Sunteți pe pagina 1din 5

PUNEREA IN PRODUCTIE A SONDELOR

Punerea in productie a sondelor este operatia prin care se provoaca afluxul


titeiului si gazelor asociate din strat in sonda. Punerea in productie se realizeaza prin
reducerea presiunii exercitate asupra stratului de coloana de lichid din sonda, fie
actionand asupra densitatii acesteia (inlocuirea fluidului din sonda cu unul mai usor),
fie micsorand inaltimea acestei coloane de lichid (prin denivelare cu gaze comprimate
sau pistonare).
Fluidele curg din strat in sonda in momentul in care :
pc gH + ps

unde : pc este presiunea de strat ;


H - inaltimea coloanei de lichid din sonda ;
- densitatea lichidului din sonda ;
ps - presiunea suplimentara necesara invingerii rezistentelor la curgere
provocate de filtratul din fluidul de foraj sau mici particule care au
patruns in strat.
In vederea micsorarii lui ps se face uneori la sonda o acidizare, fisurare sau un
tratament cu substante tensioactive. De obicei se actioneaza asupra lui sau H.
Crearea unei presiuni diferentiale strat-sonda se poate realiza mai repede sau mai
lent, in functie de caracteristicile stratului. Echipamentul de la suprafata depinde de
presiunea care se asteapta sa fie intalnita.
La stratele cu presiuni mari constituite din gresii sau nisipuri consolidate, punerea
in productie se poate face mai repede schimband de exemplu fluidul de foraj cu apa.
Aceasta inlocuire conduce la aparitia unei presiuni diferentiale mari la nivelul
perforaturilor (pc pd) care poate realiza totodata si curatirea zonei din vecinatatea
gaurii de sonda.
La punerea in productie a stratelor cu presiuni mici si neconsolidate se urmareste
sa se creeze presiunea diferentiala strat-sonda cat mai lent. La aceste strate este bine
ca in prealabil sonda sa fie echipata cu filtru impachetat cu pietris.
Punerea in productie prin circulatie. Punerea in productie prin circulatie se
face cu ajutorul unui agregat, inlocuind fluidul din sonda cu apa, dupa ce in prealabil
s-a scos supapa ventilului de retinere si s-a facut o circulatie pentru omogenizarea
fluidului de foraj. Fluidul din sonda se recupereaza intr-o haba. Apa se injecteaza in
coloana, iar fluidul care iese este dirijat pe unul din bratele capului de eruptie si prin
legatura care se monteaza in locul dopului de 3 (fig. 5- curs Capete de eruptie) la
haba.
Dupa inlocuirea fluidului se circula in continuare apa timp de aproximativ 30
minute, timp in care sonda poate sa manifeste. In caz contrar se opreste circulatia si se
47

tine sonda deschisa sub observatie. La stratele cu presiuni mari, dupa cateva ore sonda
incepe sa erupa. In acest caz fluidul din sonda este dirijat pe celalalt brat al capului de
eruptie, spre parcul de separatoare.
Presiunea la agregat depinde de debitul cu care se face inlocuirea si este maxima
in momentul in care apa ajunge la siul tevilor de extractie.
La inceput, imediat dupa punerea in productie a sondei, presiunea in coloana este
mai mica decat presiunea in tevi, coloana fiind plina cu apa, iar in tevi fiind titei si
gaze. Ulterior presiunea in coloana devine mai mare ca presiunea in tevi, in coloana
formandu-se o perna de gaze.
Punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate. Metoda consta in
introducerea gazelor comprimate in coloana sondei. Datorita acestei presiuni
echilibrul din sonda este modificat si o parte din lichid este evacuat, gazele dislocuind
lichidul din coloana pana la o adancime h (fig. 1, a) in functie de valoarea presiunii de
injectie. Astfel,
pinj = gh

Scurgand apoi gazele comprimate, in sonda se va stabili un alt nivel de lichid,


rezultand in final o micsorare a inaltimii coloanei de lichid cu h (fig. 1, b).
Denivelarea h, care trebuie realizata
pentru ca sonda sa porneasca, este data de
relatia :
pc ( H h )g

de unde rezulta :
h H

pc
g

Fig.1. Schema punerii in productie prin denivelare


cu gaze comprimate.

Legatura intre h si h rezulta scriind, conform figurii 1 , egalitatea dintre volumul


de lichid care a deversat din sonda la sfarsitul operatiei de introducere a gazelor
comprimate si volumul liber ramas in sonda dupa scurgerea gazelor. Rezulta :
(Di2 de2) h = (Di2 de2 + di2) h
4

48

h h

Di d e d i
2

Di d e

iar
2

Di d e d i

pinj

Di d e

gh

unde : Di, de, di sunt diametrul interior al coloanei de exploatare, respectiv diametrul
exterior si interior al tevilor de extractie,m ;
pc, pinj - presiunea de strat, respectiv presiunea de injectie, N/m2 ;
H - adancimea sondei pana la perforaturi, m ;
- densitatea lichidului din sonda, kg/m3.
Considerand de di rezulta:
pinj

Di

Di d e

gh

Daca s-ar injecta gazele prin tevile de extractie, urmand acelasi rationament se
obtine:
di2 h= (Di2 de2 + di2) h
4
pinj

4
Di

di

g h

Deoarece Di2 de2 di2 , rezulta ca presiunea de pornire este mult mai mica in
cazul injectarii gazelor comprimate prin coloana sondei si de aceea in practica se
aplica numai aceasta metoda.
Punerea in productie prin pistonare. In acest caz denivelarea lichidului din
sonda se realizeaza cu ajutorul unui piston metalic (fig. 2) introdus in sonda cu cablu
( cablu 12-16 mm).
La introducerea prin tevi, garniturile 1, care au un diametru egal cu al
tevilor, se strang spre interior, bila 2 este saltata, iar pistonul trece prin lichid datorita
orificiilor 4 din partea inferioara si orificiilor 3 de la felinar. Pentru a cobori mai usor
prin lichid se ataseaza o tija grea la filetul inferior 5.
La extragere bila 2 se aseaza pe scaun, iar lichidul care a trecut deasupra
garniturilor le umfla etansandu-le pe tevi, astfel ca dopul de lichid de deasupra
pistonului este adus la suprafata. Lichidul iese printr-un brat al capului de eruptie,
intr-o haba plasata langa sonda.

49

Pe cablul de pistonare sunt fixate intre toroanele acestuia, pentru a nu fi


indepartate la trecerea prin cutia de etansare, semne prevestitoare pentru a nu lovi cu
racordul pistonului in burlanul de pistonare.
Burlanele moderne sunt prevazute cu dispozitive
de siguranta care impiedica ruperea cablului si
scaparea pistonului in sonda, datorita unei clapete care
se inchide automat la iesirea pistonului din burlanul de
pistonare.
Daca in timp ce se extrage pistonul sonda incepe
sa manifeste (se simte la troliu), avand tendinta sa
arunce pistonul si sa ingramadeasca cablul, se
stranguleaza iesirea si se trage mai repede afara.
Adancimea la care s-a introdus pistonul se
cunoaste dupa numarul de valuri de la toba. Pistonul se
coboara sub nivelul de lichid aproximativ 200 m. La
sondele cu viituri de nisip pistonul se introduce sub
nivelul de lichid aproximativ 75-100 m. Operatia de
pistonare se executa pana la adancimi de maxim 18002000 m, datorita solicitarii cablului si uzurii rapide a
garniturilor de etansare ale pistonului.

Fig.2 Piston pentru pistonat

50

Fig. 3. Schema instalatiei de pistonat.

51