Sunteți pe pagina 1din 2

Ochiul

Retina contine celule fonosensibile care transforma energia luminii in


impulsuri nervoase. Unele sunt celule cu bastonase (care reactioneaza la lumina
foarte slaba, dar nu deosebesc culorile), iar altele, celule cu con, fiind sensibile la
o singura culoare (rosu,verde,albastru).
Retina functioneaza cu maxima precizie intr-o zona situata in axul optic al
globului ocular numita pata galbena (mai exact intr-o mica depresiune a acesteia
numita foveea centralis).
Retina nu poate functiona daca nu este plasata in coroida. In partea
anterioara a coroidei este irisul, care margineste pupila. Pupila are diametrul
reglabil datorita unor fibre musculare. Cristalinul are o geometrie reglabila
datorita muschilor ciliari, situati in jurul sau.
Globul ocular contine doua lichide: umoarea apoasa(in fata cristalinului) si
umoarea sticloasa (in spatele acestuia). Corneea, cristalinul si umoarea apoasa si
sticloasa formeaza sistemul optic al ochiului care proiecteaza pe retina imaginea
rasturnata a obiectului privit.
Defecte ale ochiului:
Miopie:cauza: turtirea axului antero-posterior;manifestari: formarea
imaginii in fata retinei;corectare: lentile divergente
Hipermetropie:turtirea axului antero-posterior;fm imaginii in spatele
retinei;lentile convergente.
Astigmatism;;cristalinul nu are suprafata perfect sferica si nu focalizeaza
corect razele de lumina;lentila cilindrica.
Strabism:unul dintre muschii externi poate fi mai puternic;axele optice ale
celor 2 ochi nu sunt paralele;ochelari.

Urechea
Receptorul auzului este situat in urechea interna, in profunzimea osului
temporal, intr-un tunel rasucit numit melcul membranos.
Sunetele determina oscilatia membranei bazilare. Din cauza contactului
cililor cu membrana tectoria, cilii se deformeaza. Astfel iau nastere impulsuri
nervoase care se transmit la creier prin nervul acustico-vestibular.
Pavilionul si conductul auditiv formeaza urechea externa, care capteaza
sunetul si il conduce pana la membrana numita timpan. Cele 3 oscioare din
urechea medie transmit sunetul spre alta membrana, mai mica. Urechea medie
este o camera plina cu aer. Ea comunica cu faringele printr-un tub numit trompa
lui Eustachio. Vibratiile din fereastra ovala se transmit pana la melc pin lichidul
din urechea interna. Urechea interna mai contine receptori vestibulari care dau
informatii despre pozitia capului in raport cu verticala si despre miscarile de
rotatie, contribuind la mentinerea echilibrului. Sunt 2 receptori pentru pozitie
situati in peretele utriculei si al saculei. Celulele senzoriale au cili. Cand se
schimba pozitia, cilii se deformeaza.

Rotatia copilului face sa se deplaseze endolimfa, deformand creasta


gelatinoasa cu cilii celulelor senzoriale. Semnalul este preluat de dendritele unor
neuroni.

Limba
Simtul gustului este un simt chimic. Chemoreceptorii se numesc muguri
gustativi. Ei contin celule chemosensibile. La polul apical ele au un cil sensibil la
substantele dizolvate in saliva. La polul bazal, ele sunt inconjurate de dendritele
unor neuroni. Impulsurile nervoase ajung la creier. Cei mai multi muguri gustativi
sunt plasati pe papilele gustative.
Gustul permite alegerea hranei, evitarea unor substante daunatoare din
hrana si declansarea unor reflexe digestive. Mucoasa limbii mai contine si
receptori tacitili, termici, si pt durere.

Pielea
Functiile pielii sunt: de organ de simt, protectie mecanica, protectia
biologica, izolare termica etc. Pielea contine numerosi receptori tactili,
termoreceptori si receptori pt durere.
Dintre vertebrate, pestii au in tegument un organ de simt special numit
"linia laterala".

Mucoasa limbii
Cavitatile nazale sunt captusite cu mucoasa respiratorie cu rol in
conditionarea aerului si cu mucoasa olfactiva. Aceasta este situata in partea
superioara a cavitatilor nazale.
Neuronii olfactivi au cate o singura dendrita scurta, chemosensibila. Axonii
strabat baza cutiei craniene si fac sinapsa in bulbii olfactivi ai creierului.
Mirosul permite detectarea diferitelor substante. Pot avea miros doar
substantele care sunt volatile si solubile in apa.
La diferitele vertebrate simtul mirosului este dezvoltat in mod diferit.