420.1.2 Antochi PT - DC 78.1 Fundoaia Lunca in Localitatea Bilbor

PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

Beneficiar: COMUNA BILBOR, JUDETUL HARGHITA
PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 1/113
Proiect nr. 420/ 2013
PROIECT
Nr. 420/2013
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78

(FUNDOAIA LUNCA) IN LOCALITATEA
BILBOR, COMUNA BILBOR , JUDETUL
HARGHITA
Faza:
PROIECT TEHNIC
DETALII DE EXECUTIE
CAIETE DE SARCINI
Proiectant general :
S.C. PROTEUS S.R.L. SUCEAVA
Beneficiar:
COMUNA BILBOR , JUDETUL HARGHITA
Sef proiect:
Proiectant
Proiectant
ing. Pavel Vasile.

CFDP
ing Tebrean Tiberiu

Dr.ing Catana Constantin
2013
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

DENUMIREA LUCRRII:
FAZA:
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 2/113
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78

(FUNDOAIA-LUNCA) IN LOCALITATEA
BILBOR, COMUNA BILBOR,
JUDETUL HARGHITA
PROIECT TEHNIC
DETALII DE EXECUTIE
CAIETE DE SARCINI
COMUNA BILBOR, JUDETUL HARGHITA
BENEFICIAR:
PROIECTANT GENERAL:
S.C. PROTEUS S.R.L. Suceava J33/706/1998 cod

fiscal ROI 1284986, Sediul central Str. Plevnei Nr.
151, telefon/fax 0230/520252
Proiectanti de specialitate
Drumuri
Ing Tebrean Tiberiu
Rezistenta
Geolog
Ing.Pavel Vasile
Dr.ing.Catana Constantin
BORDEROU DOCUMENTAIE
Nr.crt
Denumirea
Cod
A. PARTEA SCRIS
Format
Nr. pagini Observaii
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 3/113
A4
A4
A4
A4
A4
A4
1
2
30
3
69
17
1.
PAGINA DE TITLU
BORDEROU DOCUMENTAIE
MEMORIU GENERAL
BREVIAR DE CALCUL
CAIET DE SARCINI
LISTE DE CANTITATI
B. PARTEA DESENAT
PLAN DE INCADRARE IN ZONA
D1
A3
2.
PLAN DE SITUATIE
D2
A3
3.
PROFIL LONGITUDINAL
D3
A3
4.
PROFIL TRANSVERSAL
D4
A3
5.
PROFIL TRANSVERSAL TIP
D5
A3
6.
DETALIU PODET
D6
A3
7.
RIGOLA CAROSABILA
D7
A3
Piese scrise :
BORDEROU
A.
1.
1
Foaie de capat
2
Colectiv de elaborare Lista de semnaturi
3
Borderou piese scrise si piese desenate
PIESE SCRISE
Date Generale
1.1
Denumirea obiectivului de investiii
1.2
Amplasamentul
1.3
Titularul investiiei
1.4
Beneficiarul investiiei
1.5
Elaboratorul proiectului
Descriere general a lucrrilor
2.
Elemente de ordin general

a
Amplasamentul
b
Topografia
c
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
d
Geologia, seismicitatea
e
Prezentarea proiectului de drum
e.1 Situatia existenta
2.1
e.2 Situatia proiectata
f
Devierile si protejarile de utilitati afectate
g
Sursele de apa, energie electrica, telefon, gaze, si alte asemenea pentru lucrari
definitive si provizorii
h
Caile de acces permanente, caile de comunicatii si alte asemenea
i
Trasare lucrrilor
j
Antemsurtoare lucrrilor
Memorii tehnice pe specialiti
2.2
a
Memoriul tehnic lucrri de drumuri
Caiete de sarcini
3.1 a
Breviar de calcul al sistemului rutier
b
Nominalizarea planelor care guverneaz lucrarea
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 4/113
Caietele de sarcini pentru execuia lucrrilor

