Sunteți pe pagina 1din 45

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU PITESTI

FACULTATEA MANAGEMENT MARKETING IN


AFACERI ECONOMICE Rm. Valcea
Specializarea: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

ROLUL INFORMATIEI CONTABILE


IN LUAREA DECIZIILOR
ECONOMICE

Conf. Univ. Dr:


LU DORINA
Absolvent,
CREU DUMITRA

-2011-

CUPRINS:

CAP 1: ROLUL SISTEMULUI INFORMATIONAL


ECONOMIC.....................................................................................................3
1.1. Informatia.......................................................................................3
1.2. Informatiile economice- notiune, clasificari..................................5
1.3. Surse de date si informatii..............................................................8
1.4. Rolul contabilitatii in furnizarea informatiilor economice.............9
CAP II: CONTABILITATEA CA SISTEM DE INFORMARE SI
ASISTARE A DECIZIEI............................................................................15
2.1. DECIZIA esena managementului.............................................18
2.1.1. Elemente ale procesului decizional...........................................................21
2.2. Coninutul deciziilor din entitile economice.............................22
2.2.1. Cerine fa de deciziile de conducere.....................................................24
2.2.2. Etapele i fazele procesului decizional...................................................26
2.3. Rolul situatiilor financiare anuale in furnizarea informatiilor
contabile conform OMFP 3055/2009..................................................29
2.3.1. Utilizatorii situatiilor financiare anuale..................................................30
2.3.2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale.............31
CAP III. INFORMATIILE FURNIZATE DE SITUATIILE FINANCIARE
ANUALE LA S.C. COM ACTIV S.A..................................................33
3.1. PREZENTAREA SOCIETII..................................................................33
3.1.1.ORGANIZAREA ACTIVITII LA S.C. COM ACTIV S.A......34
3.2.1.BILANTUL CONTABIL AL S.C. COM ACTIV S.A
LA
31.12.2010..........................................................................................................36
3.2.2. NOTELE EXPLICATIVE ALE BILANTULUI S.C. COM ACTIV
S.A.......................................................................................................................39
Concluzii ............................................................................................................45
Bibliografie ........................................................................................................47

CAP I: ROLUL SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC


1. 1 Informatia

Informaia, n sensul general, reprezint o tire, o noutate, un mesaj care


provine din orice domeniu al cunoaterii, acest concept exprimnd o formul
scris, susceptibil, de a aduce o cunotin.
Informaia poate fi considerat un bun de consum de mas, fiind folosit de
o mulime de utilizatori: ntreprinderi mici i mijlociii, societi cotate la burs,
investitori, stat, etc1.
Iniial, termenul de informaie a fost introdus n domeniul tehnic pentru a
desemna incertitudinea nlturat prin realizarea unui eveniment dintr-un set de
evenimente posibile. Ulterior, semnificaia termenului s-a extins la cunoatere,
n general, adic la apariia unui element nou, necunoscut anterior, asupra
realitii nconjurtoare; n acest scop se utilizeaz simboluri care, prin asocierea
lor cu realitatea, furnizeaz informaie.
Calitatea informaiei este caracterizeaz printr-un numr de atribute:
Vitez stabilete timpul necesar unei informaii pentru a parcurge
drumul de la emitent la receptor;
Frecven reprezint numrul de informaii de acelai tip ntr-o unitate
de timp, determinnd ritmicitatea informaiilor;
Accesibilitate depinde de mijloacele de comunicaie, gradul de
pregtire a personalului, modalitile de stocare etc.;
Actualitate reprezint capacitatea informaiei de a prezenta evenimente
recente;
Inteligibilitate presupune proprietatea unei informaii de a fi perceput
de ctre utilizatori;
Fiabilitate reprezint capacitatea informaiei de asigura o imagine real
i sigur a unui eveniment/obiect;
Pertinen presupune calitatea informaiei de a oferi rspunsuri ntr-o
situaie dat;
Vrst se exprim prin durata din momentul colectrii informaiilor,
pn n momentul transpunerii n aciune a deciziilor luate pe baza acestora.
1

Negescu, M.,D., Caracteristicile informaiei financiare n contextul evoluiilor contemporane, Revista Contabilitate
si informatic de gestiune, nr. 9/2004, Editura ASE, Bucureti, p. 147

n contextul evoluiilor contemporane ale activitilor ntreprinderii,


dezvoltarea economiei de pia, creterea gradului ei de complexitate a
determinat o evoluie corespunztoare a informaiei economico-financiare. Acest
tip de informaie caracterizeaz situaia patrimonial a ntreprinderii, rezultatele
activitii economico-financiare, modul de utilizare a resurselor materiale i
umane, att pentru nevoile proprii, ct i pentru teri (acionari, clieni, bnci,
organe fiscale, alte persoane fizice sau juridice).
Evoluiile actuale ale societii moderne impun perfecionarea continu a
informaiei economico-financiare. Ea trebuie construit astfel nct s rspund
att cerinelor conducerii pentru fundamentarea deciziilor, ct i nevoilor
informaionale ale partenerilor ntreprinderii.
Informaia, de obicei, este un caz particular al reflectrii ca form de
interconexiune dintre dou procese materiale astfel nct proprietile unuia
(procesul emitent) se reproduc n al doilea (procesul destinatar) 2. Informaia este
alctuit din date care au fost prelucrate ntr-o form util pentru destinatar i
care au o valoare real pentru planificare, control sau luarea deciziilor.
Informaia economic, specific activitilor economice, poate fi definit ca
o comunicare, tire sau mesaj, care conine elemente noi de cunoatere a unor
stri, situaii, condiii de manifestare a anumitor fenomene sau procese
economice3. La nivelul agentului economic, informaiile economice, sub forma
datelor specifice n care se constituie, se obin din anumite surse interne sau
externe i servesc comunicrii n interiorul organizaiei ctre anumii destinatari.
Drumul parcurs de informaie de la obinere i pn la valorificarea sa trece prin
mai multe etape: culegere prelucrare transmitere primire utilizare.
Totalitatea, metodelor, tehnicilor i instrumentelor folosite pentru culegerea,
nregistrarea, transmiterea, circulaia, prelucrarea i valorificarea informaiilor
ntr-un sistem reprezint sistemul informaional.
Activitile informaionale pot fi descrise ca ansamblul aciunilor care
privesc producia i utilizarea informaiei.
2

Cinap, I., Btrncea I., Analiza economic i financiar a firmelor industriale, Universitatea Babe-Bolyai,
Cluj - Napoca, 1993, p. 133
3
Baciu, A., Bazele contabilitii, Asociaia Academic Avram Iancu, Cluj Napoca, 1993, p.2

Sensul cuvntului informaie nu poate fi explicat dect n relaie cu ali doi


termeni: date i cunotine. O dat este un semn, un simbol, care rezult direct
din observarea faptelor. Este o materie prim care, prin tratare, va fi
transformat n informaii. O informaie rezult din tratarea datelor astfel, nct
s rspund nevoilor unui utilizator, ntr-un context care i este propriu.
Analitii financiari preiau informaia brut i o transform ntr-un alt tip de
informaie, care reflect capacitatea lor de a nelege, sintetiza i interpreta
informaia n calitatea ei de materie prim. n mod concret, ei realizeaz trei
tipuri de activiti referitoare la informaie:
cutarea de informaii private, care nu sunt disponibile publicului;
analiza, procesarea i interpretarea informaiilor n scopul previziunii
(analiza predictiv);
analiza performanelor trecute (analiza retrospectiv);
Astfel, observm c relaia lor cu informaia contabil nu este una simpl.
Pe de o parte, informaia contabil reprezint un factor de producie pentru
analiti iar, pe de alt parte, aceeai informaie reprezint, pe pia, un produs
competitiv pentru rapoartele de analiz.

Vitez
Frecven

Vrst

Pertinen

INFORMATIA

Accesibilitate

Fiabilitate

Actualitate
Inteligibilitate

1.2. Informatiile economice - notiune, clasificari


Informatia economica reprezinta o comunicare, o stire sau un mesaj ce
contine elemente noi de cunoastere a unor stari sau a conditiilor de manifestare a
anumitor fenomene sau procese economice din trecut, prezent sau viitor.
Informatiile reprezinta elemente noi in raport cu alte cunostinte prealabile.
Expresiile concrete, suportul pe baza carora se obtin informatiile poarta
denumirea de date. Datele sunt reprezentative prin diferite cuvinte, cifre, semne,
propozitii,etc.
La randul lor datele isi au suportul material intr-o serie de mijloace
materiale sau tehnice care se numesc purtatori de date. Ei au calitatea de a
conserva, stoca si restitui datele.
Principalii purtatori de date sunt documentele economice, diferitele registre,
anumite situatii si purtatorii tehnici de date: benzi si cartele perforate, benzi si
discuri magnetice, dischete, microfilme etc.
Clasificarea informatiilor economice
Informatiile economice fiind variate, se pot clasifica dupa diferite criterii:
a) Dupa continutul lor informatiile economice pot fi de planificare sau de
programare, efective si de control.
6

Informatiile de planificare sau de programare se concretizeaza sub forma


obiectivelor prevazute in planurile si programele de activitate ale fiecarei unitati
patrimoniale si reflecta dinamica si proportiile acestei activitati, pentru diferite
perioade de gestiune viitoare.
Informatiile efective caracterizeaza operatiile si procesele economice
efectuate intr-un anumit loc si timp.
Informatiile de control rezulta din compararea informatiilor efective cu
informatiile de planificare sau de programare, cu prevederile legale, cu
hotararile conducerii unitatii si echipei manageriale. Ele reflecta abaterile de la
obiectivele prevazute.
b) Dupa forma de prezentare se deosebesc informatiile orale, scrise si
audiovizuale.
Informatiile orale sunt folosite in comunicarile directe dintre oameni, prin
viu grai, in cadrul activitatilor zilnice.
Informatiile scrise sunt consemnate in carti, documente, registre, note de
serviciu, circulare, scrisori, procese verbale etc.
Informatiile audiovizuale se obtin prin intermediul comunicatiilor facute
le telefon, fax, radio, televizor, prin grafice, scheme, filme etc.
c) Dupa etaloanele informationale folosite pentru exprimarea lor
informatiile economice pot fi cantitative si valorice.
Informatiile cantitative permit cunoasterea fenomenelor si proceselor
economice din punct de vedere cantitativ, cu ajutorul etaloanelor informationale
corespunzatoare.
Informatiile valorice exprima aceste fenomene si procese economice in
etalon banesc.
d) Dupa sfera de cuprindere informatiile economice pot fi: sintetice si
analitice.
Informatiile sintetice asigura cunoasterea generala, de ansamblu a
activitatiilor economice. Ele se intalnesc la nivelul unitatilor de baza ale
economiei nationale si la nivelul organelor de sinteza ale statului.
Informatiile analitice fac posibila cunoasterea detaliata a activitatilor
desfasurate, caracterizand amanuntit si concret aceste activitati din fiecare
unitate patrimoniala si subunitatile sale organizatorice.

