Sunteți pe pagina 1din 26

Drobeta turnu severin

Geografie[modificare | modificare surs]


Este aezat n partea vestic a Olteniei, coordonatele sale fiind 22 33' longitudine estic i 44 38'
latitudine nordic. Oraul este situat pe malul stng al Dunrii, la ieirea fluviului din defileu, n
depresiunea subcarpatic a Topolniei, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timioara,
113 km vest de Craiova i 353 km vest de Bucureti.Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai
nalt, iar punctul cel mai de jos se afl situat lng gar, unde altitudinea este de 48,75 metri fa de
nivelul mrii.
Severinul se afl ntr-o zon de clim temperat-continental cu influene submediteraneene, cu veri
nsorite i ierni blnde, care ofer condiii pentru dezvoltarea unor vegetaii specifice, cum ar
fi migdalul,smochinul, liliacul, teiul i castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo
biloba.

Viaa religioas[modificare | modificare surs]

Episcopia latin a Severinului[modificare | modificare surs]

Provincia mitropolitan de Kalocsa la nceputul sec. XX. Pe hart sunt marcate ca desfiin ate episcopiile
catolice de Arge i de Severin, foste sufragane ale Arhiepiscopiei de Kalocsa

ntre timp, n 1382, este nfiinat Episcopia latin a Severinului care va dinui cu ntreruperi pn
n 1502. La fel ca i Episcopia Catolic a Argeului, Episcopia Catolic a Severinului a fost
sufragan (aflat sub jurisdicia) Arhiepiscopiei de Kalocsa, ea nsi sub obedien papal direct.
(n Ungaria medieval de nceputuri erau dou arhidieceze istorice: Kalocsa i Esztergom (n
rivalitate). n Cetatea Severinului cele dou biserici (cea din ruinele castrului Drobetei i cea din
cetatea medieval), i n plus, cea de a treia (n modesta capel cimitirului din acele timpuri) au slujit
n activitate misionar a clugrilor dominicani, franciscani i ioanii. Pn la fondarea politic
a Valahiei a fost aadar Arhiepiscopia de Kalocsa cea care a dirijat activitatea misionar de

ncretinare din inutul Severinului printre cumani i olteni, i la sud de Dunre spre bulgarii bogomili.
Pn la stabilirea definitiv a confesiunii ortodoxe a domnilor munteni, n Banatul de Severin i
ntreaga regiune situat la Sud de Dunre, religia i activitatea misionar era dirijat n majoritate de
la Roma (via Kalocsa), iar politica de la Esztergom (care nu era mereu n acord cu Roma). Misionarii
franciscani erau prezeni n regiune deja naintea fondrii Cetii Severinului, avnd biserica n
incinta ruinelor castrulul roman al Drobetei. La scurt timp li se vor altura clugrii dominicani,
biserica lor aflndu-se intre zidurile Cetii. Episcopia latin a Severinului numr o list de 12
episcopi:
1. Gregorius (1382) OP
2. Lucas Ioannis OFM (13901394)
3. Franciscus OFM (13941398)
4. Nicolaus Demetrios (1399)
5. Iacobus de Cavallis (1412)
6. Lucas (1431)
7. Dionysius (?)
8. Dominicus (1437)
9. Benedictus (1439)
10.Stephanus OSB (1447)
11. Stephanus (1499)
12.Gregorius Thakaro (15001502)
Primul Episcop catolic al Severinului, Grigore, este un clugr dominican (Ordinul fra ilor predicatori
- Ordo fratrum predicatorum - OP). Al doilea i al treilea episcop catolic severinean, Luca i
respectiv, Francisc, aparin ordinului clugrilor franciscani (Ordo fratrum minorum - OFM). n evul
mediu severinean, n regiunea Cetii, erau dou biserici i o capel (toate trei latine la origine).
Cimitirul, mpreun cu capela medieval a Severinului, sunt situate n ceea ce astzi a mai rmas
din grdina Liceului "Traian" (situat ntre Castrul roman Drobeta i Cetatea Severinului). Ruinele

bisericii latine, devenit catedral, se afl n incinta Cetii Severinului iar urmele primei biserici
latine sunt n grdina Muzeului "Porile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe
a) Severinului", ruine care, de fapt, sunt la origine o biseric catolic franciscan, zidit ini ial n stil
romanic i modificat ulterior n stil gotic.