a
Caiet de sarcini pentru lucrari de terasamente
b
Caiet de sarcini strat de balast
Caiet de sarcini piatra sparta
3.2 c
d
Caiet de sarcini imbracaminte bituminoasa
e
Caiet de sarcini rigole de scurgere si evacuare a apelor
f
Caiet de sarcini podete tubulare
g
Caiet de sarcini marcaj rutier si semnalizare rutiera
h
Caiet de sarcini intretinere si reparatii
i
Caiet de sarcini masuri de protectia mediului
Listele cu cantiti de lucrri

a
Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv (formularul F1)
b
Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrri (formularul F2)
c
Listele de cantiti de lucrri pe categorii de lucrri (formularul F3)
4.1 d
Listele cu cantitile de utilaje i echipamente tehnologice (formularul F4)
e
Fiele tehnice ale utilajelor i echipamentelor tehnologice (formularul F5)
f
Listele cu cantiti de lucrri pentru construcii provizorii OS ( se poate utiliza
formularul F3)
Graficul general de realizare a investiiei publice
5.1 Graficul general de realizare a investiiei publice (formularul F6)
B. PIESE DESENATE
Plan de ncadrare n zon
Planuri de situaie
Profile n lung
Profile transversale caracteristice
Profiole transversale tip
Detalii de execuie
MEMORIU GENERAL
CAP. 1. DATE GENERALE
1.1.Denumirea investiiei:
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA LUNCA, IN LOCALITATEA
BILBOR, COMUNA BILBOR, JUDETUL HARGHITA
1.2. Amplasament :
Romania, regiunea Transilvaniei, judeul Harghita, Comuna Bilbor.
1.3. Titularul investitiei:
CONSILIUL JUDETEAN HARGHITA, COMUNA BILBOR
1.4.Beneficiarul investitiei:
COMUNA BILBOR
1.5.Elaboratorul proiectului:
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 5/113
S.C. PROTEUS S.R.L. Suceava

Faza de proiectare: proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuie
CAP. 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
a. Amplasamentul
Investitia urmeaz sa fie realizata in Romnia, in zonala centrala a rii, comuna BILBOR, satul
BILBOR, JUDETUL HARGHITA.
Drumul proiectat se afl pe teritoriul comunei BILBOR, se desfoar pe traseul unui drum
existent care face legtura ntre proprietile particulare adiacente acestui drum i drumul judetean Dj
174A.
Ca si pozitionare geografica, comuna este situata in nordul judetului Harghita, in depresiunea cu
acelasi nume, este traversata de izvoarele Bistricioarei, comuna Bilbor se afla la o altitudine de 900-1053
metrii.
Administrativ, localitatea Bilbor este formata din 2 sub-unitati: Bilbor si Rachitis. Limitele nordice
sunt chiar limitele de judet spre Suceava, inspre vest limita orasului Toplita, iar in sud limitele
administrative se opresc la granitele cu statiunea Borsec si comuna Corbu.
b. Topografia
Pentru o tratare cat mai corecta a diverselor situatii aparute in teren echipa de proiectanti a efectuat
deplasari in teren, si au fost facute completarile necesare pe planurile existente la scara 1:25.000 si 1:5000.
In afara de aceste planuri au mai fost folosite si planuri de situatie, profile longitudinale cat si profile
transversale rezultate pe baza ridicarilor topografice facute pe teren.
Metoda de determinare a poligonului drumuirii este Drumuirea cu radiere iar pentru
determinarea elementelor de detaliu ale terenului s-a folosit metoda radierii.
Conform regimului juridic al drumurilor, stabilit prin Ordonana 43/1997, drumul studiat se
incadreaz din punct de vedere funcional si administrativ-teritorial in categoria a V-a, drumuri de interes
local, aparinnd proprietii publice, sub administrarea Primriei comunei BILBOR.
Din punct de vedere geomorfologic zonele pe care se afl drumurile luate n studiu, fac parte din
zonele de relief ce fac trecerea de la Lunca Bistricioarei ce se prezint sub forma unei terase, la versanii
care mrginesc terasele.
c. Clima i fenomenele naturale specifice zonei
Datorita pozitiei geografice a comunei, clima are un caracter temperat continental, integrandu-se in
tinutul climatic al vaii Bistricioarei. Anual precipitatiile difera de la o luna la alta, observandu-se existenta
unui minim in luna februarie si un maxim in luna mai-iunie. Vara cad cele mai multe precipitatii. Iarna se
inregistreaza o scadere a acestor precipitatii. Fenomene cu o frecventa destul de sunt ceata si vantul.
Hidrologie
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei se afla in bazinul mijlociu al Siretului. Reteaua
hidrografica apartine de bazinul hidrografic al Siretului incadrandu-se in regimul pluvial de tip carpatic,
prezent prin paraul Bistricioara si afluentii sai. Apele subterane sunt reprezentate atat de izvoare de ape
minerale cat si de izvoare de ape dulci. Exista bogate puncte de ape subterane care se afla la o adancime de
0,5-5 m, in zona de lunca si 6-15 m pe versantul din partea vestica a comunei. In perioadele in care nivelul
panzei freatice este la suprafata au loc inmlastinari, facand imposibila folosirea terenurilor pentru
agricultura. Incepand cu anul 1976 au fost amenajate si date in functiune canale de desecare a acestor
terenuri mlastinoase.
d. Geologia, seismicitatea
Extras din Studiu geotehnic (ntocmit la faza studiu de fezabilitate)
Din punct de vedere geostructural zona apartine depresiunii Bilbor din carpatii Orientali, bazinul
hidrologic al raului Bistricioara, Muntii Tulghes.
La suprafata contactul dintre platforma si orogen se face pe limita dintre depozitele deluviene,
cuaternale, cu miocenul pericarpatic, intens cutat.
Studiul geotehnic a fost intocmit de P.F.A. Catana Constantin.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 6/113
Din studiul geotehnic reiese ca terenul de fundare are urmatoarele caracteristici:

Teren de fundare:pietrisuri cu nisip argilos,
Tip de teren de fundare:-P2 cu Ep=80 Mpa =0.30
Stabilitatea amplasamentului drumului este asigurata
Potrivit H.G nr. 925/21.11.1995 proiectul MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78
FUNDOAIA LUNCA, IN LOCALITATEA BILBOR, COMUNA BILBOR, JUDETUL HARGHITA
vor fi verificate la exigena A4.1., respectiv rezistena i stabilitatea pentru construcii rutiere, B2siguran n exploatare, D2- igiena, sntatea i protecia mediului
Din punct de vedere al normativului de proiectare antiseismic a construciilor NP100-1/2006 se
ncadreaz astflel:
coeficientul de intensitate seismic ag = 0,08
perioada de col Tc = 0,7s
Din punct de vedere al HG/766-97 anexa 3 construcia se ncadreaz astfel:
Categoria de importan C normal
Adncimea maxim de nche stabilit conform STAS 6054/77 este de 1,1 m de la cota terenului
natural sau sistematizat
e) Prezentarea proiectului
Documentatia, in faza de "Proiect tehnic" s-a fcut conform H.G. nr. 28 din 09 Ianuarie 2008, a
Normelor de aplicare a acestei Ordonante aprobat prin Ordinul nr. 863 din 2 iulie 2008 privind
aprobarea coninutului cadru al documentaiei tehnico economice aferente investiiilor publice, precum
i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de
intervenii; elaborat de Ministerul Dezvoltrii, lucrrilor publice i locuinelor, innd cont de Avizul nr.
90.587 din 9 iunie 2008 al Ministerului Economiei i Finanelor.
Lucrarea se prezint astfel:
Volumul I. Descrierea general a lucrrilor
Volumul II. Caietul de sarcini
Volumul III. Listele cu cantittile de lucrri
Volumul IV. Piese desenate
Descrierea general a lucrrilor la care se refer prezentul capitol, prezint date referitoare la
elementele generale (denumirea obiectivului de investitii, proiectant, ordonator principal de credite,
beneficiarul investitiei), descrierea lucrrilor (amplasament. geologie, clim, program de execuie, trasarea
lucrrilor, msurarea lucrrilor, relaiile dintre beneficiar, constructor si proiectant), memoriile tehnice pe
specialitti (drum, lucrari de arta podee tubulare, lucrri de colectare i avacuare a apelor), breviarul de
calcule si antemsurtori pentru toate obiectele noi. In cadrul breviarului de calcule se prezint calculul
volumului de terasamente, al limii medii a drumului, precum si determinarea cantitilor pentru execuia
podeelor tubulare.
Caietul de sarcini se refer la descrierea solutiilor tehnice si tehnologice folosite, cu asigurarea
exigentelor de performant calitative si cuprinde caracteristicile materialelor folosite, testele si probele
acestora, sunt descrise lucrrile care se execut, calitatea, modul de realizare, testele, verificrile si
probele acestor lucrri, ordinea de execuie si de montaj si aspectul final.
Listele cu cantitile de lucrri cuprind toate elementele necesare cuantificrii valorice si duratei de
execuie a investitiei, si cuprind:
- centralizatorul obiectelor;
- centralizatorul categoriilor de lucrri;
- listele cu cantitile de lucrri;
- extrasele cu cantitile de materiale, manoper, utilaje i transporturi;
Piesele desenate sunt documentele principale ale proiectului tehnic, pe baza crora se elaboreaz
prile scrise ale proiectului, si cuprind: planul general de situaie, planul special de situaie al drumului
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 7/113
(cu amplasarea lucrrilor proiectate), profilul longitudinal, profile transversale de execuie, profilul tip al
drumului si detalii de executie la podete tubulare i la rigolele carosabile de la drumurile laterale.
2.1 e.1 Descrierea situaiei actuale:
Comuna Bilbor, pe teritoriul creia se situeaz lucrrile care fac obiectul documentaiei de fa, este