e) Dupa scopul pentru care sunt folosite pot exista informatii de conducere
sau dirijare, de raportare si de reglare.
Informatiile de conducere sau de dirijare se concretizeaza sub forma
dispozitiilor, hotararilor, deciziilor, recomandarilor etc. emise de organele de
conducere catre organele inferioare acestora.
Informatiile de raportare sunt furnizate de sistemul condus catre sistemul
conducator privind starea si compotamentul verigilor organizatorice ale
unitatilor patrimoniale. Tot in aceasta categorie intra si informatiile transmise
departamentelor si ministerelor, organelor de sinteza.
Informatiile de reglare urmaresc indreptarea, corectarea activitatilor
economice, atunci si acolo unde apar dereglari in desfasurarea fenomenelor si
proceselor economice. Reglarea acestora se face pe baza informatiilor de
control.
f) In functie de reflectarea in timp a proceselor si fenomenelor economice
deosebim: informatii active sau dinamice, pasive si previzionale.
Informatiile active fiind culese in timpul desfasurarii proceselor si
fenomenelor economice, influenteaza evolutia actuala si ulterioara a acestora
(informatii privind derularea contractelor de aprovizionare, calitatea produselor
fabricate, cererea de marfuri pe piata).
Informatiile pasive se mai numesc si istorice. Ele reflecta fenomene si
procese economice petrecute, servind la analiza activitatii desfasurate (bilantul
contabil, contul de profit si pierdere, anexa la bilant, raportarile statistice).
Informatiile previzionale se refera la procese si fenomene economice ce se
vor desfasura in perioada viitoare de gestiune (programele de activitate, bugetele
intreprinderii).
1.3. Surse de date si informatii

Cele mai reprezentative surse de date si informatii economice sunt:


a) planificarea economica care furnizeaza date informationale de plan si
prognoza economica, a caror pondere este de 28% din totalul informatiilor
economice;

b) evidenta economica, furnizeaza date informationale efective si care


reprezinta aproximativ 70% din totalul informatiilor economice, ce se distribuie
astfel:
46-50% sunt informatii furnizate de contabilitate;
9-13% sunt informatii furnizate de statistica economico-sociala;
11% sunt informatii furnizate de evidenta operativa;
c) alte surse cum ar fi, de exemplu, legislatia economico-financiara,
furnizeaza diferite informatii cu o pondere de 2% din totalul informatiilor
economice.
Grafic Nr. 1
PONDEREA SURSELOR DE DATE SI INFORMATII ECONOMICE
Alte surse
Statistica ecsociala
Evidenta
operativa
Planificarea
economica
Contabilitatea

2% 10% 11% 28% 49%

Sursa: intocmit de autor pe baza datelor prezentate.

1.4.Rolul contabilitatii in furnizarea informatiilor economice

Sistemul informaional economic (SIE) reprezint ansamblul mijloacelor i


procedeelor de obinere, stocare i utilizare a informaiilor ntr-un perimetru al
activitii economice, ca rezultat al investirii unor resurse umane de capital.
9

Un sistem informaional economic constituie un ansamblu organizat de


informaii complexe, care se obin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite
surse i care sunt necesare pentru organizarea, conducerea i desfurarea
activitii economice. Importana unui astfel de sistem deriv din aceea c el
asigur cunoaterea n orice moment a strii i funcionrii ntreprinderii oferind
informaii despre modul n care se utilizeaz resursele, despre existena unor
deficiene i a necesitii examinrii acestora, etc.
Informaia, ndeosebi informaia economic este astzi prezent n toate
domeniile de activitate, fiind un element indispensabil progresului. Realitile
societii modene arat c odat cu dezvoltarea economiei de pia i sporirea
gradului de complexitate a acesteia trebuie s se dezvolte corespunztor ca
arie, coninut i operativitate informaia economic pentru ca ea s poat:
furniza exact elementele necesare lurii deciziilor;
furniza exact situaia patrimonial a ntreprinderilor;
furniza rezultatele activitii economico-financiare.
O component esenial a sistemului informaional economic (nucleul
acestuia) o reprezint contabilitatea, fiind considerat astzi o disciplin
tiinific independent, cu statut propriu n familia tiinelor sociale (sistemul
tiinelor economice).
Gruparea informaiilor economice i financiare, la nivel microeconomic,
poate fi urmtoarea:
Informaii care provin din surse exterioare ntreprinderii (aferente pieei
interne i internaionale);
Informaii care provin din surse interne (din evidena operativ, static i
financiar contabil a ntreprinderii).
Sursele de informaii ale analizei financiare sunt:
- Informaii financiare: situaiile financiare anuale (bilan, cont de profit i
pierderi, fluxuri de numerar, notele explicative), raportrile semestriale i
trimestriale, evoluia cotaiilor la burs, informaii privind concurena,
previziunile analizelor financiare etc;
- Informaii economice: evoluia activitii economice, evoluia preurilor,
evoluia sectorului de activitate, situaia economic general, perspectivele
economice, evoluia cursurilor de schimb ale monedei naionale etc.;

10

- Alte informaii: evaluarea riscurilor de creditare, fuziuni i achiziii,


raporturi de gestiune etc.
Informaiile generale se refer la conjunctura economic, respectiv la
situaia general a economiei la un moment dat, rezultatele economice ale
agenilor economici fiind influenate n mod direct de recesiunile sau
expansiunile economice. ntr-o conjunctur economic favorabil activitile
ntreprinderilor au o tendin de cretere, la fel ca i profiturile i, implicit,
cotaiile la burs, care evolueaz direct proporional cu acestea. Exist instituii
care ofer informaii generale despre economie n ansamblu i despre fiecare
sector de activitate (ex. Institutul Naional de Statistic, Banca Naional a
Romniei).
Foarte importante sunt i calificativele date de societile internaionale de
rating care sunt absolut necesare mai ales analizelor financiare comandate de
investitori. Aceste informaii devin foarte necesare mai ales n momente n care
economia i schimb cursul, de la recesiune spre expansiune i invers.
Informaii despre sectorul de activitate, importana unui studiu supra
sectorului de activitate decurgnd din faptul ca evoluia general a unei
ntreprinderi este dat n cea mai mare parte de evoluia sectorului din care face
parte. Informaiile necesare pentru aprecierea evoluiei sectorului de activitate
cuprind:
Natura produselor;
Procesele tehnologice utilizate;
Structura produciei care are o inciden semnificativ asupra rezultatelor
i rentabilitilor, asupra duratei de rotaie a stocurilor, asupra mijloacelor de
finanare;
Informaii

privind

ntreprinderea,

sursele

de

informaii

privind

ntreprinderea fiind diverse. Unele informaii sunt obligatorii i publice, altele


sunt oferite n exclusivitate acionarilor.
Marea majoritate a informaiilor privesc latura fiscal i cuprind bilanul,
contul de rezultate, anexe i note explicative care trebuie oferite instituiilor
financiare i care sunt oferite spre publicare n presa economic i fiscal de
specialitate. n general, analiza financiar utilizeaz toate sursele de informaii
care pot clarifica anumite aspecte pentru a putea stabili un diagnostic financiar.
11

Graie caracterului su sistematic, omogen i diversitii informaiilor pe care le


ofer, contabilitatea apare ca principal furnizor de informaii necesare analizei
financiare. ns, cadrul prevzut de reglementri i de normalizare a
nregistrrilor i tratamentelor evenimentelor economice induc un formalism
care creeaz dificulti n stabilirea unui diagnostic financiar. Totui exist o
serie de limite ale informaiilor contabile:
Utilizarea costului istoric i inflaia: datele furnizate de contabilitate sunt
exprimate n cifre istorice, nefiind ajustate cu indicele preurilor de consum,
astfel nct pentru a putea asigura comparabilitatea datelor este necesar o
retratare a acestora.
Utilizarea diferitelor metode de evaluare a stocurilor (FIFO, LIFO, CMP)
care creeaz dificulti n efectuarea de comparaii ntre ntreprinderi. Analistul
financiar trebuie adesea s priveasc dincolo de datele din situaiile financiare
pentru a elimina aceste discrepane;
Tratamentul evenimentelor extraordinare analistul trebuie s determine
care din elementele extraordinare trebuie luate n analiza financiar, mai ales
prin prisma faptului ca prin armonizarea contabilitii cu directivele europene
multe din elementele extraordinare sunt considerate ca fiind aferente exploatrii.
Pe lng informaiile prezentate mai sus, analizei financiare i sunt necesare
i informaii calitative:
Potenialul tehnic exprimat prin calitatea echipamentelor, asimilarea
tehnologiilor noi, calificarea personalului, nivelul productivitii constituie
factori importani care determin competitivitatea prezent i viitoare ale unei
ntreprinderi i implicit performanele financiare;
Potenialul comercial la stabilirea cruia sunt necesare nu numai
informaii generale, cum ar fi cifra de afaceri, care se regsesc n situaiile
financiare, ci informaii detaliate privind structura acesteia pe sortimente, clieni,
caracterul de sezonalitate, cota de pia etc.;
Calitatea organizaiei, capacitatea echipei manageriale, gradul de adecvare
a sistemului de gestiune, calitatea relaiilor de munc etc. Importana i
diversitatea informaiilor folosite determin complexitatea analizei economice
pentru stabilirea unui diagnostic.
12