Situaia actual[modificare | modificare surs]


n 1990, dei numrul de locuitori al Severinului se triplase n raport cu anul 1948, existau doar trei
biserici ortodoxe i o biseric capel n Cimitirul ortodox al oraului. n 1992 ncepe zidirea Bisericii
"Sf. Ilie Tesviteanul". n 1995, ncepe zidirea Catedralei episcopale "Naterea Maicii Domnului". La 45 martie 2003, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romne aprob cererea de nfiinare a Episcopiei
Severinului i Strehaiei, sufragan a Mitropoliei Olteniei. Hotrrea a fost ratificat de Adunarea
Naional Bisericeasc la 6 martie 2003. La12 decembrie 2003, sub preedinia Mitropolitului
Olteniei, Teofan, are loc edina de constituire a Consiliului Eparhial. La 11 februarie 2004, Colegiul
Electoral Bisericesc l alege episcop pe Nicodim Nicolescu. Instalarea a avut loc n ziua de 25
aprilie 2004, la Catedrala episcopal din Drobeta-Turnu Severin.

Lcae de cult[modificare | modificare surs]

Catedrala ortodox Naterea Maicii Domnului

Biserica Sfntul Ioan Boteztorul (Grecescu)

Biserica Adormirea Maicii Domnului (Maioreasa)

Biserica Sfntul Gheorghe (Nou)

Biserica Sfntul Ilie Tesviteanul (de carton)

Biserica Sfntul Andrei (lng centura oraului, n zona ANL-urilor)

Biserica romano-catolic Sfnta Maria, Neprihnit Zmislit

Biserica baptist Filadelfia (Str. Cicero)

Sinagoga de rit sefard (doar ca monument arhitectural, actualmente birou notarial)

Nume[modificare | modificare surs]

Biserica latin (ulterior devenit catedral catolic) a cetii medievale a Severinului era, se pare,
nchinat sfntului Severin de Noricum, un sfnt venerat de clugarii austrieci care au misionat in
perioadele cnd Severinul era sub stpnirea Coroanei maghiare.Nicolae Iorga citeaz n
anul 1383 existena primului episcop catolic de Severin care a purtat titulatura de "Episcopus
Severini" i care a luat asupra sa ntreaga jurisdicie catolic din ara Romneasc. [4]
Conform unor alte surse, numele medieval al Severinului ar putea fi de origine slav, asociat
cuvntului severni ( sau ), tradus prin cuvntul din nord sau nordic.
Confuzia etimologic ntre varianta Sewrny i presupusa origine slav a numelui Severinului
Severni provine probabil de la o scriere a lui Wolfgang Lazius (15141565), n care acesta a
afirmat c numele modern este "Sewrny", pe care ali autori l scriu "Severin" sau "Zeverin", ora din
Ungaria, pe Dunre.
Diderot a menionat Severinul n prima ediie a Enciclopediei sub numele de "Sornum" (de
la Szrny), descriindu-l, dup Ptolomeu, drept cetate din Dacia.[6]
Sabbathier, autor al unui dicionar al autorilor clasici greci i latini din 1773, n articolul despre Daci,
numete Severinul cu indicativul Acmonia. n Lexiconul lui Johann Heinrich Zedler (17061751)
Severinul este numit "Severino", cu indicativul Acmontia, adugnd variantele etimologice "Svverin,
urbs Daciae, Severinum".
Alte variante sunt: Szrnyvr; Szrny; Szrny vra; Severovar; Severinopolis; Zeurini; Zeren;
Zeuryn; Turn-Severin; Turnul-Severin; Szrny-Tornya.

Stem[modificare | modificare surs]


Stema municipiului Drobeta-Turnu Severin se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile
rotunjite, despicat. n dreapta, n cmp rou, se afl un pod de argint sus inut de piloni, deasupra
unei ape undate, totul de argint; pe pod trece spre dreapta un leu de aur narmat i limbat. n stnga,
n cmp albastru, se afl un turn ptrat, crenelat, de argint, ncrcat cu o cruce aflat deasupra unei
semilune, ambele de culoare roie. Turnul este aezat pe o teras verde, ieind din ap undat de
argint.
Scutul este trimbrat de o coroan mural de argint cu 7 turnuri crenelate.
Podul semnific podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintete, pe de o parte, de vechiul nsemn al
legiunilor romane. Turnul evoc cetatea medieval a Severinului, iar crucea plasat deasupra
semilunii amintete de luptele purtate mpotriv Imperiului Otoman. Coroana mural cu 7 turnuri
crenelate semnific faptul c localitatea are rangul de municipiu-reedin de jude.