situat la intersecia paralelei de 4704' latitudine nordic cu cea a meridianului de 2529' longitudine
estic, fiind cea mai nordic aezare din judetul Harghita i, totodat este localitatea situat la cea mai
mare altitudine din acelai jude (vatra cuprins ntre 900-1050 m altitudine), numrndu-se astfel printre
aezrile de altitudine ale Romniei.
Comuna Bilbor este amplasata in partea nordica a judetului Harghita si se afla pe Valea Bistricioarei
la o altitudine de 900-1053 m, fiind compusa din:
-localitatea centru de comuna BILBOR
- localitatea componenta RACHITIS
Localitatea este situat n Depresiunea Bilbor, care se afl n Carpaii Orientali n grupa central a
acestora ntre zona vulcanic i cea cristalino-mezozoic, pe cursul superior al Bistricioarei. Bilborul este
o depresiune de baraj vulcanic, de forma elipsoidala, avand o suprafata de 38 km patrati. Este o adevrat
cuvet natural situat n mijlocul masei muntoase. Relieful depresionar (pitoresc i bine populat) este
doar uor denivelat, cu aspect de cmpie lacustr drenat de afluenii bazinului superior a Bistricioarei.
Depresiunea este nchis spre vest de Munii Climani, la sud de Munii Giurgeu prin grupa nordic
a acestora Munii Borsecului i la est de Munii Bistriei.
Suprafaa i situaia juridic a terenului:
Suprafata propusa spre modernizare conform certificatului de urbanism S=4300mp
Regimul juridic
Din punctul de vedere al regimului juridic al terenurilor pe care se desfoar traseul, acestea sunt
incluse n proprietatea public, administrat de Consiliul Local al comunei Bilbor, conform inventarului
bunurilor care aparin domeniului public.
Regimul economic
Terenul respectiv este incadrat la categoria de folosinta cai de comunicare rutiera-drumuri comunale
conform Planului Urbanistic General al comunei.
Regimul tehnic
Cu ocazia ntocmirii proiectului tehnic de execuie i a executrii lucrrilor de modernizare va fi
pstrat traseul actual care este situat pe teren de utilitate public i n felul acesta nu vor fi necesare
expropieri sau scoateri de teren din folosina agricol.
Drumul comunal propus spre modenizare este format din:
Drum comunal DC 78 Fundoaia Lunca, in localitatea Bilbor lungime 0,854 Km ;
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Din punct de vedere al strii tehnice, drumul luat n studiu se prezint astfel:
pe platforma existent a drumului au aprut tasri, formndu-se gropi i fgae;
nu exist un sistem rutier clar evideniat, mpietruirile executate anterior fiind realizate n special n
locurile critice ale traseelor, cu terasament plastic datorat stagnrii apelor; nefiind ns rezolvat
problema scurgerii apelor din zona drumului, degradarea platformei va continua;
anurile existente pentru evacuarea apelor pluviale sunt din pmnt i nu au pant longitudinal, iar
apa stagneaz n depresiuni nchise;
acolo unde panta longitudinal a anurilor laterale este mare, n urma ploilor czute, se acumuleaz
un debit de ap care la o vitez mare produce degradri ale platformei drumului, pe aceste tronsoane
trebuie executate anuri pereate cu beton;
podeele existente sunt distruse n proporie de 90% (tuburile sunt sparte sau/i complet colmatate);
podeele existente nu au seciunea tubului corespunztoare pentru a evacua debitul ravenelor existente
sau apele din anuri;
partea carosabil nu se difereniaz de acostamente, nu are pante transversale spre anuri i apa
stagneaz n bli pe platform accelernd procesul de degradare;
geometria transversal i pantele longitudinale nu pot asigura funcionarea corect a podeelor;
drumurile laterale nu sunt amenajate i lipsesc podeele laterale;
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 8/113
10. lucrrile pentru sigurana circulaiei lipsesc.

