http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?

p=3749

Gilbert Durand: Introducere in Mitodologie

lett.ubbcluj.ro

Seria Antropologia imaginarului

Una din cele mai mari revolutii epistemologice ale secolului XX a fost
(re)descoperirea imaginarului. Din nebuna casei, cum fusese depreciativ
considerata de toate rationalismele si pozitivismele epocii anterioare, imaginatia
a devenit o facultate regina in stiintele antropologice. Prin operele unor filosofi
precum C. G. Jung, Mircea Eliade, Henry Corbin sau Gaston Bachelard, ea a
capatat autonomie conceptuala si a fost inzestrata cu o serie de metode de
analiza specifica. in cadrul acestei schimbari paradigmatice, Gilbert Durand este
fondatorul in Franta a studiilor asupra imaginarului si presedintele Asociatiei
Internationale de cercetari asupra imaginarului. Daca in Structurile antropologice
ale imaginarului, el a construit o morfologie a gandirii simbolice, in volumul de
fata el ofera o mitodologie pentru cercetarea contextuala si istorica a
bazinelor semantice ce dau nastere la marile mituri si teme ale omenirii. Uriasa sa opera asupra
arhetipurilor si a simbolurilor, ingloband antropologia, etnologia, sociologia, psihanaliza, psihologia
profunzimilor, fac din Gilbert Durand unul dintre savantii care au contribuit la revolutia intelectuala
petrecuta la sfarsitul secolului trecut.

Cuvant inainte
I. intoarcerea mitului: 1860-2100
De ce este bine sa incepi cu sfarsitul Mijloacele tehnice ale imaginii Un muzeu imaginar Psihanalize si
Noi critici Pornind de la inconoclasmul occidental Mostenirea socratica Reorientarea pozitivista
Demitologizarea ca mit Revolte romantice si rupturi decadentiste Marii remitologizanti: R. Wagner, E.
Zola, Th. Mann, G. Moreau, S. Freud Profilul mitologic al unei societati date Exemplu: transa anatomica
prin societatea noastra Substratul prometeic al pedagogiilor noastre Contragreutatea dionysiaca a
mijloacelor media Calea hermetica a Stiintei Decaderea epistemi clasice intalnirea de la Cordoba
Antropologia in fierbere Descoperirea gandirilor salbatice Africanistii englezi Departari si Americi
negre Sintezele lui M. ELiade si C. G. Jung Scoala de la Frankfurt si redefinirea marxismului G.
Dumzile si demistificarea istoricismului Miturile secolului XX si religiile seculare.
II. Epistemologia semnificatului
intoarcerea la o mostenire incarcata De la nebuna casei la regina facultatilor Bachelard si
epistemologia lui Nu Noi etape ale Noului spirit stiintific Departe de obiectivitatea grea (B.
dEspagnat) Fizica pardoxala: de la Langevin la E.P.R. Non-separabilitatea Faramitarea cauzalitatii
eficiente Realul voalat Ordinea implicita (D. Bohm) Obiectul complex Recurenta intelepciunilor
foarte vechi Timpul trandafirului Paracelsus si hermetica ratio Cele doua identitati neidentice (R.
Thom) Mitul, discurs nelocalizabil Non-metricitatea Non-decidabilitatea (P. Sorokin) Realul
semantic Ceea ce ramane Non-agnosticismul Universul intelegerii (M. Weber, M. Scheler, G.
Simmel) Profunzimea (C. G. Jung, M. ELiade) Metoda urmeaza mitoda.
III. Notiunea de bazin semantic
Cum-ul si de ce-ul bazinului semantic Fazele istoriei (O. Spengler) Problema barocurilor (E. dOrs, G.
Bazin etc.) Dinamica socio-culturala (P. Sorokin) si trendurile economistilor Problema generatiilor

estetice
Page
1 of 3

Cele sase faze ale bazinului semantic: izvoarele, despartirea apelor, confluente,
numele
Apr 19, 2015
04:03:07AM MDT