Obiective turistice i culturale[modificare | modificare surs]

Perioada antic[modificare | modificare surs]


Castrul[modificare | modificare surs]
Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian i Turnul lui Sever, se pot vedea i astzi. La
jumtatea sec. III carpii, distrug castrul dar i oraul antic. Refcut, la sfr itul sec. al IV-lea, castrul
Drobetei sufer distrugeri provocate de goi iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte
distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman i nceteaz definitiv rolul de garnizoan n
anul 602 d.C., cnd triburile avare distrug multe aezri romane de pe malul nordic al Dunrii.
Podul lui Traian[modificare | modificare surs]

Reconstituire a Podului lui Traian de peste Dunre executat de ctre inginerul E. Duperrex n anul 1907.

A fost construit n numai trei ani (103105) dup planurile celebrului arhitect, Apolodor din Damasc,
fiind considerat cea mai ndrznea lucrare inginereasc a antichitii romane. Podul a fost ridicat
pe 20 de piloni din blocuri de piatr, fiind lung de 1.135 m, lat de 14,55 m i nalt de 18,60 m, la
capete avnd cte un portal monument, ale cror relicve se vd pe ambele maluri ale Dunrii.
Pentru partea lemnoas a construciei s-au folosit stejarii de pe 200 de hectare de pdure.
Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc n avalul Severinului de
astzi deoarece apele Dunrii se calmau dup ieirea din defileul Cazanelor (Porile de Fier) iar
fundulalbiei fluviului era suficient de ncrcat cu pietre i stnci purtate din trectoarea dintre Carpa i
i Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susinerea construc iei. Podul msura 1135 de
metri lungime, legnd castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul
nordic. Aceasta din urm devenise posesiune roman dup primul rzboi dacic (101-102 d.C).

Podul lui Traian, ruina pilonului pe malul romneasc al Dunrii.

Conform scrierii lui Dio Cassius (LXVIII, 13,1) podul avea aproximativ 18 metri n nlime i 12 n
lime, ct s permit trecerea, ca pe uscat, a unei legiuni cavaliere n mar . La cele dou capete
ale Podului, sudic (Pontes) i nordic (Drobeta), au fost construite arcuri de triumf, pori
monumentale, expresie a mreiei i puterii romane imperiale. O alt descriere a construc iei podului
a fost fcut de Procopius din Cezareea n lucrarea De aedificis (IV, 6). Pentru a putea pune bazele
pilatrilor romanii au deviat parial cursul Dunrii folosind albia unui afluent sudic care poate fi vzut
nc i azi, n Serbia, la est de oraul Cladova. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicai pe uscat.
Pentru construcia celorlali s-au folosit cofraje din brne de stejar cimentate i sisteme de pompe.
Apolodor din Damasc a folosit baza a 20 de stlpi din piatr, aflai la o distan de circa 50 de metri
unul de altul, acetia fiind legai prin arcade arcuite impetuos din lemn din stejar. Picioarele din apele
fluviului erau formate tot din blocuri din piatr cioplite, ascuite n amonte i n aval, n form de
carouri, pentru a facilita trecerea curentului puternic al apelor Dunrii.
Dio Cassius consider c mpratul Hadrianus (117-138) este responsabil de distrugerea parial a
podului pentru a proteja sudul Dunrii de invazia triburilor roxolane i lazighe. Distrugerea total a
podului este ns legat de prsirea definitiv a Daciei (271 d.C), chiar dac castrul propriu-zis nu
este abandonat de legiunile romane pentru nc 300 de ani.
n timpul Renaterii, cnd interesul pentru operele de geniu ale Antichitii erau o pasiune n
Occident, regele Francisc I al Franei, a cerut permisiunea Sultanului Soliman Magnificul (care va
distruge Cetatea Severinului) s-i permit demolarea unui pilon al podului pentru a afla secretul
compoziiei cimentului folosit. Ruinele podului au fost studiate amnunit n perioada modern n
1689 de ctre ofierul de geniu austriac Luigi Ferdinando, conte de Marsigli, care, innd seama de