11. Indicatorii kilometrici i indicatorii hectometrici lipsesc, nu exist indicatori de circulaie pentru ca
traficul s aib fluen pe aceste drumuri
2.1.e.2. Situatia proiectata:
Prin modernizarea drumului comunal DC 78 Fundoaia Lunca, in localitatea Bilbor va fi consolidat la
nivel de comun acea parte a infrastructurii pe care o reprezint cile de circulaie rutier, ele reprezentnd
capacitatea de acoperire a nevoilor de circulaie pe care le enunm n cele ce urmeaz:
1.
Modernizarea acestor drumuri reprezint modernizarea a 0.854 km de drum existent de
interes local.
2.
Asistenta medicala se asigura prin medicul de familie, de regula la dispensarul comunal si
in foarte mica masura la domicilul localnicilor, drumurile existente neasigurand accesul localnicilor
la dispensar intr-o perioada de timp favorabila.
3.
Prin modernizarea drumului se vor asigura condiii mbuntite de circulaie pentru
localnici i se va permite efectuarea unui schimb superior al mrfurilor cu lrgirea pieei de
desfacere locale.
4.
Noua stare a drumului va avea un aport favorabil n privina ocrotirii mediului prin
reducerea noxelor produse de motoarele cu combustie intern aflate n sarcin sporit datorit strii
necorespunztoare a suprafeei de rulare, prin reducerea prafului i a zgomotului,i n acelai timp
drumul s-ar aduce la o stare de viabilitate corespunztoare.
5.
Lucrrile neceare modernizrii acestui drum se vor executa cu materiale agrementate
conform reglementrilor naionale n vigoare i n conformitate cu H.G. 76/1997 i Legea nr.
10/1995 privind obligativitatea utilizrii materialelor agrementate la execuia lucrrilor.
6.
Din punctul de vedere al regimului juridic al terenurilor pe care se desfoar
traseul,acestea sunt incluse n proprietatea public, administrat de Consiliul Local al comunei
Bilbor.
f). Devierile i protejrile de utiliti afectate
Din constatrile efectuate la teren i din profilele transversale obinute n urma msurtorilor topografice,
se poate concluziona c reelele de utiliti nu se ncadreaz n gabaritul platformei drumurilor vicinale
proiectate (profil transversal), supuse modernizrii. Prin execuia lucrrilor de modernizare a drumurilor
stradale, nu se pune problema devierii sau relocrii de reele de utiliti;
g).Sursele de ap, energie electric, gaze, telefon, i altele asemenea pentru lucrri definitive
i provizorii
Sursele de ap necesare pentru prepararea betoanelor, mortarelor si udatul sistemului rutier se vor
asigura din zon.
Pentru consumul casnic, apa se va asigura din surse de ap potabil din localitate.
Energia electric folosit pentru alimentarea utilajelor si instalatiilor de pe antier se va asigura din
reelele de joas tensiune din apropiere, cu respectarea tuturor prevederilor legale de la reteaua existenta in
zona cu acordul societatii ELECTRICA HARGHITA.
Pentru organizarea de antier, utilitile necesare vor fi dimensionate si vor fi obtinute aprobrile
legale de ctre constructor n urma ntocmirii unei Documentaii tehnice pentru organizare de antier
(DTOE).
Constructorul va realiza organizarea de antier pe teren liber de constructii, cu asigurarea accesului
la surse de ap si energie electric. Muncitorii vor fi cazai in vagoane dormitor, iar localnicii vor fi
transportai zilnic in localitatea de domiciliu.
Terenul ocupat de organizarea de antier va fi mprejmuit si va fi stabilit mpreun cu beneficiarul si
reprezentanii puterii locale. Avizele pentru organizarea de antier vor fi obinute de constructor n baza
unui Proiect pentru organizare de antier.
h). Cile de acces permanente, cile de comunicaii i altele asemenea
Accesul in comuna Bilbor se face prin:
- Drumul Judetean D.J.174A cu acces direct la D.N.15 (Toplita-Borsec-Capu Corbului-TulghesPiatra Neamt).
Pentru comunicatii se recomanda folosirea aparatelor mobile de radio sau telefon.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 9/113
i). Trasarea lucrrilor