Utilizarea informaiei de ctre analitii financiari se refer la patru aspecte


cheie:
perspectivele de cretere ale economiei se bazeaz pe ateptrile viitoare,
n ceea ce privete economia, ca ntreg, industria n general i societatea
analizat, n particular acordndu-se atenie deosebit factorilor care au cea mai
mare influen asupra performanelor viitoare ateptate (profitul, dividendul i
preul aciunii);
factorii semnificativi ai pieei financiare, accentul punndu-se pe
identificarea factorilor care influeneaz poziia ntreprinderii pe pia;
parametrii de investiii, fiind luate n considerare dividendele i preul
pieei n conjuncie cu riscul acceptat;
strategii de investiii, unde recomandrile de a investi pe termen scurt,
mediu sau lung au la baz dou aspecte: ateptrile n comportamentul preului
aciunilor i sincronizarea n ceea ce privete performanele ntreprinderii.
Informaia constituie o abstracie, un produs al cunoaterii inteligente, dar
n acelai timp o realitate omniprezent. Ea domin i explic universul, evident
pn la limita atins de procesul cunoaterii. n domeniul economic, informaia
este prezent de la celula sau operaia cea mai insignifiant, o simpl tranzacie,
pn la megastructuri: concern, holding, companii transnaionale sau mondial.
Informaiile contabile furnizate de ctre conturile contabile sintetice i
analitice servesc analizei economico-financiare drept materie prim de prim
rang, n elaborarea unor diagnostice puternic bazate pe realitatea economicofinanciar surprins cu acuratee de conturile contabile n cauz.
ntruct elementele patrimoniale ce compun activul unei ntreprinderi nu
pot nregistra dect modificri de natura creterii sau descreterii, contul contabil
devine un puternic instrument de comensurare a acestor modificri. Pentru ca
informaia furnizat de ctre conturile contabile s fie fructificat la adevrata ei
valoare, este necesar instituirea unei legturi indisolubile ntre informaiile
generate de conturi i analiza economico-financiar. Automatizarea pe scar
larg a operaiunilor ce reflect micrile suferite de conturile contabile ntr-un
anumit exerciiu financiar, i posibilitatea obinerii ntr-un timp scurt a
documentelor de sintez contabil (balana de verificare, bilanul contabil,
13

contul de profit i pierdere) face posibil apariia n cadrul managementului


financiar-contabil a unei noiuni nesperate de nimeni reflectarea n timp real
de ctre conturile contabile a tuturor micrilor de natur patrimonial la nivelul
unei entiti economice.
Pentru realizarea faptic a acestui deziderat este nevoie ca instrumentului
contabil numit cont s i se asocieze noi valene i funcii, astfel nct operarea
unei simple debitri sau creditri s genereze informaii utile managementului
financiar-contabil, de preferin n timpul cel mai scurt cu putin.
n analiza eficienei globale a unei ntreprinderi este deosebit de important
cantitatea i calitatea informaiilor de natur financiar-contabil existent la un
moment dat n sistemul ntreprinderii economice, de preferin la nivele din ce
mai analitice.
Modelarea matematic posibil de efectuat n condiiile tehnologiei
informaiei actuale, deschide porile implementrii funciilor de producie
(economice) la nivelul oricrei ntreprinderi, indiferent de dimensiunea ei.
n general, o funcie de producie economic reflect dependena
funcional dintre factorii care determin realizarea produciei sau profitului
unei ntreprinderi. Este evident faptul c pentru a obine o rentabilitate
superioar la nivelul ntregii activiti economice, o ntreprindere trebuie s-i
maximizeze funcia economic a profitului, i s-i minimizeze funcia
economic a costurilor. Pe baza informaiilor furnizate de ctre conturile
sintetice i analitice, la nivelul fiecrei ntreprinderi se construiete bilanul
contabil, ca sintez a tuturor modificrilor de natur patrimonial regsite la
nivelul unui exerciiu financiar-contabil.
CAP II:

CONTABILITATEA CA SISTEM DE INFORMARE SI

ASISTARE A DECIZIEI

Contabilitatea poate fi privita ca un instrument ce permite comunicarea de


informatii economice, cu alte cuvinte, ca un limbaj economic universal.
Pentru lumea de astazi, contabilitatea este o activitate practica desfasurata
de profesionisti care au rolul de a furniza informatii utile pentru luarea deciziilor
14

la nivelul entitatilor economice. Cunoasterea contabila contemporana are in


spate o jumatate de mileniu de literatura contabila si dispune de comunitati
stiintifice puternice, care vehiculeaza si produc cunostinte specifice in acest
domeniu.
Construirea informatiei contabile porneste de la observarea unei entitati si a
activitatilor specifice acesteia. Prelucrarea datelor in vederea obtinerii
informatiilor se face operand cu limbajul si mijloacele specifice sistemului
contabil, astfel incat acestea sa raspunda nevoilor utilizatorilor.
Activitatile informationale specifice domeniului contabil sunt cele care
privesc producerea si utilizarea informatiei contabile. Acestea constau in actiuni
care

vizeaza

crearea,

colectarea,

stocarea,

prelucrarea

datelor

si

transmiterea informatiilor. Ele presupun operatii de inregistrare si calcul,


precum si analiza, interpretarea, gruparea si utilizarea informatiilor in luarea
deciziilor.
Contabilitatea are un rol primordial in comunicarea financiara prin
inregistrarea tuturor operatiunilor economico-financiare ale entitatii si
sintetizarea acestora in situatiile financiare. Astfel, ea indeplineste un rol dublu:
- In plan extern, reprezinta un instrument de comunicare financiara, prin
informatiile furnizate utilizatorilor externi;
- In plan intern, reprezinta un instrument de gestiune aflat la dispozitia
managerilor.
In literatura contabila modul de organizare a sistemului informational
contabil a impus doua concepte: monoismul si dualismul contabil. Optiunea
pentru un model sau altul de organizare este conditionata de restrictii economice
si politice, de concepte si teorii contabile, precum si de presiunea si influenta
utilizatorilor de informatii contabile dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza.
Ca limbaj formalizat al afacerilor, contabilitatea firmei realizeaza
reprezentarea interna si externa a organizatiei. Desi nu este singura sursa de
informare, contabilitatea reprezinta sistemul de informare cel mai adecvat
nevoilor entitatilor.
Importanta si rolul contabilitatii in cadrul sistemului informational pentru
decizii este covarsitor deoarece ea face legatura intre activitatile economice si
factorii decizionali, dupa cum reiese si din urmatoarea schema:
15

Grafic Nr. 2
CONTABILITATEA CA SISTEM INFORMATIONAL PENTRU
DECIZII

ORGANE DE DECIZIE

ACTIUNE

CONTABILITATE

ACTIVITATI
ECONOMICE

NEVOIE INFORMATII
DATE

Sursa: Claudia

CUANTIFICARE
ACTIVITATI
ECONOMICE
PRIN
Burtescu,
Dorina
INREGISTRARE

PRELUCRARE
DATE SI
STOCARE

Luta, Contabilitate

COMUNICARE
INFORMATII
ORGANELOR
Generala,Editura
DE DECIZIE

DATE

Independenta Economica, Pitesti 2008, pag. 10


Pentru a lua o decizie corecta si eficienta managerul trebuie sa stabileasca
scopul urmarit, sa identifice mijloacele si variantele pentru atingerea lui, sa
aleaga varianta considerata a fi optima, sa puna in practica si sa urmareasca
aplicarea acesteia, sa analizeze rezultatele. Informatia contabila are o importanta
esentiala in tot acest proces decizional.
Prioritatea informatiei contabile in procesul decizional deriva din
urmatoarele particularitati:
Dispune de un grad de certitudine, relevanta, credibilitate superior celorlalte
sisteme de informare;
Sunt complete, neutre, consemnand in mod integrat si analitic activele,
datoriile si capitalurilor entitatii sub aspectul marimii, structurii, provenientei si
destinatiei lor;
Asigura controlul corelatiei dintre venituri si cheltuieli, active si resurse;
Utilizand procedee specifice si comune si altor stiinte, asigura atat
cunoasterea globala, cat si analitica a elementelor entitatii;
Contabilitatea asigura calcularea costurilor de productie, bugetarea lor, a
veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare;
Fundamenteaza strategiile economice viitoare pe baza rezultatelor obtinute
in perioada raportata;
16

Deci atunci cand o decizie vizeaza probleme economice, contabilitatea


ofera informatii pentru trei functii manageriale: planificare, control si evaluare.
La nivelul unei organizatii contabilitatea este cel mai important
element al sistemului informational, deoarece:
a) Cele mai multe decizii la nivel microeconomic sunt luate pe baza
informatiilor furnizate de contabilitate;
b) Permite managerilor si utilizatorilor externi de informatii sa aiba o
imagine asupra ntregii organizatii;
c) Realizeaza legatura cu celelalte componente ale sistemului informational
al ntreprinderii, prin integrarea informatiilor privind aceste activitati ntr-o baza
comuna.
Unii autori au definit contabilitate ca un joc social care are reguli,
actori (jucatori) si mize.
n cazul contabilitatii privite ca joc social participa:
a) Normalizatori contabili, organismele de reglementare contabila, care au
rolul de a produce norme contabile;
b) Producatorii de informatii contabile, profesionisti contabili care si
desfasoara activitatea ca salariati n diferite organizatii, firme de servicii
contabile sau cu titlu individual;
c) Controlorii calitatii informatii contabile, auditorii financiari care
realizeaza un control extern si independent al informatiei contabile;
d) Utilizatorii de informatii contabile, din interiorul ntreprinderii
(managerii) si externi (banci, investitori, fisc, sindicate).
Participantii la acest joc social pot fi avantajati n detrimentul altora,
dea aceea este de preferat ca reglementarea contabilitatii firmelor este dorit sa se
faca de catre organisme independente de normalizare contabila n care sa fie
implicati toti cei interesati de informatia contabila.