expansiunea Imperiului Habsburgic, dorea (fr sa reueasc) construirea unui alt pod alturi de
rmiele podului lui Traian.
Termele Drobetei[modificare | modificare surs]
Sunt cele mai complicate instalaii termale din Dacia Inferioar. Astzi, se pstreaz mai pu in de
jumtate din ruinele termelor. Se pare c au fost utilizate att de soldaii ce staionau n Castrul
Drobeta, ct i de populaia civil. Au fost construite de soldai ai Leg. V Macedonica o dat cu
castrul, iar la nceputul secolului al III-lea au fost refcute i modernizate de un deta ament al
Cohortei I Sagittariorum, condus de Aurelius Mercurius,magister in Figlinis (maistru crmidar). Pe
lng dotrile obinuite ale unor terme, cum ar fi camera de foc ( PRAEFURNIUM), camera de aburi
(LACONICUM), sala de baie (CALDARIUM), camera de ap rece (FRIGIDARIUM) i altele, n
partea de nord se gseau sli de lectur i un spaiu pentru exerciii i ntreceri
sportive, PALESTRA.
Amfiteatrul roman[modificare | modificare surs]
La 5 Noiembrie 2010, alturi de castru, au fost descoperite ruinele amfiteatrului roman. Amfiteatrul
este sculptat pe Columna lui Traian. Arheologii l cutau de mai bine de 100 de ani. Speciali tii
nclinau chiar s considere amfiteatrul Drobetei o fantezie a celebrului arhitect Apolodor din Damasc.
Amfiteatrul, de form oval, are o deschidere de 36 de metri, ns spturile nefiind nc terminate,
deocamdat nu poate spune cu certitudine dimensiunile reale. Este posibil ca acest amfiteatru s fie
unul dintre cele mai mari de pe teritoriul Daciei, la ora actual existnd doar trei pe teritoriul
Romniei.

Perioada medieval[modificare | modificare surs]

Cetatea Severinului

Palatul Cultural Theodor Costescu

Hala Radu Negru (HALA RADV NEGRV)

Casa Tineretului

Perioada modern[modificare | modificare surs]

Muzeul Regiunii Porilor de Fier

Muzeul de Art

Palatul Cultural Theodor Costescu

Biblioteca Judeean I.G. Bibicescu

Castelul de ap

Parcul Central

Hala Radu Negru

Monumentul Eroilor

Bustul mpratului Traian

Bustul Regelui Decebal

Educaie[modificare | modificare surs]

Instituii de nvmnt[modificare | modificare surs]

Colegiul Naional Traian

Colegiul Naional Economic Th. Costescu

Colegiul Naional Gh. Tieica

Grupul colar Decebal

Grupul colar Domnul Tudor

Liceul de Art Ion tefan Paulian

Colegiul National Pedagogic tefan Odobleja

Palatul copiilor

Economie[modificare | modificare surs]

Comer[modificare | modificare surs]

Interiorul pieei Mircea din Drobeta-Turnu Severin

Industrie[modificare | modificare surs]


O activitate industrial a zonei este reprezent de producerea apei deuterate la ROMAG SA.

Personaliti[modificare | modificare surs]

Constantin Dimitrescu Severeanu (1840-1932), medic chirurg, fondatorul chirurgiei


romneti.

Dimitrie Grecescu (1841-1910), botanist, medic, membru titular (1907) al Academiei


Romne.

I.G. Bibicescu (1848-1924), economist, guvernator al Bncii Naionale a Romniei ntre


1914-1924

Crespin Elias (Eliahu) Mordechai, (1850-?), rabin al comunitii sefarade, editor al jurnalului
"El Luzero de la Paciencia" (1885 - 1887) scris la Turnu-Severin, pentru prima oar in caractere
latine

Theodor Costescu (1864-1939), iniiatorul i finanatorul Palatului Culturii i al Liceului Traian

Constantin Bltescu (1864-?), viceamiral, eful Serviciului Marinei din Marele Cartier
General 1916-1920

Constantin Rdulescu-Motru (1868-1957), filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg,


academician i preedinte al Academiei Romne ntre 1938 - 1941

Gheorghe ieica (1873-1939), matematician, membru al Academiei Romne

Alexandru Brccil (1876-1970), profesor de limbi clasice, fondator al Muzeului regiunii


"Porile de Fier"

Anton Lindner (1880-1958), politician social democrat austriac

Ioan Jianu (1880-1972), medic n chirurgia vascular, autoplastie, heterogrefe.

Victor Gomoiu (1882-1960), medic chirug i istoric al medicinei, ministru al sntii (1940).

Richard Franasovici (1883-1964), avocat, ministru, diplomat.

Alice Voinescu (1885-1961), scriitoare, eseist, critic de teatru. Prima romnc cu doctorat n
filosofie (1913, obinut la Paris, Sorbona).

Gheorghe Ionescu-ieti (1885-1967), fondatorul agronomiei moderne romneti.