Trasarea lucrarilor se face de catre executant pe baza planurilor de situatie si a profilelor in lung.
Predarea amplasamentului se va face de catre proiectant in prezenta Beneficiarului si a
Constructorului.
Lucrrile necesare modernizarii drumului sunt trasate pe teren cu ajutorul picheilor si reperajelor.
j). Antemasuratorile lucrarilor
OBIECT I DRUM COMUNAL DC78, L = 854,00 m
Obiectiv
Obiect 1
Categorie1.1.
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA - LUNCA, SAT BILBOR, COM.

BILBOR, JUD. HARGHITA
MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA - LUNCA, SAT BILBOR, COM.
BILBOR, JUD. HARGHITA
Terasamente drum (umpluturi si sapaturi) si terasamente santuri laterale din pamant
Nr.crt.
Simbol articol i denumirea articolului
0
1
1
TSC03G1 SAPATURA MECANICA CU BULDOEXCAVATOR
CONF TABEL TERASAMENTE 1604,90 mc
x
0,90 %
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
2
TSA02D1
1444,41
14,44
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.NECOEZ.SI

SL.COEZ.ADINC.<0,75M T.F.TARE
MC
CONF TABELTERASAMENTE 1604,90 mc

x
0,10 %
.=
160,49
TOTAL ARTICOL:
.=
160,49
3
TRA01A02P TRANSPORT PAMANT
1,80 to/mp ;
1604,90
x
1,80 .=
2888,81
TOTAL ARTICOL:
.=
2888,81
4
TSA07D1 SAP.MAN.LA SANTURI,T.F.TARE
CONF TABEL SANTURI
.=
368,16
PAMANT
TOTAL ARTICOL:
.=
368,16
5
TRB01C11 TRANSPORT PAMANT CU ROABA
CONF TABEL SANTURI PAMANT
368,16
x
1,80 .=
662,69
TOTAL ARTICOL:
.=
662,69
6
TSE03B1
FINISAREA MANUALA LA TALUZURI SANTURI
CONF TABEL SANTURI PAMANT 750,00 m
x
0,95 m
.=
712,50
TOTAL ARTICOL:
.=
7,13
7
TSD03C1 IMPRASTIEREA MECANICA A PAMANTULUI IN RAMBLEU
x
0,80 %
.=
94,13
TOTAL ARTICOL:
.=
0,94
8
TSD01C1 IMPRASTIEREA MANUALA A PAMANTULUI IN RAMBLEU
x
0,20 %
.=
23,53
TOTAL ARTICOL:
.=
23,53
9
TSD07H1 COMPACTAREA UMPLUTURII CU CILINDRUL COMPACTOR
CONF TABEL TERASAMENTE
.=
117,67
TOTAL ARTICOL:
.=
1,18
UDAREA MECANICA A STRATURILOR DE PAMANT PENTRU
COMPACTARE
x
0,10 %
.=
10
11
TSD14A1
TOTAL ARTICOL:
TRA05A05 TRANSPORT APA CU AUTOCISERNA
TOTAL ARTICOL:
UM
2
100 MC
mc
100 mc
mc
mc
TO
to
to
MC
mc
mc
TO
to
to
100 MP
mp
100 mp
MP
mc
100 mc
MP
mc
mc
100 MC
mc
100 mc
MC
.=
11,77
11,77
.=
11,77
mc
mc
TO
to
Cantitate
3
14,4
160,5
2888,8
368,2
662,7
7,1
0,9