2.1. DECIZIA esena managementului

Element esenial al procesului de conducere, decizia reprezint actul de


trecere de la gndire la aciune. Prin aceasta se urmrete gsirea celor mai
raionale ci de aciune viitoare menite s asigure eficiena maxim a aciunilor
17

conducerii. Procesul sporirii continue a eficienei aciunilor conducerii impune


ca orice decizie adoptat s aib o temeinic fundamentare tiinific.
Caracteristic deciziei este faptul c ea reprezint, expresia unui act raional,
coerent formulat, pe baza interpretrii unor informaii ce se prelucreaz n
scopul alegerii unei alternative menit s conduc la realizarea obiectivelor
prestabilite.
Decizia

constituie

un element

esential

al

managementului

fiind

instrumentul sau specific de exprimare cel mai important. Nivelul calitativ al


conducerii unei unitati se manifesta cel mai bine prin deciziile elaborate si
aplicate.
In literatura de specialitate exista o multime de definitii pentru decizie. Pe
baza datelor oferite de practica decizionala, a fost formulata definitia deciziei
astfel:
Decizia reprezint un proces dinamic, raional, n care, pe baza unor
informai corespunztoare, se alege o linie de aciune, dintre un numr oarecare
de posibiliti (alternative)n scopul influenrii activitii executanilor i de a se
obine un anumit rezultat.
Din definiia deciziei se pot reine urmtoarele elemente :
- este privit ca un proces de alegere raional ;
- reprezint actul final n stabilirea direciei de aciune a realizrii unui
obiectiv ;
- aciunea poart denumirea de decizie numai n msura n care corespunde
unei situaii de alegere ;
- dirijeaz activitatea subordonailor etc. n condiiile n care aciunea unui
conductor este impus de evenimente fr a avea posibilitatea de a opta o alt
alternativ, nu este vorba de o decizie.
Asigurand conducerii posibilitatea de a atrage i combina resursele
disponibile i de a dirija procesul de producie, decizia de conducere reprezint
principalul instrument de realizare a obiectivelor stabilite pentru o anumit
perioad dat. Dat fiind faptul c n cadrul unei situaii decizionale acelai
obiectiv poate fi nfptuit pe mai multe ci, cu resurse diferite, se solicit din
partea conducerii societii o nalt competen profesional i responsabilitate,

18

atat n ceea ce privete stabilirea variantelor posibile, evaluarea lor i alegerea


celei mai avantajoase, cat si cu privire la consecinele acestora.
Cu ct aciunea factorilor (cu influen pozitiv sau negativ) ce nu au fost
considerai iniial este mai frecvent i rezervele mai numeroase, cu att mai
mult devine mai necesar intervenia conducerii prin adoptarea de noi decizii.
Acestea justific afirmaia c decizia implic o combinaie raional ntre
experien i creativitate. Experiena permite evaluarea efectelor diferitelor
soluii posibile, comparativ cu rezultatele nregistrate n ciclurile decizionale
anterioare, iar creativitatea face posibil imaginarea de noi alternative, pentru
care experiena anterioar nu poate furniza informaii asupra consecinelor
aplicrii acestora.
Subordonarea ntregii activiti decizionale experienei acumulate n
activitatea de conducere, fr a recurge la creativitate i la unele metode
adecvate, ca : simularea, scenariile, modelarea economico-matematic n
vederea identificrii unor variante pentru cazurile decizionale, poate avea
consecine negative, atat n ceea ce privete stimularea iniiativei creatoare, cat
i a rezultatelor obinute n urma materializrii n practic a deciziilor.
Avnd n vedere implicaiile multiple ale deciziilor asupra activitii i
rezultatelor societii rezult cu mult acuitate necesitatea elaborrii unui numr
corespunztor de variante i evaluarea real a consecinelor fiecreia dintre
acestea. Cunoaterea calitii deciziilor i implicaiile acestora nainte de a fi
adoptate reduce riscul apariiei unor consecine nedorite dup materializarea lor
si declanarea unui nou ciclu decizional pentru corecie,
Dup adoptarea lor, calitatea deciziilor este evaluat prin efectele provocate
prin mrimea abaterilor fa de consecinele preconizate. Din cele precizate mai
sus rezult importana evalurii calitative a deciziilor, anterior aplicrii lor,
pentru c pe aceast cale se poate evita, n mare msur, risipa de resurse,
energie uman, timp etc., impuse de adoptarea celor de corecie.
In societate, necesitatea adoptrii deciziilor de conducere se impune cel
puin n urmtoarele situaii:
1) modificri n structura calitii factorilor de producie alocai;

19

2) n situaia n care factorii perturbatori au creat un dezechilibru ntre


subsistemul conductor i subsistemul condus, ceea ce pune n pericol realizarea
obiectivului propus. Acest dezechilibru poate fi generat i de o activitate
anterioar

necorespunztoare,

cum

ar

fi,

spre

exemplu,

repartizarea

necorespunztoare a sarcinilor de producie pe subdiviziunile organizatorice n


raport cu resursele de factori de producie repartizate, nestpnirea schimbrilor
intervenite n sistem etc. Toate acestea vor impune o nou concepie n gndirea
materializat n coninutul deciziilor ;
3) n situaia n care exist echilibru ntre cele dou subsisteme cu privire la
realizarea obiectivului propus, dar conducerea unitii depune eforturi pentru a
obine rezultate superioare. Aceasta presupune o nou corelare a obiectivelor cu
resursele materiale i umane de care dispune.

2.1.1. Elemente ale procesului decizional

Problematica complex ridicat de adoptarea unei decizii fundamentate


tiinific necesit cunoaterea elementelor ce trebuie avute n vedere la
elaborarea acestora.
Decidentul reprezint persoana care, n virtutea funciei pe care o ocup, are
dreptul de a decide.
In procesul de luare a deciziei se presupune c decidentul este nemulumit
de o situaie existent sau de perspectiva unei situaii viitoare i posed dorina,
prin autoritatea pe care o are, de a iniia msuri menite s modifice aceast
situaie. Pentru a urmri realizarea obiectivelor sale, decidentul trebuie s
dispun de mijloacele necesare prin care s poat influena starea lucrrilor pe
care dorete s o realizeze.
Un rol deosebit de important n creterea capacitii decizionale l au
diferitele forme de colaborare ale acestora cu specialiti n probleme de
conducere, cum ar fi consultaii, cooptarea acestor specialiti n diferite organe
de conducere ale unitii etc., precum i frecventarea unor forme de specializare
organizate, la care se adaug cursurile postuniversitare de specialitate.
20

Mediul ambiant, al doilea element al procesului decizional, reprezint


cadrul n care acioneaz decidentul. Acesta are o influen deosebit n
asigurarea creterii eficienei procesului decizional, n acest sens pot fi amintite
urmtoarele : perfecionarea relaiilor de producie ; mbuntirea continu a
sistemului de programare, perfecionarea formelor de organizare i conducere n
profil teritorial; creterea nivelului de pregtire general i de specialitate ;
creterea nivelului tehnic al unitilor ca urmare a investiiilor alocate ;
introducerea unor metode moderne de programare i urmrire a produciei prin
prelucrarea automat a datelor ; aplicarea n practic a rezultatelor cercetrii etc.
In procesul decizional aceste tendine snt concretizate n creterea
numrului de variabile si restricii limit, multiplicndu-se interdependena
dintre ele. Pentru ca n procesul decizional s se asigure rezultatele scontate este
necesar ca factorii decizionali s se autoperfecioneze permanent, pentru a putea
face fa dificultilor generate de transformrile survenite n mediul ambiant.
Mulimea alternativelor variantele posibile de adoptat n vederea
realizrii obiectivelor propuse. Particularitile tehnice i economice i pun
amprenta asupra procesului decizional i amplific elementele necesare de luat
n considerare
Mulimea criteriilor posibile de luat n considerare pentru aprecierea
variantelor de decizie. Criteriile pot fi de natur economic, tehnic, social etc.,
fiecrui criteriu i corespunde unul sau mai muli indicatori. Unele au un caracter
obligatoriu, la care trebuie s rspund fiecare variant luat n considerare, iar
altele au un caracterer relativ, exprimat de elementele prin care se realizeaz
diferenierea variantelor i aprecierea lor.
Mulimea consecinelor alternativelor. Fiecrei alternative i corespund
anumite consecine, concretizate n nivelul indicatorilor luai n considerare la
aprecierea acestora. Alegerea variantei optime nseamn alegerea alternativei
creia i corespund consecinele cele mai avantajoase n raport cu scopul
urmrit.

21

2.2. Coninutul deciziilor din entitile economice

Adoptarea deciziei constituie un act de alegere specific uman, care


determin un anumit curs al evenimentelor. Fiecrei decizii i corespunde un
anumit specific, n funcie de natura problemei pe care o abordeaz, de
particularitile condiiilor n care se desfoar procesele de producie i de
consecinele pe care le are asupra activitii de ansamblu ale unitii ntr-o
anumit perioad de timp, n funcie de problematica cu caracter tehnic ce
urmeaz a fi reglementat prin adoptarea deciziilor, se stabilete natura
economic a acestora, concretizat n nivelul indicatorilor economici rezultativi.
Ca urmare, se constat interdependena dintre coninutul tehnic si economic al
deciziilor, dar, n acelai timp exist i o delimitare ntre cele dou aspecte
determinat de particularitile restriciilor, natura informaiilor i metodele
folosite n construirea variantelor de decizie.
Realizarea obiectivelor societii pe cele mai raionale ci snt condiionate,
n mare msur, de identificarea i evaluarea unui complex de probleme
decizionale care apar n procesul de funcionare a sistemului, att n ansamblul
su, ct i la nivelul diferitelor subsisteme.
La nivelul sistemului principalele probleme decizionale pot fi structurate n
funcie de mai multe criterii, printre care pot fi amintite : parametrii conducerii
intrrile n sistem, procesele economice din sistem, ieirile; activitile
desfurate menite s asigure reglarea i funcionarea optim a subsistemelor;
probleme decizionale care apar n funcie de orzontul de timp considerat etc.
Pentru asigurarea funcionrii sistemului la parametrii prestabilii, de mare
importan este alocarea factorilor de producie, care trebuie s corespund ca
mrime i structur condiiilor naturale, specificului proceselor tehnologice, ct
i exigenelor economice. Asigurarea nivelului i structurii factorilor de
producie se realizeaz prin intrrile n sistem. Intrrile se stabilesc n funcie de
structura de producie, tehnologiile ce urmeaz a fi aplicate, condiiile concrete
n care se desfoar procesul de producie, stocurile existente la nceputul
perioadei etc. n acelai timp, optimizarea structurii de producie precede
22

soluionarea urmtoarelor probleme : stabilirea profilului i gradului de


specializare a ntreprinderii; gradul de integrare a prelucrrii produciei ;
structura organizatoric etc.
2.2.1.Cerine fa de deciziile de conducere

Cele mai importante cerine a procesului decizional se pot considera


urmtoarele:
Adoptarea oricrei decizii de conducere trebuie s aib la baz o
fundamentare complex, care s rezulte din informarea permanent cu noutile
obinute de cercetarea tiinific, rezultatele aplicrii acestora n producie, astfel
nct s se realizeze o producie sporit cu o nalt eficien economic.
Cunoaterea strict a realitii din societate reprezint o alt cerin
important pentru ncadrarea deciziilor ntr-un proces obiectiv de conducere.
Dac la elaborarea deciziilor se procedeaz la ajustarea" informaiilor i se iau
n seam cu precdere elementele subiective, deciziile adoptate snt lipsite de
fundamentul tiinific, iar consecinele nu vor fi cele scontate.
Deciziile de conducere trebuie s se bazeze pe o analiz real i complex a
situaiei din trecut, pe realitile prezentului i s vizeze situaia de perspectiv.
Eficiena deciziilor de conducere este determinat, n mare msur, de
momentul adoptriilor. Adoptarea acestora n timp util reprezint o cerin de
baz pentru buna desfurare a activitii , mai ales dac se are n vedere
influena factorilor naturali asupra sistemului. Aceast cerin presupune
respectarea intervalului de timp disponibil. Att luarea cu ntrziere a unor
decizii, ct i adoptarea lor pripit, au consecine negative asupra rezultatelor
economice i financiare. Adoptarea la momentul oportun a unor decizii
presupune existena unui sistem informaional corespunztor naturii deciziei ce
urmeaz a fi adoptat. Deciziile care vizeaz obiective majore, ce antreneaz un
volum important de resurse, avnd consecine de lung durat, solicit un volum
de informaii mai mare, cu un anumit grad de prelucrare.

