimitir, pe
drumul catre Sant' Onufrie, o biserica a RuOor
pe cari ederea in satele noastre i-a facut ortodoci. Aici se asculta astazi slujba, i e o harmalaie de oameni gatiti....
Si la aceasta biserica i la celelalte, dull:4 o
veche datina, in aceste zile de Pa0i oricine are
vole sa traga clopotele. Si lash' de nu le trag;
unul dupg altul, flacaii, baietaiiii i copiii, imbatati de placerea acestui zgomot de arama rasunatoare. Se lupta pentru un loc in clopotnitile
de lemn san de zid ori la sforile clopotelor
dintr'un fel de arcade inirate langa biserica.
Bisericile noastre n'au slujba astizi. Cea din

www.dacoromanica.ro

-ROMANIsm.n. IN BUCOVINA

Clopotniti de lemn, cu copii, in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

297

298

N. IORGA

piata e o desavarsita cladire in stilul muntean


dintre anii 1660 si 1700,
ca Biserica dintr'un
Lemn a Bucurestilor, sau cladirile Cantacuzinilor
si Brancoveanului. Mu It mai mult lunga decal

inalta, cu dou siruri de ocnite mai tot asa de


mari si cu braulet la mijloc; pridvor cu arcadele
deschise. Turnul e unul singur. inuntru, unde
totul s'a prefficut, deschizandu-se chiar tot zidul

ce era intre pronaos si naos, nu se vede nick,


inscriptie amintitoare, dar pietre de mormant
trimet la jumatatea d'intaiu a veacului _al XVII-lea.
Cand se gandeste insa cineva c telan Petriceicu

a facut langa Siretiu mfinfistirea Sant' Onufrie, e

adus a crede a tot lui, de si in Domnii asa de


scurte, i se datoreste si aceasta prefacere si marire a unei vechi zidiri bisericesti siretene.
Troita, a doua biserica, e sus pe tin deal. A
fost reparatd, si nu s'a sfintit Inca. Arhitectul nou

i-a dat podoabe rosii de caramida colturata si a


mfirit-o simtitor la altar. Dar toate acestea n'au
putut schimba infatisarea ei de marunt vechime,
cu incaperea mica, usa, ferestile goale de podoabe, turnuletul. Localnicii vat] intr'insa o ctitorie
a lui Sas-Voda, care a lost, inainte de Bogdan,
intemeietorul Moldovei.
Cfici

Siretiul

e unul din vechile orase ale

Moldovei. Mergand prin Baia, prin Volovat si


Radauti, Domnia maramuraseana a lui Bogdan

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

299k

a ajuns aici inainte poate de a se pogori la


Suceava. Margareta, zis pe romaneste, Musata,
mama lui Petru-Voda, era doamn a Siretiului",
si, hind catolica, ea ridica aici o manastire a
Dominicanilor sau Predicatorilor, a calugrilor
albi, puindu-i hramul Sfantului loan. Deosebit

de_dansa era o biserica a episcopului catolic,


asezat aici prin silintile regelui polon, si la
aceast biserica stateau Franciscani, din tagma

carora facea parte si episcopul.


Nici cincizeci de ani n'a tinut Ins cu adevarat aceasta episcopie, intemeiata prin 1370.

S'ar crede c Sf. loan de astazi e pe locul vechiului lacas de inchinare al catolicilor, dar orasenii spun ca bisericile catolicilor de acum cinci
sute de ani erau aiurea, si anume acolo unde
se afla acum scoala de fete.
Siretiul era un minunat cuib de dealuri, lesne

de aparat fata de oricine. Pe un deal, Domnul


Ii asezase Talarii: acolo se zice Inca Tatarcina
sau Tatarasii, Tatarasenii; Sasca, de la care s'a
luat poate legenda despre Sas-Voda ca intemeietor,
vine de buna sama de la Sasi, cari ar fi sosit aici

din Baia, odata cu Domnia cea noud a Moldovenilor" ; mai departe, Horodnicul pomeneste in numete su o cetate; Zamca, despre care scriu unii,

nu mi s'a putut al-Ma in* cuvantul inseamna


cetate", si o cetate trebuie sa fi lost, precum
au fost ziduri, din care vad o frantura, facuta din

www.dacoromanica.ro

300

N. IORGA

bolovani, intre case. Cetatea n'a putut

insi
decat acolo unde se afla si astazi micuta Troita.
In ea se poate vedea paraclisul ortodox al Domnului, care primise pe episcopul catolic, dar isi
tinea tot legea lui cea veche.
aici insi toti zic
E zi de targ in Siretiu,
fi

Tirgul Siretiului (dupi Monarhia austro-ungara").

astazi Sirete, Siretele, targului si raului. Se vand


.cai, vite, miei, produse, intr'o mare invfilmasire
de cojoace si sumane. Purtatorii lor par toti
Romani prin imbricaminte. Dar, uitandu-te bine,
vezi multe fete albe cu picatei, vezi plete IA_
tlane si ochi albastri fill viata si scanteiere. De

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

301

multe ori, de cele mai multe ori poate, se vorbete rusete.


Invgtatii i politicianii Rutenilor, sau ate un
Roman aa de bun ca d. Aurel Onciul, vfid in
ace0i Rui represintantii unui trecut vechiu cat
$tefan-cel-Mare macar i ai unui viitor de fe-

riciti cucerire i inlfiturare a Romanilor din


aceste parti. $i cercul Siretului e pierdut", spune,_
suspinand, vre-un patriot, dintre acei ce ofteazi

cu bratele incrucipte, bocindu-se a se pierde


o batfilie, atunci and ei au in mana' Inca arma.
Bisericii, care e mi mult romaneasca 'Ana acum,.
armele culturii, inteligentii. Ti se spune de Tereblecea, satul din apropiere, unde cutare batran

ar fi apucat numai Romani, pe and acum n'ar


mai fi decal Rui cari nu tiu romarie0e. $i
tanguirile se mantuie cu aceast osand pe care-

noi Inine o rostim asupra noastr: E, noi ne


ducem", parafras a cunoscutei pareri date de

un German duman al nostru, functionar in


aceasta Bucovina' : In cincizeci de ani nu vor
mai ii Romani in Bucovina".
De fapt, vechii Slavi din aceste pirti, de la
cari vin toate aceste nume in ciuti (= owce),.
aceia s'au topit de mult in mijlocul nostru. Ruii
aceftia, ce se vAd astgzi, au fost adui insfi din
Galitia,

sau sant o scursoare a curentului de

acolo. Rui ii arath fata i trecutul ; rare ori vezi


printre ei mandra fata oachefi a Romanilor. Ru-

www.dacoromanica.ro

302

N. IORG k

tenisarea nu .poate sa vie decal de la un numar


strivitor de mare al strainilor, asezat in vre-un
sat cu putini Romani bdstinasi. Asa e peste Prut,
aici insa , nu. Romanii vor vorbi romaneste si
Rutenii ruseste ; Austriecii, cari scriau numai Seret", cu buchi, pe gara orasului Siretiu, vor sprijini pe acestia din urma, iar ceia ce va hotari vor
fi conditiile politice viitoare ale Bucovinei, and
provisoratul austriac va inceta. Tarul Rusiei va fi

de sigur recunoscator pentru ca i s'au rasidit


Rusi, Regele Romaniei, mai putin 1

Nici unul, nici altul nu vor fi insi recunoscatori pentru incuibarea temeinica a Evreilor. Nu
se poate spune cat sant de multi, si in zilele . de

targ ei par si mai multi de cat sant, atata tipa


si se zbat. Unul a luat suptsuara un miel din
doi pe cari vrea sa-i cumpere si nu se intelege
din pret ; omul alearg dupa dansul cu celalt.
Cand nu ma mai pot intelege cu Rusul mieu,
caruia i s'a imbolnavit un cal de atata bataie cu
biciul si cu codirisca, si care nu vrea sa ma
mai duca la Storojinet, se face un intreg teatru
' Ceia ce e mai rAu, si nu poate sa mai fi ingAduit, e
ea tt-ei judete din Moldova-de-sus au si sate rusesti. In
Dorohoiu sant patru, iar Tureatca e desAvarsit ruseasca.
Ce fac invAtAtorii, ce fac preotii acolo, ce fac primarii ?
Cum de se ingAduie a se vorbi limba celor mai mari
dusmani ai nostri, pe pAmantul Romaniei libere ?

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

303

de Jidarri. Dintre ascultAtori se desface unul,


negricios, care-si piaptAnA barba cu mAna si
inainteazA cu atAta vrednicie, ca si cum ar avea
sA tie o predicA.
Prea-sfintite, d-ta nu te poti intelege cu
birjarul (Fiakermann).
Nu ma pot intelege, dar d-ta ce ai cu asta?
Va s zicA nu te poti intelege. tii ce e
bine?
Ce ?

El s'A se dried si s ma iei pe mine. Oriunde

merg, cu orice pret.


N'am nevoie.
Acuma, unul roscat, cu barba in turturi, ghionteste pe cel d'intAiu si iese in NA.
SA nu-1 credeti, e un siret. DacA ma luati
pe mine...
LasA-m 'n pace si du-te de-aici!
Un al treilea s'a rizimat intr'un cot de trsurA
si se uit la mine....
D-ta sa-ti ieai maim de-acolo I
Si de ce ?
FiindcA nu-ti dau voie eu s'o tii.
Asa? Dar Fiakermann e din RAdauti si eu
tot din Radauti.
MA, du-te de-acolo I
Si atunci vine un al patrulea, care-1 spurci
rapede jidoveste si-1 da intr'o parte. Cine stie ce
ar vrea s-mi mai spuna i Asta, care n'are nici

www.dacoromanica.ro

304

N. IORGA

barba lunga, nici perciunii deplini, dar birjarul


pleaca.

Unul se suie insa,

va sa zicfi al cincilea,

pe capri dintr'o singuri sfiritura, se uitfi sfios


la Fiakermann, apoi se intoarce iute la mine si
rade ca o maimuta. Un ras in care se amestec
rugaminte, nesiguranta, frica.

Eu nu te ieau, zice birjarul.


Nici eu.
Maimuta roscata se uita la birjar, Inca odata

la mine, sare jos, se mai uita odata la mine, si

peste o clip el se zbate ca argintul viu la o


targuialfi. Ciudat neam !
Vine unul intr'un sat bucovinean, calic lipit pamantului, infasurat intr'un caftan galben-verziu, cu

barbuta rail de tinereta, cu perciunii unsi, lungi,


stralucitori. lea cu chirie cea mai rea cocioabfi,
dar in fata, si, din cativa florini ce are la sufletul
lui, insira la fereasta cateva pacuri de tutun, chibrituri, o legatura de covrigi ; pune la facoare
un butoias din cel mai prost rachiu, otrava curata. Apoi sta si asteapti.
Astfizi cumpfira unul la el, mane mai multi,
poimani are carciuma in regula, gazda, han ;
imprumuta cu cantata pe oricine are o nevoie
sau un Out. Indati are si legaturi cu Carmuirea,
da bani dregatorilor celor mici, li gaseste femei,
li face toate slujbele. Ajunge el insusi un fel de
functionar. La judecati cu oamenii e sigur. Poate

www.dacoromanica.ro

305

ROMANISMUL IN BUCOVINA

ajunge el insui vornic, i pune tot pe ai lui in


Consiliu. lea nevastfi cu zestre, cat de mica, ii
rade parul, o imbraca ese zile din sAptarnan
in zdrente i a eptea o impodobe0e cu mAtasuri
i juvaiere, pentru odihna lui Dumnezeu i pri-

veala oamenilor. Face ate un copil pe an :

ii

pare rfiu ca nu s'a gasit mijlocul de a face unut


pe luna. Incetul pe incetul mai chiama i pe
altii, !Ana se fac ate douazeci de familii pe sat.
Acesta e atunci al lor.
Dar cel mai bogat, descAlecatorul, nu va mucezi aici, unde nu sant afaceri pentru un om cu
insuOile i experienta lui. De ce vornic la sat,
and poate fi frunta la targ, om mare la Cernfiuti, baron la Viena ? Astfel se inalta biruitorul.
Generatia a doua da avocati, medici, politiciani,

functionari. Taie perciunii, merge la templu i


face in scris i in vorba pe omul scapat de prejudecati, pe Freisinniger.

Chiar in satele nemte0, ungureti, Evreul e


la mijloc, in jurul lui se invart toate. In toga.
Bucovina ce am cutreierat, am vazut numai doi
carciumari romani, carora ar fi trebuit sfi li insemn numele. Pe unul tin minte ca-I chema
Agapie.

0, Agapie, ce vei face tu intre atatia Leizeri i


Mosei i Israeli i Schulemi i Meschulemil...
In gimnasii, cei mai multi colari sant Evrei.
Ei invata totdeauna bine, rare ori foarte bine.
20

www.dacoromanica.ro

306

N. IORGA

De ce sa nu fie si aici puting economie, daca


se poate ? invtatii evrei, cei mai mari, nu fac
oare cea mai mare economie cu munca pregatitoare si cu silinta gandirii catre adevar ? Prisosul e un narav al crestinilor; prisosul bun,
clarnic,

asa de

jertfa. Ei nu-1 fac si nu-I inteleg. Tot


putin inteleg ei cum crestinul se lasa

robit de frumuset, de bine, de ideal. Evreii nu se


amorezeaza nebuni, nu se prea ucid din dragoste

(dar se ucid dud sant ruinati si s'au deprins cu


binele). Ei nu fac crime, nu fur& Nu sant printre
dansii nici oameni Ili, nici buni, nici nebuni)
nici cuminti pentru altceva decat interesul lor.
Ei sant lesuitii banului, ai castigului. Banca, riscul
cel mare, lupta cu milioanele e tinta din urma
a bietului Jidan sarac din sate.

Pentru ca sa se atinga acest scop, putinta de


a se scalda in afacerile cele mai mari, se cheftuieste o munch', o incordare a gandului, o infranare de toate zilele care sant Fara pareche.
Insa cu atata nu se face o rasa superioara, ci
rase superioare sant acelea care-si pot da sufletul pentru ceva si pot astfel castiga ceva mai
mult pentru omenirc. i ei au dat oamenilor
numai, de de mult, o lege care se indrepta impotriva temeiurilor vechi ale iudaismului, impotriva dogmei poporului ales, o lege pe care ei
au prigonit-o, au raspins-o, pe care n'o recunosc
si o despretuiesc si pana astazi.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

307

2. 0 raja peste hotar : Mihallenii.


Plec cu trasura la Mihaileni, care e de tot
aproape. Voiu vedea inca o trecatoare a granitei
spre Romania.
Abia ai iesit din Siretiu, si o perdea de copaci de apa vadeste in vale flul cel lat de la
care orasul isi iea numele. Prelingand trunchiurile sucite, schiloade ale salciilor, panza albastra

lin pe prundul negru,


apa de munte
Inca in aceste parti, dad nu se tine in sama
iuteala scazuta pe albia fara povarnis. E de
vine

cateva zile aici o caldura care arde la amiazi,


rasfrangandu-se din gropile de lut. lei si colo se
ridica ostroavele de pietris. Apa nu ajunge mai
departe deck capatul de sus al rotilor.
Celalt mal e tot austriac, caci rasluirea s'a
facut cu multd pricepere, asa luck sa fie cotropita toata valea roditoare. Si, dincolo, sant soselele
bune, casele temeinice, stenii bine imbracati si
incaltati.

Mihailenii se vad in lata, risipiti pe deal, catre


valea Siretiului. Copereminte multe de sindila
surfi, cateva case mari albe, trei biserici urcandu-se spre culme. Rana in preajma lor chiar,

pamantul e al Austriei, si linia de salcii care se


vede, e numai un hotar de mosie, Fara insemnatate, pe and granita se taie aiurea.
lat'o. Dou case de varna, o bariera galbena-

www.dacoromanica.ro

308

N. IORGA

neagra, un pod tricolor peste o rapa care se


chiama Molnita, parau pficatos care abia daca
poate sluji iarna pentru slujba Bobotezei. Ba-

riera tricolora inchis. Un soldat fr mondir,


cu bonetfi se vede trecand ; departe se inalta
un steag, un steag desnadajduit, care flutura,
chiama.

Ca oriunde, functionarii notri sant oameni


prietenoi, foarte deosebiti, in bine i in rau, de
vecinii lor tapeni ; n'au nicio uniforma i niciun
ifos. Ei

primesc bucuros sa deschida bariera,

care sta lacatuit de obiceiu intre ceasurile 12 i 2.

0 strada se deschide: Carol I-iu". intaiu case


bunioare sau parasite, daramate. Apoi cateva
cladiri curatele: farmacie, jandarmerie; la o parte,
o q.coala foarte bun& Biserica e mare, intr'o

gradinita, lang gradina. publica. Are brazi i


felinare. Pentru a cinsti Invierea s'au pus chenare de brad la 4d i stegulete in toate partile.
Cine a impodobit aa, nu s'a &Wit ca poate
sa vada i s laude trecatorul, i e in aceasta
&earl romaneasca ceva care induioeaza. Rdauteanul mieu gfisete ca aici in acest targuor
de granita e curat i bine. i el ar vrea si vie
in Romania, sa clued pe boieri cu caii, pentru
baciuri bune.

Acuma insa privelitea se schimbd. Evreimea


sta la iveali inaintea trfibilor joase, spurcate, pe

care se zice totui ca un foc le-ar

www.dacoromanica.ro

fi

schimbat

ROMANISMUL IN BUCOVINA

309

in mai bine. Mihailenii, din cari intemeietorul i


botezatorul lor, Mihai-Voda Sturdza, a inteles O.
fac nodul de capetenie intre Bucovina i Moldova, puind in el capatul .5ose1ei Siretiului, Mi-

hailenii sant in decaderea cea mai deplina, pe


and drumul cel mare spre Apus merge pe la
Burdujeni. Oprirea prin masuri veterinare a exportului de vite a lost inca o lovitura pentru
targuorul evreiesc de catre Siretiu. Se mai vinde

doar porumb pentru Bucovina, iar, anul acesta,


nu se mai vinde nici atata. fidanaria sta Fara
nicio treaba in prafoasa amiaza; trupuri trantite,
tologite, in toate partite; copii cari se zvarcolesc
in murdarii. Noroc ca aceasta grozavie asiatica,
de care sant adanc ruinat, nu tine mult, i
capatul targului se atinge rapede, incepand iar4i
campul luminos de verde.
Fiecare tard are Evreii ce merit", a zis cineva al carui interes era sa creada astfel. Fiecare

Ora se poarta cu Evreii sai cum merita

ei",

trebuie si fie raspunsul. Cat merit insa aceasta


pacatoasa calicime lene, care spurca tara pe
care o locuiete?

Ingrozit de infatiarea acestui coltior al tarii


mele, caut un adapost, un paha" de apa rece,
la preotul bisericii frumoase i impodobite. E un

biet batran bun, care sasaieVe; e plin de bunvointa i cu stangacia lui de vaduvoiu cauta

www.dacoromanica.ro

310

N. IORGA

sa-mi gateasca pe o tabla ceva cozonac, pasca


vi yin.

Casa lui face in adevar placere, ca vi locuintile


celor opt, adeca numai opt familii romanevti care
locuiesc,

afara de taranii din deal, Mihailenii.

Niciun coltivor de murdarie, precum jos la Evrei

nu e un coltivor curat. Graf:link flori, oale de


mavcat vi de gheranic, cerdac albastru, plin de
umbra, odai racoroase cu scoarte vi divane, cu
fotografii ale familiei, parintele are un fiu medic,
care face studii speciale in Apus vi e insurat

cu o fata de negustor bogat din Bucurevti ,


cateva carti bine randuite, tablouri patriotice vechi.
E o mare tacere bund in aceste incaperi primi-

toare, vi din odaia cea ma:e aud cum oaspetele


mieu gatevte tablaua cu cozonacul, pasca vi vinul.

El a invtiintat pe primar, vi iata-I. E un tovarav al mieu de vcoal, de clash' vi de internat,


pe care de mult tirup il pierdusem din ochi. De
atunci a invatat dreptul, a fost numit magistrat
aici, a ramas ca avocat, a lcut politicg, vi schimbarea din urrna i-a adus primaria. E insurat cu
invatatoarea, are trei copii frumovi, casa lui, frumoasa cat se poate, capital strans vi ar fi gata
sa iea in arenda moara de langa hotar sau vre-o
movie.

Dar aici intmpina piedeca de care se sfarma


iii aceste parti toate silintile noastre : puterea
celor trei Fischerevti, Mochi, Calman vi Froim,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

311

stapanii acestui colt dorohoian. Toate moiile

sant ale lor, impanate i carmuite de Evrei. Pe


incetul, lumea pleaca din Mihaileni, unde se poate
muri de foame fail voia lui Fischer Mochi, Calman sau Froim, regi in acest unghiu din regatul
Romaniei.

0 sa vie vremea de n'o sa putem face


Consiliul Comunal dintre Romani...
*

Spre seara sant iar4i in Siretiu. Ma fura de


la hanul evreiesc parintele Dlujanschi, in care
gasesc cu bucurie un lost colar al colii Normale Superioare din Bucure0i, care pastreaza
Inca o bun amintire despre Romania. Aici a
lost ajutat i sprijinit de insui Vasile Alecsandri,
ale carui scrisori le pastreaza Inca preotul i
profesorul de gimnasiu siretean. Am vazut cateva

dintre ele, scrise cu o bunavointa indatoritoare.


Parintele Dlujanschi a lost i la Mirce0i, i el
imi vorbe0e de salaul poetului, langa cwa

de la locul iubit unde


acum ii sta i mormantul. Din spusele parintelui,

turturelelor, in lunca

Alecsandri apare ca un gospodar cam lasator


in voie, adevarata carmuitoare a moiei fiind
d-na Paulina Alecsandri.

La masa am ca tovar4a pe o femeie, care


se zice Unguroaica, dar e unitei, crescuta totui
in Rusia i mai-Rata acum cu un functionar aus-

www.dacoromanica.ro

312

N. IORGA

triac care face politica neamului su rutenesc.


Intia oara aud o laudd si aprare a Rusiei, facute cu cAlduri si fr interes, intr'o combatere
imblnzit de un zimbet.
De cu sear pgri dimineat a. broastele orkaie
in grle i blji, musica de primgvarg a thrgului
de Evrei.
Odat erau

Armeni in Siretiu ca

in Su-

ceava si in multe alte locuri. Acuma se mai

ceteste numai pe o dughenita din sus numele


Burdestilor, bogati Armeni de viata veche. Incolo,

Evreii snt stfip'ani. Am bAgat de seama cfi. pi


in satele nemtesti ei tin negotul, lsAnd crestinilor numai mestesugurile (in Moldova noastr
ei le au si pe acestea). La noi, Armenii se va'd

tot asa de putini ca negustori in locuri uncle


ei

au avut asezdri vestite, ca Botosanii si Ro-

manul.

www.dacoromanica.ro

V.

VALEA PRUTULUI

www.dacoromanica.ro

1. Spre Cerniuti.

Cern Autii.

Pardsesc Siretiul a doua zi, la ase. Trasura


ma duce la gara pe langa un cimitir parasit, pe
un deal in care se apleacd jalnice pietre cu pisanii evreie0 sau armene.
Un tren-tramvaiu se tarate pana la Hliboca.
Linia se desfaura pe intinderi verzi, atingand
Tereblecea i Inca un sat mare.