Alexander Lhr (18851947), general-maior al armatei austriece i, mai trziu, generallocotenent al Wehrmacht-ului german, Comandant al Grupului de Armate E n Balcani

tefan Protopopescu (1886-1929), primul pilot i constructor de avioane din Romnia.

Ion Gigurtu (1886-1959), inginer, om politic, prim-ministru al Romniei n anul 1940.

Dumitru Ghia (1888-1972), pictor

Rudolf Bernhardt (1890(?)-1932), scriitor, publicist (pseudonim Radu Baltag sau Adrian
Corbul, n Frana "Adrien Le Corbeau")[7]

State Drgnescu (1891-1965), savant, neurolog, anatomopatolog.

Gromoslav Mladenatz (1891-1958), membru al Academiei Romne, economist de talie


europeean.

Dumitru Cornilescu (1891-1975), autor al unei traduceri n limba romn a Bibliei.

Victor Daimaca (1892-1969), astronom. Este descoperitorul mai multor comete, omologate
de Uniunea Astronomic Internaional.

Grigore Florescu (1892-1962), arheolog, membru al coli Romine din Roma, maestru n
epigrafie latin, colaborator al Institutului de Arheologie al Academiei Romne

Petre Sergescu (1893-1954), matematician, membru corespondent al Acad. Romne (1937),


istoric n filosofie matematic.

Gheorghe Dumitrescu-Bistria (1895-1992), preot, folclorist, creatorul revistei naionale de


muzic, art i folclor "Izvoraul" (1919-1941)

Radu Cioculescu (1901-1961), muzicolog, eseist, scriitor (primul traductor al lui M. Proust n
limba romn).

tefan Odobleja (1902-1978), printele ciberneticii generalizate.

erban Cioculescu (1902-1989), critic literar, membru al Academiei Romne.

tefan-Marius Milcu (1903-1997), medic, antropolog, membru al Academiei Romne.

Ion Biberi (1904-1990), prozator, eseist si critic literar.

Ion Berciu (1904-1986), arheolog, redactor al revistei Apulum.

Gheorghe Anghel (1904-1966), sculptor.

Alexandru Dima (1905-1979), critic i istoric literar.

Theodor Lavi (Loewenstein), (1905-?), istoric, cercettor n cadrul aezmntului Yad


Vashem , consacrat studierii Holocaustului,

Paul G. Dimo (1905-1990), inginer romn, membru titular al Academiei Romne, creator al
unor sisteme electromagnetice, Analiza nodala, Metodele REI si Analizatorul grafic, care i
poarta numele pe plan mondial.

Dumitru Crciunescu (1905-1967), profesor, compozitor i dirijor.

N.I. Herescu (1906-1961), latinist, poet, prozator, eseist, fondator i director al Institutului
Romn de Studii Latine din Bucureti.

Dumitru Berciu (1907-1998), istoric, arheolog, membru de onoare al Academiei Romne.

Ion Chiimia (1908-1989), istoric literar, specialist n slavistica poloneza, folclor si literatura
veche comparata.

Tudor Dumitru (1908-1982), istoric si arheolog.

Anna Colombo (n. 1909), scriitoare, specialist n romnistic n Italia.

Vasile Gionea (1911-1999), jurist romn, preedinte al Curii Constituionale a Romniei,


membru de onoare al Academiei Romne.

Alexandru Balaci (1916-2002), italienist, director al Academiei Romne din Roma n anii
1981-1990.

Nicuor Predescu (1919-1986), violonist, concert maestru, compozitor i dirijor.

Ion Minulescu Emil Manu - Emil Cismarescu (1922-2005), critic, istoric literar i poet, autor
de monografii i al Istoriei poeziei romne moderne.

Ion Grecea (1922-1999), scriitor, prozator.

Maria-Pia Castaing (n. 1922), scriitoare, profesoar Filologie moderna si Istoria Artelor.

Ion Ioanid (1926-2003), memorialist, disident, crainic i redactor al postului de radio "Europa
Liber".

Sabin Ivan (n. 1926), senator, medic.

Traian Lorin Slgean (1929-1993), inginer electrotehnician, membru titular (1990) al


Academiei Romne.

Alexandru Boboc (n. 1932), filosof, specialist n istoria filosofiei; filosofia valorilor i a culturii;
semiotica i filosofia limbajului.

Ioan-Iovi Popescu (n. 1932), fizician romn, specialist n optic i fizica plasmei, membru
titular al Academiei Romne (1990), nominalizat n 1981 pentru Premiul Nobel n fizic pentru
contribuii n spectroscopia multifotonic i laser.