23

Adoptarea deciziilor trebuie s se realizeze numai de ctre persoanele


investite cu acest drept. Aceast cerin impune realizarea unui echilibru ntre
autoritatea ierarhic i autoritatea profesional-moral a decidenilor.
Formularea corespunztoare a deciziilor reprezint o cerin esenial
pentru nelegerea i traducerea corect n practic. Decizia trebuie formulat
clar, concis, s permit att nelegerea fr echivoc a soluiei adoptat ct i
implementarea acesteia, fr a solicita explicaii suplimentare.
Aceasta presupune ca decizia s indice : obiectivul urmrit, mijloacele de
aciune, persoanele responsabile de implementarea ei, termenul de execuie,
modul de informare cu privire la evoluia consecinelor sau a etapelor de
implementare etc., n funcie de natura deciziei, n formulare pot fi incluse i alte
elemente, cum ar fi, n cazul deciziilor economice, suma i volumul mijloacelor
financiare, nivelul factorilor de producie alocai, nivelul indicatorilor rezultativi
etc.
Coordonarea deciziilor reprezint o alt cerin important, asigurnd
sesizarea i nlturarea unor contradicii ce pot aprea ntre deciziile de
ansamblu i cele complementare. Aceast corelare a deciziilor nu restrnge
iniiativa conductorilor aflai la niveluri ierarhice inferioare, ci, dimpotriv,
nfptuirea obiectivelor de ansamblu ale unitii pot fi realizate numai prin
stimularea iniiativei acestora, astfel nct s mobilizeze toate resursele materiale
i umane din domeniul su de activitate.
Adoptarea unei decizii, indiferent de nivelul ierarhic sau domeniul de
activitate, presupuneelaborarea mai multor alternative, care reflect posibilitile
de realizare a obiectivului propus.
Pentru fiecare alternativ trebuie s se determine consecinele previzibile,
evaluarea acestora i, n funcie de rezultatele date, se alege alternativa ce
corespunde cel mai bine scopului urmrit.
Stabilirea unui numr corespunztor de alternative, analiza temeinic a
acestora, reprezint o cerina de baz pentru fundamentarea deciziilor. Pentru
realizarea n practic a acestor cerine este necesar ca decidentul s dispun de
un anumit volum de informaii oportune i de un anumit de timp de la

24

identificarea problemei pn la necesitatea adoptrii acesteia. Prelucrarea


automat a datelor are menirea de a uura transpunerea practic a acestei cerine.

2.2.2. Etapele i fazele procesului decizional

Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau


cand respectiva situatie are un caracter repetitiv, variabilele implicate fiind
foarte bine cunoscute de catre decident, nu mai este necesara o culegere de
informatii si o analiza a lor. La baza actelor decizionale se afla experienta si
intuitia managerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se
pregateste, adopta, aplica i evalueaz decizia managerial Adoptarea deciziilor
de conducere viabile presupune organizarea i sistematizarea activitii
managerilor, astfel nct lucrrile s se desfoare ntr-o succesiune logic
Derularea procesului decizional, n ansamblul su, impune parcurgerea
amumitor etape crora le corespund anumite faze.
Principalele etape ale procesului decizional snt: etapa pregtitoare,
stabilirea variantei de decizie, aplicarea deciziei, evaluarea rezultatelor obinute.
Etapa pregtitoare cuprinde urmtoarele faze :
identificarea problemei i aprecierea situaiei, care impune declanarea
procesului decizional, n acest scop este necesar ca decidentul s cunoasc la
timp

apariia

factorilor

ce

influeneaz

funcionarea

sistemului

sau

subsistemului, determinndu-i abateri de la parametrii prestabilii.


formularea scopului urmrit de decident, prin intervenia sa asupra
restabilirii funcionrii normale a sistemului sau subsistemului. Importanta
acestei faze const n asigurarea concentrrii ateniei asupra consecinelor
influenei factorilor perturbatori si a rezultatelor scontate prin materializarea
deciziei.
culegerea informaiilor necesare elaborrii variantelor. In aceast faz se
stabilesc informaiile necesare, volumul, structura, termenul de transmitere,
persoanele care rspund de culegerea i prelucrarea acestora, astfel nct s se

25

obin informaii agregate cu capacitate mai complet de reflectare asupra


fenomenelor sau proceselor vizate.
Stabilirea variantei de decizie este cea de-a doua etap i i corespund
urmtoarele faze :
stabilirea unui sistem riguros de indicatori sau parametri, cu ajutorul
crora s se poat evalua consecinele fiecrei alternative. Sistemul de indicatori
trebuie s fie unitar pentru toate variantele i s rspund scopului urmrit de
decident prin realizarea obiectivului propus.
analiza comparativ a variantelor. Cu

ajutorul

unui

sistem

corespunztor ,de indicatori stabilii n faza precedent, se evideniaz


implicaiile ce rezult ,prin aplicarea lor n practic. Aceast analiz se
efectueaz avnd, n principal, dou obiective :
a) resursele materiale, financiare i umane solicitate de fiecare variant ;
b) rezultatele de producie i implicaiile economice ale acestora.
alegerea variantei ce ofer rezultatele cele mai bune. In procesul
decizional momentul opiunilor este hotrtor, aceast faz are implicaiile cele
mai mari asupra rezultatelor finale ale societii . De modul n care decidentul
apreciaz consecinele variantei pentru care opteaz depinde n rnare msur
mobilizarea resurselor interne, mbinarea factorilor de producie i, n final,
realizarea obiectivului propus.
Aplicarea deciziei constituie cea de-a treia etap. Aceast etap trebuie
pregtit cu foarte mare atenie, ea presupune adoptarea n prealabil a unui plan
de aciuni cu privire la informarea componenilor unitii implicai n nfptuirea
deciziei adoptate. Totodat, pentru materializarea deciziei este: nevoie de o
formulare precis a sarcinilor, prin ncredinarea lor persoanelor celor mai
indicate a le duce la ndeplinire i prin transmiterea acestora la momentul cel
mai indicat i ntr-o form adecvat, n cadrul societii .
Evaluarea rezultatelor obinute ncheie procesul decizional, n aceast,
etap se determin msura n care obiectivele fixate au fost ndeplinite, cauzele
care au generat eventualele abateri, influena factorilor aleatori asuprarezultatelor preconizate, n continuare se analizeaz critic modul de desfurare
a etapelor i fazelor procesului decizional, efectundu-se intervenii de corectare,
dac acestea se impun (decizii de corecie), elaborarea unor concluzii cu privire
26

la perfecionarea metodelor folosite, n scopul mbuntirii activitii n


urmtorul proces decizional.
La elaborarea deciziilor strategice si tactice este necesar ca procesul
decizional s se desfoare n totalitatea sa, respectnd anumite criterii i reguli,
n funcie de tipurile de probleme, pentru c orice eroare neeliminat poate
antrena un consum nejustificat de resurse sau conduce la nerealizarea
obiectivului propus.
Delimitarea etapelor i fazelor pentru fiecare problem n parte, depinde, n
mare msur, de competena decidentului.

Grafic Nr. 3
PROCESUL DECIZIONAL

Stabilirea
scopului
urmarit
(planificarea)

Identificarea
mijloacelor si
variantelor
pentru
atingerea lui

DECIZIE
(alegerea
variantei
considerata a
fi optima)

Punerea in
practica a
deciziei si
urmarirea
executarii ei

Sursa: Claudia Burtescu, Dorina Analiza


Luta, Contabilitate Generala,
rezultatelor

Editura Independenta Economica, Pitesti 2008, pag. 11


Prioritatea informatiei contabile in procesul decizional deriva din
urmatoarele particularitati4:
Dispune de un grad de certitudine, relevanta, credibilitate superior
celorlalte sisteme de informare;

M. Epuran, V. Babaita, C. Imbrescu, Teoria contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 2004, pag 35

27

Sunt complete, neutre, consemnand in mod integrat si analitic activele,


datoriile si capitalurile entitatii sub aspectul marimii, structurii, provenientei si
destinatiei lor;
Asigura controlul corelatiei dintre venituri si cheltuieli, active si resurse;
Utilizand procedee specifice si comune si altor stiinte, asigura atat
cunosterea globala, cat si analitica a elementelor entitatii;
Contabilitatea asigura calcularea costurilor de productie, bugetarealor, a
veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare;
Fundamenteaza strategiile economice viitoare pe baza rezultatelor
obtinute in perioada raportata.
Deci atunci cand o decizie vizeaza probleme econoice, contabilitatea ofera
informatii pentru trei functii manageriale: planificare, control si evaluare.