Gara Hliboca e plind de lume de tot felul,


mai mult Evrei

functionari ins. Intr'un colt,

o femeie inalta, slat* cu ochii albaVri stini i


fata taiata de zbarcituri vorbete cu tin Rutean
deirat, in suman cafeniu, pe and un Roman
cu palarie neagra, necfijit, dar fail glas, sta de-o
parte. Cand Rusul se duce, ma apropiiu de Romanul mut i de acea femeie de tail cu ochi
tei-i, care vorbete de o potriva de uor trei
limbi: romanete, nemtete i rutenete

www.dacoromanica.ro

313

N. IORGA

Eu, cum ti-am spus, zice ea, ca si cum


s'ar vorbi de cine stie ce maruntis al zilei, eu
tin la altul si merg dup el si la capatul pamantului. Ce mi-e mie de consistoriu ? Tot trebuie sa ma desparta. Altfel merg 'Ana la Viena,
la Imparatul.

Romanul pufaie din tigara, pe cand Rusca


zbarcita ii da inainte asa :
Am sa spun tot, tot. Ca ma gonesti, si ma
bati, si dai cu bolovanii dupa mine, si sai cu
culitul ca sa ma ucizi. Tot am sa spun.
El maraie ceva neinteles.
Ce-o sa spui ? Ei, spune ! Ca ma tin cu

altul ? Ei da, uite ma tin.

Ai zice ca va fi un omor. Nu, omul se uitfi


la fumul lulelei, foarte tdcut. Si ma gandesc si
la ce mi s'a spus despre fetele acelea din sate
romnesti supuse unei Carmuiri inaintate, care
au mai fiecare Cate un copil, doi, pe aici, langi
-apa Siretiului, si care ajung sa se mrite. Lipsiau
-don astfel de pacatosenii Inca...

Patti la Hliboca, drumul mersese pe o intindere netedfi ; de aici inainte spre Cernauti el
strabate valea Derehluiului, minunat de verde,
si Inca odata vac] varfurile prapastuite care deosebesc Tinutul Siretiului. Dar aici ele se Imblan-

zesc pe incetul, vane se sapa mai lin, cos4ele


se suie mai de o potriva, o randuiala stfipaneste

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

317

miscarile de aezare ale pamantului. Dupa Cuciurul-

Mare, la care acceleratul nu se opre0e,


sat in
care limba noastra s'a pierdut, cum de aici
inainte se intampla in cele mai multe.locuri
incep s se vada casele Cernautilor. intaiu, csutele cu ferestuici i copereminte de lemn ale
oricarii vechi aezari moldovene0, apoi cladiri .

mai mari, din ziva de astazi. 0 gara galbuie,


cojita, rau zidita i prost tinuta, o gara ca pentru
un ora evreiesc,
mai bine de jumatate din
cei 60.000 de locuitori ai Cernautilor, deci vre-o40.000, sant in adevarEvrei. Evrei de tot felul :
habotnici cu peisdh i caftan de pielea dracului",.
cari tin Cate o dughiana prin mahalale i strabat
tara ate zece intr'o carut CU un cal care-si
schimba forrna, facand un gat ca de girafa, de

mutt ce trage la deal; cetateni austrieci cari se


imbraca nemteste ca oricine ; bancheri cu burta
scoasa inainte ; Jidanai din slujbe i din profesiile libere, cu ochelari prini pe nas, cilindru
stralucitor, gulere foarte inalte i haine negre ;.
oameni mari cari calca imparatete, vorbesc tare
i vad toate lucrurile jos, jos, ca printeo ceata
de mandrie.
Ceilalti locuitori sant culei din toate neamurile.
Foarte multi Austrieci", adeci lunctionari, si fel
de fel de oameni in legatura cu Statul: Germani,.
Poloni i ce mai vrei I Mesteugari nemti. Rute-

www.dacoromanica.ro

318

N. IORGA

nime saraca i, pe la margene, Romani, cari nu


sant mai bogati.

Cum vii de la gara, vezi in suisul greu de pe


deaiul inalt de lut case mai mult murdare, in
-care se oploseste Jidovime. Pang tarziu noaptea
insa, suna bicele si vuiesc strigdtele de indemnare
a martoagelor. Niciodata speta cailor n'a suferit
.o mai strasnica mucenicie cleat aici, din partea
harabagiilor cu perciuni, cari urca greutati mari

de marfuri cu ate o gloaba-doua. Primaria,


Fprimarul e evreu, ca si in Siretiu, unde lush vardistii sant Romani si Nernti
Primaria s'a induiosat si a aprins pe un pdrete de la Politie un
alis plangator, prin care cauta sa imblanzeasca
sufletele locuitorilor bucovineni" pentru dobitoacele lor (afisul zice pe nemteste), iar unde inccpe suisul, se vede o tabl in trei limbi sfatuind
-crutarea cailor. Nu se prevede insa niciun castig
pentru cine va urma povata, asa fuck birjarii si

harabagiii cruta" doar in

unele

casuri, dud

duc numai un calator, cand suie putine lazi si


-and nu e noroiu,
adeca mai niciodata.
Pana mai ieri, Cernautii puteau sa fie vestiti
pentru noroiul, lapovita si cleiul lor. Dna ieiai
din casa pe vremi ploioase, erai sigur c te vei
intoarce murdarit si stropit de sus pada jos. Si
astazi stradele sant numai soseluite, dar mi s'a
prut ca, multamita soarelui din April, soselele-strade sant mai bine tinute cleat in alti ani.

www.dacoromanica.ro

Piga centrali din Cernauti (dupi Monarhia austro-ungari").

www.dacoromanica.ro

320

N. IORGA

Si localnicii au ajuns sa creada aceasta. Prin

urmare tot trebuie sa fie ceva adevarat. Soseaua


e margenita de trotoare de piatra, unde ele sant..
Si iargsi acest dumnezeiesc soare de curatire
si lumina inalbeste i aureste tot orasul, careniciodata nu mi s'a parut mai bine deck acuma..
Pot zice: mai frumos ? Doug strade in lung, din-

tre care una se chiarna i aici Herrengasse"


strada domnilor" celor noi, au cladiri inalte,
de oras mare, unele din ele chiar in stilul Secession, cu care tinerii arhitecti ai Austriei au inzestrat omenirea conternporang. Se vede o Primarie mare, doug-trei otele aproape luxoase, cateva
gradini, o biserica in centru, cu cupolele mari umflate, rasarind din verdeata, apoi o sinagoga, care

nu se lasa mai pe jos. Daci mergi pang in fund,.


vei ggsi o statuie a zeitii carmuitoare, Austria,.
care se ascunde intr'un maidan, cand numai
u cruce de piatra impodobeste piata cea mare,
in care, inaintea Primariei, fierbe vanzarea Oranilor rusi i istetimea vicleana a precupetilor
cu caftane, in harmalaia i harhatul tuturor lirnbilor, caci gospodine de tot neamul strabat, in
costum simplu, multimea pentru a-si face ele insesi cumparaturile de dimineatg. In sfarsit, la
margine, se ridica o lung5 cladire rosiateca-gal-

buie, cu fatada strabatuta de multe feresti, cu


i crestfituri sus. Nimanui nu i-ar trece prin
minte la ce slujeste anume aceasta greoaie ingra-

zimti

www.dacoromanica.ro

321

ROMANISMUL IN BUCOVINA

madire, fail gust : stilul gotic al unor amanunte


se imparechiaza ciudat cu cel palestinian al altora,
asa hick e de fapt un stil... sinagotic, si nu te-ai
rnira daca aici s'ar aduce inchinaciune Dumnezeului singuratec si intunecat, Dumnezeului unui
singur neam. De fapt, insa asa ceva, Fara bise-

Mitropolia veche din Cernauti (dupi Monarhia austro-ungara").

rica,

lard imprejmuire religioasa, e palatul Mi-

tropolitului.

Cand Austria a luat Bucovina, ea a gasit aici


un episcop de Radauti, supus Mitropolitului Moldovei. Asa ceva era insa umilitor si primejdios.

Episcopul fu despartit de chiriarhul ski, luat de


la Radauti, unde se aseza herghelia, si dus in
capitala cea noua a Cernautilor, cu titlul de Mitropolit neatArnat. Ca sa fie rostul lui mai str21

www.dacoromanica.ro

322

N. IORGA

i s'a dat si numele de arhipfistor al departatei Dalrnatii, de limba slava. Mai daunazi
se interneiase din nou pentru Mitropolitul de

lucit,

astazi, P. S. S. Vladimir de Repta, lost profesor


la Universitate, batran frumos si bland, sfios si
nehotarit, vechea episcopie de Radauti, dar, de

and titularul ei a luat Mitropolia, nu s'a mai


numit altul.
Aici, in acest palat, care trebuie socotit frumos

fiindca a tinut atatia bani si e asa de bogat


mobilat si zugravit, sta deci prelatul care co-

respunde din and in and cu Dalmatia, iar in


Bucovina face ce hotaraste Consistoriul si ce
impune Carmuirea. Om ar trebui sa fie acela care
ar sti ce se cuvine sa faca intr'o situatie in care
totul e nelamurit, incurcat si desbatut 1 Ce drepturi are Statul?
Pe toate, suspina Mitropolitul
de astfizi. Niciunul, ar putea spune un Mitropolit
de mane, rarnanand sa dovedeasca aceasta prin
fapte. Ce e Biserica, ortodoxa sau nationala?
Nationala, spun Romanii cu iubire de neam, cari

n'au uitat trecutul si nu incep a numara de la


anul 1775, slarsit al barbariei moldovenesti si
inceput al civilisatiei. Ortodoxa, spun consilierii
ruteni din consistoriu, preotii ruteni, teologii

ruteni, agitatorii ruteni, cari cauta s interneieze


bine Biserica unita la hotarul de spre Rusia, iar
inlauntru socot ca poate sluji mai mult pravoslavia. Si, pentru aceasta, neputand impune

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

323

liturghia ruteang pretutindeni, ei cer despartirea


de Romani, intemeierea unei Biserici indoite, de
doua limbi, care sa imparta totul: parohiile,

locurile biserice0i de sus, de sigur ca ar veni


astfel i o alternare a nationalitatii Mitropolitului,

and Roman, and Ruteari, ba chiar manastirile, lacwrile de odihna. ale Domnilor no0ri,
de unde s'ar zvarli cartile romane0i 0 niciun
ciivant romanesc n'ar flutura de-asupra mormintelor acelora cari au purtat coroana Moldovei.
Lupta e de fiecare zi, i dumanii no0ri nu-0
pierd nicio clipa din vedere scopul pe care-I
urmaresc. i la spatele lor sta Carmuirea, care
tace i face pentru a desrdacina moldovenia din
Bucovina.

In alta parte, dou frumoase cladiri sant Universitatea,


careia i se va face alt palat insa,
anume, mai mare, 0 laboratoriile Universitatii.
Universitatea din Cernauti a fost intemeiat acum
treizeci de ani pentru a serbatori printr'o fapta

trainica implinirea a o suta de ani de la smulgerea Bucovinei. S'a marturisit la serbare ca

scopul nu e altul deck s se raspandeasca astfel


cultura germana. Ba Inca, printr'o atentie amabila
s'a
barbarii de peste Molnita,
fata de noi,

adaus de unii ca aceasta cultura trebuie dusk'


limba ei, departe, hat
departe spre Rasarit, spre Orient".
biruitoare, cu traditiile

www.dacoromanica.ro

324

N. IORGA

lnalta scoala are o Facultate de Filosofie, una


de Drept si o a treia de Teologie. In cea d'intaiu
se formeaza acei cari au sa ieie locurile cele de
sus in invatamantul bucovinean, a doua da functionarii trii, a treia tinde sa inzestreze toate parohiile cu preoti de o deosebita invatatura, trimetand la sate doctorii sai in Teologie.
Cei ce au interes pentru aceasta, Incarca de
laude Universitatea din Cernauti. Cei mai multi
Bucovineni,
inteleg Romani din Bucovina,
sant foarte multamiti de dansa, si o cred cu mult
superioara Universitatilor pe care si le-au putut
injgheba Romanii din Romania libera. Eram
odatfi la o masa Inteo mangstire, cand cineva
din ai casei veni sa sopteasca la urechea egu-

menului ca a sosit un profesor al Universitatii


din Cernauti, in excursie. Eu fusesein primit
bine, de sigur, dar ca un om cum mai sant si
altii; acuma se vedea insa ca-si va face intrarea
o fiinta de o esenta superioara. Convorbirile se
oprira, limba germana stapani masa ; ochii se
atintira asupra acestui oaspete. Era un erudit
stangaciu, cu gesturile de catedra si vorba de
prelegere, un erudit Inca la inceputul carierei

sale. Ca unul ce am facut toate

scolile terii

mele si ale Apusului, care lucrez mai mult deck

altii si poate nu mai rdu cleat dansii, ca unul


care ma bucur ca pot stapani campul stiintii
mele, n'am ramas uimit inaintea strainului, care

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL iN BUCOVINA

325

lasa sa cada cu oarecare sfiala cuvantul de collega". Nu stiu, poate ma insel, si cer sa fiu

iertat atuncea , dar mi s'a parut ca aceasta


purtare a mea punea oarecum in mirare. Cum,
adeca, acesta din Romania se crede de o potriva cu profesorul" cel adevarat si temeinic,
cu profesorul din Cernauti ?
Universitatea Bucovinei

are insa multe sea-

deri. Nu vorbesc de Facultatea de Drept, unde


Austria-si coace functionarii cari-i trebuie si mai
multi avocati evrei deck are nevoie tarisoara.
Am in vedere insa Facultatile filosofica si teologica.

0 Universitate trebuie sa aiba o coloare, mai


ales in astfel de locuri. Care e coloarea, nuanta
Universitatii acesteia ? E germana, germana ca
la Graz, germana ca la Innsbruck. Cei mai multi
profesori sant Germani sau Germano-Jidani, afara
de cativa Romani si Ruteni la Teologie sau la

catedrele de limbile si literaturile romna (I.


Sbiera) si ruteana (agitatorul Smal-Stocki, Galitian si Evreu botezat, mult mai mult agitator
decat profesor). Deci aceasta Universitate n'are
o coloare bucovineana, care ar fi indreptatirea
ei cea buna si adevarata.
$i asa sant lucrurile ca n',9 poate avea. Nici

german nu poate iesi dintr'insa,


fiindca el nu place de loc Carmuirii, si fiindca
are urmari antisemite de care se turbura Jidanii.
nationalism

www.dacoromanica.ro

326

N. IORGA

Acestia sant cei mai multi, cu mult cei mai


multi ; ei dau tonul, si astfel Universitatea e de
fapt o Universitate austriaca pentru Evrei, afara.
de Facultatea de Teologie, care e pravoslavnick
strans, ingust pravoslavnica , pentru teologi
greco-orientali", Fara rost national.
Sant macar profesorii oameni vestiti,

de o

inalta stiinta, de un talent stralucitor ? Zic : nu.


Tinerii neincerczti, mediocrii si cei slabi domina.
cea din urrna din
Unii au venit la Cernauti,
Universitatile de limba germana, pentru a zbura
aiurea (cei mai buni), altii stau aici pentru ca nu
pot fi decal aici.
0 Universitate trebuie sa fie si un izvor de
activitate stiintifica originala, indreptata asupra

acelor lucruri care sant mai de folos in iiecare


tar& Asa e la Cernauti ? Cat e de bung si de
completa Biblioteca Universitatii ? Cate are din
cartile ce se tiparesc cu privire la trecutul moldovenesc al Bucovinei? Ce carti s'au scris despre

acest trecut ? Ce carti despre imprejurarile de


dupa anexare ? Ce carti despre starea de lucruri
de astazi, in aceasta tail din care capriciul Austriei a facut un museu etnografic viu, unde se
pot cerceta toate limbile si toate datinile? S'a
limas la brosurelele foarte proaste ale lui Wickenhauser, un biet scriitor de cancelarie, care
habar n'avea ce e stiinta si care a scris istoria
Bucovinei in istoria mangstirilor ei. D. Kozak,

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN I3UCOVINA

327

preot rutean, asazi profesor de slavona la Teologie, a tiparit bine i talmcit rau inscriptiile

bucovinene. Nu mai vorbim de ce a scris d.


Kaindl ; oricine-0 va putea inchipui de ce. Si
care e partea Universitatii in aceste lucrari putine, risipite i, in cea mai mare parte, slabe?
Nicio adevarat viata studenteasca nu se poate
inchipui. Fiecare neam traiete la o parte, cu
societatile sale deosebite, duvriane una fata de
alta. Germanii, Evreii, Romanii, Rutenii stau in

tabere academice", gata de lupta fr crutare.


Chiar in rnijlocul deosebitelor nationalitati, fmprejurarile politicii zilnice aduc neintelegeri. Cat
ne priveVe pe noi, aveam odata o singura societate, cu un caracter literar foarte desluOt, societatea Junirnea", in care intrau numai aceia
ce erau in stare sa treaca un examen de primire
din limba i trecutul nostru. De and frisa a
inceput politica d-lui Aurel Onciul, lucrul s'a
schirnbat cu toful lui tot. Societatea Bucovina,
societatea Dacia stau, una mai mult, alta mai
putin, supt inraurirea acelui ce cauta sa dea politicii Romanilor din Bucovina indreptarea cea
mai prielnica setei sale nestanse de putere i
stapanire. Teologii, teologi inainte de toate, cu
gandul la promovare i parohii, stau de-o parte,
infratindu-se cu ceilalti pravoslavnici intr'o Academie ortodoxa".
Din mijlocul studentirnii bucovinene a ieit in

www.dacoromanica.ro

328

N. IORGA

anul din urma o revisti pentru literatura, Junimea literara". Ea tipareste articole cu privire
la limbo, la istoria noastri, poesii, nuvele, cronice
de critica. 0 conduc doi tineri cari sant acuma
profesori la Suceava. De sigur ca revista a parasit fagasul de superstitii al trecutului, ea incearca a se larnuri asupra indreptfirilor noua ale
sufletului romanesc ; 'Ana acuma ea este insa
numai in fasa de pregatire. Cand va fi gata, i
in cel mai bun inteles, ea ar putea sa indeplineasca acest indoit scop : s deie o icoaria a
Bucovinei romanesti tuturor Romanilor si sa fie
o calauza a tinerilor Romani din Bucovina, pre-

cum e de rnult Luceafarul" din Pesta pentru


tinerimea romaneasca din Ardeal

Ungaria.

Mai la o parte de strada cea mai mare a orasului, e casa in care se tin sedintile dietei bucovinene,

parlamentul

tarisoarei , in care e

resedinta obisnuita a delegatiei ce-si are insdrcinarile pe langa guvernator, si a capitanului terii,
care sta in fruntea ei.
Fiecare nationalitate-si are luptatorii in mica
adunare, si nu numai atata, ci i fiecare casta.

Cad aice, daca se mai an undeva pe Oman t,


e lacasul clasic al castelor. in cafenele i restaurante, in viata sociala si politica fiecare strat
de oameni se Oa la o parte : nimeni nu cuteazi
SA se inalte, nimeni nu binevoieste sa se coboare.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

329

De o parte aristocratia, alcatuita din coboritori


ai rnazililor, boierinasilor celor mici si mai mici
-al Moldovei, din Armeni si Evrei bogati, cari au
lost si ei infasurati in matasa unui titlu de cavaler sau baron,
culmile pana la care se
inalta aristocratia" bastinas. In slarsit, din
strainii pe cari-i aduc functiile, casatoriile cu
Bucovinence si afacerile. Aristocratii", cu esceptii cu atat mai onorabile, cu cat sant rnai
rare, saman intre ei prin ingrijirea din calea

afara, nu pot zice eleganta,

caci

elegant e

un lucru de gust si care te prinde, a hainelor,


palariei, incaltamintii, cravatei, acului de cravata,
nasturilor de manseta, gulerului, batistei, prin
rafinarea portului mustatilor incarjobate, favoritelor scurte, parului adus rotund pe frunte. Idealul

in aceasta privinta e gigerlul din Viena, de care


se apropie de altminterea si un agent de mat-full, un Reisender mai bine platit si un vizitiu

de cas bund". Apoi manierele reci, ascutite,


strigatele care palmuiesc pare ea, miscarile care

te ghiontesc de departe. Exemplarul tipic din


acesta clash s'ar crede necinstit daca ar chema
altfel un chelner decat prin Sssiee" (sie, ei,
mai", pronuntat prelung), daca si-ar ridica singur
ce i-a cazut jos, daca ar raspunde politicos unui
strain, daca ar sta la masa orisicui. Mi s'au spus
lucruri strasnice, de audiente care se cer la unele
persoane particulare, de asteptarea in antret 'Ana

www.dacoromanica.ro

330

N. IORGA

vine ceasul, i ap mai departe in acest biata,


Bucovina de tarani I Aristocratii" au pierdut in
mare parte ms*ile lor, pe care le tin Evreii, ei
s'au ruinat rapede, adeca Romanii i Armenii ;
sant siliti a incepe cariera administrativa obinuita i se vad intrecuti de altii ce se ridica din
randurile celor mai jos" cleat danii. Dar aceasta n'are a face : ifosul, ingrijirea cu lucrurile

mici, afemeiarea raman acele*. Am mers in


tren odata cu trei calatori, dintre cari doi erau
nobili romani: stateau lafaiati pe perini sau cusuti
in haine ingrijite-ingrijite ; au vorbit despre mon'
un ceas i jumatate. La plecare, am intrebat pe
cel ce parea & nu e Roman, dar era i el,
cine sant acei domni i mi-a raspuns uitandu-se
la mine ca din varful piramidelor Egiptului
cu un ton acru parca 1-as fi &Mut pe bataturi.
Toate neamurile se unesc in aristocratie" prin
vorbirea limbii germane. Romane0e vorbesc cei
mai multi Romani cand nu vreau sa-i inteleagi
cineva. Toate neamurile se infratesc prin spoiala
culturii germane i prin inchinarea feta de cetatea cetatilor, unde sant cravatele, acele de
cravata, nasturii de marwta, etc. etc. cei mai
buni : Viena.
Ce au fost vechii boieri, adevarat i numai
Moldoveni", aceia se va spune in alt loc al
acestei carti.

Iar cine are Inca moldovenism" in sufletuL

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

331

sau astazi, de ce-a mai spune anume ? $tiu toti,


ai mi s'ar lua in nume de rau clack' a insista.

Deocamdata e vorba numai de acei cari se


poarta inainte de toate ca aristocrati". Intre
putinele lor indeletniciri, ei trebuie sa faca i

politic, i se intelege de ce. Prin politica nurnai


se pot capata astazi oarecare inlesniri de viata
sociala, la care tine foarte mult aristocratia".
Dar politica dusa numai pentru aceasta nu poate

sa fie deck Fara legatura, fara munca i Fara


trainicie, pe and cea adevarat crqte din inima
uriaa a unui popor intreg.

Inteligenta" se socoate ca a doua casta

a
invatatori mai ales, la

tarii, casta de preoti i


cari se adauga cativa advocati i functionari mici.

Ei nu se simt una cu poporul, pe care nu4


inteleg i-1 iubesc prea putin. Crescuti austriace0e", adeca formalist i materialist, ei vreau
inainte de toate mai mult", cat mai mult. Multa
vreme, ei nu-i gsira caluzi i fur astfel snit",
a da ajutor acelora pe cari-i numiau Inca, i cu
respect i in batjocura, boieri". Dar iata ca d.