Geo Saizescu (n. 1932), regizor, scenarist, interpret.

Emil Moise-Szalla (n. 1933), pictor, scenograf.

Iulian Andreescu (1936-1998), muzicolog, dirijor, profesor.

Ileana Stana-Ionescu (n. 1936), actri de teatru i film.

Virgil Oganu (n. 1940), actor de teatru i film.

erban Nicolae Foar (n. 1942), poet, critic i scriitor.

Miu Davidescu (n. 1930), arheolog, fost director al Muzeului Regiunii Porilor de Fier

Marius Tupan (1945-2007), prozator, eseist i dramaturg, redactor ef al revistei


"Luceafrul".

Anghel Mora (1949-1990), regizor de film, scenarist, actor, poet, i cntre folk.

Doru Viorel Ursu (n. 1953), ministru de Interne, secretar de stat la Ministerul de Externe,
deputat, membru al Comisiei de Control a SRI, avocat.

tefan Popa-Popas (n. 1955), artist plastic, caricaturist.

Ion tefan Paulian, profesor, compozitor i creator al Societii corale "Doina".

Mirel Rdoi, fotbalist.

Dorel Stoica, fotbalist.

Moise Guran, jurnalist

Cartiere i bulevarde[modificare | modificare surs]

Cartiere:

Cartierul Aeroport

Cartierul Aluni

Cartierul Banovia

Cartierul Centru

Cartierul Cet Nord

Cartierul Cicero

Cartierul Crihala Nord

Cartierul Crihala Sud

Cartierul Dudasul Schelei

Cartierul Gura Vaii

Cartierul Independenei

Cartierul Kiseleff

Cartierul Walter Mrcineanu

Cartierul Schela Cladovei

Cartierul Schela Noua (Vrciorova)

Orae nfrite[modificare | modificare surs]


Municipiul Drobeta-Turnu Severin este nfrit cu urmtoarele orae:

Sania (China)

Orly (Frana)

Papingo (Grecia)

Provincia Roccadaspide (Italia)

Bor (Serbia)

Sevilla (Spania)

Kladovo (Serbia)

Las Vegas (Statele Unite)

Madrid (Spania)

New York (Statele Unite)

Londra (Marea Britanie)

Hong Kong (China)

Lyon (Franta)

Obiective turistice

Pietrele Rosii
Muzeul de Arta din Drobeta Turnu Severin
Palatul Theodor Costescu
Orasul Drobeta Turnu Severin este situat pe malul stang al Dunarii, la iesirea
fluviului din defileu, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei.

Planul orasului este un dreptunghi cu lungimea de la est spre vest, dispus pe un


platou inclinat usor, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras,
altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara,
unde altitudinea este de 48,75 metri fata de nivelul marii.
Severinul se afla intr-o zona de clima temperat continentala cu influente
submediteraneene, cu veri insorite si ierni blande care ofera conditii pentru
dezvoltarea unor vegetatii specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul si
castanul sau arborii exotici: magnolia, nucul caucazian, Ginkgo biloba - cea mai
veche specie de pe glob.
Potrivit recensamantului din anul 2002, Drobeta-Turnu Severin avea o populatie de
104.557 locuitori.
Pe locul municipiului de astazi s-a aflat n antichitate castrul roman Drobeta.
Distrugerea castrului de la Drobeta a survenit n prima jumatate a sec. al V-lea, n
contextul invaziilor barbare si prabusirii Imperiului Roman de Apus.
Cetatea Severinului a fost zidita de Regatul Maghiar ca centru strategic militar
constituit mpotriva Taratului Bulgar de Vidin. Biserica latin din incinta cettii
medievale a fost pusa sub patronajul sfantului Severin de Noricum, de la care, se
pare, provine numele asezarii. Cetatea Severinului, cladita de regele maghiar
Ladislau I (1040-1095) ca fortareata mpotriva pecenegilor si cumanilor prezenti n
regiune, va fi pricina unor revendicari permanente si a unui sir de razboaie
frecvente ntre coroana maghiara, bulgari si voievozii din Muntenia, ncepand cu
Litovoi, Barbat, si Basarab I. ntr-o prima perioada, cetatea Severinului este un
obiectiv de disputa politica, economica si religioas ntre principi crestini.
In anul 1233 fortareata Severinului (cladita de Ladislau I) este transformata de
Andrei al II lea (Rege al Ungariei ntre 1205 -1235) n Cetate. Astfel ia nastere
Banatul de Severin organizat inca din 1228, regiune nfiintata la hotarele
Imperiului romano-bulgar pentru paza granitei Regatului Maghiar si restabilirea
influentei Bisericii Latine n regiune.

