REFERAT PRIVIND ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI

CONTABILITATE AL UNITATII DOCUMENTE SPECIFICE

FOLOSITE SI CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

Compartimentul contabilitate al unitatii este organizat conform

prevederilor articolului 11 din legea contabilitatii NR. 82/1991 pe
compartimente distincte conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza in cadrul unitatii sint:
-Compartimentul Aprovizionare desfacere
-Compartimentul contabilitate
-Compartimentul financiar
In cadrul compartimentului Aprovizionare desfacere se intocmesc
comenzile catre furnizori in vedera aprovizionarii unitatii cu marfurile
necesare activitatii de comercializare pe care o desfasoara.
APROVIZIONAREA
Pina in anul 1996 aprovizionarea de la furnizorii din tara specializati in
producerea pieselor pentru masini agricole se face in baza contractelor
incheiate la inceputul anului intre furnizori si unitate.
Dupa aceasta perioada avind in vedere blocajul financiar la nivelul
intregii tari precum si scaderii potentialului de cumparare al clientilor
deserviti (in mare majoritate unitatile agricole de stat si asociatii agricole)
unitatea a renuntat la incheierea contractelor, aprovizionarea facindu-se pe
baza de comanda lansata catre furnizor.

Aprovizionarea se face cu mijloace de transportr proprii insotite de

delegatii unitatii, sau sint aduse de catre furnizor, caz in caere sint percepute
cheltuieli de transport.
La sosirea marfii aceasta este receptionata de catre gestionar si comisia
de receptie care confrunta cantitatile din factura cu cele existente faptic.
De asemenea se face si o verificare a calitatii marfurilor primite.
Daca nu s-au constatat diferente se intocmeste nota de intrare receptie al
carei numar este trecut pe spatele facturii; gestionarul semneaza de primirea
marfii:
Daca se constata diferente tot pe spatele facturii se mentioneaza marfa
refuzata la plata si numarul notei de intrare receptie dupa care se semneaza de
cei care au receptionat marfa.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecuta in registrul de
scadenta.
Registrul de scadenta nu este un document tipizat; el este liniat intr-un
registru si cuprinde urmatoarele rubrici:
-nr. Curent
-data
-furnizorul
-nr. Factura
-valoare
-modalitate de plata
-data scadentei
-delegatul care insoteste marfa
-TVA deductibil
-nr. Notei de intrare receptie si constatere de diferente
NOTA DE INTRARE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Serveste ca:

-document pentru receptia valorilor materiale, piese de schimb, utilaje.

-document justificativ pentru incarcarea in gestiune
-act de proba in litigii cu carausii si furnizorii pentru diferentele constatate la
receptie
-document justificativ de inregistrare in evidenta marfurilor si in contabilitate
Se intocmeste normal pe masura efectuarii receptiei de catre comisia de
receptie la locul de depozitare, in doua exemplare
Circula la:
-magazie dupa semnarea de catre comisia de receptie, delegatii furnizorului si
gestionar
-la compartimentul de aprovizionare pentru inregistrarea cantitatilor
aprovizionate si certificarea efectuarii platilor catre furnizor
-la compartimentul financiar contabil pentru inregistrarea in contabilitatea
sintetica si analitica
Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil
Nota de intrare receptie la sfirsitul lunii este contabilizata pe fiecare
gestiune si apoi pe total gestiuni cu rubricile
-marfa
-ambalaje
-cota
-cheltuieli
-TVA deductibil
-total valoare
Pe baza acestui centralizator se intocmeste nota contabila 1. pentru
intrari marfuri in gestiune.
DESFACEREA LIVRAREA marfurilor din magazie catre clienti se face pe
baza de factura fiscala care se intocmeste normal in trei exemplare de catre
compartimentul desfacere si se semneaza de catre reprezentantii acestuia.

Factura fiscala serveste ca:

-document de insotire a marfii pe timpul transportului
-document de incarcare in gestiunea primitorului (clientului)
-document justificativ de inregistrare in contabilitate (furnizorului si
cumparatorului)
Circula la:
-compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
-la persoanele care dispun incasari si plati din contul de la banca al unitatii
-la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si
pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se
adauga dispozitia de livrare)
-la compartimentul financiar contabil, pentru inregistrarea in contabilitate
(exemplarul 3)
Se arhiveaza:
-la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
-la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3)
La sfirsitul fiecarei zile se intocmeste borderoul de livrare in doua
exemplare pe fiecare gestiune in parte de catre serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al
facturii. Aici se face verificarea aritmetica a calculelor si in cazul in care se
constata erori se corecteaza atit factura cit si borderoul.
Se arhiveaza:
-la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
-la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3)
La sfirsitul fiecarei zile se intocmeste borderoul de livrare in doua
exemplare pe fiecare gestiune in parte de catre serviciul desfacere.

Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al

facturii. Aici se face verificarea aritmetica a calculelor si in cazul in care se
constata erori se corecteaza atit factura cit si borderoul.
Dupa verificare acestea merg la serviciul financiar unde sunt inregistrate
in registrul jurnal al contului 4110 Clienti.
Cu acest jurnal se tine evidenta zilnica a clientilor pe fiecare factura in
parte si contine rubricile:
-NR. Curent
-data
-NR. Factura
-marfa
-ambalaj
-cota
-TVA colectat
-total valoare
Cu ajutorul acestui jurnal se evidentiaza valoarea livrarilor zilnice total
si defalcat.
La sfarsitul lunii pe baza totalului din luna, defalcat se poate intocmi
nota contabila 2 livrari marfuri din gestiune.
Aceste doua note contabile 1 si 2 stau la baza intocmirii decontului de
Taxa pe valoare adaugata.
Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect introdus in tara
noastra incepand cu data de 1 Iulie 1993. Ea este definita conform Ordonantei
Guvernului ca fiind diferenta dintre cumpararile si vanzarile aceluiasi stadiu al
circuitului economic.
La inceput taxa a fost stabilita prin Ordonanta Guvernamentala
nr.2/1998 la un procent de 18% din valoarea adaugata si 0% pentru bunurile
si serviciile exportate. Incepand cu 1 Februarie 1998 taxa pe valoare adaugata

s-a stabilit la 22% si 11%, iar incepand cu 1 Ianuarie 2000 s-a stabilit o cota
unica de 19%.
Obligatia platii TVA ia nastere la data efectuarii livrarii, dar avind in
vedere anumite exceptii cind exigibilitatea poate fi ulterioara sau anticipata
faptului generator, in articolul 11.10 din Normele de aplicare aTVA , se
precizeaza:
Agentii economici platitori de TVA sint obligati pina la 25 ale lunii
urmatoare, sa depuna deconturi pe baza datelor din jurnalul de vinzare si
respectiv din jurnalul de cumparare.
Agentii economici care in anul anterior au realizat o cifra de afaceri sau
dupa caz un volum al veniturilor de pina la 150 000 000 lei depun deconturile
de plata pe valoarea adaugata trimestrial, pina la 25 ale lunii urmatoare
trimestrului expirat.
IN CAZUL SOCIETATII ADMA SRL CALARASI acest decont se
intocmeste lunar in urma totalizarii fiselor de operatiuni diverse ale conturilor
4426 TVA deductibila si 4427 TVA colectata. Regularizarea taxei pe
valoarea adaugata se face cu ajutorul contului 4423 TVA de plata si 4424
TVA de recuperat.
Comparind in cursul unei luni soldul contului 4426 TVA deductibil cu
soldul contului 4427 TVA colectat pot aparea urmatoarele situatii:
a) daca TVA colectat este mai mare decit TVA deductibil rezulta ca diferenta
reprezinta TVA de plata (4423);
b) dacaTVA colectat este mai mic decit TVA deductibil rezulta ca diferenta
reprezinta TVA de recuperat (4424)
TVA de recuperat poate fi utilizat in lunile urmatoare in compensarea
eventualului TVA de plata, sau putem face cerere de recuperare a lui in
urmatoarele conditii:

1. Daca diferenta este rezultata dintr-un export, cererea se face in luna

urmatoare si suma va fi recuperata dupa o prealabila verificare a
contabilitatii de catre organele de control.
2. Daca suma de recuperat este rezultata din operatiuni obisnuite, cererea
de recuperare se poate face daca suma de recuperat nu a putut fi
compensata prin TVA de plata si daca suma de recuperat depaseste o
anumita limita stabilita de lege la 10 000 000 lei.
Dupa ce s-a facut cererea de recuperare de TVA chiar daca banii nu au fost
virati, suma respectiva nu mai poate fi utilizata pentru compensarea TVA de
plata.
La sfirsitul lunii conturile 4426 TVA deductibil si 4427 TVA colectat
nu au voie sa aiba sold ; de aceea ele trebuie sa fie soldate, adica
Rulaj debitor = Rulaj creditor (evident acestea vor corespunde cu total
sume, deoarece soldul initial lipseste)
Pentru aceasta contul 4426 fiind un cont de activ, si avand un rulaj
debitor prin colectare de TVA deductibil in cursul lunii va trebui sa se crediteze
cu o suma egala cu rulajul debitor iar contul 4427 fiind cont de pasiv va trebui
sa se debiteze cu o suma egala cu rulajul sau creditor.
Inchiderea acestor conturi se va realiza de fapt in corespondenta cu
conturile 4423 TVA de plata si 4424 TVA de recuperat astfel:
a) daca rulaj 4427 > rulaj 4426 atunci 4427 se va debita in corespondenta cu
4426 in limita rulajului debitor al contului 4426 si cu contul 4423 TVA de
plata pentru diferente prin formula contabila:
4427 = %
4426
4423

b) daca suma reflecta rulajul debitor al contului 4426 > rulajul contului 4427,
atunci 4426 TVA deductibil se va credita in corespondenta cu contul 442
TVA colectat in limita soldului contului 4427 si cu contul 4424 TVA de
recuperat pentru diferente prin formula contabila:
% = 4426
4427
4424
Pentru asimilarea contabilitatii TVA se ia urmatorul exemplu:
Pe baza centralizatorului notelor de intrare receptie pe luna iulie se
inregistreaza intrarile de marfuri in valoare totala de 316 508 904 lei
-valoare marfa - 265 972 842 lei
-TVA deductibil 50 536 062 lei
265 972 842
50 536 062

% = 401
3710
4426

316 508 904 lei

Pe baza centralizatorului livrarilor pe luna iulie se inregistreza iesirea

marfurilor din depozit astfel:
VALOARE MARFA 276 861 455 LEI
COTA 11 798 756 LEI
CHELTUIELI TRANSPORT 815 000 LEI
TVA COLECTAT 54 983 456 LEI
TOTAL VALOARE 344 458 667 LEI
4110 = %
3710
707
708

344 458 667

276 861 455
11 798 756