Aurel Onciul, un om inca tanar, cu stralucite


studii de drept, un om de o cultura mai larga,
un om practic, cu o mare experienta economica,
fusese directorul unei societati de asigurare,
se intoarse in Bucovina, de unde era de baVina,.

www.dacoromanica.ro

332

N. IORGA

si, unindu-se cu o ruda, care era si el un oni


grabit, dr. Florea Lupul, se puse in fruntea castei
a doua, intemeind asa-zisul partid democrat".

Boierii" full atacati cu inviersunare de foaia


de scandal Vointa poporului", impotriva lor se
fficu aliant, mai mult sau mai putin acoperita,
cu Rutenii, cu Evreii, cu Carmuirea; mai ajuta
si harnicia sefului celui nou. In ultimele alegeri
se ajunse la o biruinta deplina, si indata venira
urmarile ei: propuneri pentru a se imbunatati
soarta, foarte buna fata de Romania, stralucita
fata de Ardeal si Ungaria, a castei. Ce va mai
ti, se va vedea.
Jos, zace poporul, a carui vointh" se tipareste,

al carui nume se speculeaza, dar al carui bine


nu-I cauta nimeni. Societatile de cetire pentru
dansul sant nume, internatul de baieti din Rh.dauti, nu departe de frumoasa Narodovi Damu",
Casa Poporului, a Rutenilor, isi Waste abia
zilele inteo neingrijire si murdarie pe care oscusa numai saracia ; oamenii din sate orbecaiesc
intre ispitele desnationalisatorilor, ei gem greu
supt povara cametei evreiesti, si, pe and in toate
Rusii, gra boieri" si Fara inteligent zavorata
in cast, fac band nationale, societati pentru a
se vorbi numai ruseste (siciu), citalnii pentru

luminarea in limba ruseasca, pe and ei trimet


pretutindeni studenti ravnitori, cari desteapta si

incalzesc inimile, pe and ei intemeiaza o mare

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

333

fratie a neamului, ce fac biruitorii noOri, prietenii cu surle i clopotei ai poporului ? Poate
6 odata ii vor arunca i lui panea trupului, dar
de panea sufletului pentru altii ce li pasa celor
ce n'au suflet pentru ei?

2. Peste Prut.
Spre satele ruseti" de peste Prut. Acolo noi
nu mai avem deck Mahalaua, parte din Cernauti
in alte timpuri, Lehacenii Tautului, cari poart
numele vestitului boier al lui Stefan, Boianul,
unde Constantin Cantemir qi cu Turcii s'au luptat
cu Polonii, c4tigand o biruinta mica intr'o vreme

and cele mari nu mai erau cu putinta, i NouaSulita, la granita basarabeang.


Ne coborim din Cernauti pe langa casele mici,
grace ale suburbiei Caliceanca. Indata incepe

campul de un verde care prinde lumina ca o


piatra scumpfi. larba e plina de viorele, de
mierea-ursului, de papadii galbene; ostroave mici

de flori sant samanate pe intinderea p4unilor.


Zarzarii, cire0 din gradini sant acum in floare
i presara drumurile cu foi albe. Vazduhul tot e
plin de mirosurile dulci ale primaverii.
J o s in vale curge Prutul, pe care-1 injuga trei
poduri. Acesta de aici, care duce la manstioara

Horecei, e mantuit abia daunazi. Un larg val


de apa stralucitoare, foarte adanca, trece pe dedesupt, linitit i sigur. In fata sta deal langa

www.dacoromanica.ro

334

N. IORGA

deal, toate rotunde, cu pravaliuri blande, verzi


de paduri si de livezi, incingand toata zarea.
E foarte scurt drumul la Horecea, ascunsa
friteo cufundatura. De-asupra se desf4ura o padurice, unde alearga bucuroas, in fiecare serbatoare, lumea, de toate neamurile; din Cernauti.
Biserica e pe de-a'ntregul prefacuta, cu ziduri
groase i turnuri mari. Alba, ea se prinde intr'un
privaz de verdeata vesela.
.
$i acum, cand se mantuie saptamana luminata,

copiii satuletului vantura clopotele, care arunca


in toate partile unde grele de sunet. In biserica
santem doi, caci ma intovare0e
um infra,
tanarul profesor Radu Sbiera, fiul batranului
scriitor i patriarh , daca n'ar lipsi de acasa i
parintele i doamna i domnioara cea mare.

Cea mica fuge de se ascunde, pe and dou


slugi zdravene, care se fac a nu gasi cheile,
striga speriate : coconita, coconita". Prin fereasta
descopar ascunzatoarea, i, cand fetitali da samh
de aceasta, ea alearga in alt ungher, unde crede

ca nu i se mai poate da de capat.


Mergem inainte pe drumurile albe ce se incolacesc peste intinderea verde. Pe o costia incepe
sa se perindeze Rarancea, Slobozia Rarancei. Un
convoiu de ingropare trece, cu prapurile, crucea,
preotul,
un Roman,
imbracat in odajdii.
Sateni cu fata aspra, cu plete lungi negre, ase-

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL iN BUCOVINA

335

menea la chip si la port cu Moldovenii nostri,


fin pornenile si rispund la cantirile preotului.

Si cntdrile si raspunsul sung neintelese la urechea mea. Sant in graiul Rusilor.

L-

Biserica din Horecea (dupi Romstorfer).

Inca mai sus, Toporautii. Odata-si avea aici


mosia bitranul Barnovschi, sotul unei Movilesti
si tatil lui Miron-Vodi, de la 1620-30. Aici

www.dacoromanica.ro

336

N. IORGA

primia el oaspeti crestini si pagAni, intre altii pe


Cantemir, vestita capetenie de Tatari. Aici inteo
biserica de lemn i s'a coborit trupul, si pentru
pomenirea tatalui sAu Miron a cldit el biserica,
in stilt!l celor de pe vremea lui tefan-cel-Mare,
cu turnulete mici,
tin ingust lacas de umbra.
Naclajduia s'o mntuie si sa stea si el cndva
langa parintele raposat, dar II ajunse mazilia si
trebui s fuga la prietenii sai din Po Ionia. Aici
nu pierdu nadejdea unei intoarceri a n-orocului.
Grecul care luase locul lui in Moldova, fu gonit
de boierii si locuitorii Iaului si Miron-Voda adusinapoi. El merse la Constantinopol sa-si capete
intaiirea, dar fu aruncat acolo in temnit, ca pricinuitor de tulburari. Capu-i cazu. In diata scris
in graba, el lasa mostenitorilor sai grija bisericii. Dar acestia nu par s'o fi avut, si trebuie
sa credem c niciodata nu s'a facut zugraveala,
astazi cladirea poarta numai captuseala intunecoasa a vechimii
ci niciodata nu s'a prins
in zid, de-asupra usii, piatra sapat a pomenirii,
Ca niciodata n'a fost impodobit mormntul batrnului Barnovschi. Biserica in veci neispravita

in locul careia e vorba acum sa se faca o alta,


sus la deal, unde se vede deocamdata o crisma.
Vechea biserica domneasca ar fi sa ramaie
atunci o biserica a copiilor din scoli.
Pfirintele care-mi spune aceasta, Trolimovici,
e un bun batran de saptezeci de ani, care mai

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

:137

are o singura dorinta sa: moard intre Moldoveni,


in locurile moldovenesti. Aici, in adevar, vremile
moldovenesti s'au dus cu totul.
Odata, pang pe la 1860 Inca, limba noastra
era intrebuintata totusi ca o limba aleas. 0
tiau i multi din popor, cu toate c numele ce
purtau sant de sigur rusesti. Mormintele parohilor in cimitirul inflorit, cu iarba inalta, arata
inscriptii romanesti. Preotii au fost aici Cozubii,
cari s'au purtat ca Ruteni pe urrna (Cozub, egumenul de la Dragornirna i Putna, vestit ca un
risipitor al averilor mnastiresti si stricator al
gospodariilor ce gasise, si fiul sdu, doctorul).

Cetesti in slovele acoperite cu muschiu galben:


Cinusa robului lui Dumnezeu Stefan Cozub...,
Dimitrii Cozub, paroh din Strosout... Dirnitrii
Levitchi, paroh... Cinusa robului lui Dumnezeu
loan Cozub... Supt piatra aciasta zace cinusa
robului lui Dumnezeu Stefan Cozub... Aice odihneste roaba lui Dumnezeu Maria llasina, nescute
(sic) Corvut... Aice odihneste roaba lui Dum-

nezeu Marie Cozub nascuta (sic) Leitca". Anii


sant de la 1795 'Ana la 1858. Si asa mai de-

parte. Rare ori ate o sii znamenie" (aceasta


e pomenirea") ruseasca pentru amintirea unui
mort mai vechiu. Carti le la biserici erau numai
romanesti, toata slujba se facea in limba noastra.
Totusi de felul lor oamenii erau Rusani" (asa
zice poporul: Austriacii zic insfi Ruthenen", de
22

www.dacoromanica.ro

338

N. IORGA

unde zicern i noi astazi: Ruteni). Nu par s fi


fost din vremuri mai vechi. Dar boierii din alte
vremuri deschideau slobozii, ca Slobozia Rarancei", i chemau acolo prin scutire de bir pe
tranii din Wile vecine, deci mai mult din
Galitia ruseascA. Apoi, de la 1683 inainte Polonii
s'au intins asupra acestui colt de Moldova, unde

stpAnirea lor a ddinuit, parr jos, spre Botoani


i

1-1Arl'au, douAzeci de ani, mAntuindu-se numai

prin pacea de la Car loyal, in 1699. In acest


rstimp n'a mai fost granit, ci a trecut i a
rAmas cine a voit, spre bucuria cea mare a proprietarilor de mo0, cari c4tigau astfel oameni
de ajutor i de muna La anexarea Bucovinei
de Austrieci erau deci prin aceste parti i Riii
de obai*e. Cu vremea insfi, ei deprinser bine
romanqte i vorbiau numai in limba trii. Austriecii n'au apucat deck o singurd limbA a Bucovinei. Deci se facuse cu dinii ca i cu acei
Ru0 pe cari cucerirea romneascA din vremea
lui Petru al Muptei i acea din timpul lui tefan-cel-Mare ii gdsisera in tara ipintului i in
prtile de peste Prut ce se tineau de Pocutia.
Ruii ii pierduser astfel, unii mai curand, altii
mai trziu, limba, i, printr' aceasta, firea lor
deosebitg. Oamenii puternici, frumoi, cu pdrul
castaniu-deschis

ochii albatri blAnzi se agraiau

numai romne0e.
Indat ce Austria ajunse stpang

www.dacoromanica.ro

iar4i nu

339

RuMANISMUL IN BUCOVINA

mai fu o granita de spre Galitia, incepu o noua


descalecare ruseasca. Inca de prin 1780-90 erau

sate unde se vorbia romaneste rau,

altele in

care limba noasfra n'o intelegeau toti locuitorii.


Cu cat a trecut vremea, cu atata mai mult s'au
strecurat in Bucovina de sus si apoi in jos, spre
vaile Siretiului si Sucevei, Rusanii sau sfarlacii",
cum li se mai zice; Mazurii cei noi, balani, molai
si prosti coplesir satele. Femeile lor frumoase,
puhabe, muncitoare si supuse , o comoara la
casa gospodarului, ispitiau la casatorie pe ai
nostri. Neam greoiu, oaspetii cei noi nu puteau
sa invete lesne Inca o limba, n'o puteau vorbi
de tot bine niciodata ; femeile mult mai putin
decat barbatii. Copiii vorbiau deci de cele mai
multe ori ruseste. Limba celor mai multi ajunse
dup aceasta limba cea folositoare, limba cea
bung, limba cea frumoasa : Romanii se sfiira
aici, cum se sfiesc astfizi in satele bulgaresti din
Dobrogea, sa vorbeasca o limba de care incepuse

a se rade: fiindcd ai nostri erau smezi la

fata

si fiindca Tiganii nu se deslipiau in niciun chip


de graiul romanesc, i se zicea acestuia : limba
tiganeascd". Din partea ei, Carmuirea vedea

bucuros cum piere limba Moldovenilor: astfel


vor peri si visurile lor de a-si lua Inapoi Bucovina. Astfel va iesi poate intr'un viitor mai
clepartat si ortodoxia, caci Unirea cu Roma e
megea Rutenilor din Galitia, la care se pot intoarce

www.dacoromanica.ro

N IORGA

340

cu vremea i Ruii bucovineni trecuti la Biserica


noastra. Socotelile se facura totdeauna in dauna
Romani lor. Am vazut cum, din doi frati rnol-

doveni", unul a fost trecut ca Rus, in Badauti.


Un alt cas, i mai plin de invataminte, e acela
al unui functionar de la Consulatul roman din
Cernauti, care se trezi intr'o buna dimineata ci
un agent al statisticei il insemnase ca Rutean :
s'a scris pe atunci ceva despre aceasta caraghioasa intamplare, dar apucdturi'e s'au pastrat
i mai departe. Ins, dacd satul e rutean, ruteana
se face coala, rutean se trimete invatatorul : o
inraurire mica, de sigur, aceasta din coala, dar
care se unete cu atatea altele. Vornicul se alege
dintre cei mai multi, i e Rus. Preotul e silit a
ceti rusete.

Nu pot, domnule", zice duios parintele,


uite, nu pot. Oamenii au vrut sa zvarle i cartile
romaneti din biserica. Eu n'am lsat; liturghia
o fac ruse0e, dar acaftistul nu pot. Faca ce or
face, eu nu pot zice acaftistul ruseVe. Oamenii
ma mai iarta, fiindca sant batran i tiu ea n'o
sa mai tin mult."
Dar au fost alti preoti cari au luptat pentru
rusificare. Pe unul il chema Lutescu, celalt a fost
Grigore Vorobchevici. Acesta din urma, Gregor",
pare sa fi adus mari foloase propagandei ruseti.
Cele mai mari le aduce munca Fara preget a
politicianilor ruteni de astazi, in frunte cu fostul

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

341

Evreu si actualul patriot rutean Smal-Stocki, inspectorul de scoli primare Omilian (---- Emilian)
Popovici, studentirnea, care ne uraste de moarte,

mai mult deck orice alt neam.


0 pravalie mare poarta inscriptia russcaia
narodnaia torgovla", care nu arata numai dorinta

de a castiga bani. Nurnele negustorului nu se


vede. Langa rachiu si covrigi se afla cartile de
cetire, caci in aceiasi casa bine zidita e si citalnia,
odaia de cetire, care la Rusi e un adevr. Femeia
aceia care trece cu trambita in mand si chiama la

cetire, e dintre citalnici". Torgovla" nu strica


negotul Evreilor, cari ar fi aici vre-o cinci sute,
dar ea a stricat de mult orice ramasita de viata
romaneasca in acest sat.

Clisiarhul e un taran cu parul balan si picioarele goale. El se uita la noi cum vorbim
romaneste, dar ttu zice nimic.
Roman esti dumneata, bade, Moldovean ?
Se face rosu, da din umeri si misca hotarit
din cap.
Fireste, nu e Roman (cum nu l-ar al-La nici
chipul). De sigur ca face parte si el din siciu i
ca va fi jurat s nu vorbeasca deck ruseste;
ba poate ca a imprumutat bani de la acea banca
si ea nu face imprumuturi deck pentru un astfel
de juramant.
Ei ce zici, nu poti vorbi romaneste de loc?
El nu raspunde de-a dreptul, ci iarasi, scutu-

www.dacoromanica.ro

342

N. IORGA

randu-se tot in tfigfiduire, rfispunde limpede


destul de bine :
Eu stiu ruseste.

Alta nu se poate scoate de la dansul. Dar d.


Sbiera merge pe urma lui in odaie la parintele
si-I mai intreabi Inca odata ce este, puindu-i
mana pe inima, pe inima aceia vrajmasa, tare si
indarfitnica :

...Mi Voloh. Eu sdnt Romdn!


$i iacg a venit un bade batran : spatos, mandrur

cu plete lungi, mustati groase, tunse asupra


buzei, cu fata aramie, taiata de zbarcituri mari.
0 frumuseta de om, de Roman : pare c e raposatiil Buda, care avea acelasi trup, aceiasi
fata, si hotarita si bung, acelasi mers ; numai
ochii, foarte albastri, nu sant ai nostri, de si
cautatura lor are acea pdtrundere bunfi care
deosebeste privirea Romanului. Se razima de
gard si ne priveste, lung, duios.
Nici el nu stie romaneste. Dar, stand asa pe
ganduri, cu ochii aceia buni, duiosi, cari ne patrund, el Ii aduce aminte. E Rus, adeca vorbeste
ruseste. Dar n'a lost Rus totdeauna.
Odata si eu Moldovan... Act...

Si da din mana cu desnadejde. Act.. niznai...


niznai...

Dar tata d-tale?


Moldovan, Moldovan.

Dar mama?

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

Mama,

343

Rusca.

Dar bunul ?
Bunul, Moldovan. $i
buna.
El are saptezeci de ani, mosneagul.
Gandul mieu urmareste un vis nebun. Va veni

odata timpul, stalpii galbeni si negri vor cadea


in rape, intr'un singur fallait tricolorul va strabate primavara, sabia lui $tefan va patrunde
lespedea mormantului si bourii vor mugi ca buciumele in padurile mari. Atunci limbile de foc
se vor cobori de sus, si oamenii "t# vor aduce
aminte de vorba moldoveneasca; ei vor ti, vor
putea vorbi. Dar mosul de saptezeci de ani, care
a fost Moldovan", nu va mai apuca acest timp.
Dascalul e din Boian, bun Roman, dar altfel
de tip rusesc, cu fata plumburie si ochi deschisi
albastri ; poarta barba alba rasfirata. Pufaie o
tigara dupa alta, merge aplecat inainte si eracanat; graiul ii este ca la boierinasii, la mazilii
Moldovei. il chiamh Medvighi.

El porne0e cu

noi ca sfi ni mite crucile risipite prin deosebite


livezi de pruni ale taranilor, crud cu pisania
s!earsa, despre care se spune ca sant de pe
vretnea Turcilor.

Pentru a se intelege aceasta credinta, trebuie

sa se she a Toporautii au fost mult vreme


langa vechea raia a Hotinului, care cuprindea
pamant mult, in sus si in jos, ca si la Apusul

www.dacoromanica.ro

344

N. IORGA

cetfitii. Pe campul Coleutului se arat ina piatra

care insemna vechea varna moldoveneasa la


trecerea mArfurilor din raia in tara Domnului
Moldovei.

Cea d'intAiu cruce e in curtea lui Romanciuc.


Romanciuc

insu0, plugar

prunar, ni iese

inainte. Om de aptezeci de ani, rocovan, cu


plete lungi, rare, albe, care au fost odath blane,
cu ochii alba0ri 0er0. Are pArarie latA, ama0
albg, cizme peste genunchi. In ud st baba lui,
baba lui cea de-a doua, mai tanrA deat dansul :
cu cAmaA cu arnici, catrint ridicatA intr'un colt
i tergar pe cap. Are fata busnatA, grosolanA,
ruseascA. Nora lui Romanciuc e o frumoasA
femeie oache0, cu fata prelunga, care spal
harnic rufe intr'o balie.

Toti sant Rii0. Baba, femeia nu tiu de loc


romane0e. BAtranul, agrit in limba noastra, se

gande0e putin, ii increte0e fruntea ca pentru


ganduri foarte grele, Ii desmorte0e limba ai
prinde a gangAvi. *i el a fost Moldovean, i la
dansul bunul, buna sant Romani, Moldoveni, dar
acum e Rus, i moldovene0e abia-0 aduce
aminte. Dar, and incepe, el zice rnai bine cleat
celalt, cu un accent moldovenesc hotArit, pe care-ti

face placere sA-I csculti la un pierdut ca acesta.


Romanciuc are un bAiat in America : s'a
dus in Canada sA stranga cateva mil de florini
pentru a-i pune mai bine la cale gospodAria. Bi

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

345

altii se duc pe acolo, zeci de oameni tineri. Satele de peste Prut sant prea bine impoporate,
si de aici vine numarul cel mare al Rutenilor,
cari locuiesc tocmai aceste pfirti ; prisosul
rusesc nu mai incape nici aici, precum nu incapuse in Galitia, si el cauta acum locuri departate, peste rnulte mari si tali, pentru a se
putea hrni. Multi isi lash' nevestele acasa, si de
aici fel de fel

de pante, de dusmanii

si de

despartiri...

intr'o a doua casa cu cruce" e un mosneag


slab, cu fata foarte lamurit ruseasca. Abia aude,
si nu se prea intelege ce vorbeste. Ici si colo
poate ingana tin cuvant romanesc. lar in a treia,
casa bung, cu o livada mare, sant numai femei,
trei, patru femei tinere, si fete. Nici vorba sa
stie romaneste vre una. Cand li se vorbeste in
limba noastra, ele se uita mirate, apoi se cotesc
-si rad. Unde s'a mai auzit un graiu ca acesta ?!
La intors, intalnim tot Ruteni, cari vin de la
lucru, ba odata un batran tdran pletos, care a
lost cu cativa ani in tirma locuitor polon al Galitiei.

indata iarasi soseaua goala, trecand printre


lanurile bine lucrate, printre pajisti si inalta

matas a graului de toamna.


Cotind la dreapta, apucam drumul spre Cernauca, unde s'au intalnit odat fruntasii tinerimii

www.dacoromanica.ro

346

N. IORGA

romanesti din toate partile. Stiu

ca mosia e

astazi a Evreului Rosenstock, si birjarul adaugfi

ci acest bun stapanitor de oameni a facut pe


deal, in fata curtii, si o scoala de agricultura.
Mi se spune ea satul e in parte romanesc.
La Cernauca sant multi Moldoveni."
Indata se vede insa c satul e mai mult rusesc, Cateva familii in vale ar mai vorbi romaneste. La ele se adauga Tiganii, cari tin mortis
la moldoveneasca noastra; ceilalti sant toti Ruteni,
dar fata lor las sa se creada Ca multi dintre
dansii au lost Romani odata. Cativa copii pe

strada praloas arata intocmai ca aceia din satele noastre, dar, daca-i intrebi ceva romaneste,
casca niste ochi mari mirati si deschid gura
prosteste. Nu inteleg cum nu s'au deprins macar

de la Tiganii din preajma !or cu aceste sunete


care li se par asa de straine si in care neam
de neamul lor si-a intrupat tot gandul si toata
simtirea bucuriilor si durerilor. Inca odata, am
acel simt de desnadejde care te zguduie and
vorbesti cu tin oin iubit care te-a uitat in aiurarile
sale, in instrainarea boalei sau a nebuniei.
Preotul e, si aici, un Roman bun, si, pentru

ingrijirea copiilor, cari nu vorbesc deck romaneste, el isi aduce fete din sate ramase in stapanirea noastra, din Volcinet, de pilda. Se intampla
insa ca in satul rusesc ele se marita dupa Rusi.
Una, care e acum la casa ei si a venit numai

www.dacoromanica.ro

341

ROMANISMUL IN BUCOVINA

intamplator la fostul ei stApan, vorbeste numa


ruseste cu bArbatul ei, si-si va creste, spune
clansa,

copiii

tot ap, cum e

satul. Alta

spune inthiu ca o s se intoarca in satul ei s


se mArite, dar indath dui:4 aceia se vede ca e
amorezath dupa un Rus.
Cum sa iei d-ta, WA de Roman, un Rus ?
Rusul e ca. porcul, o cerc eu.
Ea se face ros de nacaz si rgspunde scurt:
Nu, Rusu-i tot om.
Numai cea de-a treia, Tiganca, vorbeste mult
si bucuros romaneste, de si indruga si ceva
ruseste cu tovarisele ei.
Pglimarul cu care mergem la biserick iarAsi

un chip puhab, cu ochii albastri foarte stersi,


nu she nimic moldoveneste.