Hotel Bulevard din Drobeta Turnu Severin

Banatul severinului, Banatus Zewriniensis, "Terra Zeurino" sau "Tara Severinului",


cuprindea Carasul cu o fasie din Ardeal, tara Hategului, tinutul Amlasului si o parte
limitrofa din Oltenia (Mehedinti, o parte din Gorj si din Valcea, ntinzandu-se pe
ambele laturi ale muntilor) dela Dunare pana la Olt. Primul Ban de Severin, Luca,
este mentionat n 1233, n timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei. Anul 1233
n rezonanta cu anul 1833 cand noul oras modern a fost nregistrat poate fi
considerat ca data de nastere oficiala a cetatii.
Mircea cel Batran a purtat si el titlul de Ban de Severin, iar n anul 1406, n fata
pericolului otoman, ncheie un tratat de alianta cu Sigismund I de Luxemburg
(1387-1437) chiar n cetatea Severinului.
Dupa distrugerea Cetatii Severinului, dandu-i numele emblematic de doliu Cerneti
("cerniti") severinenii au fondat o alta asezare mai ferita de incursiunile turcesti la
aproximativ 6 kilometri spre nord-est fata de vechea cetate arsa. Pana la
reconstructia moderna a Severinului, Cernetiul, care pe la 1602 era o mosie a
fratilor Buzesti, va fi capitala administrativa si comerciala a regiunii
Mehedintiului, fiind folosita deopotriva de rusi si de austrieci.
Hotelul Continental din Drobeta Turnu-Severin se afla in centrul orasului, in apropierea
Defileului Dunarii, a unor obiective turistice de importanta istorica si a portului.
Parcul Radu Negru
Parcul Liceului Traian
Craft

Pizzeria Grigo
Cofetaria d.goe
club equinox
patinuar crisan

Stadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin)


De la Wikipedia, enciclopedia liber

Stadionul Municipal
Drobeta-Turnu Severin

Fondat

1977

Amplasare

Drobeta Turnu-Severin, Romnia

Coordonate

443819N 22402E

Construit

1977

Renovat

2009

Proprietar

Primria Drobeta-Turnu Severin

Beneficiar

FC Drobeta-Turnu
Severin (19632011)
Pandurii Trgu Jiu (20102011)
CS Turnu Severin (20112013)
Universitatea Craiova (2010,
2013prezent)

Capacitate

20.054[1]

Suprafa
de joc

Iarb
modific

Stadionul Municipal este o aren sportiv multifuncional din Drobeta-Turnu Severin, Romnia.
Cu o capacitate de 20.536 de locuri,[1] acesta este unul din cele mai mari stadioane
de fotbal din Romnia. Stadionul a fost inaugurat n anul 1977, aparine echipei FC Drobeta-Turnu
Severin i este utilizat n principal pentru meciuri de fotbal.[2] Mai este folosit n prezent de clubul FC

Universitatea Craiova, iar anterior a mai fost folosit de CS Turnu Severin i temporar de CS Pandurii
Lignitul Trgu Jiu (2010-2011).

Continental Drobeta Turnu Severin

Hotelul Continental este situat n centrul oraului Drobeta Turnu Severin i ofer camere
de 3 i 4 stele, cu minibar i TV prin cablu.
Toate camerele sunt moderne i au aer condiionat, acces gratuit la internet i baie
privat. Unele ofer vedere panoramic la Dunre.
Renovat n 2013, restaurantul hotelului servete preparate din buctria romneasc i
internaional, n timp ce barul renovat ofer o gam larg de buturi.
Faimosul Pod al lui Traian se afl la mai puin de 10 minute de mers pe jos. Statuia lui
Decebal din Parcul Natural Porile de Fier este la 45 km.
Ora i port la Dunre, municipiul Drobeta Turnu Severin, este situat n depresiunea
Topolniei i a Severinului. Are centrul plasat pe coordonatele 2233'' longitudine estica
si 4438'' latitudine nordica, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei, pe drumul
european 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de Craiova.
n vestul judeului Mehedini i al Romniei, pe malul stng al Dunrii la ieirea fluviului
din defileul pe DE70
n punctul cel mai nalt din ora altitudinea este de 104 m, iar n punctul cel mai de jos
se afl situat lng gar, unde altitudinea este de 48,75 m fa de nivelul mrii
Reedina de jude, oraul Drobeta Turnu Severin este locul de unde pornesc
majoritatea traseelor turistice din zon
Este traversat de la nord la sud de rul Topolnia
Vecintile sunt:
La sud fluviul Dunrea, Republica Serbia i Muntenegru
La nord limitele teritoriale ale comunelor Izvorul Brzii, Breznia Ocol i Ilovia