23,5
1,2
11,8
11,8
Obiectiv MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA - LUNCA, SAT BILBOR, COM. BILBOR, JUD.
HARGHITA
Obiect 1 MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA - LUNCA, SAT BILBOR, COM. BILBOR, JUD.
HARGHITA
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Categorie 1.2. Infrastructura drum (strat forma, fundatie si acostamente)

Nr.c
rt.
0
1
pag. 10/113
UM
Cantitate
3,0
SCARIFICAREA MANUALA A PLATORMEI DRUMULUI EXECUTATA

100 MP
CU AUTOGREDER PE ADANCIMEA DE 10 CM
427,1 mc
x
90% .=
384,40 mp
TOTAL ARTICOL:
.=
3,84 100 mp
2
DA03A1
SCARIFICAREA MANUALA A PLATORMEI DRUMULUI
100 MP
427,1 mc
x
10% .=
42,71 mp
TOTAL ARTICOL:
.=
0,43 mp
STRAT AGREGATE NATURALE CILINDRATE (BALAST) CU FUNCTIA
3
DA06B1
DE REZISTENTA FILTRANTA, IZOLATOARE, ANTIGELIVA, CU
MC
ASTERNERE MECANICA
CONF TABEL TERASAMENTE 1236,8mc
x
0,80%
.=
989,48 mc
TOTAL ARTICOL:
.=
989,48 mc
STRAT AGREGATE NATURALE CILINDRATE (BALAST) CU FUNCTIA
4
DA06A1
DE REZISTENTA FILTRANTA, IZOLATOARE, ANTIGELIVA, CU
MC
ASTERNERE MANUALA
x
0,20 %
.=
247,37 mc
TOTAL ARTICOL:
.=
247,37 mc
TRANSPORTUL RUTIER BALAST CU AUTOBASCULANTA PE
5
TRA01A25
TO
DISTANTA DE 25 KM
1,7 to/mp
989,48
x
1,70
.=
1682,11
to
1,7 to/mp
247,37
1,70
.=
420,53
to
x
1,7 X 1,311 to/mp
1237
1,70
x
.=
2756,56
to
x
1,31
TOTAL ARTICOL:
.=
2756,56
to
TRANSPORT APA CU AUTOCISTERNA LA 1 KM PENTRU
6
TRA05A01
MP
COMPACTAREA BALASTULUI EXISTENT
CONF TABEL TERASAMENTE 0,232
x 1236,85 x
1,00
.=
286,95 mp
TOTAL ARTICOL:
.=
286,95 mp
STRAT DE BALAST CU ASTERNERE MANUALA PENTRU
7
DA06A1
MC
ACOSTAMENTE
.=
515,00 mc
TOTAL ARTICOL:
.=
515,00 mc
8
TRA01A25 TRANSPORTUL RUTIER AL BALASTULUI
TO
CONF TABEL TERASAMENTE 515,00
x
1,31
x
1,70
.=
1147,78
to
TOTAL ARTICOL:
.=
1147,78
to
1
Nr. pr.
420/ 2013
DA04B1
3,8
0,43
989,5
247,4
2.756,6
286,9
515,0
1.147,8
ObiectivMODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA - LUNCA, SAT BILBOR, COM. BILBOR, JUD.
HARGHITA
Obiect 1MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA - LUNCA, SAT BILBOR, COM. BILBOR, JUD.
HARGHITA
Categorie 1.3.Imbracaminte bituminoasa -strat de uzura + legatura
Nr.crt
UM
Cantitate
.
0
1
2
3,0
1
DA01A1 CURATIREA MECANICA A SUPRAFETELOR