Biserica e la stinga, lang6 poarta, cum intri


in curtea Hurmuzchenilor. Noul proprietar al
satului, Rosenstockul, nu voia s o recunoasca
drept avere a comunei, ci cauta s'a o capete
pentru... pentru a o clgrma, poate pentru a inlatura si rnormintele ctitorilor.

Biserica nu se deosebeste prin nimic si nu


poarta macar o inscriptie amintitoare. Mormintele snt in cea mai mare parte imprejmuite cu
un grilaj de fier, dar buruienile coplesesc azi
crucea de piatr sura a bhtrfinului Doxachi,
oaspetele cel bun al tuturor Romftnilor ce-si

iubiau neamul, g5zduitorul prietenos al lui Ba-

www.dacoromanica.ro

348

N. IORGA

ritiu si al lui Alecsandri, pietrele celor doi soli


Petrino, de-asupra chrora a crescut muschiul. Nu
se vede nicio alth ingrijire decal flori galbene,
de camp, pe care le-a aruncat, zarcolindu-se si
prpadindu-se de plans, o Ruspaich gusath si
nebunh, care se tanguie c n'o lash sh intre in
trcva volosca" (biserica rornaneasch).
Casa propriethtii, locuinta lui Rosenstock, e
tot vechea cash a boierilor nostri, Aici Doxachi
a trait intocmai ca in Moldova, cu aceleasi ganduri, cu aceleasi datine, haine i tabieturi ca si

cei de sama sa in Moldova acelor vremuri. A


bdut vin vechiu, a luat cafele negre, a intins
mash mare, a pus sh-i ante Ihutarii, s'a primblat in caleasch, a cetit crti cu buchi, intocmai
ca dincolo; in tara rdrnash a noastr. Ca dansul
au fcut atatia altii, i, intr'un desemn schitat de
un German pe la 1800 si tiparit in Cracovia, se
vhd in josul Cernautilor, asezati in vale si pe o
culme, doi boieri in vesminte lungi, cu islicele

pe cap si ciubuce lungi in mana. Asa a trait,


i s'a stans crestineste Doxachi
Hurmuzachi.
Urmasul liii, Evreul, n'a schimbat, dres si

a imbhtranit

impodobit nimic. Aceiasi ca de demult e asuta


galbenh, de la care sth deschis un geam pentru
licoare, aceiasi ingrAditura de scanduri, zaplazul,
acum inegrit, aplecat si sfartecat, care incunjur
.curtea, aceiasi phduricea cu arborii inalti, de

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

cari nu mai iea sama nirneni, cari nu plac

349

ni-

manui si se vor taia intr'un viitor mai del:oat-tat,


adapost al visatorilor si patriotilor de odinioarg , aceleasi marile alei de plopi uriasi, vrednice a deschide calea catre o resedinta impgrateasca. Sufletul a zburat insa de aicea, si toate
se indreaptg spre ruing.
De jur imprejurul satului, e o sfanta liniste
de catra seara. Muncele blnde, iarbg inaltk de
un verde adanc, de catifea moale, palcuri intu-

necate de pddure. Cerul e de un senin desavarsit, farg o spuma de nor, Fara' o aburire de
negura. Spre dansul se inalta prinosul mirositor
al tuturor florilor. Si se va inalta Inca, atata
vreme cat va ramanea aici un parete in picioare,
o scandura infipta, un copac din celelalte vrerni,
sufletul de poesie increzatoare, de caldura bunk
ce a patruns, pornind de la atatia oameni alesi,
pang si piatra si lemnul acestor locuri.
De la Cernauca, pe supt dealuri, atingem casa
de tara a baronului Mustatza (nu Mustata). Casa

e ascunsa iarasi intr'o mare boggtie de copaci


batrni. Baronul era feciorul unui boier de felul
lui Doxachi Hurmuzachi, dar Fara insusirile alese-

ale acestuia, si nepotul de fiu al unui negustor


grec din Moldova, imbogatit acolo si ajuns mosier. Fratele sat], mort daunazi, s'a fgcut vestit
prin raspunsul ce dadu Regelui Carol, and
acesta-i vorbi romaneste in gara de la Cernauti:

www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

-330

Majestt, wir sind deutsch erzogen", Maiestate,


santem crescuti nemteste". Aceasta a adus baronului o decoratie austriaca, multe simpatii austriece si reprobarea tuturor Romanilor bucovineni, cari se tin in adevar de neamul lor.
Peste putin incep *erfiutii-de-jos. Locuiesc Rusi
veniti de curand ; pentru care satul mai poarta
si numele de Slobodca (Slobozie). Fara intre-

rupere, urmeaza acum Sadagura.


i la noi a pdtruns faima rabinului facator de
minuni" de la Sadagura, pe langa care al nostru
(le la Buhus sau cel de aici, de la Boian, sant

3 nimica toata. Din multe parti de lume, de la


Evrei fireste, dar si de la crestini,

precum

aud , yin necontenit daruri si plati pentru rugaciuni, spre indeplinirea nevoilor mari

si do-

rintilor ascunse.

Targusorul nu se vesteste prea evreiesc. Din


potriva, iese la rand tot gospodarii crestine, de
plugari si mesteri, cu pdreti curati si livezi de
pomi. Ca un mijloc de aparare, parca, impotriva
vrajilor ce yin de la rabinul minunilor, cruci
inalte se ridica, purtand pe ele chipul sangerat
al lui Hristos cel omorit de legea vecinilor, cu
sulita la dreapta si la stanga trupului si ciocanul,
on adevarat ciocan de fier prins in cuie.
Pe incetul, aceste case dispar. In mijlocul

targusorului, pe margenile nepietruite ale unei

www.dacoromanica.ro

351

ROMANISMUL IN BUCOVINA

rapi galbene, intr'o duhoare ce ametete, se


ingramadesc case evreieti strambe, care sant
lustruite de murdarie. Locuitorii lor, in lungi

caftane soioase, ratacesc prin praf, dupa cine tie


ce catig saracacios.
Aceasta e viata Evreului de astazi, o sila poate

pentru dansul, o povara i o sarba pentru aceia


in tara carora s'au imbulzit. Politicianii nationali,
pe cari i i-au catigat de o bucata de vreme, ii
indeamna sa pariseasca odata cretinatatea, cu
ura, despretul, curatenia, randuiala i gospoddria
ei, pentru a ridica pe Muntele Slant al nearnului
un al doilea Sion. La sionism se alipesc tinerii
culti ai poporukii lui Israel atata vreme cat ei
ii ingaduie s viseze, ceia ce, cum se tie,
aduce multa paguba i niciun catig. Mai tarziu,
gasesc i ei Ca aceti cretini de orice natie sant
destul de proti pentru ca sa li se ierte multe
pacate. Ei se inchina deci numai catigului, numai
bunurilor pe care le poate da viata. Altii insi,
cu aceleai pofte i cu aceiai tinta, dar cu mai

putine mijloace, mii de mii, carora Ii lipsete


invatatura cea noua care instraineaza de Dumnezeu, se duc la rabin
minunile.

i. I

cer,

ii

cumpara

$i, fiindca aici au gasit un fiu al lui David"


mai recunoscut deck atatia altii, ei au zidit o
mandra sinagoga i langa dansa o locuinta pentru
coboratorul i infatiatorul regilor din luda i
Israel. Palatul e o cladire lunga, urita, in stil

www.dacoromanica.ro

352

ebraic",

N. IORGA

cu inscriptii

simbole religioase, iii

mijlocul unei gradini mari, bine tinutd. Storurile


sant date in jos la resedinta Preasfintitului, nu
se vede nimeni la feresti, dar printre copaci se
joaca doi copii, cu linii evreiesti, cu sapcile jidovesti pe cap, carora Ii slujeste de guvernor
un tanAr in caftan lung, cu perciunii evlavios
coboriti pe langa urechi, cu cautatura smerit.
Cam asa e si rabinul, dui:A cum mi se spune.
Un om de vre-o patruzeci de ani, cu tip arab,
tichie, caftan si perciuni. Sta cu ciubucul in gura
int,e mobilele scumpe de iena,
caci are ull
si, and
venit de 30-40.000 de florini pe
incepe a vorbi, cuvintele i se desfac lin, gray,.
cu toga sfintenia cuvenita. Altfel, ar vorbi nem-

teste bine si ar avea intelegere pentru lucrurile


lurnii acesteia, de si el nu face decal politica.
peschesurilor sale.

Sadagura se vede din punctele inalte ale Ceri inteadevar orasul se si desface in
fata, pe and la dreapta 1th-esti biserica mare,
galbena din jucica. Un pod oarecare, langi
ndutilor.

marele pod al trenului, duce pe celalt mal al


Prutului, i aici se catara casele pe dealul de
lut, multe, albe, frumoase de departe, 'Ana la
cele mai inalte, pang la residenta ortodoxa de
sus, ale carii ziduri mari, galbene-sure par de
aici ale unei cetati din vechile timpuri ale stapanirii noastre.

www.dacoromanica.ro

Cerniutii (vedere generala) (dupi ,Monarhia austro-ungaral.

www.dacoromanica.ro

354

N. IORGA

3. imprejurimi cerniutene.
Dintre dealurile, acum atat de stralucit verzi,
care incunjura Cernautul, cel mai vrednic de a
fi

cercetat e al Tetinei. Intaiu, pentru fnalti-

mea lui, care intrece pe a altora, pe a frumosului Dominic" sau Habsburghae, cu primblarea-i

erpuitoare, foarte larga,

deschisa pe

ni0e locuri unde mai de mutt pa0eau vacile


oraului. Apoi pentru ca in pietrele razlete,

in

franturile de ziduri ale Tetinei e ascuns ceva din


cea mai veche amintire a Tinutului acestuia.
Drumul strabate intaiu printre casutele mahatalei Clocucica, unde stau mai mult Ru0. De
acolo da in Ro0a, unde mai multi sant Romanii,
plugari 0 zidari. Dupa aceia, el suie o culme
grea, care duce spre padure.
De aici locurile sant mai mult goale. Si pa-

durea e cu totul pustie. 0 minunata padure cu


arbori suptirateci i multi, brazi i molizi din
cari picura acele uscate, facand un covor lunecos
ca ghetu0il. Garai-He se furieaza in toate partite.
Suim spre culme, uncle prind sa se van pietroaie

cenu0i, risipite ca la o jucarie de uria0. Colo,


s'a pastrat o intreaga margine de zid, alcatuita
grosolan din bolovanii cule0 de pe aproape.
Odat zidurile se vedeau de departe printre
brazi, stapanind toata inaltimea. Ele intruchipau
o veche cetate, pe care Moldovenii o primira de

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

355

la Poloni, cari nici ei n'o zidisera, ci i lor Ii


venise de la altii, de la stapanitorii rusi, de loc
din Haliciu, ai acestor parti. Polonii ii ziceau
Czeczyn, iar noi am zis, dupa dansii, Tetina. In
certele de granite si de inchinare ale veacului
al XV-Iea, nu odata se pomeneste Tetina, intr'un
timp cand nu se vorbia Inca de Cern Autii din
vale cleat ca de un satulet in care nimeni nu

putea sa prevada un mare oras de 00.000 de


suflete peste trei veacuri.

La urma, Moldovenii ramasera asigurati in


Tetina. Dar Stefan-cel-Mare se intinde mai departe deck acea baja apd a Prutului, care se

vede asa de bine la vale, de pe aceasta culrne.


Ei stapanird si partea de Miazazi a Pocutiei, prin
imprumutarea de bani catre regii poloni i prin
cucerire. Tetina nu mai era la hotar ; cuprinsa
in mijlocul tfirii supuse Domnului Moldovei, ea
fu lasata sa se risipeasca si, pe incetul, pietrele
ei bird carate in jos pentru alte scopuri.
Acum de pe mina se vede privelistea cea mai
larga i bogata, si o cuprind cu ochii in lumina
imblanzita a serii limpezi. Dincolo de Prut,
scanteietor ca o sabie uitata pe iarba de un
urias, iata gramagioarele de case ale Jucicai,
ale Sadagurei si ale Serautilor-de-jos. Dealuri
se rostogolesc tot mai departe, dealurile unei

jumatati bune din Bucovina de peste Prut. Cele


din dreapta ascund Fiorecea; intr'acolo merge

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

356

drumul spre Toporauti si spre granita basarabeana, ce alearga pe crestetul inaltimii din fata
satului, langi padurice. In stanga, dincolo de

satele de pe margenea drumului mare, e Cernauca, in dosul unei culmi. i mai incolo, gacesti
Cotmanul, marele sat al Rusilor de peste apa.
Pe acolo curge spre Prut rauletul Ceremusului,
odata hotar de Nord-Vest al Moldovei catre

Cateva dealuri de acestea Inca, si ai


Nistrul, care se strecura mdret, chiar dintru inceputurile sale, pe la Zalescic. In urma, spre
dreapta, peste acea linie albastrie de inaltimi e
Storojinetul, targ si mare sat romanesc, ce se
afla in stapanirea unui Roman, cavalerul de
Galitia.

Flondor, pana mai ieri set al partidului poporan"


romanesc, iar, si mai in urma, merge drumul

spre Straja.

Tara mica, dar bogata cum nu mai e alta


deosebiri, in nepotriviri si in dusmanii,

In

ale

pamantului si ale oamenilor I Spre vaile ei Carmuirea austriaca si-a carat toate neamurile, pi
ele stau Inca in Iiinta, muncind impreuna acest
pamant moldovenesc i smulgandu-si unul de la
altul drepturile asupra lui. Socoteala dibace a
facut aici ceia ce nu poate face niciodata intamplarea amestecurilor. i, prin ingrijirea aceleiasi
Carmuiri, acesti locuitori vrajmasi au capatat ca
semn de unire acelasi parasit, care incepe a fi

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

357

acum parasit i NIA de sine insui: Evreul. Pe


uncle se vad dealuri albastre, pete verzi i puncte
albe ca nite flori, se ark se samana, se grapeaza, se fac meOqugurile i se invade negotul
de multi oameni, cari vorbesc multe limbi, in
care ici i colo se ineaci sunetul limbii noastre.
iroaie salbatece smulg trecutul in bucati i
aduc nomoluri noua in locul lui. bar, in toate

Binecuvantarea plugului (dupa Monarhia austro-ungaral.

acestea, se hotarate asupra noastra, asupra celor

ce le avem i asupra celor ce ni sant pierdute.

E Joi seara. Cernautul se &este de noapte.


Cafeneaua Habsburg", unde se aduna Evreii,
roie0e de lume, care vorbete afaceri i politica.

Felinarele se aprind, and lumina bung cateva

www.dacoromanica.ro

358

N. IORGA

ceasuri, pana incepe stingerea lor pe incetul.


Pajurea de alama suita trufa de-a3upra Palatului
Comunal i-a pierdut in slarit stralucirea. Pe
stradele din centru se ravarsa o multime gatit;
multe femei frumoase, i mai multi pretuitori;
foarte dese ori fete evreieti, i la ele i la danii.

Pe pareti se cetete anunciul de ingropare al


unui negustor evreu care a trait nouazeci i doi
de ani i e plans in acela0 timp de nepoti,
stranepoti i de o vaduva care fusese abia cativa
ani sotia raposatului. Baietai cu nasul coroietec
alearga cu picioarele goale de %/and prin cafenelele i birturile ce prind sa se umple ziarele
nemteti ale oraului : Bukowinaer Allgemeine
Zeitung", Bukowinaer Post" i alte foi iudeogermane (germana e numai una).
Petrec seara in cercul familiei primitoare a
profesorului Sbiera. Batranul e insa invitatul fiului

sail, care locuiete in aceiai casa mare, menita


pentru adapostirea neamului intreg, de la fii,
la nepoti i la urma0. E bucurie de oaspeti i
vorba multa vesela, despre una i despre alta,
'Ana tarziu spre mijlocul noptii, and ma intorc
la otelul, acum inoit i modernisat, al Vulturului
Negru".

Mane voiu fi la granita Basarabiei, cu trenul


ce pleaca la Rasarit, prin Buian la Noua-Sulita.

www.dacoromanica.ro

ROMANISMUL IN BUCOVINA

359

La Noua-Sulit austriaca deocamdata, caci sant


dou : doua sulite de stapanhe cu de-a sila sant
infipte in sfanta noastra terna rornaneasca. Dup
lanturile

de aur, voiu vedea lanturile de

dupa conruperea gandului, uciderea lui.


Spre Basarabia intunerecului i a robiei 1

www.dacoromanica.ro

fier,

PARTEA a 111-a

INSCRIPTII BUCOVIN ENE.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE I.
1. Arburea.
De-asupra intrarii :

Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si savarsirea Sfntului Duh, in zilele bine-cinstitorului


si de Hristos iubitorului Domn lo Stefan Voevod,

cu mila lui Dumnezeu Domn al tarii Moldovei,


jupan Luca Arbure, parcalab de Suceava, fiul

batranului Arbure, parcalab de Neamt, am binevoit cu bung vointa mea si cu cinstita si inaltata
inima si cu ajutorul Domnului sau si am inceput
si am zidit acest hram intru numele taierii cinstitului si vestitului prooroc, inainte-mergatorul si
botezatorul Ioan, i s'a inceput in anul 7010 (1502),

luna April 2, si s'a savarsit in acelasi an, luna


August 29.

' Cele slavone skit traduse de mine. N. I. S'au


intrebuintat lecturile lui Eug. Kozak, Die Insehrifien aus
der Buleovina.

www.dacoromanica.ro

362

N. IORGA

De-asupra mormntului:
Acest chivot i 1-a fAcut sie jupAnul Luca
Arbure, pdrcalab de Suceava, fiul batranului

Arbure, parcAlab de Neamt, in anul 7011 (1503),


April 29.
De-asupra altui rnormnt:

[Acest mormnt s'a facut roabei lui] Dumnezeu


la vesnicele [16casuri
in anul ...1.

luliana, care s'a pristvit


Pe un al treilea

Acest mormnt I- a impodobit jupAnul Luca


Arbure, paralab [de Suceava..].

2. Dragomirna.
Inscriptie la schit :

In numele Tathlui si al Fiului si al Sfntului Duh,


slvit in Sfanta Treime singurul Dumnezeu, si in al
Precistei Maicii lui si al dreptului Slant Enoh si

al Sfntului Prooroc Ilie si al Sfntului loan Bogoslovul, au ridicat acest hram smeritii robi si
inchinAtori ai Sfintei Treimi, chir Anastase Crimcovici, fost episcop de Rdauti, si jupAnul Ilie
Stroici, Mare Logort, si fratele lui, jupan Simion,
Mare Vistiernic, in zilele bine-cinstitorului Domn
lo Ieremia Movili Voevod 1 cu prea-iubitii lui
fii : lo Constantin si Alexandru si Bogdan V oevozii, in anul 7110 (1602), Iulie 27.
Pe o piatra de mormnt:

Aceast piatr de mormnt a fost fcut si

impodobita de
su fiu Sava, fost
.

fost Medelnicer rposatului


., care s'a pristvit la yes-

www.dacoromanica.ro

INSCRI PTII BUCOVINENE

363

nicele Facauri i a lost ingropat aici in zilele


Domnului nostru lo Dumitracu Voevod, in anul
7181 (1673), luna lanuarie 4.
Pe alta piatra de mormnt :

Aceasta piatra de mormant a factit-o i impodobit-o jupAnul Dumitrachi . . . rugdtorului


sAu parintelui sat' Er..., [care s'a pristAvit la vqnicele] lacauri i a lost ingropat aici in zilele
Domnului nostru lo Dumitracu Voevod, cu mila

lui Dumnezeu Domn al

tarii Moldovei, anul

7188 (1680), luna funie.


Pe a treia piatra de mormnt :

1770, Februar 15. Boul incornorat i corbuf


purtand crucea, semne stralucite infatiOnd vestitele Domnii ale tatalui, iar acum cuprind mormAntul inainte de vreme al fiicii lui Constantin
Mavrocordat, Domnul de odinioara, al vestitei
Marii, sotia boierului Gheorghe dintre Ba10, Paharnicul ; al carii mormant vazandu-1 acum, caratorule, oprete-ti mai departe pasul, micat spre
jale, i roagA-te fierbinte sa o wze in soborul
dreptilor, locuitoare statornica a Raiului.
Pe zid :

Cu mila lui Dumnezeu lo Miron Barnovschi


Moghila Voevod, Domn al trii Moldovei, am
facut aceastA poart cu cinci turnuri in zidul
sfintei biserici i incunjur de zid in jurul sfintei
manastiri Dragomirna, unde este hramul coboririi Sfntului Duh, i am facut-o pentru pomenirea mea i a pArintilor miei, cu binecuvantarea
arhiepiscopului chir Anastasie Crimcovici i Mitropolitul Sucevei, anul 7135 (1627), August 30.

www.dacoromanica.ro

364

N. IORGA

3. Humor.
Inscriptie :

Cu voia Tatlui si ajutorul Fiului si sAvarsirea


Sfftntului Duh, din porunca si cu ajutorul binecinstitorului Domn Petru Voevod, fiul btrAnului
tefan Voevod, a inceput si s'a zidit acest lacas
intru numele cinstitei Adormiri a Precistei si a
prea-binecuvantatei stpnei noastre IlAscAtoare
de Dumnezeu si pururea Fecioare Maria, cu
darul si truda robului lui Dumnezeu jupan
Teodor, Mare Logofdt, si a sotiei lui, Anastasia.
Anul 7038 (1530), luna August 15, si pe vremea
egumenului chir Paisie.
Pe un mormnt :

Acest mormnt I-a impodobit jupanul Teodor


jupanesei sale Anastasia, care s'a pristAvit la
vesnicele lcasuri in anul 7035 (1526), luna Septembre, 29 de zile.
Pe un alt mormnt :

Aceast piatr si-a impodobit-o siesi in viata


sa jupanul Teodor, Mare Logolat, ca sfi fie morrnntul ski, in zilele Domnului Petru Voevod,
uncle el insusi si-a preggtit mormntul, si s'a
pristavit la vesnicele ldcasuri in anul 7047 (1539),
luna lunie I.
Pe alt mormnt :
. . . . a fAcut si a impodobit boierul D .
ciorului (?) sail Solomon

....

. .

fe-

Pe alt mormnt :
. . . . sotului ei Gheorghe Musa, ingropat aici.
Anul 7070 (1662), luna . . . .