2.3. Rolul situatiilor financiare anuale in furnizarea informatiilor contabile


conform OMFP 3055/2009

Situaiile financiare anuale reprezint forma de baz n publicarea


informaiei contabile, avnd ca obiectiv oferirea de informaii privind poziia
financiar, performana i fluxurile de numerar ale unei ntreprinderi utile unei
game largi de utilizatori n luarea deciziilor economice.
Conturile anuale, prin modul de participare la circuitul informaie
analiz - decizie, sunt considerate baza de referin n procesul conducerii
activitii economico-financiare a ntreprinderii.
Ca funcie previzional a conturilor anuale, acestea utilizeaz n procesul de
conducere curent i de perspectiv informaiile contabile i financiare, iar pe
baza acestora efectunduse calcule previzionale asupra modului n care se va
desfura activitatea n perioadele urmtoare, prin aceste calcule asigurndu-se
stabilirea unor indicatori ct mai precii i respectiv decizii economice ct mai
eficiente.
28

Situatiile financiare anuale se intocmesc potrivit Ordinului Ministerului


Finantelor Publice n. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene, in cap 2, sectiunea 1 regasindu-se Dispozitii
Generale Privind Situatiile Financiare Anuale, iar in sectiunea 2 Utilizatorii si
caracteristicile Calitative Ale Situatiilor Financiare Anuale.
2.3.1. Utilizatorii situatiilor financiare anuale
Utilizatorii situatiilor financiare intocmite potrivit prezentelor
reglementarii includ investitorii acuali si potentiali, personalul angajat,
creditorii, furnizorii, clientii, institutiile statului si ale autoritatii, precum si
publicul. Acestia utilizeaza situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din
necesitatile lor de informatii. In functie de partile interesate, necesitatile de
informatii pot include urmatoarele:
a) Investitorii. Ofertantii de capitol purtator de risc si consultantii lor sunt
preocupati de riscul inert tranzactiilor si de rentabilitatea investitiilor lor. Ei au
nevoie de informatii pentru a decide daca ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau
sa vanda instrumente de capitol. Actionarii sunt interesati si de informatii care le
permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati devidende.
b) Angajatii. Personalul angajat si grupurile sale reprezentative sunt
interesati de informatii privind stabilitatea si profitabilitatea angajatilor lor.
Acestia sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea
entitatii de a plati dividende.
c) Creditorii. Creditorii sunt interesati de informatii care le permit sa
determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la
scadenta.
d) Furnizorii si alti creditori. Furnizorii si alti creditori sunt interesati de
informatii care le permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi
platite la scadenta. Furnizorii si alti creditori sunt, in general, interesati de
entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii, cu execeptia cazului in care ei
sunt dependenti de continuitatea activitatii entitatii, atunci cand aceasta este un
client major.
29

e) Clientii. Clientii sunt interesati de informatii despre continuitatea


activitatii unei entitati, in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu
entitatea respectivasau sunt dependenti de ea.
f) Institutiile statului si alte autoritati. Institutiile statului si alte autoritati
sunt interesate de alocarea resurelor si implicit de activarea entitatiilor. Acestea
solicita informatii pentru a reglementa activitatea entitatilor, pentru a determina
politica fiscala si ca baza pentru calculul venitului national si al altor indicatori
statistici similari.
g) Publicul. Entitatile pot afecta publicul in diferite moduri. De exemplu,
entitatiile pot avea o contributie substantiala lla economia locala in multe
moduri, mai ales prin numarul de angajati si colaborarea cu furnizorii locali.
Situatiile financiare pot ajuta publicul furnizand informatii referitoare la
evolutiile recente si tendintele legate de prosperitateaentitatii si a sferei de
activitate a acesteia.
Desi nu toate necesitatile de informatie ale utilizatorilor pot fi satisfacute
de situatiile financiare cu scop general, exista informatii care por interesa toti
utilizatorii.

2.3.2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale

Carateristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei


oferite de situatiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt
inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, si comparabilitatea.
(1) Inteligibilitatea. O calitate esentiala a informatiilor furnizate de
situatiile financiare este aceea ca ele trebuie sa fie usor intelese de utilizatori. In
acest scop, se presupune ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind
desfasurarea afacerilor si a activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si
au dorinta de a studia informatiile prezentate, cu atentia cuvenita. Totusi,
informatiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse in situatiile
financiare datorita relevantei lor in luarea deciziilor economice, nu ar trebui
excluse doar pe motivul ca ar putea fi dificil de inteles pentru anumiti utilizatori.
30

(2) Relevanta. Pentru a fi utile, informatiile trebuie sa fie relevante


pentru luarea deciziilor de catre utilizatori. Informatiile sunt relevante atunci
cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa
evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, sa confirme sau sa corecteze
evaluarile lor anterioare.
Relevanta informatiei este influentata de natura sa si de prgul de
semnificatie. In anumite cazuri, natura informatiei este suficienta, prin ea insasi,
pentru a determina relevanta sa. In alte cazuri, atat natura, cat si pragul de
semnificatie sunt importante.
In intelesul prezentelor reglementari, se considera ca o informatie este
semnificativa daca omisiunea sau prezentarea sa eronata poate influenta
deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale.
In analiza semnificatiei unui element sunt luate in considerare marimea si/sau
natura omisiunii sau a declalatiei eronate judecate in contextul dat.
(3) Credibilitatea. Pentru a fi utila, informatia trebuie sa fie si credibila.
Informatia este credibila cand nu contine erori semnificative, nu este
partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a
propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte.
Pentru a fi credibila, informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitatea
tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le reprezinte, fie
este de asteptat, in mod rezonabil, sa le reprezinte.
Pentru ca informatia sa prezinte credibil evenimentele si tranzactiile pe
care isi propune sa le reprezinte, este necesar ca acestea sa fie contabilizate si
prezentate in concordanta cu fondul si realitatea lor economica, si nu doar cu
forma lor juridica, potrivit pct. 46 din prezentele reglementari.
De asemenea, pentru a fi credibila, informatia cuprinsa in situatiile
financiare trebuie sa fie neutra, adica lipsita de influente. Situatiile financiare nu
sunt neutre daca, prin selectarea si prezentarea informatiei, influenteaza luarea
unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un
obiectiv predeterminat.

31

In exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in


conditii de incertitudine, este necesara includerea unui grad de precautie, astfel
incat activele si veniturile sa nu fie subevaluate.
Pentru a fi credibila, informatia din situatiile financiare trebuie sa fie
completa. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in
eroare si astfel sa nu mai aiba caracter credibil si sa devina defectuoasa din
punct de vedere al relevantei.
(4) Comparabilitatea. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile
financiare ale unei entitati in timp, pentru a identifica tendintele in pozitia
financiara si performantele sale. Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile
financiare ale diverselor entitati, pentru a

le evalua pozitia financiara si

performanta. Astfel, masurarea si prezentarea efectului financiar al acelorasi


tranzactii si evenimente trebuie efectuate intr-o maniera consecventa in cadrul
unei entitati si de-a lungul timpului pentru acea entitate si intr-o maniera
consecventa pentru diferite entitati.
O consecinta importanta a calitatii informatiei de a fi coparabila este ca
utilizatotii sa fie informati despre politicile contabile utilizate in elaborarea
situatiilor financiare si despre orice modificare a acestor politici, precum si
despre efectele unor astfel de modificari. Utilizatorii trebuie sa fie in masura sa
identifice diferentele intre politicile contabile pentru tranzactii si alte evenimente
asemanatoare utilizate in aceeasi entitate de la o perioada la alta, cat si de
diferite entitati. Conformitatea cu prezentele reglementari, inclusiv prezentarea
politicilor contabile utilizate de entitate, ajuta la obtinerea comparabilitatii.
Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si
nu trebuie sa devina un impediment in introducerea de politici contabile
imbunatatite. Nu este indicat pentru o entitate sa continue sa evidentieze in
contabilitate, in aceeasi maniera, o tranzactie sau un alt eveniment daca politica
adoptata nu mentine caracteristicile calitative de relevanta si credibilitate. Nu
este indicat pentru o entitate sa-si lase politicile contabile nemodificate atunci
cand exista alternative mai relevante si mai credibile.
Este, de asemenea, important ca situatiile financiare sa prezinte informatii
corespunzatoare pentru perioadele precedente.
32

(5) Pentru ca informatia sa fie relevanta si credibila, sunt necesare


urmatoarele:
Informatia sa fie oportuna pentru luarea deciziilor de catre utilizatori;
Beneficiile de pe urma informatiei sa depaseasca costul acesteia;

III. INFORMATIILE FURNIZATE DE SITUATIILE FINANCIARE


ANUALE LA S.C. COM ACTIV S.A.
3.1. PREZENTAREA SOCIETII
S.C. COM ACTIV S.A. Rm. Valcea, a fost infiinat in anul 1994, fiind
inregistrat la Oficiul Registrului Comerului sub nr. J38/1720/1994

i ii

desfoar activitatea in conformitate cu prevederile legale ale actului


constitutiv.
S.C. COM ACTIV S.A. cu sediul in Rm. Valcea, Str. Ferdinand, nr. 58, Cod
Unic de nregistrare RO 6784136, are ca obiect principal de activitate conform
codului CAEN: Fabricarea de construcii metalice si pari componente ale
structurilor metalice
Societatea este persoan juridic roman, are forma juridic de societate
pe aciuni cu capital privat i ii desfsoar activitatea in conformitate cu legile
romane si cu statutul stabilit la constituire.
Societatea are 5 membrii acionari si anume : KISS FRANCISC- acionar
principal, KISS MARIA, KISS FRANCISC ROMEO, KISS LENKE, RLEA
EDITH. Capitalul social subscris si vrsat este in sum de 88.897 lei.
S.C. COM ACTIV S.A. are ca obiect de activitate producia de piese si
subansamble obinute prin presaj, ambutisare, sudur, prelucrri metalice prin
aschiere, acoperiri metalice (zincare electrolitic), si diferite confecii metalice
conform documentaiei beneficiarilor. In cei aproximativ 17 ani de activitate,
firma a colaborat pe baz de comenzi si contracte cu firme importante:
ELECTRICA SA, ROMVAG Caracal, Automobile DACIA, HIDROSERV SA,
ELCO SA, Uzina Electrica Doicesti, HERVIL SA, OLTCHIM SA,
ELECTROCENTRALE, RETRASIB etc.
33