La est comuna Simian


La vest golful Bahna
Municipiul Drobeta Turnu Severin este traversat de DN6 care face legtura ntre Craiova
i Timioara
Se ncadreaz n regiunea sud-vest Oltenia

Relief

Zona in care se gaseste Drobeta Turnu Severin se infatiseaza sub forna unui amfiteatru
dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta
montan, situat n partea de vest i nord-vest ajudeului, flancheaz Cerna i malul

stng al Dunrii. Este reprezentat de Munii Mehedini (vrful lui Stan-1466 m,


altitudinea maxim a judeului, se remarc printr-o mulime de forme carstice) i de
Munii Almaj cu multe culmi domoale complet mpdurite. Cobornd spre Dunre,
judeul se ntinde pe Podiul Mehedini i Getic, iar in sud-est pe Cmpia Olteniei i
Lunca Dunrii. Astfel diferena de nivel este de 1400 m.
Planul orasului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un
platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras, altitudinea
este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este de
48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atat
scurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune canalizari, cat si o
sistematizare ordonata si estetica a orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza
in unghi de 90.
Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul Balota,
spre est, inalt de 368 m.

Geologie
In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintre
ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.
Subsolul Severinului contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La intrarea in
schela Cladovei exista izvoare de ape minerale sulfuroase.

Clima
Drobeta Turnu Severin are o clima temperat - continentala, in care se simt influente
submediteraneene.
Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine mediteraneana
si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland.
Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35C, ca urmare a
invaziei aerului fierbinte tropical.
Temperatura medie anuala a aerului: 11,5C.

Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.


Viteza medie a vantului:6 m/s.
Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor sa poata
ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern.

Reteaua hidrografica
Principala artera hidrografica este Dunarea care curge prin sud colectnd numeroi
aflueni: Cerna, Topolnia etc. Extremitatea estic a judeului este drenat de Motru,
afluent al Jiului. Localitatea este marginita de raurile Topolnita la est si Bahna mai la
vest, tot aici varsandu-se in Dunare paraurile Vodita si Jidostita.Numeroasele izvoare de
la poalele terasei pe care este situat orasul au fost amenajate intr-o frumoasa salba de
fantani, ce dau o nota specifica orasului.

Lacuri
Cel mai important lac este cel de la Porile de Fier 1 (construit ntre anii 1964-1972
mpreun cu ex-lugoslavia) n zona localitii Gura Vii (40 ha), format n spatele unui
baraj de beton avnd o nlime maxim de 60 m; se extinde i n judeul CaraSeverin.
Lacul de acumulare Porile de Fier II, n arealul comunei Gogou, este construit tot n
colaborare cu ex-Iugoslavia.
Lacurile din Lunca Dunrii: Lacul Vadului, Grla Mare;

Lacul carstic Ztan - n apropierea localitii Baia de Aram. Defileul Dunrii-Clisura


Cazanelor - prezint o succesiune de lrgiri i ngustri (clisuri) determinate de
altemana rocilor. Din ntregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoas. Aval
de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfoar Cazanele Mici (150-350m
lime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime i 200-350 m lime). Calcarele
din zona cazanelor Dunrii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versani
abrupi, coline, numeroase peteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).
In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare ale
sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a
inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de
32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140
km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.
Solul
In Drobeta Turnu Severin se gasesc soluri brun - roscate podzolite si soluri de faneata.

Bogatii naturale
In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali,
Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand resurse naturale
de importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse sunt materialele de
constructii (marna, nisipuri si pietrisuri)

Vegetatia si fauna

Teritoriul pe care este asezat astazi orasul a fost o campie cu palcuri de stejari, din care
s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.
Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori si trandafiri,
infloriti pe zeci de hectare.
De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanul
comestibil, sunt caracteristici zonei
Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita in
alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).
Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului i migdalului, dar i a
unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca estoas de uscat.
Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul,
harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria, dumbraveanca si
fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).
Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada
randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.
Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele si
potarnichea.
Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O nota
aparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care
vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.
Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de
uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.