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTIf BUCOVINENE

365

Alt mormant :

Aici este mormntul prea-slintitului nostru parinte Eftimie, lost episcop la Radauti, si a fost
ingropat aici, unde s'a inchinat lui Dumnezeu...
Vesnica lui pomenire.
In ziduri :

Acest turn 1-a facut

impodobit bine-cinsti-

torul si de Hristos iubitorul Domn lo Vasile


Voevod, din mila lui Dumnezeu l cu bine-

cuvntarea lui, Domn


in anul 7149 (1641).

stapanitor a toat tam,

4. Ilisesti.
* lnscriptie ' :

Cu vreare Tatfilui i cu agiutoriul Fiiului


svarsirea Slntului Duh ziditu-s'a aceasta
sfnt si de viat datdtoare mnstire, de dumnealui lonascu Iscescul fost Mare Medelnicer,
cu giuphneasa dum[i]sale Alicsandra, in zilele lui
lo Niculai Alixandru Voevod, anul 7222 (1714),
lunie 20.
cu

* Pe o piatra de mormant

Aice odihneste robul lui Dumnedzau lonascu


Isficeascul biv Vel Medelnicer, care si aceasta
srant cash' au zidit-o din temelie, cu tot cheltuiala

dumnisale, Inpreun cu giupAneasa dumnisale

Alicsandra, si s'au pristvit In dzilele Mgriel


Sale lo Mihai Racovit Voevod, anul 7228 (1720),
Avgust 6.
' Inscriptiile cu acest semn sant In romneste.

www.dacoromanica.ro

.366

N. 1011,GA

5. Creqceatec.
Pe uga bisericii

In anul Domnului 1765, usa aceasta a scris-o


inchinatorul mormntului lui Dumnezeu, al lui
Toader, ctitorul fiu, Preda.
Pe ugA la clopotnit,

In anul Domnului 1765, fiul lui Hagi Toader,


Preda Ctitor.
In pronaos :

1772 anul, luna Februar, 10 zile.


6. Mi1esatiti.
Inscriptie
In anul

6989 (1481), luna lui [Lille 8, in ziva


Sfntului mare mucenic Procopie, lo Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Orli Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, si cu prea-iubitul ski
flu Alexandru, au fcut rdzboiu la Rmnic cu
Basarab Voevod cel mic, Domnul Trii-Rornanesti, poreclit Tepelus, i a ajutat Dumnezeu pe
,Stefan Voevod si a invins pe Basarab Voevod,
si a fost acolo mare mace! in BasArdbeni. Drept
aceia Voevodul Stefan, cu a lui bun vole si
Inteleapt prevedere, a ridicat acest 16cas intru
numele sfntului marelui mucenic Procopie, anul

6995 (1487), si s'a inceput in luna lui lunie 8 si


s'a savarsit in acelasi an, luna Novembre 13.

7. Parhiuti.
Inseriptie :

Cu voia Tatlui i ajutorul Fiului i svrsirea


Sfntului Duh, robul lui Dumnezeu Vasile To-

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE

367

trusan Logoft a ridicat acest lkas intru numele tuturor sfintilor cari au stralucit in toat
lumea, pentru rugdciunea sa si a jupanesei sale
Aria, in zilele bine-cinstitorului si de Hristos

iubitorului lo tefan Voevod, Domnul tarii Moldovei, in anul 7030 (1522), luna lunie 15.
Pe un mormAnt:

Acest mormnt este al robului lui Dumnezeu


jupAn Anjinco, care s'a pristvit la vesnicele
Idcasuri in anul 7002 (1493), luna lui Novembre 4.
Pe alt mormant:

[Acest mormnt 1-a impodobit] robul lui Dumnezeu, jupdnul Totrusan Vistiernic, maicii sale,
roaba lui Dumnezeu Maria, care s'a pristavit la
vesnicele Facasuri in anul 7014 (1506), luna Februar 14.
Pe alt mormnt :

Acest mormant 1-a irnpodobit robul lui Dumnezeu jupanul Gavril Totrusan Logolk jupinesei
sale, roaba lui Dumnezeu Ana, care s'a pristvit
la vesnicele lacasuri si a lost ingropat aici,
anul 7029 (1521), luna Decembre 2.
Pe alt mortnant :

Aceastd piatr de mormnt a Facut-o Ieremia


Murgulet maicii sale Anastasia, care s'a prisavit
la vesnicele lcasuri si a lost ingropat aici, anul
7143 (1635), luna August 3.
Pe alt mormnt,

Robul lui Dumnezeu... anul 7219 (1701), Maiu


20, in Domnia lui Dimitrie Cantemir Voevod.

www.dacoromanica.ro

368

N. IORGA

Pe alt mormnt t

Acest mormnt 1-a impodobit robul lui Dumnezeu leremia Murgulet fiicei sale Anesia, anul
7132 (1623), luna Octombre 23.

8. Petriuti.
Inseriptie :

lo Stefan Voevod, Domnul tarii Moldovei, fiul

lui Bogdan Voevod, am inceput s ridic acest


laca intru numele Cinstitei Cruci, anul 6995,

(1487), luna lunie 13.


Pe o piatra de mormnt t

[Aceast piatr a infrumusetat-o chir Anastasie


CrAmcovici, episcopul de Radauti,] prea-cinstitei
sale mame, jupaneasa Cristina Crimcoae din

Suceava, care s'a pristavit in anul 7103 (1594),


luna Decembre 14 zile, i a lost ingropat [acolo
in zilele Domnuluil lo Aron Voevod.
Pe alta piatra de mormnt t

Aceast piatr de mormnt au fcut-o i im

podobit-o jupaneasa Marghita maicii sale, monahia ... , care s'a pristvit in anul 7108 (1599),.
Septembre 12.
9. Putna.
Pe turnul de intrare :

Bine-cinstitorul Domn a toat tara Moldovei,


marele lo Stefan Voevod, fiul marelui Bogdan
Voevod, a zidit i a savarit aceast mfinstirea sa in numele Sfintei Nscatoare de Dumnezeu,
pe vremea arhimandritului loasal, in anul 6989.
(1481).

www.dacoromanica.ro

369

INSCRIPTII BUCOVINENE

De-asupra usii de intrare :

Bine-cinstitorul Domn a toata [ara Moldovei,


Bogdan Voevod, a
zidit si savarsit acest turn si zid din jurul manastirii, in anul 6989 (1481), luna lui Maiu 1.
lo Stefan Voevod, fiul lui

La intrarea in pronaos ,
Aceasta biserica a inoit-o Gheorghe Stefan
Voevod si s'a sfarsit in zilele lui lo Istratie

Dabija Voevod, in anul 7110 (1662).


* Pe partea interioarg a turnului de intrare :

Cu mila lui Dumnezeu lo Constantin Racovila


Domn [Arai Moldovii.
Pe o piatra de mormant :

Bine-cinstitorul Domn al [arii Moldovei lo


Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, a impodobit acest mormant parintelui nostru Mitropolitul
Sucevei, prea-sfintitul chir Teoctist, care s'a pristavit in anul 6986 (1478), luna lui Novembre 18.
* Pe un mormnt ,

Acest grobnic iaste al preosfintitului Mitropolit


al Moldovei si inoitoriul acestii sfinte manastiri,
chir Iacov, carele s'au mutat catra veacinicele lacasuri la anii 7286 (1778), in luna Mai 15; carele
din shima s'au numit Evthimie, 1788.
* Pe alt mormnt :

[Supt aceasta piatra zac oasele robilor lui


Dumnezeu Andrian ieroshimonah si Mariana monahia, parin[ii dupa [trup] a preosfintitului Mitropolit al Moldovii chir Iacov,, ale caror oase s'au
adus aicea la anii 7266 (1758), Ghenarie 20.
24

www.dacoromanica.ro

370

N. IORGA

Pe un mormant :

In anul 6985 (1476), luna Decembre 19, s'a


pristavit bine-cinstitoarea roaba lui Dumnezeu
Maria, Doamna bine-cinstitorului lo Stefan Voevod, Domnul Orli Moldovei, fiul lui Bogdan
Voevod.
Pe o piatra de mormant :

Aceste gropi sant ale robilor lui Dumnezeu


Bogdan si Petru, fii lui lo Stefan Voevod, Domnul Orli Moldovei, cari s'au pristavit, Bogdan
in anul 6987 (1479), luna lui Iulie 26, Petru in
anul 6988 (1479), Novembre 21.
Pe o piatrA de mormAnt:

Bine-cinstitorul Domn lo $telan Voevod,


mita

CU

lui Dumnezeu Domn al tarii Moldovei,

fiul lui Bogdan Voevod, ctitor si ziditor al sfantului lacasului acestuia, care zace aici, si s'a prisfavit la vesnicele lacasuri in anul 7. . ., luna...
si a domnit ani . .
Pe o piatra de mormnt :

Acest rnormant este al Mariei Doamnei, fiica


Radu Voevod, Doamna Domnului tefan
Voevod, Dotnnul tarii Moldovei, care s'a prislava la vesnicele lacasuri in anul 7 ..., luna
lui

Pe o piatra de mormnt:

Acest mormant este al bine-cinstitorului Domn


Io Bogdan Voevod, Domnul tarii Moldovei, fiul
lui Stefan Voevod, ctitorul sfantului lacasului acestuia, care s'a pristavit la vesnicele lacasuri in
anul 7025 (1517), luna lui April 20, la miezul
n optii.

www.dacoromanica.ro

371:

1NSCRIPTU BUCOVINENE

Pe o piatra de mormAnt
Acesta este mormfintul Mariei, ce

s'a zis

Cneajna, fiica lui Stefan Voevod, Domnul tarii


Moldovei, ctitorul acestui slant lcas, care s'a.
pristavit la vesnicele lcasuri in anul 7026 (1518),
luna Mart 18.
Pe o piatra de mormAnt :

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul lo Petru

Voevod, Domnul tarii Moldovei, a impodobit


acest mormant Doamnei sale Maria, care s'a
pristvit la vesnicele FAcasuri, vesnica ei pomenire, la anul 7037 (1529), luna lunie 28 de zile.
Pe o piatrA de mormAnt:

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul Io Petru


Voevod, Domnul trii Moldovei, a impodobit
acest mormant nepotului s'au Stefan Voevod,

care s'a prisavit la vesnicele licasuri in anul


7035 (1527), luna .

. .

Pe o piatra de morrnAnt,

.... care s'a pristvit la vesnicele lacasuri in


anul 7066 (1558), luna . . .
Pe o piatra de mormAnt:

Aceasta este piatra de mormant pe care si-a


ficut-o Teofan, lost episcop de Radduti, de loc
din Putna, care s'a pristvit in anul 7178 (1669-70).
Pe o piatra de mormAnt,

Bine-cinstitorul Domn al trii Moldovei . . .


marele lo Alexandru Voevod, fiul lui Bogdan
Voevod, nepotul bunului Stefan Voevod . . ., supt
egumenul lo . . . in anul 7066 (1558), Maiu.

www.dacoromanica.ro

372

N. IORGA

9. Sihistria.
*[Aceasta] sfnta sihstrie put[neana] din ceput
este fcuth de lemn de Ilie Cantacudzan i s'au
innoit, fkndu-se de piatr, in dzilele Mgrii Sale
Constantin Racoviti Voevod, cu mila a multor
cretini, prin silinta staretului Si lion i s'au stint-at

de chir Dosoftei, episcop de Radauti, leat 7266


(1758), Pim At- (sic).

* Pe o piatra de mormAnt:

Aice odihneVi robul lui Dumnezeu Dosoftei


staret, vleat 7262, Sep. 2.
10. RAclAuti.
Inaeriptie :

Cu bine-cuvntarea Tat'alui,

ajutorul Fiului

i cu savarirea Sfntului Duh s'a inceput

s'a zidit acest pridvor bisericesc de cdtre binecinstitorul i inchingtorul Treimii Domnul lo
Alexandru Voevod, Domnul Orli Moldovei, in
anul 7067 (1559), luna lunie 30, i supt episcopul
chir Eftimie.
Pe o piatra de mormant:

Cu mita lui Dumnezeu Io Stefan Voevod,


Domnul tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod,
a impodobit acest mormnt strabunului ski, bitrftnului Bogdan Voevod, in anul 6988 (1480), luna
lanuar 27.

Acest mormnt I-a fcut meterul Ian.


Pe un alt mormant :

Bine-cinstitorul i de Hristos iubitorul lo Stefan


Voevod, Domnul Orli Moldovei, fiul lui Bogdan

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE

373

Voevod, a impodobit acest rnormnt strbunului

ski Latco Voevod, in anul 6988 (1480), luna


lanuar 20, supt episcopul de Radauti loanichie.
Pe o piatra de mormAnt:

Bine-cinstitorul si de Hristos lubitorul Io tefan


Voevod, Domnul trii Moldovei, fiul lui Bogdan
Voevod, a impodobit acest mormnt stramosului

ski Io $tefan Voevod cel vechiu, care a bitut


pe Unguri la Hindiu, in anul 6988 (1480), luna
Maiu 20.
Pe o piatrA de mormAnt:

Cu mila lui Dumnezeu bine-cinstitorul Domn


al nostru, lo $telan Voevod, Domn a toat tara
Moldovei, a impodobit acest mormant strimosului

ski lo Roman Voevod, Domnul tarii Moldovei,


in anul 6987 (1478), luna lui Decembre 15.
Pe o piatrA de mormAnt:

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul Io $tefan


Voevod, Domnul trii Moldovei, fiul lui Bogdan

Voevod, a impodobit acest mormnt bunicului


su Io Bogdan Voevod, fratele lui Alexandru
Voevod, in anul 6988 (1480), luna lunie 25 de
zile, spre vesnica lui pomenire.
Pe o piatrA de mormAnt :

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul lo $tefan


Voevod, Domnul trii Moldovei, fiul lui Bogdan

Voevod, a impodobit acest mormant unchiului


san lo Bogdan Voevod, fiul lui Alexandru Voevod,

in anul 6988 (1480), luna lui lanuar 30.

www.dacoromanica.ro

374

N. IORGA

Pe o piatra de mormnt 8

lo Stefan Voevod, Domnul tarii Moldovei, in


anul 7005 (1497), luna April 11, a impodobit mormantul acesta strdbunei sale, Doamna Anastasia,

care a dat Cotmanul acestui laca$, fiicei lui


Latco Voevod, care s'a pristavit in anul 6928
(1420), luna Mart 26.
Pe o piatra de mormnt:

Bine-cinstitorul $i de Hristos iubitorul lo Stefan


Voevod, Domnul tarii Moldovei, fiul lui Bogdan
Voevod, a impodobit acest mormant maicii sale,

Stana, in anul 7026 (1518), luna lanuar 28, supt


episcopul Pahomie.
Pe o piatra de mormant:

.... s'a pristavit la vesnicele lacasuri.

tn altar .

Adeca eu, robul lui Dumnezeu, lo Bogdan


Voevod, Domnul tarii Moldovei, am binevoit cu
a noastra inima buna si cinstitoare $i din toath
voia noastra si ne-am sftuit cu al nostru rugator, chir Pahomie, episcopul de Radauti, si am
fficut pentru sanatatea noastra $i pentru mantuirea sufletului Domniei Me le $i sandtatea noastra
$1 pentru mantuirea sufletului Domniei Me le si

am dat Mitropoliei noastre de la Radauti, unde

este hramul Sfantului arhierarh $i facator de


minuni Nicolae, opt sute de zloti, ci episcopul

nostru Pahomie sau pe care Dumnezeu il va alege


episcop in Mitropolia noastra, acesti episcopi
dui:4 viata lui, si aiba toti a ni sluji in toata

viata noastra, cat ni va da Dumnezeu s &aim,

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE

375

in fiecare an in Dumineca Mironositelor seara


paraclis i la utrenie dumnezeiasca liturghie, cu
WO popii, i dup viata noastr ct ni-o va da
Dumnezeu, in fiecare an s'a aibd a ne sluji,
pentru mntuirea noastra, seara parastas i la
utrenie liturghie. Aijderea, dacA ar indrzni cineva i n'ar implini dania noastr, acela s-.i
dea socoteal la strwica judecat a lui Hristos
.
. In anul 7023 (1514), luna Decembre 8 zile.
* in pridvor :

Supt aceast piiatr zac oasle rphusatei Mariia,


giupaneasa logofetului Alexa Nicolescu, de la
Tara-Romaneasca, care s'au pristvit aice la RAd'auti, la anul 1770, lulie 4 zile.
Pe o piatra de mormant :

Aceasta piatr de mormant este a prea-sfinti-

tului parintele nostru, episcopul Gheorghie de

RAdguti, care s'a pristhvit la vepicele lcwri in


anul 7101 (1593), luna lui Mart 4.
In curte :

in zilele bine-cinstitorului i de Hristos iubi-

torul, lo Stefan Voevod i a prea-iubitului sdu

frate, [Petru Voevod], nepotii lui Stefan Voevod,


venica lui pomenire, a fgcut i [impodobit] aceasta
trapezarie, i cu ajutorul Mitropolitului, in anul
7027 (1519) i al aptelea curgtor, in luna . . .,

i s'a sfArit in aceia0 tuna .

. .

11. Reuseni.
Inseriptie :

In anul 7011 (1502), Septembre

8, Io Stefan

Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnul tarii

www.dacoromanica.ro

376

N. IORGA

Moldovei, am binevoit si am inceput sa zidesc


acest lAcas, intru numele prea-cinstitului cap al
cinstitului si sfintitului prooroc, inainte-mergAtorul
botezdtor loan, la acest loc unde a fost taiat capul
printelui sau Bogdan Voevod. Si pe Stefan

Voevod I-a prins moartea, vesnica lui pomenire,


iar fiul ski, Bogdan Voevod, a indeplinit ceia ce
incepuse printele sAu si a sfivarsit acest Mats
in anul 7012 (1503), luna Septembre 18.
* Pe un mormnt :

Aceasta piatr pre mormnt au facut-o Mihlachie Postelnic . . . Condrat, in dzilele Ducai
[Voevod, pentru fiPul rgpfiusatului robul lui Dum-

nzu M

. .

13. Siretiu.
Piatra de mormnt In biserica Treimii :

Acest mormnt 1-a fcut si 1-a impodobit cel


de bun neam jupanul Nicolae maicei sale Teodosia, sotia lui Lazor, care s'a pristvit la vesnicele lcasuri, vesnica ei pomenire, in anul
7084 (1576), lunie 7.
Pe un mormant :

Acest mormant 1-a fcut si impodobit jupAnul

Nicolae printelui sdu loan, ce i s'a zis Lazdr

negustorul, care este si ingropat aici, vesnica lui


pomenire, in anul 7085 (1577), luna lui Mart 1.
Pe un mormant armenesc :

Acesta este mormntul bine-cuvntatului Marcu,

hut preotului Sahag, mort la 1553.

www.dacoromanica.ro

377

INSCRIPTII BUCOVINENE

Pe un alt mormant :
. . . . fiul
lui Asfadur, Hogeanichian, mort In
1651, Novembre 15.

Pe alt mormant :

Acesta este mormantul lui Ovanes si al sotiei


lui, NAsatrug, si a fiului lor, Ciadbei. Dumnezeu
s-i binecuvinteze. In anul 1629, Miercuri.
Pe alt mormnt :

Acesta este mormAntul lui Sultan, fiul.

. .

Pe alt mormnt:
Acesta este mormntul bine-cuvAntatului Agopp,

mort in 1651 1
14. Solca.
* Inscriptie :

In vreamea cAndu au prAdat Lesi cu Cazaci


Bugeagul si au bAtut Neamti pre Turci la Beci,
in zilele Domnului nostru Ducdi-Vodfi, Domn
tArdi Moldovei si a Ucrainei, aceastA piatrA au
fAcut dumnialui AbAza Stolnic i cu prea-iubit
giupdneasa dumisale Serbeica, ... nice Safta, fata
dumnealui Paharnicului DumnfizAu si MA ... sA
o pomeneascd intru inparatiia . . amin ; leat
7192 (1683), luna Dechemvre 30 de zile.
* Pe o piatra de mormnt :

Aice, supt aceastA piatr, odihnesc oasele lui


Andrei AbAza ce au lost Vornic la Domna ;
pristAvitu-s'au cAtr Domnul in dzilele lui Io
Antioh Voevod, in anul 7215 (1707), Ghenar 11.
' Traducerile dupa Kozak, o. c., pp. 122-4.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

378

15. &Anti lie.

loan Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod,


Domnul tArii Moldovei, a zidit acest lca intru

numele Sfantillui prooroc Ilie. S'a inceput in anul


6996 (1488), luna Maiu 1, i s'a savai*t in acelai an, luna Octombre 15.
Pe o piatrA de mormAnt:

Aceast piatr de mormnt a fcut-o jupanul


Dumitrachi prea-iubitului i mai marelui sdu frate
jupAnul . . ., i a fost ingropat aici, la mngstirea

sfntului prooroc Ilie, vqnica lui pomenire, in


anul 7013 (1605) '.

Pe o piatrA de mormAnt:

Aceasta piatr de mormnt a facut-o i impodobit-o giupneasa . . . diia jupa'nului ei CArste,

care s'a pristvit la venicele lcauri i a fost

ingropat in anul 7172 (1654).


* Pe un mormAnt ,

Supt piatr

rpousatu intru .

. .

anul 7271

(1663), Februar.

16. Sintonufrie.
1nscriptie .

Aceasta bisericg a facut-o lo Petru Voevod


sotia lui, Maria, in anul 7181 (1672-3).
' Restul rAu cetit greceste, ibid., p. 129.

www.dacoromanica.ro

..ii

INSCRIPTII. BUCOVINENE

379

Pe o intn :

Aceasta lantana a fost facuta pe socoteala prea-

slintitului chir loan, episcop de Roman ; 7273

(1665), lunie 12.


17. Suceava.
Biserica Sfantul Gheorghe.
Inscriptie :

Cu voia Tatalui si ajutorul Fiului si savarsirea


Slantului Duh a binevoit bine-cinstitorul si de
Hristos iubitorul Io Bogdan Voevod, cu mila lui.
Dumnezeu Domnul tarii Moldovei, a zidi biserica Mitropoliei Suceava, unde este hramul

Sfantului mare mucenic si biruitor Gheorghe. A


inceput a o zidi in anul 7022 (1514), si n'a
putut s'o savarseasca, iar fiul ski Io Stefan

Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnul tariii


Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, de supt
feresti mai departe a zidit-o si savarsit-o in anul
7030 (1521), luna lui Novembre 6, iar al Domniei

sale anul al saselea curgator, si a fost sfintita de


prea-sfincitul Mitropolit chir Teoctist.
Pe zid ,

7082 (1474), lulie 24. In Dornnia lui lo Petru.


Voevod, in anul 7097 (1588), tunic 24, s'a in-

ceput biserica Mitropoliei si s'a mantuit si clo-

potnita, si s'a %cut si la Manta Mitropolie. In anul


7092, lulie 31, s'a nascut Stelan-Vodi, fiul lui
Petru Voevod. Asijderea in anul 7028, Februar
2, cu ajutorul lui Dumnezeu si-a primit schiptrul
de la Imparatul turcesc si a fost asezat in Domnie
cu mana prea-sfintitului nostru chir Gheorghie
Movilovici, Mitropolit a toata tara Moldovei.

www.dacoromanica.ro

380

N. IORGA

La pridvor:

Acest pridvor I-a fcut Teofan Mitropolitul, de

loc din mnistirea R4ca, intru cinstea sfantului


marelui mucenic loan cel Nou, in zilele bine-cinstitorului Domn al nostru lo Petru Voevod,
anti! 7097 (1579).
Pe o piatra de mormnt,

Aceast piatr de mormnt a fcut-o i im. sale Ana, care s'a pristivit la ve-.
nicele lcwri, vwica ei pomenire; s'a ingropat
in anul 7108 (1599), luna Octombre.
podobit-o

Pe o piatr de mormant:
Aceastd piatri a fcut-o

i impodobit-o jupanul Vasilie Hatman i sotia sa Mariana, fetei


lui Maria, i s'a pristvit in zilele lui lo Gheorghe

tefan Voevod, in anul 7163 (1655) ..., luna ...