S.C. COM ACTIV S.A. este agent comercial inregistrat ca pltitor de


impozit pe profit incepnd cu 01-01-2007 si firma pltitoare de tva incepnd cu
data de 10-01-1995.
3.1.1.ORGANIZAREA ACTIVITII LA S.C. COM ACTIV S.A.
Toate activitiile de producie si auxiliare se desfsoar in cadrul
aceluiai amplasament, situate pe strada Ferdinand, Nr. 58, Rm. Vlcea.
Activitatea de producie este condus de un ef de producie care este
subordonat administratorului si are urmtoarele atribuii:
Organizeaz, ndrum si controleaz toate activitile de producie;
Conduce activitile productive ale societii comerciale;
Colaboreaz cu celelalte structuri organizatorice ale ntreprinderii;
Organizeaz i ia msuri pentru respectarea procesului tehnologic;
Asigur realizarea produselor in concordan cu normele i
condiiile de calitate stabilite, cu normele de tehnic a securitii i
a msurilor de protecie a muncii;
Urmreste continuu modul in care este folosit fora de munc i
stabileste necesarul acesteia in perspective, in funcie de
prospectarea pieei si a unor comenzi ferme;
Controleaz modul de folosire a capacitilor de producie in
conditiile de eficien maxim in secia de producie;
Rspunde de perfecionarea cunostinelor tuturor salariailor
cuprini in procesul de producie.
Societatea comercial este dotat cu mijloace de producie i for de munc
specializat in domeniul construciei metalice si a produselor din metal.
S.C. COM ACTIV S.A a avut in medie 13 angajai in cursul anului 2010.
3.2. Situatiile financiare anuale - sursa principala de informatii contabile
Potrivit reglementrilor contabile prevazute de Directivele Europene a IV-a si a
VII-a aprobate de O.M.F.P. nr. 3055/2009, persoanele juridice care la data
34

bilanului nu depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei criterii( denumite


in continuare criterii de mrime):
total active:3.650.000 euro;
cifra de afaceri neta:7.300.000 euro;
numr mediu de salariai in cursul exerciiului financiar:50;
intocmesc situaii financiare anuale simplificate care cuprind:
bilan prescurtat;
cont de profit i pierdere;
note explicative la situaiile financiare anuale.
Opional, ele pot ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia
fluxurilor de numerar;
Situaiile financiare anuale, respectiv situaiile financiare anuale simplificate
constituie un tot unitar.
3.2.1. BILANTUL CONTABIL AL S.C. COM ACTIV S.A LA 31.12.2010
Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de
active, datorii i capital propriu ale entitaii la sfaritul exerciiului financiar,
precum i in celelalte situaii prevazute de lege. n bilan elementele de active i
datorii sunt grupate dup natur si lichiditate, respectiv natur si exigibilitate.
Bilanul societii S.C. COM ACTIV S.A. a fost intocmit conform prevederilor
in vigoare de o firm specializat, membru CECCAR cu care societatea are
incheiat un contract de prestare servicii contabile si intocmire situaii financiare
anuale.
A. Activele imobilizate
La finalul anului 2010 S.C. COM ACTIV S.A. nu a avut solduri in conturi de
imobilizri necorporale.

35

Imobilizrile corporale au cunoscut o evoluie datorat creterii imobilizrilor


corporale in curs de execuie, ct. 231, societatea investind in prezent pentru
deschiderea unei spaltorii auto.
B. Activele circulante.
Stocurile au cunoscut o evoluie fat de inceputul anului 2010, crescnd de la
207.583 lei la inceputul anului la 229.295 lei la sfarsitul anului 2010.
Creanele la sfritul anului 2010 au fost in sum de 229.295 lei, printr-o analiz
a balanei de verificare de la 31.12.2010 se vede c ponderea cea mai mare,
peste 90%, din suma este datorat creanelor de la clieni.
*S.C. COM ACTIV S.A nu a avut in cursul anului 2010 investitii pe termen
scurt, conform bilanului.
* casa si conturi la bnci: din bilan reiese c soldul este de 15.453 lei, cea mai
mare valoare venind din soldul casei 13.908 lei.
* datoriile (care trebuiesc pltite intr-o perioad de pan la un an) la sfaritul
anului 2010 aveau un sold de 142.840 lei. O analiza a balanei de verificare
dezvluie c cea mai mare pondere a datoriilor (116.426 lei) sunt datorii cre
furnizori, aceasta problem apare din cauza facturilor emise de S.C. COM
ACTIV S.A a cror scadena este de 60 de zile, iar facturile primite de la
furnizori au o scaden de 30 de zile. Cu toate acestea la sfritul anului 2010
sumele de ncasat de la clieni au fost duble decat sumele de plat ctre
furnizori.
Bilanul contabil ne dezvluie si informaii referitoare la capitalul subscris vrsat
(88.897 lei), primele de capital (253.811 lei) si despre rezervele din reevaluare
(253.811 lei) si reflect si modificarea lor in cursul anului, care in cazul
exemplului nostru nu au suferit modificari.
Profitul exerciiului financiar a sczut fa de exerciiul anterior de la 5.773 lei la
1.240 lei.
FORMULARUL 10 al bilaului contabil ne furnizeaz informaii importante
referitoare la activele societaii, creane, datorii si rezultatul exercitiului
financiar putndu-se compara cu sodurile de la 01.01.2010 inscrise in bilant.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE (formularul 20)
1) Cifra de afaceri net a cunoscut o scdere fa de exercitul anterior (2009)
scaznd de la 709.375 lei la sfarsitul lui 2009 la 589.153 lei la sfarsitul anului
36

2010. Cifra de afaceri a anului 2010 este datorat in mare parte vanzrii de
produse finite (555.795 lei) i din efectuarea de lucrri i prestari de servicii.
2) Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii a fost la sfritul
anului 2010 de 7.258 lei reflectnd investiia in noua spltorie.
3) Cheltuielile cu materiile prime i materialele consumabile au fost de 298.316
lei la sfaritul exerciiului financiar 2010, dintre care doar cheltuielile cu energia
i apa au fost de 31.181 lei.
4) cheltuielile cu personalul din cursul anului 2010 au nsumat 216.233 lei .
Toate acestea au dus la un profit curent de 9.620 lei.
Profitul/ pierderea bruta = venituri totale/ cheltuieli totale
Profitul/pierderea bruta = 624.070 lei /614.450 lei
Profitul/pierderea bruta = +9.620 lei
Profitul brut(2010)= 9.620 lei
Profitul net = profitul brut cheltuielile cu impozitul pe profit
Profitul net = 9.620 lei 8.380 lei
Profitul net = 1.240 lei
Bilanul anului 2010 ne furnizeaz i informaii despre evoluia fat de exerciiul
anterior a capitalului social, care nu a cunoscut modificari fa de exerciiul
anterior, 88.897 lei.
Balana de verificare in baza creia a fost intocmit bilanul anului 2010 ne
furnizeaz informai referitoare la datoriile societii ctre salariai, astfel la
31.12.2010 nu au fost achitate contribuiile salariale aferente angajailor, stiind
c acestea au termen de plat data de 25 a lunii urmtoare, si bilanul a fost
intocmit pe baza balanei de verificare de la 31.12.2010 putem trage concluzia
c firma nu este una corecta cu angajaii sai, societatea avand sold in cas si in
banc la 31.12.2010 de 15.453 lei, iar contribuiile salariale erau de 5.193 lei.
Astfel de situaii pot avea influene negative n incercarea de a accesa un credit
de exemplu, instituiile de creditare solicit societaiilor doritoare ultimul bilan
si balanta aferent ct si ultima balan de verificare tocmai pentru a verifica
bonitatea solicitantului.
Formularul 40 al bilanului ne prezint situaia activelor imobilizate la
31.12.2010.

37

Singura modificare din cursul anului 2010 este creterea imobilizrilor corporale
in curs de execuie (7.258 lei), societatea investind in noua spltorie,
amenajarea acesteia, construcia unui gard, etc.
Tot acest formular ne prezinat situaia amortizrii activelor imobilizate, in
cursul anului 2010 nu s-a amortizat si nici nu a fost scos din eviden nici un
activ imobilizat. Nu s-a facut nici o ajustare pentru depreciere in cursul anului
2010
3.2.2. NOTELE EXPLICATIVE ALE BILANTULUI S.C. COM ACTIV
S.A.
Conform O.M.F.P. nr. 3055/2010 notele explicative trebuie:
a) s prezinte informaii despre reglementrile contabile care au stat la baza
ntocmirii situaiilor financiare anuale i despre politicile contabile
folosite;
b) s ofere informaii suplimentare care nu sunt prezentate in bilan, contul
de profit i pierdere i, dupa caz, in situatia modificrilor capitalurilor
proprii i/sau situaia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru
inelegerea oricrora dintre acestea.
Pot s existe situaii financiare corecte, dar care s lase n umbr anumite
puncte ale activitii agentului economic. De aceea, Bilanul, Contul de profit i
pierdere i, eventual, Situaia fluxurilor de trezorerie trebuie s fie nsoite de
Notele explicative, care sunt considerate, prin lege, parte integrant a lucrrilor
de sintez contabil anuale.
Notele completeaz si explic datele prezentate n cadrul celorlalte
componente ale situaiilor financiare. Nu au rolul de a substi siuaiile financiare
sau s justifice insuficiena lor. Informaia financiar, pentru a fi neleas,
trebuie s fie sintetic i limitat la aspectele importante.
Notele explicative trebuie s raspund la trei exigene principale :
- S fie la ndemna unui numr mare de utilizatori, motiv pentru care
informaiile furnizate nu trebuie s fie abundente sau excesiv de tehnice;
- S furnizeze toate datele semnificative;
38

- S fie clare i n aceleai timp succinte, pe ct posibil. Calitatea


informaiei tine mai mult de pertinena datelor dect de volumul lor.
Coninutul Notelor explicative este prezentat de REGLEMENTRI
CONTABILE conforme Directivelor Europene. Acestea sunt compuse, pe de o
parte, din informaii obligatorii, indiferent de importana lor, iar pe de alt parte,
din informaii care au o importan semnificativ pentru obinerea imaginii
fidele a patrimoniului, situaiei financiare i rezultatului.
Ele sunt structurate pe urmatoarele tipuri de informaii :
- Informaii de completare a Bilanului ( capital social, obligaiuni,
rezerve, evoluia capitalurilor proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli,
datorii, garanii si obligaii contractuale financiare );
- Informaii privind anumite elemente de rezultate ( cheltuieli, impozit pe
profit, cifra de afaceri );
- Prezentarea principiilor, politicilor si metodelor contabile;
- Informaii privind administratorii, directorii si salariaii;
- Alte informaii.