http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=3749

estetice Cele sase faze ale bazinului semantic: izvoarele, despartirea apelor, confluente, numele
fluviului, amenajarea malurilor, meandre si delte Exemplul bazinului semantic franciscan Exemplul
Filosofiei Naturii (Naturphilosophie) Problema duratei unui bazin semantic -
IV. Conceptul de topica socio-culturala
Un concept inspirat din Freud Articularea pluralitatilor, a nivelelor, a profunzimilor sistemice Cele trei
nivele ale modelului topic Id-ul fondator, ca inconstient colectiv al unei specii Id si psihoid Cel
de-al doilea inconstient colectiv: neotenia, impregnarea (K. Lorenz) si prima invatare Catre supra-eu si
rationalizari Roluri si ierarhii ale eului cultural Roluri dominante, roluri maginalizate Notiunea de
scara in spatiul si in duratele culturale Aplicarea topicii la epoca decadentista (1860-1920) Rolurile
dominante prometeene Supra-eul inminunarii tehnice Blestematii: tenebrosul, vaduvul,
inconsolatul, artistul, artisanul amenintat, proletarul. Efectele industrializarii De la Des Esseintes la
Bakunin Aplicarea topicii la epoca de dupa razboi Rasturnarea de roluri inaltarea mitului decadent
Supra-eul video-mediatic intoarcerea lui Dionysos Noii titani: Stalin, Hitler, Mao Valorizarea rolurilor:
starul, jurnalistul, speakerul, sindicalistul. Marginalizatii: provincialul, taranul, soldatul pierdut, studentul
perpetuu. Hermes denigratorul Noul romantism Angrenajul devenirii Subansamblurile si
troienele Disimultaneitatea (E. Bloch) Viata miturilor: moarte sau eclipsa?
V. Concepte auxiliare ale miticianului
Conceptul de receptare a unui mit (H. R. Jauss) Exemplul mitului lui Irod Conceptul de explozie a
mitului (A. Moles): exemplul mitologemului decadentist Conceptul de marime relativa (A. Moles)
Conceptul de operator social (A. Moles): exemplul armatei romane Starea a Treia ca operator social
la 1789 Jumatatile de solda si mitul lui Napoleon (J. Tulard) Conceptele de latent si de manifestat
(R. Bastide) Problema eclipsei mitului Din cauza imperialismului unui mitem: conceptul de erezie:
exemplul pelagianismului si al prelungirilor sale franciscane Din cauza scotomizarii voluntare a unei serii
de miteme: conceptul de schisma Travesti sau falsa denumire Conceptul de distanta fata de real
(A. Moles) Conceptul de forta problematica (A. Moles) Proiect de constructie a unei mitograme.
VI. Imaginarul literar si conceptele operatorii ale mitocriticii
Textul nescris Plurivocitatea Ceea ce ne priveste Locul comun inaintasii mitocriticii: V. Hugo,
Zola, Wagner, Thomas Mann Claude Lvi-Strauss si Mircea Eliade Basmul intre mit si roman in
legatura cu faptul divers si cu cronica Identitatea mitica in atribut si in verb Afazia retrograda: Th.
Ribot si Bergson Charles Mauron si psihocritica Ceea ce ramane dincolo de psihanaliza
Redundanta, fenomen fondator al miticului Constelatiile sincrone (Cl. Lvi-Strauss) Interpretarea nu
este o explicatie binara Nici statistica nici elementarism Scoala de la Grenoble si Centrele de
cercetare a imaginarului Esantion mitocritic si marime relativa De la titlu la opera completa Hugo
cititor al lui William Shakespeare Opera si timpul sau: spre mitanaliza.
VII. Mitanaliza: spre o mitodologie
De la text la contexte Recursul la sociologie Sociologia sau crima fara cadavru Papusa ruseaca (G.
Balandier) a contextelor intre invizibil (J. Servier) si semnificantul marunt (M. Maffesoli, P. Sansot)
Paradigma privilegiului brazilian NU exista mitanaliza fara maturitate culturala Diferite exemple de
alunecare a textului spre contexte G. Bosetti si mitul copilariei in Italia Aurore Frasson-Marin dincolo
de operele complete ale lui Italo Calvino: demersul operei si mersul timpului; in ritmul structurilor
imaginarului Mitanalize ale imaginarului secolului XX Marea Opera si modernitatea (Franoise
Bonardel) Micile opere si modernitatea: Nazism si Stalinism (J.-P. Sironneau) Imaginarul Renasterii
(Cl.-G. Dubois) Imaginarul latinitatii (J. Thomas, P. Cambronne) Imaginarul medieval (P. Gallais, Ph.
Walter) Imaginarul secolului al XIX-lea (L. Cellier, S. Vierne, A. Pessin) intoarcerea la actualitate si la
cotidian (M. Maffesoli, P. Sansot) Urgenta unei mitodologii Pentru o critica a ratiunii impure (Sylvie
Joubert): un alt timp si un alt pamant Revelatie (apocalipsa) fara frontiere
2 of 3
Page

Apr 19, 2015 04:03:07AM MDT

http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=3749

Page 3 of 3

Apr 19, 2015 04:03:07AM MDT