28 de zile.
Pe o piatrA de mormnt:

Aceast piatr a fcut-o i impodobit-o jupanul


lon . . . fiului sari Vasile, ca s5.-i fie vqnic6
pornenire, in zilele bine-cinstitorului i de Hristos
fiubitorului Io Grigore Voevod, in anul 7270 (1762),

April 26.
Pe capela cimitirului.

Aceast eclisiarnit a fAcut-o arhiepiscopui


Anastasie Crincovici, fost Mitropolit al Sucevei,
in zilele bine-cinstitorului i de 1-fristos iubitorului
Domn Miron Barnovschi Voevod, Domnul tarii
Moldovei, in anul 7 . . . .

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE

381

Biserica Sfantul Dumitru.


Inscriptie:

Cu voia Tatalui i ajutorul Fiului i savarOrea.


Sfantului Duh a binevoit bine-cinstitorul i de
Hristos iubitorul lo Petru Voevod, cu mila lui
Dumnezeu Domn al tarii Moldovei, fiul batrapului Stefan Voevod, a zidi biserica din mijlocul
cetatii Suceava, unde este hramul Sfantului maremucenic i biruitor, izvoritorul de mir Dumitru.
A inceput sa zideasca in anul 7042 (1534), April,
i s'a sfivarOt in acela0 an, 7043, April 30, i s'a
sfintit cu maim preosfintitului Mitropolit Teofan.
Pe o piatra de mormant:

Acest mormant 1-a impodobit lo Petru Voevod

fiului ski Bogdan, care s'a pristavit la vwicele


lacauri i s'a ingropat aici in anul 7048 (1539),
luna Septembre 3.
Pe o piatra de mormant:

Acest mormant 1-a facut [i I-a impodobit] ....


parcalabului de Hotin, care s'a pristavit ia venicele lcauri in anul 7049 (1541). . . .
Pe o piatra de mormant:

[Acest mormant 1-a facut i 1-a Impodobitl


Dragan Logofat sotiei sale Ana, care s'a pristavit
la vqnicele lacapri i s'a ingropat aici, anul ....
Pe o piatra de mormant:

Acest mormant 1-a impodobit jupaneasa . . .


ca, sotului ei, robul lui Duinnezeu Toma, Marele
Vistiernic, care s'a pristavit la vepicele Mum-I,
In anul 7051 (1543), luna August 21.

www.dacoromanica.ro

382

N. IORGA

Pe o piatra de mormnt :

Acest mormnt 1-a fcut si impodobit Maria


., care s'a pristhit

Mogaldeasa fiului ei M . .
in anul 7102 (1599), luna .

. .

* Pe o pistil de mormant ,
Aceasta [piatr] . . . fiiului ski Frangule, ce-au

lost vfitah de aprodzi, in anul 7 .

. . .

Pe clopotnita :

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul loan


Alexandru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Dom-

nul prii Moldovei, a bine voit si a zidit aceast


clopotnit in anul 7 . . .
.

Biserica lnvierii.
Inscriptie .

Cu voia Tatdlui si ajutorul Fiului si sAva'rsirea

SfAntului Duh s'a inceput acest hram intru


numele lnvierii lui Hristos: 1-a ficut si 1-a svarsit Elena, Doamna lui Petru Voevod, fiica lui
loan Despot Tarul, pentru sufletul Domnului ei
Petru Voevod si al ei, 7059 (1551), luna lunie
15 zile.

Biserica Sfdntul Ion.


lnscriptie :

Cu voia Tatlui si ajutorul Fiului si savarsirea Slntului Duh lo Vasile Voevod, Domnul
lrii Moldovei, a zidit aceast biserici, unde este
hramul cinstitului prooroc, inainte-mergatorul si
boteztorul loan si s'a svArsit in anul 7151 (1643).

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE

383

Biserica Sfdntul Nicolae.


lnscriptie

CU voia Tatalui si ajutorul Fiului si savarsirea


Slantului Duh s'a inceput si s'a zidit acest lacas
intru numele Sfntului ierarh Nicolae. i I-a
inoit jupanul Nicoara Prajescul, Mare le Vistiernic,

si jupaneasa lui, Maria, si copiii lor, in anul


7119 (1610-11).
Pe o piatra de mormant :

Piatra aceasta de-asupra rnormantului a facut-o


impodobit-o jupaneasa Ilisafta jupanului ei
lane ce i s'a zis Calughero, Marele Vistiernic, care
si

a murit si a lost ingropat in anul 7104 (1596),


Mart 24. (Greceste): A murit robul lui Dumnezeu
loan Vistierul din Pogoniana ; 1595.
Pe o piatra de mon-Want

Aceasta piatri a facut-o i impodobit-o Lupul


Prajescul fiului sau, Mihail Prjescul, care s'a
pristavit in anul 7173, Decembre 28.
Pe o piatra de mormnt

Aceasta piatra a facut-o si impodobit-o sie jupanul

.,

care s'a pristavit in anul 7048 (?)

(1540 ?).
In altar :

Aceasta piatri a facut-o Bursuc Atanasie, anul


7124 (1616).

Biserica Precistei, la *ant.


Pe o piatra de mormnt

Adu-ti aminte Doamne, tmpreuna cu sfintii, de


sufletul robului tau, loan, fiul lui Manuil Muratcu

www.dacoromanica.ro

384

N. IORGA

Grecul. A adormit i s'a ingropat pe vremea


Domnului lo Bogdan Voevod, fiul Marelui Domn
lo Stefan Voevod, in anul 7018 (1510), indictia a
3-a, August 11.
Pe o piatrA de mortnAnt:

Acest mormant 1 a impodobit roaba lui Dumnezeu Nastasia, omului ei Muratcu, care s'a pris-

tfivit la veviicele ldcapri in anul 7019 (1500),

luna Octombre 15, venica lui pomenire.


Pe o piatrA de mormAnt,

Acest mormant 1-a impodobit roaba lui Dumnezeu Marua omului ei Procopie, din Pscov,
care a raposat la venicele lacauri in anul
7033 (1525),

. .

zile.

Pe o piatra de morrr Ant :

Aceasta piatra a facut-o i impodobit-o roaba


lui Dumnezeu monahia Maria, prea-iubitului ei
. . . Petru, in anul 7
. .
.

Pe o piatra de mormAnt:

Aceasta piatra a facut-o Stefan Ji[cnicerull


in anul 7027 (1519), luna . . . .

. .

.,

Pe o piatrA de mormAnt:

Aceastfi piatra a facut-o i impodobit-o . .


jupanesei sale, Anastasia, fiului ski Gheorghe.

La Museu.
Pe o piatra de mormAnt :

Anul 7020 (1512), a raposat robul lui Dumnezeu jupanul Ion Dragoiu parcalabul, in luna
lui Octombre 16.

www.dacoromanica.ro

385

INSCRIPTII BUCOVINENE

Pe o piatra de mormant:

A adormit robul lui Dumnezeu Vlad, omul de


cas al fericitului Isaac, domnul de Teodoro si
al Cazariei; anul 6988 (1480)1.
Pe o piatra de mormant :
.

loanichie din cetatea Sucevei.

. . .

La o pivnitei.
.

. .

Domnul nostru lo Miron Barnovschie


. . si a murit in anul . . .

Voevod .

Cimitirul vechiu.
Pe o piatra de mormant :
(In latineste :) Aici se odihnesc dou fete, Anita

cu sora ei Doroteia, care au murit in aceiasi zi :


le-a facut pornenire Gerusa (?), in anul 1586.
Pe o piatra de mormant:

(In latineste :) S'a ingropat milostiva Doamna


Elisabeta, sotia domnului Tarnawski, centurionul
prea stralucitului Domn al Moldovei leremia
Moghila, care si-a isprvit viata la 14 August,
anul 1605. Odihneased in Firistos Isus, Domnul
nostru, intru invierea vietii.
Pe o piatr de mormant:

Aceasta piatr de mormant a fAcut-o si a im-

podobit-o Onciul fiicei lui Anghelinei, care s'a


prisavit la vesnicele racasuri in anul 7109 (1600),
Decembre 31.
' E Isac, cumnatul lui $tefan-cel-Mare, prin Doamna
acestuia, Maria.
25

www.dacoromanica.ro

386

N. IORGA

Pe o piatra de mormant:

Aceast piatrA de mormAnt a fcut-o i a impodobit-o jupAneasa Maria, fiica lui Fealte 1, dom-

nului ei, Gavril Stolnicul i portarul Sucevei, i


a riposat la ve0lice1e lAcapri, ve0lica lui pomenire, la anul 7135 (1625), luna August 17 zile.
Pe o piatra de mormant,

AceastA piatr a fAcut-o i a impodobit-o jupAnul Zota cApitanul i sotia lui, Ana, fiului lor

Mihalachi, care s'a pristAvit la vwicele lAcauri


0 a fost ingropat in zi de SAmbdt, la anul
7155 (1647), luna April 10 zile.
Mcincistirea armeneascci Zamca.
Pe o piatra de mormant:

Aceasta este piatra de mormAnt a lui Agopp,


fiul lui Amira, care este ziditorul acesiei biserici
armene0i rAsdritene, in anul I. . . .
Pe o piatra de mormant:
Acesta este mormAntul episcopului Ovanes,

care a murit in anul

. .

Pe o piatra de mormant:

Acesta este mormntul: lui Oxindie . . . ridicat


lui. Spuneti o rugAciune pentru sufletul lui.
Pe o piatra de mormant:
Acesta este mormAntul preotului Haciadur, mort

la 17 lunie, anul 1625.


' Valentin.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTI I BUCOVINENE

387

Mdneistirea armeneascci Hagtgadar.


Pe o fntAna a

AceastA fAntAnA este intru amintirea baronului,

.distins de impArat, Gheorghe de Capri si a sotiei


sale, baroneasa Maria de Maratei, 1793.
18. Sucevita.
Pe o piatra de mormfint :

Acest mormant I-a fAcut si 1-a impodobit lo


leremia Moghila Voevod fetei sale Samfira, care
s'a pristavit la vesnicele lAcasuri si s'a ingropat
aici in anul 7104 (1596), luna lui Mart 7 zile.
Pe o piatra de moi mnt .

Aceasta piatrA de mormAnt a fcut-o si a impodobit-o jupAnul Gavril, fost Stolnic, celui mai
inainte rposat, bine-cinstitorului si de Hristos
iubitorului Domnului nostru lo leremia Movili
Voevod, cu mila lui Durrmezeu Domn al tArii
Moldovei, vesnica lui pomenire si fericit odihriA,

in anul 7114 (1606), luna lunie 30.


Pe o piatra de mormnt,
S'a pristivit robul stapanului nostru [sus
Hristos lo Simeon MoghilA Voevod, Domnul Tarii-

RomAnesti si cu binecuvAntarea lui Dumnezeu


Domnul trii Moldovei, in anul 7113 (1605), luna
lui Septembre 14, si a rAmas niormAntul lui in
uitare, fAri impodobire, !Arra ce i-a plficut lui
Dumnezeu s ajung fiul lui prea-iubit, lo Gavril
Movili Voevod, Domn in Scaunul cel d'intAiu al
pArintelui sAu in Tara-Romaneasca, impreuni cu

maica sa, Melania Doamna; atunci a ficut

www.dacoromanica.ro

el

388

N. IORGA

piatra si a asezat-o, in anul 7128 (1620), luna


Mart 15.

Pe un mormAnt:

Aceastfi piatr de mormnt a facut-o jupanul

Gheorghe, parcalab de Hotin, si doamna lui,


Cristina, fetei sale, jupneasa Anghelina, care s'a
pristAvit la vesnicele lacasuri '....
Pe o piatrA de mormAnt ,

Aceast piatr de mormAnt a fcut-o si a impodobit-o jupftnul Simeon MovilS, Hatman si


parcalab de Suceava, fiicei sale, Teodosia, care
s'a pristAvit la vesnicele lcasuri si a fost ingropat aici, 7105 (1594), luna Septernbre 28.
Pe o piatrA de mormAnt ,

Aceasta piatr de mormnt a facut-o jupneasa


Irina jupanului ei loan, anume, Postelnic, care
s'a pristdvit la vesnicele lcasuri si a fost ingropat aici ..., in zilele bine-cinstitorului Domnul
nostru lo ... Moghil Voevod . . ., in anul . . . .
Pe o piatrA de mormant:

Acest mormnt I-a fAcut si I-a impodobit jupAnul Nicoarg, al treilea logolt, fiului s5u Procopie, care s'a pristgvit la vesnicele lacasuri,

vesnica lui pornenire, in anul 7106 (1598), luna


Novembre.
Pe o piatra de mormAnt:

Aceast piatr de mormAnt a ridicat-o si 1mpodobit-o Ana jupanului ei Gheorghe Postelnicul,


' E Gheorghe Lozonachi, din Lozna, fratele Doamnei
Eliaabeta a lui leremia MovilA.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOV1NENE

389

care s'a pristavit i ingropat aici, vqnica lui


pomenire, in anul 7109 (1600), Novembre 13.
Pe o piatra de mormant :

Aceasti piatri de mormnt a fcut-o bi a im-

podobit-o Ana i fetei sale Maria, care s'a pristivit


la

vepicele ldcwzri, vwtica ei pomenire,

anul 7118 (1600), luna Februar 1.

in

* Pe o piatra de mormant :

Aceasta piatr iaste fAcut de iubitoriul de


Dumnadzau Toader Vrnav, treti Vistier, i au
pus . . lui sat', Constantin Silion biv Vel Me4delnicer, Marta sotului ski Nicolae, fiului sit'
. . . biv Vel Medelnicer, Saha sotului salt
i
Caterina, fiica lor, let de la Firistos 1765, Mart 1.
.

Pe o piatra de mormant :

Aceast piatri a facut-o i a impodobit-o 6lugarul Andonie pentru el InsuO, ca sfi fie amintire in anul 7127 (1618-9).
Biserica Parohialei.
Inacriptie :

S'a zidit acest hram a bogoiavleniei cu ajutorul i bunavointa lui Dumnezeu i cu binecuvntarea celui de Dumnezeu iubitor episcop al
nostru Dosoftei de Rdauti, cu ajutorul iubitorilor
de liristos, prin rnilostive daruri, 1772 anul, luna
August 1, supt staretul loasaf, vwlica lui pomenire, amin.

www.dacoromanica.ro

390

N. I ORGA

19. Vama.
*Pe stalp:

Din mila lui Dumnazdu Domnul lo Mihai;


Racovita Voevod, Domn i obladuitor a toara
Moldavia, la valet 7224 (1716), al triile randu
a Domnii Me le, radicat-a puternica 1mparatie turtasca oaste asupra Nemtilor, si la aeastea mestecaturi multa prada s'au facut bietii tari a Moldovii de spre parte Nemtilor, poftindu-i si chemandu-i o sarna de boeri a Moldovii si din cii
mai de [gos], de pururi cum santu Moldovenii,
incat nu ail ramas manastire sau biserica [care
sa nu fi fost pradata] ; (trei litere neintelese).
...Cu o sama de Nemti i Moldoveni, Munteni,
Unguri, Sarbi, cat[ava] adunatur ; &a far de
veste ni-au lovit la Scaunul nostru in BO, cu
[ganldu ca sa ni e, precum au luat Pivoda Capitan pe Necolai Mavrocordat, Domnul muntenescu, din Scaunul Tarai, din Bucuresti, i I-au
dus la Sibii, iar noi, cu agutoriul lui Durringdzau,
i-am biruit si i-am rdspins, dar i movila am
facut pe trupurile lor si minunata cruce i cerdac de piatra laugh movila am facut, Irig drumul cel mare din josul Cetatui, unde au fost si
razboiul.
acestu stklpu, si am mersu pe muntele ce

s chiama Mastacanisul si pe muntele Suhardul,


pogorandu-ne pen codri si ape, am vinit in Tara
Unguriasca, intr'un sat anume Rodna, si de acolo
inpreuna cu Maria Sa Sultanul i cu multime de
Mari, pradandu i arzndu, pan la cetate Bistritii, am incungurat-o de toate pari1e, i s'au
dat; numai cetate singura a rmas. [Apoi s']au
slobozit Mari in prada, trecand de Muncae", la

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE

391

Ungurime den alar ; si s'au intorsu prin Maramorgs, au prdat [tot Maramor5sul1; care prad

si jai s'a pomeni la Unguri; si apoi ne-am intors la num....


. . . lordache Cantacozono Vel Comis [ispravnic]; si ae-asth prad si robie ce f5cu in pamfintul Wei Moldovii si a tgri unguresti s'au
fAcut

din pricina

ghindrarilor de Ardeal,

si

anume Stefan Stinvil, ghinrarul den Sibii, si


baronul de Tighe, ghingrarul den Brasov, si
Santamor, ghinfirarul de Bistrit; cari pentru

a'dasta sh de ei sun innainte lui Dumn5zdu, la


infricosatul gudet, cri pentru spurcata lAcomie
lor trimitind asupra WV pentru dobAnda for
(cAteva litere neintelese).

20. Moldovita '.


Inscriptie :

Cu voia Tatlui si ajutorul Fiului si sAvarsirea

Sfntului Duh eu, robul stApanului mieu Isus


Hristos, bine-cinstitorul Petru Voevod, cu mila
lui Dumnezeu Domn al tarii Moldovei, fiul lui
$tefan Voevod cel btrn, am zidit si savArsit
hramul acesta intru numele Bunei Vestiri a
Precistei, stapdnei noastre, NI6scAtoarea de Dumnezeu si pururea Fecioar Maria, in anul 7040
(1532) si s'a isprivit in tuna Septembre 8, supt
egumenul Stefan ; si s'a scris in anul 7045 (1537),
supt egumenul Avramie.
Insemnare zugravita :

S'a scris acest hram din porunca Domnului


' Trecuta din greea1A aici.

www.dacoromanica.ro

392

N. IORGA

lo Petru Voevod, Domnul tarii Moldovei, si s'a


sivarsit in anul 7045 (1536), luna Septembre.
Pe un mormant ,

Aceasta gropnita si-a facut-o si impodobit-u


preasfintitul parintele nostru chir Efremie, episcopul de Radauti, in zilele bine-cinstitorului si de
Hristos iubitorului Domnului nostru lo Radu

Voevod, in anul 7127 (1619), luna

Pe o piatr de mormnt :

Acesta este mormantul preasfintitului parintelui


nostru chir Efremie, episcopul de Radauti, unde
este si ingropat, unde s'a inchinat lui Dumnezeu
si maicei sale Precistei din cea d'intaiu a sa
tinereta, vesnica lui pomenire, in anul 7134
(1626), luna

Pe o piatra de mormnt :

Aceast piatra de mormant a facut-o si impodobit-o jupanesei sale Maria, si a trait cu dansa
in tovfirsie, jupanul ei, Gheorghe Draganovici, si
a trecut din acest veac catre vesnicele 1dcasuri,

unde se odihnesc drepcii, in anul 7129 (1621),


luna lui April, 20 de zile, Marti.
Pe o piatr de mormant:

Aceasta piatra de mormant a facut-o si a

impodobit-o jupanul Constantin Starcea, [Arcalabul de Hotin, surorii sale, jupanesei Ana, fiica
jupanului Petrascu Starcea din Vascauti, in tinutul
Hotinului, care s'a pristavit la vesnicele lcasuri
in satul Miclauseni, din tinutul Dorohoiului, si a
fost ingropata aici, 7145 (1637), Mart 11.

www.dacoromanica.ro

393

INSCRIPTII BUCOVINENE

Pe o piatra de mormAnt :
AceastA piatr a facut-o jupanul Gheorghe
Corosteanu jupanesei sale, Antimia: s'a pristavit
la vesnicele lacasuri in anul 7151 (1643), luna
Februar 23.

Pe o piatrA de monnnt .
.

. au impodobit-o sotia jupanului Turcul

Sulgerul, parintelui ei.

Pe o piatra de mormAnt .

Aceasta piatra a facut-o jupaneasa Salta ju-

panului ei Patrascu . ., care s'a pristavit la vesnicele lacasuri in anul 7111 (1603), luna lulie
20 de zile.
.

Pe o piatra de mormAtit :

Acesta este mormantul preasfintitului nostru


chir Gheorghie, episcop de Roman, care s'a pristavit unde s'a inchinat lui Dumnezeu, in anul
7173 (1665).
Pe o piatra de mormant :

Acesta este morrnantul preasfintitului nostru


parinte chir Anastasie, episcop de Roman [care
s'a pristvit la vesnicele licasuri], vesnica lui pomenire, in anul 7160 (1652), lanuar 10 . .
.

Pe o casA :

Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu

savarsirea Sfantului Duh, adeca eu, robul

stA-

panului mieu Isus Hristos, Efrimie, episcopul de


Radauti, am facut aceasta clisiernita intru numele
lui Isus Hristos si al Sfintei NAscatoare de Dum-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

394

nezeu, in zilele lui 10 Constantin Voevod, i s'a


svarOt in zilele lui lo Stefan Voevod. S'a inceput
la 20 Mart 7118 (1610) i s'a s'AvarOt in luna lui
August 26, anul 7120 (1622), supt egumenul
Agafton. Arsenie.

21. Vo lovit.
Inscriptie.

Bine-cinstitorul i de Hristos iubitorul Io Stefan

Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al tdrii

i cu Doarnna sa Maria, fata lui Radul


Voevod, i cu prea-iubitul lor fiu Bogdan Voevod,
Moldovei,

au ridicat acest hram intru numele ridicArii cinstitei i de viati d'atfitoarei Cruci. $i s'a inceput
in anul 7008 (1499), i s'a sfarit in anul 7010
(1502), iar al Domniei lui anul al patruzeci i
aselea curgator, luna Septembre 14.
22. Voronet.
Inseriptie :

lo Stefan Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnul tArii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, am
inceput s zidesc acest hram al mgrAstirii de la
Voronet, intru numele Sfntului i slvitului vi
marelui mucenic i biruitor Gheorghe, in anul
6996 (1488), luna Maiu 26 Luni, dupfi coborirea
Sfntului Duh, i s'a sfaxit in acela0 an, luna
Septembre 14.
Pe o piatrA de mormAnt :

Acesta este mormntul pgrintelui nostru David,


schimnicul Daniil.
Pe o piatrA de mormAnt

Acest mormant 1-a Facut i I-a impodobit jupfineasa Salomia jupanului Barnovschi Hatmanul, anul 7075 (1567), luna Mart 1.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTU BUCOVINENE

395.