Nota 1- active imobilizate


Acestea sunt clasificate dup natura lor si sunt prezentate mai nti la valoarea
brut ca i existent initial, miscri n timpul exerciiului si ca existent final.
Conform notei 1 a bilanului de la 31.12.2010, S.C. COM ACTIV S.A. nu
a amortizat nici un activ imobilizat in cursul anului si nici nu a inregistrat
ajustri de valoare.
Nota 2 - provizioane
Sunt mentionate alte provizioane dect cele pentru deprecierea
imobilizrilor. In cursul anului 2010 societatea nu a inregistrat nici un provizion
(provizioane regelementate, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, alte
provizioane pentru depreciere), conform notei 2 a bilanului.
Nota 3 - repartizarea profitului
Rubricile acestei situaii contin repartizrile rezultatului exerciiului
financiar ncheiat, precum si ale celui anterior acestuia. Destinaiile profitului,
conform legii sunt : rezerve legale, acoperirea pierderilor din exerciiile
39

precedente, dividende, surse proprii de finanare, fond de participare a


salariaiilor la profit, reportul la noul exercitiu financiar.
La bilanul anului 2010 al S.C. COM ACTIV S.A. este atasat o
propunere a Consiliului de Administraie prin care se specifica ca profitul net de
repartizat de 1.240 lei va fi repartizat pe dividente.
Nota 4 analiza rezultatului din exploatare
Cifra de afaceri net a S.C. COM ACTIV S.A. a cunoscut o scdere de
16.95% fat de exerciiul precedent , respective de la 709.375 lei la 589.153 lei,
iar rezultatul din exploatare a sczut cu 15.92% fat de exerciiul anterior,
respective de la 709.375 lei in 2009 la 596.411 lei in 2010
Nota 5 - situaia creantelor si datoriilor
Creanele comerciale la sfrsitul exerciiului financiar 2010 sunt de
223.537 lei, toate avnd termen de lichiditate sub un an, societatea a mai
nregistrat si alte creane in sum de 5.758 lei
Datoriile (142.840 lei) sunt formate din datorii comerciale 126.813 lei si
alte datorii 16.027 lei.
Nota 6 principii, politici si metode contabile
Situaiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Reglementarile
Contabile romneti armonizate cu Directiva a IV-a si a VII-a a Comunitilor
Economice Europene aprobate prin O.M.F.P. 3055/2009. Acestea solicit ca
situatiile financiare s fie intocmite in conformitate cu Legea Contabilitii nr.
82/1991 cu modificrile si completrile ulterioare si Cerintele de intocmire i
prezentare prevzute in el.
Societatea organizeaz si conduce contabilitatea proprie potrivit
prevederilor Legii Contabiltii nr. 82/1991 cu modificrile si completrile
ulterioare i intocmete situaii financiare conform prevederilor OMFP
3055/2009. Prezentele situaii financiare sunt intocmite in baza continuitii
activitii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situaiile
financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau
funcie similar nefiind prezentate separate.
Nota 7 participaii i surse de finanare
Capitalul social subscris si vrsat 88.897 lei. Actiuni 22.224 actiuni x 4
lei/actiune, imprite la 5 membrii acionari. In cursul exerciiului financiar 2010
nu s-au emis actiuni si nici obligaiuni.
40

Nota 8 informaii privind salariaii, administratorii, directorii


Numar mediu de salariai :13 salariai;
- cheltuieli cu salariile personalului 34.181 lei
- contribuia unitatii la asigurri sociale 35.883 lei
- contribuia unitii la fond somaj 684 lei
- contribuia unitii la asigurri sociale sntate 8.790 lei
Nota 9 exemple de calcul si analiz a principalilor indicatori
economico -financiari
I. Indicatori de lichiditate:
*Indicatorul lichiditaii curente (in numr de ori)
Active circulante =388.063 lei
Datorii pe termen scurt(B)=142.840 lei
A/B=2.72
*Indicatorul lichiditii imediate(in nr. de ori)
Active circulante (A)=388.063 lei
Stocuri (B)=143.840 lei
Datorii pe termen scurt (C)=142.840 lei
(A-B)/C=1.71
Indicatorii de lichiditate arat modul in care S.C. COM ACTIV S.A. are
capacitatea de a-si acoperii obligaiile pe termen scurt cu elemente patrimoniale
active ce pot fi transformabile in disponibiliti bneti intr-o perioad scurt de
timp.
II. Indicatori de risc
Capitalul imprumutat(A) =0
Capitalul propriu(B)=10.542 lei
A/B <0 => nu se calculeaz
III. Indicatori de activitate
* Viteza de rotaie a stocurilor(rulajul) in numr de zile
Costul vanzrilor (A)=629.984
Stoc mediu(B)=143.315
A/B=4.40
* Numar de zile de stocare( in numr de zile)
Stocuri (A)=143.315 lei
Costul vanzrilor (B)=629.984 lei
(A/B)*365 zile=83.03
*Viteza de rotaie a debitelor clieni(in numr de zile)
Creane comerciale (A)=223.537,38 lei
Cifra de afaceri net (B)=589.153,00 lei
(A/B)*365 zile=138.49 zile
* Viteza de rotaie a creditelor furnizori( in numr de zile)
Datorii comerciale (A)=118.850,68 lei
Cifra de afaceri net (B)=589.153,00 lei
(A/B)*365 zile=73,63 zile
41

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate (in numr de ori)


Cifra de afaceri net (A)=589.153 lei
Active imobilizate (B)=208.336 lei
A/B=2.83
* Viteza de rotatie a activelor totale(in numar de ori)
Cifra de afaceri neta (A)=589.153 lei
Total active (B)=596.399 lei
A/B=0.99
IV. Indicatori de profitabilitate
*Rentabilitatea capitalului angajat- nu se calculeaz
*Marja brut din vanzri- nu se calculeaz
Nota 10 alte informatii
Activitatea principal a societii este corespunztoare codului CAEN: 2511
Fabricarea de construcii metalice si prti componente ale structurilor metalice
In anul 2010 s-a inregistrat un profit brut de 9.620 lei.
Raportul comisiei de cenzori
Cei 5 membrii acionari ai S.C. COM ACTIV S.A., declara cu privire la
activitatea economico-financiar a societii:
- capitalul social subscris i varsat este in sum de 88.897 lei;
- n cursul anului 2010 societatea a realizat venituri totale n valoare de
624.070 lei din care:
venituri din exploatare 623.892 lei
venituri financiare 178 lei;
costurile aferente volumului de activitate au fost in sum de 614.450 lei.
- La data de 31.12.2010 societatea are datorii in sum de 142.840 lei din
care:
Furnizori 11.851 lei
Datorii cu personalul ( achitate pan la data de 31.01.2011) sunt in sum
de 8.411 lei
- Rezultatul financiar al exerciiului este profit in valoare de 1.240 lei.

42

- Evidena contabil a societii se ine conform Legii 82/1991 republicat,


iar situaia financiar la 31.12.2010 a fost intocmit conform OMF
3055/2009. Operaiunile s-au inregistrat corect i in ordine cronologic.
- Societatea a ntocmit registrul jurnal i registrul inventar in conformitate
cu legislaia in vigoare i de asemenea a intocmit balane de verificare
lunare.
- Declaraiile la Bugetul Consolidat i deconturile de tva au fost depuse in
termen legal.

Raportul si declaratia administratorului


Administratorul KISS FRANCISC ii asuma rspunderea pentru ntocmirea
situaiilor financiare anuale la 31.12.2010 si confirm c:
a) Politicile contabile utilizate la ntocmirea situaiilor financiare anuale sunt
in conformitate cu reglementrile contabile aplicate.
b) Situaiile financiare anuale ofer o imagine fidel a poziiei financiare,
performanei financiare si a celorlalte informaii referitoare la activitatea
desfaurat.
c) Persoana juridic ii desfoar activitatea in condiii de continuitate.

****
Concluzii:
Graie caracterului su sistematic, omogen i diversitii informaiilor pe care
le ofer, contabilitatea apare ca principal furnizor de informaii necesare analizei
financiare.
Automatizarea pe scar larg a operaiunilor ce reflect micrile suferite
de conturile contabile ntr-un anumit exerciiu financiar, i posibilitatea obinerii
ntr-un timp scurt a documentelor de sintez contabil (balana de verificare,
bilanul contabil, contul de profit i pierdere) face posibil apariia n cadrul
managementului financiar-contabil a unei noiuni nesperate de nimeni
43

reflectarea n timp real de ctre conturile contabile a tuturor micrilor de


natur patrimonial la nivelul unei entiti economice.
Puncte tari:
- acopera un domeniu de activitate important, concurenta nu este atat de
acerba ca in alte domenii;
- societatea lucreaza pe baza de contracte si comenzi, lucru care ii ofera o
siguranta
Puncte slabe:
- Obtinerea tot mai greu a licitatiilor pentru executarea de produse metalice
- Continua scadere a puterii de cumparare a populatiei
- Cerere tot mai scazuta de piese si subansamble.
- Lipsa unei alternative rapide si imediate a eventualei scaderi a volumului
comenzilor si contractelor
Propunerii
Schimbarea scadentelor facturilor emise de sc COM ACTIV sa de la 60 de zile
la 30 de zile
Implicarea mai mare a actionarilor in organizarea activitatii si incheierii de
contracte.
Schimbarea politicii comerciale a societatii, prin vanzarea pe baza unor
contracte ferme cu termene de plata stabilite. Un marketing mai puternic pentru
promovarea produselor, si alinierea la standardele internationale.

BIBLIOGRAFIE:
SISTEMUL DECIZIONAL AL ORGANIZATIEI - Prof. Univ. Dr.
Ovidiu Nicolescu , Editura Economica 1998

44

CEREREA SI OFERTA DE INFORMATII CONTABILE - Liliana


Malciu Editura

Economica

CONTABILITATEA CA INSTRUMENT DE PUTERE Mihaela Minu


Editura Economica 2002;
CONTABILITATE GENERALA - Claudia Burtescu, Dorina Luta, Sorin
Grigorescu- Edituta Independenta Economica - 2008;
CONTABILITATE FINANCIARA - Dumitru Visan, Corneliu Burada,
Dorina Luta Editura Independenta economica 2006;
STUDIU COMPARATIV INTRE REGLEMENTARILE CONTABILE
DIN ROMANIA(OMFP 3055/2009) SI STANDARDUL INTERNATIONAL
DE RAPORTARE FINANCIARA PENTRU INTREPRINDERI MICI SI
MIJLOCII Editura CECCAR Bucuresti 2010;
GHID

PRACTIC

CONTABILE

DE

APLICARE

CONFORME

CU

REGLEMENTARILOR

DIRECTIVELE

EUROPENE,

APROBATE PRIN OMFP nr.3055/2009, Editura CECCAR, Bucuresti 2010;


CONTABILITATE FINANCIARA SI DE GESTIUNE - Studii de caz si
sinteze de reglementari, Editura CECCAR, Bucuresti 2010;
Contabilitate financiar- Mati Dumitru, Pop Atanasiu, Editura Casa
Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2010
CONTABILITATEA INTREPRINDERII Ladislau Possler, Gheorghe
Lambru, Bogdan Lambru, Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta 2010

45

S-ar putea să vă placă și