Pe o piatird de mormant

In .anul 7108 (1599), luna Novembre 1, In zilele


bine-cinstitorului si de Hristos iubitorului Domn lo
Ieremia Moghil Voevod, acest mon/IL-it I-a fAcut
si 1-a impodobit jupAneasa Anghelina jupanului
ei, Gligorcea, Marele Vornic, care s'a pristAvit si

s'a ingropat aici, impreunA cu prea-iubita maia


a ei, jupAneasa Maria, care s'a pristAvit in zilele
bine-cinstitorului Domn lo Bogdan Voevod si
aici a fost ingropatfi, in anul 7079 (1570), luna
Novembre 23.
Pe o piatra de mormnt :

Acest mormant I-au impodobit Turcea i Stoica


pArintelui lor jupanul Florea, care s'a pristavit
la vesnicele lAcasuri, in anul 7013 (1505), luna
Ianuar 18 zile.
Pe o piatrA de mormant

In zilele bine-cinstitorului Domn Ion Dias Voevod, WA' eu, Mitropolitul chir Grigorie, frica de

moarte m'a prins and aveam vrAsta de saptezeci


trei de ani, si m'am gandit c acest pAhar nu
va trece de la mine; m'am hotArit pentru acest
lAcas a toat frAtia acestui slant lcas, si mi-am
fAcut aici mormnt, pentru ca, atunci and voiu
fi mort, sA fiu Ingropat. In anul 7078 (1570),
luna Februar 5.
lnscriptia de la MiazAzi, zugrAvit :

Cu voia TatAlui si cu ajutorul Fiului si sAvArsirea SfAntului Duh i cu truda robului lui Dumnezeu chir Grigorie, Mitropolitul a toatA tara Moldovei, s'a prilejit de s'a inceput i s'a zidit si

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

-396

s'a sgvirit acest mic pridvor i s'a scris imprejur toat biserica pentru sufletul su, iqzilele
bine-cinstitorului Ion Ilia Voevod i a maicii
sale Elena in anul 7055 (1546), luna Septembre 14.
AltA inscriptie :

Acest pridvor I-a impodobit i 1-a aurit Teofan,

rhiepiscopul Moldovei, in anul 7055, luna lui


ul e 12, vepica lui pomenire.
Supt chipul Mitropolitului Grigorie, inscriptie :

Stgpane Isuse Hristoase, primqte rugciunea


i truda mea, acest mic pridvor, robul lui Dumnezeu Mitropolitul chir Grigorie in numele Tti
Lel slant.
Mai jos :

Robul lui Dumnezeu Marcu pristavul, care a


ilujit sfantul lAca acesta i lcauI sfintei mariAstiri

. . . .

Pe o piatrA de mormAnt :

Aceast piatra a lcut-o Anastasia, jupdneasa


lui Vfiscan Mohild, parcglab de Hotin, fiului
In anul 7200 (1592), luna Maiu 11 zile.
Pe o piatrA de mormAnt :

Pomene0e, Doamne, sufletul roabei Tale Eudochia, cea pdcatoasfi, in Imparatia cerului ; care
s'a pristavit in anul 7076 (1568), luna lanuar
6 zile.
Pe aceiagi piatra de mormAnt:
Acest mormant este al monahului Teodosie,

cAruia i s'a zis Teofan schimnicul, vqnica lui


pomenire, i s'a pristavit in anul 7083 (1575),

luna Decembre 8 zile.

www.dacoromanica.ro

INSCRIPTII BUCOVINENE

39?

Pe o piatra de mormant

Aceast piatr, mult greOul tahigraf monahut


Filotei... din Voronet a pus-o asupra mormantului
ski, cnd era viu i 1-a prins frica de moarte, In,
zilele bine-cinstitorului lo Dimitrie Voevod, In
anul 7182 (1674), i s'a pristvit in anul 7210

(1701), luna Octombre 17.

23. Zihrqti.

Pe o piatra de mormnt

Acest mormfint 1-a impodobit jupftnul Nicoar


HArovici, parcglabul flotinului, maicii sale Marena,
care s'a pristvit la vqnice1e lcwri in anul

7008 (1599), luna Septembre 8.

Pe o piatra de mormnt :
Aceastd piatr a fcuto i a impodobit-o.
Anastasia Pch jupAnului ei Ion rack Mare

Postelnic, in zilele lui 10 Vasile Voevod, in anut


7157 (1649), lunie 10.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Tab la numelor i lucrurilor '


A.

AbAza (Andrei), 377.


Adamovici (Gherasim,
episcop), 51.
Adrian (ieroshimonah,
tathl Mitropolitului
facov 1-iu), 240, 369.
Adrian (tatgl episcopului Teofil de Rhdguti), 252.
Adrianopol, 81.
Agafton (egumen la
Moldovita), 394.
Agopsa (ingropat la
Siretiu), 377.
Agopsa (ctitor la Zamca), 386.

Alboteanu (profesor la
Iasi), 75.
Alecsandri (Vasile), 82,
97, 106, 311, 348.

Alecsandri (Paulina),

Alexandru - cel - Bun,


136, 138, 141, 161,

215, 239, 274.


Alexandru (Lpusneanu). V. Lpusn.,:anu
(Alexandru).
Alexandru (fiul lui Ste-

faneelMare), 160,
240, 366, 382.

Alexandru (fiul lui Bc g-

dan Orbul), 371.


Amfilohie (episcop de
Hotin), 57.
Amiza (printele ctito-

rului de la Zamca,
Agopsa), 386.

Ana (Doamna lui Alexandru -.eel-Bun),


274.

Ana (sotia Logoftului


DrAgan), 381.

311.

' Tabla e fAcutA de d-ra Maria Ciorea.

www.dacoromanica.ro

398

ROMANISMUL TN TRECUTIlL BUCOVINEI

Ana (sotia boierului

Arbure (Luca, boierul


lui tefancel-Mare),

Totrusanu), 181.
Ana (sotia Postelnicului

183, 361-2.
Arburea, 183, 235, 361.
Ardeal, 11-2,15, 19, 2630, 36, 39, 45, 4851, 54-6, 58-60, 72-4,

Gheorghe, ingropat
la Sucevita), 388.
Anastasia Doamna,
(sti 5buna lui tefancel-Mare), 374.
Anastasia (sotia Logoffitului Teodor, al lui
Rares), 197, 364.

86, 88-9, 91, 93, 97-8,


100, 103-4, 108-9,
172, 178, 207-8, 212,

219, 224, 328, 332,

Anastasie (episcop de

390-1.

Roman), 393.
Andonie (calugar la
Sucevita), 389.
Andreevici (Samuil),97.
Anghelina (fiica par-

Areni, 141, 145.


Arges (Biserica Dom-

de Hotin), 388.
Anghelina (jupftneasa

Aron-Vod5, 160, 368.

Vornicului Gligorie),

Asfadur (din Siretiu),

neascA), 238.

Armeni, 77, 113, 145,


161, 163, 312, 329,

dlabului Gheorghe

330.

Asachi (Gheorghe), 81.


377.

395.

(tefan),

Andrasfalva, 241.
Anjinco (vames), 181,

Atanasievici

367.
Antimia (sotia lui Ghe--

Atanasievici (cleric din


Bucovina), 73.
Avramie (egumen la
Moldovita), 391.
Axelrad (Prusian), 243.

64.

orghe Corosteanu),
393.

Arbure (tatal lui Luca),


361-2.
B.

Babes (Vincentiu), 95.


Back' (oras, judet),

I
I

12-3, 124, 192.


Baia, 298-9.

www.dacoromanica.ro

401

TABLA NUMELOR I LUCRURILOR

Bal (Gheorghe), 363.


(loan), 166. (Maria,
sotia lui Gheorghe),
363. (Vasile), 53, 78,
166.

Banat, 58, 86, 95, 145.

Barit (Gheorghe), 82,


86, 348.
Barko (general) 30,
33-4, 37, 41.
Barnovschi (fatal lui
Miron-Vod), 335-6,
394.

Barnovschi (Miron),
153, 335-6, 363, 380,
385.

Bereghy (Pavel, canonic), 60.


Berlin, 16, 4).
Bilca (sat), 241.
Bistrita (ardeleand), 29,
207, 224, 390-1.
Bistrita (rALI moldovean), 13, 293-4.

Blaj, 48, 85-7, 90.


Blajevici (Teoctist, e pis-

cop), 74, 87-8, 105.


Boca (preot), 196.
Bocche-di-Cattaro,104.
Bogdan-Duica (G.), 63,
85, 90, 99, 108, 110,
113.

Barnovschi (Salomeia),

Bogdan

I-iu,

237-9,

298.

394.

Basarab-cel-Mic (Tepelu), 366.


Basarabia, 62, 358-9.
Baduti, 235, 280, 282,

284-5, 287, 340.


BA16escu (Isaia, epis-

cop), 68, 71.

Bogdan al 11-lea, 166,


239, 366, 368-70,
372-4, 376, 378, 394.
Bogdan Orbul, 147,

161, 205, 247, 250,


370-1, 374, 379, 384,
394.

BArgAu (pas), 29.

Bogdan 1.1puneanu,

Beldiman (Gheorghe),

Bogdan (fratele lui


Alexandru-cel- Bun,

BArsa (Taraei), 12.


34.

16-7. (pacea
de la), 26.
Bendel la (Teofil, episBe !grad,

cop), 104.
Bethy (Aloisiu de), 66.

395.
239.

Bogdan (fiu al lui Stefan-cel-Mare), 370.


Bogdan (fiul lui Petru
Rare), 132, 381.
26

www.dacoromanica.ro

402

ROMANISMUL IN TRECUTUL BUCOVINEI

Bucovina" (societate),

Boian, 333, 343, 350,


358.

327.

Borzesti, 167, 246.


Bosance (sat), 164-5.
Bosnia, 22.
Botnar (Mihai), 88.
Botosani, 39, 66, 165,
312, 338.

Bucsanescu (lordachi),
81.

Bucsoaia (sat), 207.


Bucuresti, 11, 14, 43,
62,

67,

109,

118,

190, 222, 272, 298,


310-1, 390.
Buffier (geograf), 57.
Bugeac, 12.
Buhus (boier), 350.
Bulgaris (Evghenie),

Bourguignon (guvernator at Bucovinei),


114.

Braileanu (preot), 195.


Bran (pas), 12.
Brandenburg, 75.
Brasov, 390-1.
Brancoveanu (Constantin-Voda), 298.
Bretc, 12, 29.
Buccow (general), 11,

57.

Burdea (famine), 189,


312.

Burdujeni, 123-6, 144,


145, 172, 309.
.

Buda (Vasile), 102, 342.


Bursuc (Atanasie), 383.

14.

Buzau (judet), 12.

Buchental (familie), 91.


Bucovina (foaie), 85-6,

88-9, 95.
C.

Cacica, 189, 191, 223,


230.

Cajvana (sat), 182.


Calanesti, 241.
Caliceanca (suburbie),
333.

Callimachi (loan Teodor-Voda), 221.


Callimachi (Gavriil, Mi-

tropolit), 44.

Caloghera (Vistier

si

sotia), 383.
Camenita, 31.
Campulung (Bucovina), 7, 13, 36, 44, 55,
62, 161, 206-8, 219,

221, 223, 229, 236.


Campulungul Rusesc,
55, 77.

Canada, 344.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR 1 LUCR1JRILOR

Candela (revistfi), 111,


234.

Cantacuzino (familie),
298.

Cantacuzino (DimitrieVod5), 363.


Cantacuzino (lenachi),
77.

Cantacuzino (Hie), 262,


372.

Cantacuzino (loan), 79.


Cantacuzino (lord achi),
391.

Cantemir (Antioh-VodA), 377.

Cantemir (ConstantinVodA), 161, 333.


Cantemir (Dimitrie
Vodd), 78, 367.
Capri (Gheorghe), 387.
Carapciu (Teodor din),
74.

Car loyal, 31-2, 50, 59,


64, 89, 91-2, 338.

Carlsberg", 74.
Carol I-iu (rege), 98,
103, 349.

Carste (boier), 378.


Casin (mfinstire), 13,
154, 250.
Cazaci, 143, 248, 251,
377.

403

Cernauca, 79-80, 82,


345-6, 349.
Cernauti (oras si judet),
7, 26, 30-2, 34-5, 44,

49, 59 60, 62-5, 68,


74, 81-2, 84, 86-8,
92-7, 100, 102,105-6,
1 1 1, 114-5, 188, 235,
237, 305, 315-28,
333-4, 340, 348-9,

352-5, 357.
Cetatea-Alb, 136.
Chiliseni, 166.
Chiuciuc-Cainargi (pace), 27.
Ciadbeiu (adbei), 377.
Ciuc, 25.
Ciupercovici (Arcadie,
Mitropolit), 114.

Clain (loan Inochen-

tie, episcop), 72.


Clocucica (mahala. a
Cernhutului),49, 354.
Cluj, 184.
Coburg (principele losia de), 67.
Colbului (Valea), 294.
Coleut (sat), 344.
Comfinesti, 13.
Concordia (ziar), 95.
Concordia" (societate),
110, 112.

Cazaria, 385.
Cazievici (cleric), 66.
Ceremus, 7, 356.

Constantinopol, 17, 19_


20, 38, 45, 153, 216
278, 336.

www.dacoromanica.ro

404

ROMANISMUL IN TRECUTUL I3UCOVINEI

337. (membri ai fa-

Corosteanu (Gheorghe), 393.


Costachi (Lupu), 77.
Costachi (Veniamin),
75, 80.
Costna, 178, 233.
Costin (Miron), 178.
Costin (maior), 96.

miliei), 337.
Cracovia, 348.
Creceatec (schit), 366.
Crimca (Mitropolitul
Anastasie), 54, 136,
154, 158, 277, 362-5,
368, 380. (mama),
368.

Cos 4a (sat), 241.


Colman, 356.

Croatia, 61.
Cuciurul-Mare, 317.
Cuza-Vodd, 82, 94, 98.

Covilo (mnAstire), 58.


Cozub (staret), 158,

a
Dacia" (societate),327.
Dalmatia, 104-6, 322.
Dan (Dimitrie), 61,
266-8.

Daniil (sihastru), 203,


255. (Altul), 394.
Darie (Ioan, haiduc),

Dorohoiu, 172, 188,


246, :202, 392.
Dosoftei (Mitropolitul
Moldovei), 51, 59-61,
81.

Dosoftei (Flerescu, episcop), 283, 372,


389.

193.

Deleanu (loan Budai),


74.

Derehluiu (rdu), 316.


Despot-Von', 135, 141,
145.

Doteptarea (foaie), 233.


Dimitrovici (Porfirie),

Drggan (Logofdt), 381.


Draganovici (Gheor-

ghc, Maria), 392.


Drggoiu (loan), 387.
Dragomirna, 54, 88,
136, 147, 153-8, 161,
187, 213, 250-1, 270,

272, 337, 362-3.

73.

Dlujanschi (preot), 311.


Dominicani, 299.

Dorna, 7, 13, 36. (

Candrenilor), 223-4.

Dragqa (sat), 211.


Duca (Gheorghe-Voclfi),
376-8.

Dumbrveni, 166.

www.dacoromanica.ro

405

TABLA NUMELOR *I LUCRURILOR

E.

45-6, 51-2, 54, 56,


58, 67, 78.
Eteria, 80.
Evrei, 63, 77, 85, 113,
117, 124, 126, 128,

Ecaterina (Tarina),18-9.
Efrem (episcop de RA-

dauti), 251, 392-3.


Eftimie (episcop de
RadAutiY,

215, 365,

140, 145, 148, 172-3,


183, 191-3, 195, 206,
210, 221, 224, 236-7,

372.

Egipt, 330.
Elena (Doamna). V.
Rares (Elena).
Elisabeta. V. .Movil.
(Elisabeta).
Eminescu (Mihai), 103.
Enzenberg (general),

253, 268, 295, 302,


305-6, 309-12, 315,
317-8, 326-7, 329-30,
332, 341, 350-1, 357,
F.

Folticeni, 128, 172.

Fntana-Alba, 151-2.
Fealte (si Maria), 386.
Fedor (Tar), 158.

Francisc-losif(Imparat),
88, 98, 105, 252, 260.
Franciscani, 299.

Feldioara, 51.
Ferdinand (Imprat al

Frangule (vtaf de aprozi), 382.

Austriei), 71.
Ferdinand 1-iu (rege),

Franta, 38.
FrAtuti, 241.

118.

Frederic al II-lea (re-

Fischer (colonel), 117.


Fiser (Ca !man, Froim,
Mochi), 310-1.
Flondor (loan), 109,
116, 356.

gele Prusiei), 16-9,

28, 38.
Freudenthal (sat), 213.
Frumosul (sat), 211.

Focsani, 25, 35, 123.

G.

Gaina (Vasile), 111.

59-60,

Galata (mangstire), 248.

77, 81, 90, 108, 301,


338-9, 345-56.

Galitia, 24, 30, 36, 39,

63-4,

www.dacoromanica.ro

65-7,

406

ROMANISMUL IN TRECUTUL BUCOVINEI

Garampi (nuntiu), 59.

28-9, 35, 37-8, 40,

Carla Mori lor, 206.


Gavril (Stolnicul), 387.
Genovesi, 136.
Germani, 65, 85-6, 117,
128, 191, 193, 195,
221, 241-3, 288, 317,

105.

Goluchowski (contele),
90.

Graniceti (sat), 269.


Gratz, 325..
Greci, 161.

318, 327, 377, 390.


Gheorghe (telan-Voda), 143, 248, 250,

Grigorcea (Nicolae), 96.

Grigorie (Mitropolitul
lui Petru Rare), 203,

369, 380.
Gheorghe (Postelnicul),
388.

395-6.

Grigorovici (loan, cleric), 66.

Gheorghie (episcop de
Rdguti), 375.
Gheorghie (episcop de
Roman), 393.
Ghica (Costachi), 77.
Ghica (Grigore-Vod),

Grigorovita (Vasile), 95.

Gromada" (societate),
178.

Gura-Flumorului, 193196.

Gurghiu, 25.
H.

Haciadur (preot), 386.


Hacman (Eugeniu, episcop), 66, 71, 73,

Hancea (sat), 166.


Hra (boier), 163.
Haritonovici, 146.

Fladik (guvernator al

MI-16u, 130, 161, 183,


246, 334.
Haromsec, 12.
Harovici(Nicoar),397.
Hatna, 223, 230-1.

Bucovinei), 235.
Hagianichian, 377.
Hagigadar(mitoc),147,

Hliboca, 315-6.
Hmilnitchi (Timu),

75-7, 83, 89-93, 95-6,

98-9, 101, 104, 106.


Hadiclalva (sat), 235,
241, 269, 282, 289.

387.

Hindau", 373.
143, 248.

Haliciu, 355.

Hmilov, 7.

www.dacoromanica.ro

TA BLA NUMELOR I LUCRURILOR

407

Horecea (mAndstire),
58, 333-5.
Horodenka, 26.
Horodiste, 79.
Horodnic, 241, 299.
Hotin, 7, 31, 37, 41,
57-8, 66, 162, 343,

dru si Doxachi), 81,


85, 87, 100, 102.
Hurmuzachi (Anastasia), 79.
Hurmuzachi (Constantin), 79, 81.

Gheorghesi sotia, Cristina),

Hurmuzachi (Eudoxiu), 79-83, 88-9, 91,


102, 107, 347-9.
Hurmuzachi (Oheorghe), 81,85,96-7,102.
Flurmuzachi (Matei),

Hurmuzachi (Doxachi),

381, 388, 392, 396.

107.

(pArcAlabul

388.
Humor (mAnAstire), 51,
184, 189, 196-7, 199,
202, 207, 216-7, 223,

789.

229, 236, 248, 364.


(egurnenul Paisie),
364. (rAu), 207.
Hurmuzachi (familia),
79-80, 86-8, 91, 95-6,
100, 347.

Hurmuzachi (Nicolae),
81, 107.
Hurmuzachi (Victoria),
79.

Husi, 188.
Hutani, 7, 212.

Hurmuzachi (AlexanI.

lacobeni (sat), 224.


lacov 1-iu (Mitropolit),
57, 237, 240, 251-2,
261, 369. (Mama),
369.

lanovici (Vasile), 88.


Iasi, 29, 32, 47, 72,
75, 78, 81-2, 103,

105, 154, 188, 336.


(bisericaTreilerarhi),
154. (CetAtuia), 390.

Ieremievici (Vasile), 62.

lerusalim, 13.
Ilasina (Maria), 337.
Ilie-Vocla Rares, 199,

203, 217, 395.


Ilisesti, 365.
Innsbruck, 325.
loan-Albert (rege al
Poloniei), 141.

loan (episcop de Roman), 379.

www.dacoromanica.ro

408

ROMANISMUL IN TRECUTUL BUCOVINEI

loan Postelnicul, 388.

Isacescu (lona cu), 365.


Istrate-Vodd Dabija,
369.

(sotia), 388.

loanichie (episcop de

Italia, 90.
Itcani, 126-7, 148, 161,

Rdauti), 373.
losif al II-lea (Imparat),
15, 22, 24-6, 39, 49,
54-6, 59.
losif I-iu (Mitropolit al
Moldovei), 136.
Ipoteti, 165.
lpsilanti (AlexandruVod ), 80.
Isacescu (Alexandra),

383. ( Noi), 148.


( biserica ), 16, 19,
383. (loanichie, in-

gropat acolo), 385.


(Marua din), 384.

(Vechi), 127.

Izichia (protopop), 55.

365.
J.

Jucica, 352, 355.


K.

Koglniceanu (Mihail),
82-3, 86, 105.
Kozak ( Eugen ), 326,
361, 377.

Kaindl (istoric), 327.


Kaunitz, 16-7, 19, 23-4,
26-9, 37, 40-1.

Kiss (general), 33.


Knapp (pictor),151,155.
L.

LApuneanu (Alexandru-Vodfi), 49, 237,


239-40, 248, 372
Latco-Vod, 239, 373-4.
Lecointe du Nody, 156.

Lehficenii (Thutului),
333.

Lemeny (Melchisedec),
58, 75.
Levitchi (Dimitrie), 337.

Liov, 59, 63-6, 74, 76,


84.

Lipoveni, 152.
Lipsca, 84.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR 1 LUCRURILOR

409

Luca (Stefan), 78.


Luceatarul (ziar), 328.
Lupu (Florea si lancu),
96, 332.
Lutescu (preot), 340.

Lobkowitz (von), 15,


18, 27-8.
togotheti (familia), 96.
Lozna, 388.
Lozonschi (Gheorghe).
V. Hotin (Gheorghe,

pralab).

M.

Maghernita (apa), 195.


Manastirschi (Artemon), 115.
Mangup (si Isac de),
247, 385.
Manthay (Imbault de), 30.

Maramurfis, 3, 26, 60,


208, 390-1.
.111dratei, 387.

Mare le Schit, 59.


Marginea (sat), 269
Maria-Teresa,16,20,22,
25-8, 30, 32, 41, 62.
Maria din Mangup (sotia lui Stefan-celMare), 247, 370, 385.
Maria lui Radu-Vod
(sotia lui Stefan-cel-

Maria-Cneajna (fiica
lui Stefan-cel-Mare),
252, 371.

Marian (Simion Florea), 55, 57.

Marki (Anton), 65, 73.


Mavrocordat (Alexandru-Vodd), 365.
Mavrocordat (Constantin-Voila), 158, 363.
Mavrocordat (NicolaeVodd), 390.
Mazreanu ( Vartolomeiu), 57, 66.
Medvighie (dascfil), 343.
Meletie Brandiburul

(episcop de Roman),
75.

394.

Mestecanis, 390.
Miclguseni, 392.
Mieg (von), 31-2, 34-6,

Rares), 247, 250, 371.

Mihai V iteazul, 160,

Mare), 146, 159, 205,

246, 250, 287, 370,

Maria (sotia lui Petru


Maria (sotia lui Stefan
Petriceicu), 378.

39.

276.

Mihileni, 307-11.

www.dacoromanica.ro

410

ROMANISMUL IN TRECUTUL BUCOVINEI

Mihlachie Poste Inicul,


376.
Milcov (episcopat), 12.
Milesauti, 366. V. si
Badauti.
Mil lo (Matei), 96.
Miruti (biseric6), 135,
138-9, 161, 164, 180,
244.
Mircesti, 311.
Mocioni (familie), 95.
Mogaldea (Maria), 382.

Mohammed al

1I-lea,

141.

Moldova (rau), 124, 127,


175, 200, 202, 207-8,
210, 221, 223, 231.

Moti, 212.
Movil (familia), 248,
270, 274, 280.
Movil (Alexe),278,362.

Movil (Bogdan), 278,


362.
Movild

( Constantin-

Vodd), 362, 394.


Movil (Gavril-VodA),
387.

Movil (Gheorghie, Mitropolit), 135, 270,


379.
Movil ( leremia-VodA), 140, 270, 275-7,
280, 362, 385-8, 395.

(Doamna Elisabeta),

Moldovita (mnstire),
52, 54-5, 210, 213-6,

276-9,388.(Mama lui,

218, 248, 251, 391.

Ecaterina, Elisabeta,
Stana, Maria, Zamfira), 277, 385, 387.
Movil (Petru), 275.
Movil (Simion-Vod
si Doamna Marghila-Melania; fiica, Teodosia), 275, 387-8.
Movil (Vscan), 396.
Muncaciu, 391.
Munteni, 390.

( Stefan, egumen ).
391. (rftu), 210, 213,
215, 231.

Molna (flu), 7.
Molnita, 308, 323.
Morariu (Constantin),
56, 59-LO, 62-5, 75-6,
87, 100, 102, 112,
159.

Morariu ( Andreevici,
Silvestru, Mitropolit),

88, 106, 108, 114.


Moruzi (ConstantinVod6), 30.

Moscova, 158.

Maria), 276-7. (fiicele :

Murati (Ioan, Manuil,


Nastasia), 383-4.
(Anastasia,
Anisia, leremia), 367368.

Murgulet

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOK

411

I LUCRURILOR

MusataMargareta

Must* (Iancu, Teodor,


familia), 80, 87, 309.

(Dom*, 299.

N.
Nicolescu (Maria), 375..
(Alexa), 375.
Nistru (flu), 36, 39,

Napoleon al 111-lea, 98.


NAsatrug (A rmea n),377.

Neagoe-BAsfirabA, 277.

278, 356.

Neamt (cetate), 39, 73,


161, 361-2.
Neapole, 102.
Nichitici (Ghedeon, episcop), 50, 54.
Nicoar (Logoft), 388.

NouaSulita, 7,

333,
358-9.
Novacovici (Dionisie,

episcop), 50.

0.

178, 233, 301, 327,

Ocna (Targul ei), 13.


Olmiitz, 89.
Olt (flu), 11.
Oltenia, 11, 15, 19, 26,

331.

Onciul (Dimitrie), 268.


Orade, 60.

Ovanes (episcop ar

41.

mean), 377, 386:

Onciul ( Anghelina ),

Oxindie (Arm ean), 386.

385.

Onciul (Aurel), 116-7,


P.

Pac'd (Anastasia), 397.


(Ion, Postelnic), 397.
Pace ( guvernator al
Bucovinei), 111, 114.

Pahomie (episcop de

Pltinoasa, 193-4.

Panin (ministru rus),


15-6,

18,

20,

24,

27-8, 40.

Radauti), 374
Paicu (Petru), 162.

Pgrh5uti, 177-8, 180,


197, 230, 366.
Pfirtestii-de-sus, 191.

Paladi (Constantin), 77.

Pascani, 124.

www.dacoromanica.ro

412

ROMANISMUL IN TRECUTUL SUCOVINEI

Passarowitz (pace), 11,


26.

Patmos, 57.
(egumen), 253.
Pfitrduti, 54, 159, 161,
267, 368.
Pesta, 95, 328.
Petersburg, 15-6, 19,
27-8, 37, 57.
Petrinb (Alexandru),
100. (loan Apostol),
PAtra

59.

Petrin6 (Dimitrie), 96,


102, 348.
Petrin6 (familie), 90-1.
Petru l-iu,141, 299,338.

Petru-Voda Rar, 130,

132, 135, 140-1, 163,


197, 199, 215 7, 239,
247-8, 250, 256, 364,

Plopeni, 166.
Plopi, 236.
Pobrata, 215.
Pocutia, 26-7, 31-2, 34,
39, 338, 355.
Podolia, 32.
Pogoniana, 383.
Poiana Stampei, 224.
Poieni, 191.
Pojorta, 223.
Poloni i Polonia, 7,
13, 16-7, 19, 22, 24,
26, 30-1, 78, 90, 113,
128, 138, 141, 161,

243, 251, 317, 333,


336, 338, 355, 377.
Poi:41.10, 246.

Po povici (Alexandru),

371, 381, 382, 391.

96.
Po povici (Eusebiu),109,
147.

(Doamna Elena), 140,


199, 216-7, 248, 382,
396.

Popovici (Gheorghe),
58, 109, 114, 116.
Popovici(Omelian),341,

Petru-Vod Schiopul,
135-6, 248, 379-80.
Petru-Vod Aron, 166.

Petru (fiul lui Stefancel-Mare), 370.

Popovici (de la Costana), 178.


Popper, 243, 255-6.
Porumbaru (Radu),
192.

Piatra (Neamtului), 196,


246.

Porumbescu (Eraclie),

Pivodg (ofiter), 390.


Platenchi (Ghenadie),

Potocki (ministru austriac), 100.


Prahova (judet), 12.

58.

Plqul (munte), 195.

111.

Prfijescu (Lupu, Maria,

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

I LUCRURTLOR

413

Pumnul (Aron), 74, 86,


88, 97, 103.
Putna (nlangstire), 54,
57-8, 68, 103, 105,
173,207,223,239-53,
261, 266, 2689, 281,
337, 368-71. (Sihs-

Procopie, Mihail, Ni-

coara), 383, 388.

Preda (ctitor la Criceatec), 366.


Prelipca, 64, 166, 171.
Prisaca, 219.
Prusia, 16-7, 19-21, 23,
28, 98, 103.
Prut, 188, 253, 302,
313, 333, 338, 345,
352, 355-6.
Pscov, 384.

tria), 255, 263, 272.


(judet), 12. ( sat),

256-7. (vale), 224,


242, 255-6, 262.

Putnipara, 253.
R.

Racoce

(Alexandru),

74. (1onwu), 74.

(Vasile), 74.
Racova (sat), 191.
Racovit ( ConstantinVoda), 372.
Racovita (Mihai-Vod,
208, 365, 369, 390.
Rad u-Vodd

cel

Fru-

mos, 159, 246, 370,


394.

Radu-Voda

Mihnea,

392.

Radauti, 44, 47, 52-3


58, 61, 115, 167, 215,
229, 235-41, 248,

251-2, 268-9, 280-2,


296, 298, 303, 321-2,

332, 362, 265, 368,


371-5,

389,

330-2.

(episcopi : Efrem, El-timie, Pahomie, Gheorghie, loan ichie, Teofan, Teofil), la aceste

nume.
Rajacich (Mitropolit
sArb), 92.
Ramnicul Srat, 12.
(lupta lui tefan-cel-

Mare), 366.
Rarance, 334.
R4ca (mAnastire), 380.
Reghin, 25.

Repta ( Vladimir, Mitropolit), 115, 322,


Reuseni, 164, 166-8,
180, 197, 275-6.
Rieger, 85.
Rocca (Lucachi della),,
40.

www.dacoromanica.ro

414

ROMANISMUL IN TRECUTUL BJCOVINEI

Rodna, 13, 26.


Roma, 149, 339.
Roman, 27, 39, 66, 75,
124, 312, 379, 393.
(episcopi: Gheorghie, loan, Meletie),
la aceste nume.
Roman l-iu, 239, 373.
Romanciuc, 344.
Romanesti, 269.
Romdnia Jana' (societate), 14.
Rosia, 354.
Rumientov (general),
24, 29, 34 5, 37.

Rusi

Rusia, 15, 21,

23, 25-7, 29, 32-4,

37, 66, 78, 86, 117,


138, 152, 161, 188,
191, 282, 284-5, 296,
301-2, 311-2, 322

332, 335, 338, 340,


346, 350, 354, 356.
Rusii Moldovitei, 213.
Ruteni, 60, 65, 74, 77,
80, 85, 91, 109-11,
113, 115, 118, 140,
165, 184, 224, 236-7,
253, 282, 296, 301-2,
317, 327, 332, 337-9,

3456.

Rus (loan, geograf), 85.


Rus-MAndstioara, 166,
169-70.
S.

Sadagura, 32, 350-2,


355.

Sadova, 223.
Sadoveanu (Mihai),
223.

Sahag (preot armean),


376.
Saint-Amour (general),
391.

Salcea, 166.
Sdnuindtorul (revista),
233.

Sanfilie (biserici), 51,


58, 141, 145-6, 161,
378.

Santonufrie (bisericS),
296, 298, 378.
Sarbi, 22, 50, 61, 64,
92, 104, 390.
Sas-Vodg, 298-9.
Sasca (sat), 299.
Sasi, 299.
Satu-Mare (Bucovina),
269, 282, 288.
Scavinschi (Daniil), 75.
Schender-Pasa, 278.

Schnbach, 100, 106.


Scraba (familie), 253.
Secuime, 29.
Seeger (major), 31.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR I LUCRURILOR

Severin, 148.
Sibiiu, 89, 391.
Si lion (Constantin),

415

Solonet, 182, 230.


Soroca, 161.
Soveja, 13.

Splny (general), 33,

389.

Silistra, 35.
Siretiu (ran), 123, 202,

291, 293, 300, 307,


309, 316, 339.

Siretiu (oras), 34, 44,


63, 293, 295-6, 298302, 307, 309, 311-2,

315, 318, 376. (Sf.

36, 59.
Springer, 84.
Stainville (general), I I,
13, 391.
Stana (Doamna), 396.
Stanislau (localitate),
108.

loan, din), 295. (Troita

Starcea (Ana), 391.


Starcea (Constantin),

din), 298, 300. (Locuitori), 376.

Starcea (Eugeniu), 96.

Sistov, 67.
Slatina (Isaia din), 237.
Slobozia Comaresti,
283.

Slobozia-Rarancii, 334,
338.

SmalStocki, 325, 341.


Smolka, 85.
Sniatyn, 20.
Sobieski (regele loan),
7, 30, 138, 161.
Sohu pan (Vladimir), 75.

So Ica (targ si manastire), 51, 177, 182,


184, 186-8, 192, 236,

248, 250. (ran), 235.


Soliman al 11-lea (Sultan), 141.
Solms (von, diplomat),
17, 28.

392.

Starcea (Petrascu), 392.


Stefanelli (Teodor), 62,
85.

Storojinet,109,302,356.
Straja (sat), 262, 264-8,
280, 356.
Stratimirovici (Stefan,
Mitropolit), 64.
Stroici (Hie, Logofat),
362.

Stroici (Simion), 362.


Stroiesti, 165.
Strasouti, 337.
Strzygowski, 54.
Stupca, 163.
Sturdza (familia), 80,
165.

Sturdza (Dimitrie), 37.


Sturdza (Mihai-Voc15),

83, 164, 309.

www.dacoromanica.ro

416

ROMANISMUL 1N TRECUTUL BUCOVINEI

Sturdza (staroste de
Cernauti), 35.
Suceava, 36, 44, 52, 55,
58, 60, 62-3, 76, 81,

136-7, 190, 274, 380.


(Sf. loan al lui Vasile
Lupu), 138, 382. (Sf.
Nicolae ), 140, 383.

94, 109, 115, 117,


121, 123-4, 126-8,
131, 133-4, 137 8,
140-1, 144-5, 148,
153, 161-2, 164-6,
169, 172-3, 188-90,

(Gavril Portarul de),


386. (Cetatea), 141-3,
145, 160, 173, 244,
361-2.
Suceava (judet), 30, 32,
35, 166. (ra.u), 227,
231, 235, 241-2, 253,
268-9, 281-2, 288,
299.
Sucevita ( mangstire ),

234, 245, 271, 274,


296, 299, 312, 328,
363, 368-9, 379-81,
383 6, 388. (Biserici :

a Doamnei), 140. (a

32, 54, 248, 268-80,


387, 389. (rdu), 235,
269, 280, 288.

Invierii), 382. (Sf.


Dimitrie), 130-2, 135,

Suhard (munte), 390.

381. (Sf. Gheorghe),


52, 133-4, 138, 140,

Sula (apA), 28.


Swieten (van), 16-7.

164, 248, 379. (Sf.

loan cel Nou), 127,.


$.

aguna (Andrei), 72,


89, 91-3, 104, 106,
108.

$arul Dornei, 233.


Scheia Sucevei, 145,
163, 177.
Septelici (Movila lui),
162.

Serutii-de-jos, 350,
355.

incai (Gheorghe), 59.


$ipinti, 7, 338.
Stefan I-iu, 239, 373.
$tefan-cel-Mare,13, 51,
54,

103, 105,

118,

124, 130, 132-3, 135,


138, 141, 143, 146,
154, 159-61, 166-7,

171, 173, 180, 183,


202-3, 205, 233, 237-

Serbeica (sotia lui Abfiz), 377.

40, 242, 244, 246-7,


250, 252-3, 255-6

www.dacoromanica.ro

l'ABLA NUMEI ok

417

I LUCRURILOR

258-60, 281-2, 285,


287, 301, 336, 338,
343, 355, 361, 364,

$tefan Petriceicu, 298,

366, 368-75, 378,


381, 384-5, 391, 394.
$tefan-cel-Tnr, 135,

Petru $chiopu1, 135

376.

tefan-Vodg,

fiul lui

379.

*tefan, fiul lui Vasile


Lupur 143.

180, 183, 247, 250,


367, 371, 379.

tefart

(regele Unga-

riei), 48.
Stirbet (sat), 166.
Svabi, 148-50.

tefan Rare, 199, 217.


tefa n Toma. V.Toma
($tefan).

T.

Taaffe (conte), 113.


TAbua ( Gheorghe ),
364.

Moldovei ),

a1

380-1,

396.

Tahir-aga, 40.
Tarnovijchi (cleric), 66,
73.

Tarnowski (ofiter polon in


385.

Teofan (Mitropolit

Moldova),

Teofan (episcop de
Radauti), 371.
Teofil (episcop de Rddauti), 252.
Tereblecea, 253, 301,
315.

Titrieni, 299.

Teschen (Albert de),

Tatari, 13, 19, 136,


153, 278, 285, 299,
336, 390-1.
Tazlu (mnstire), 13.

Thugut, 14-5, 28-9, 38.


Tige (baronul von),

Teoctist (Mitropolit al
Moldovei), 247, 252,

261, 369, 379.


Teodor (Bubuiug, Logofgt), 197, 364.
Teodoro. V. Mangup.

16.

391.

Tirol, 135.
Tisa, 97.
Todireni ( m'anAstire ),
143. V. i Burdujeni,
Toma ( Mare Vistier ),
381.
27

www.dacoromanica.ro

418

ROMANISMUL tN TRECUTUL RUCOVINE1

Tomsa (Stefan-Von),

Turci i Turcia, 11, 14,

51, 141, 186-7, 248,

16-9, 21, 23, 25-8,


32-4, 37-9, 43, 66,
86, 138, 141, 161,

394.

335, 343,

Toporfiuti,

181, 333, 343, 377.


Turcul (Turculet, sta-

356.

Totrupn (Ana), 367.


367.
367.

roste de Cernfiuti),
30. (Sluger), 393.

(V asile), 366-7.
Trofimovici (preot), 336.

Tureatca, 302.
Turnu1-Rosu (lingi Itcani), 161.

(Gavril),
(Maria),

181,
181,

Troths, 181.
Turcea, 395.
T.

Tintili (cantaret), 66.

Tetina (cetate), 7, 354-5.

Tigani, 153, 339, 346.


U.
103-4, 143, 235, 239,

Ucraina, 377.
Unguri i Ungaria, 19,
39-40, 45, 51, 58-9,

289, 328, 332, 373,


390-1.

64, 86, 89, 92-3, 97-8,


V.

Varna, 206-8, 210, 219,

223, 389.
Varati, 165.
Varlaam (Mitropolit al
Moldovei), 146.
VArnav (Teodor), 389.
Vascauti, 392.
Vasilciu, 79.
Vasilco (familie), 80,

96. (Nicolae), 80, 91.

Vasile-Von Lupu, 55,


138, 143, 197, 248,
365, 382, 396. (fiica
Ruxanda),. 143.
Vasile (1-latmanul, si

sotia), 380.
Vaslauti, 79.
Vatra Dornei, 223-5.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR I LUCRURILOR

Von Schiopul), 135.


Vlahovici (Daniil, epis-

Venetia, 252.
Veresti, 165.

Vicovuldejos,

419

cop), 58, 60-1,

241,

61,

66-8.

269.

Vlahovici (Petru), 58.


Voitinel, 241.
Volcinet, 346.

Vicovul-de-sus, 241-2,
269.

V iena, 16, 18, 20, 28,


30, 32-3, 38, 59-61,
66-7, 71-2, 81-3, 86,
89-90, 95, 99, 103,

Volovat, 235, 280-2,

298, 394.
V orobchievici (Grigo
re), 340.

106, 109, 114-5, 130,


136, 138, 171, 188,
243, 305, 316, 329-

Voron et (mfinAstire), 51,

200, 202-5, 216-7,


248, 287, 394, 395-7.

30, 352.
Visgu (rau), 253.
Vlad (fiul lui Petru-

(pargu), 202.
Vrancea, 13.

W.
Wilhelm (arhiduce austriac), 118.
Z.

Zadic (general), 118.


Zagavia (schit), 57.
Zaharesti, 163, 397.
Zaleszczyk, 26, 356.
Zamca, 141, 145, 161,
177, 299, 386.
Zara, 104.
Zavadovschi, 200, 202.

Zbiera (Radu), 79, 100

325, 334, 342, 358


Zips, 193.
Zota (Ana), 386. (cipitan), 386. (lancu),
05.6. (Mihalachi), 386.
Zsetky (Andrei), 60.
78-9,

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUI
Bucovina supt Austria.

Pag.

Prefata

PARTEA Itu.

Ripirea Bucovinei de Austrieci


.
1. Introducere . .
.
.
11. Intile vicisitudini ale Romani lor in Bucovina
austriaa. Organisatia religioasA a provinciei

.. ...

11

43

III. Desteptarea nationala a Rornnilor din Bu.


covina
.
.
.
IV. ReaCtiunea austriacA. SfortAri pentru a distruge
inaietatea RornAnilor In Bucovina .
.
.

71

95

PARTEA A II-A.

Rominismul in Bucovina inainte de Rizboiul


Unititii Nationale
1

IN JURUL SUCEVEL

1. Spre Suceava
2. Suceava
3. Sant' Die
4. Dragomirna
5, Patriutii

www.dacoromanica.ro

123
124
145
147
159

422

TABLA CUPRINSULUI

Pag.

6. Ruffin. Zamca
7. Zaharestii
8. Reusenii

161

163
164
II. VALEA MOLDOVEI.

1. PArhAutii
2. So Ica

177
184
189

.. ..

3. Humorul
4. Voronetul
5. Spre Varna
6. Moldovita

200
206
210
219

7. CAmpulungul
III. VALEA SUCEVEI.

1. Spre Raciauti .
2. Putna
3. Straja
4. Sucevita
.
5. Spre Raclauti.
q

229
241
262
268
280

Volovatul. EMILIO

IV. VALEA SIRETIULUI.

1. Spre tArgul Siretiului. Siretiul


2. 0 raitA peste hotar : MihAilenii

.
.

.
.

293
307

V. VALEA PRUTULUI.

Cernautii
1. Spre Cernauti.
2. Peste Prut
3. Imprejurimi cernautene

315
333
354

PARTEA A III-A.

Inscriptii bucovinene.
1. At burea

361

2. Cresceatec

366

www.dacoromanica.ro

itomANIsmin. IN TRECUTUL BUCOVINEI

42a
Pag.

3. Dragomirna
4. Humor
5. Hisesti
6. Milesauti
7. Moldovita

391

8. Parh Auti

366
368
368
372
372
375
376
377
378
378
379
387
390
394
394
397

9. Petrauti
10. Putna
11. Sihastria
12. Radauti
13. Reuseni
14. Siretiu
15. So Ica

16. SAntilie

17. Santonufrie
18. Suceava
19. Sucevita
20. Vama
21. Volovat
32. Voronet
23. Zaharesti

362
364
365
366

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR
Pag.

.
Bitierica SI. Dimitrie din Suceava
.
.
Biserica St. Gheorghe din Suceava . . . .
Procesia eu moastele St. loan eel Nou din Suceava
Biserica Mirautilor
Ruinele cetatii Suceava
Lipovan cu zarzavat . .
.
Biserica lipoveneasea din Fantana-Alba . . .
Manastirea Dragomirna (dupa Knapp)
.
.
.
Manastirea Dragomirna (dupa Romstorfer) .
Biserica din Petrauti . . .
Biserica din Reuseni . .
Biserica din Rus-Manastioara
Biserica de lernn in Bucovina
Biserica din Parhauti
.
.
Tarani romAni din Bucovina
Grup de tarani bucovineni

...
..

Colt de tara in Bucovina


Biserica din Voronet
Colt de tarn in Bucovina
Piva din Bucovina

131

314
137
139
142
149
151

155
157
160
167
170
179.

180
186
198
201

204
209
212

...

Biserica Moldovitei
GospodArie bucovineana de la tara
La lantana .
.
.

214
.

www.dacoromanica.ro

220

222

426

TABLA ILUSTRATBLOR
Pag.

Stana .
Dorna-Vatra

Claa

..

Vederea generala a mnastirii Putna .


Biserica manastirii Putna
Chilia de piatra din Putna
Biserica din sat de la Putna
Sihstria
.
Oameni din Straja . .
Datini de nunta bucovineana
Porturi romanesti din Bucovina
Manastirea Sucevita
Biserica manastirii Sucevita .
.
Alta vedere a manastirii Sucevita
Biserica de lemn din Bucovina
Ingropare de sat in Bucovina
Cataract al Bistritei .
Clopotnita de lemn, cu copii, in Bucovina
.
Targul Siretiului
Hata centrala din Cernauti
Mitropolia veche din Cernauti .
Biserica din Horecea
Cernautii
Binecuvantarea plugului .

. ....
. ....

.
.
.

.
.

224
225
231
245
249
254
257
263
265
266
270
271
273
279
283
286
294
298
300
319
321
335
353
357

NB. Ilustratiile sant facute dupli Romstorfer, Arta bizantinomoldoveneasca", dupa Monarhia austro-ungarak
(ambeIe In nemteste), dupa acvarele de Knapp si foto
grafii comunicate de par. D. Dan, profesorul F.usebiu
Popovici din Suceava si par. egumen al Sucevitei.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și