854,00
mc
x
4,59
TOTAL ARTICOL:
.=
.=
3922,58
3922,58
DB02A1 AMORSAREA SUPRAFETELOR

854,00
TOTAL ARTICOL:
DZ04A1 BITUM FILERIZAT
4,59
2,00
.=
.=
MP
mp
mp
3.922,6
100 MP
78,5
mp
TO
7,8
7845,162
7845,16
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
9
10
11
.=
7,85
TOTAL ARTICOL:
78,5
x
0,1
.=
7,85
STRAT DE LEGATURA (BINDER)DE PIETRIS CONCASAT EXECUTAT LA
DB13B1
CALD
2,37 to/mc
196,13
x
2,370 .=
464,8
35,3
Spor 9 kg/mp
3922,58
x
0,009 .=
TOTAL ARTICOL:
.=
500,13
PROCURAREA BINDERULUI DE CRIBLURA (BAD20) EXECUTAT LA
7000007
CALD CU BITUM
2,37
TOTAL ARTICOL:

to/mp
500,13
1,003 .=
.=
IMBRACAMINTE DE BETON ASFALTIC CU AGREGATE MARUNTE
501,63
501,63
DB16D1 EXECUTATE LA CALD, IN GROSIME DE 4 CM, CU ASTERNERE MECANICA

TOTAL ARTICOL:
.=
3922,58
PROCURAREA (BA16) EXECUTAT LA CALD CU BITUM, EXECUTAT LA
70000010
CALD CU BITUM PENTRU PANTE
2,350 .=
368,7
2,35 to/mc
156,90
x
TOTAL ARTICOL:
.=
368,72
DZ19F1 PREPARARE NISIP BITUMAT
TOTAL ARTICOL:
3922,58
x
0,003 .=
11,77
TRA01A2 TRANSPORTUL RUTIER BITUM CU AUTOCISTERNA PE DISTANTA DE
5
25 KM
TOTAL ARTICOL:
.=
7,85
TRA01A3 TRANSPORTUL RUTIER MIXTURI SI NISIP BITUMAT CU
0
AUTOBASCULANTA PE DISTANTA DE 30 KM
500,13
+
368,7
+
11,8 .=
880,62
TOTAL ARTICOL:
.=
880,62
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 11/113
to
TO
500,1
to
to
to
TO
501,6
to
to
MP
3.922,6
mp
TO
to
to
TO
to
TO
368,7
11,8
7,8
to
TO
880,6
to
to
HARGHITA
HARGHITA
Categorie 1.4. Santuri protejate cu beton
Nr.c
UM
Cantitate
rt.
0
1
2
3,0
Sptur mecanic cu excavatorul cu cup 0,4 - 0,7 m3 cu descrcare n
1
TSC03G1
100 MC
0,418
auto
x
0,55
.=
41,80
mc
mc/ml
80,00%
x
95,0
TOTAL ARTICOL:
.=
0,4180 100 mc
2
TSA07D1 Sptur manual n teren tare pentru sant
MC
10,5
TOTAL ARTICOL
mc/ml 20%
x
95,0
0,55
.=
10,45
mc
x
3
TRB01B12 Transportul pamantului cu roaba la 20 m
TO
18,8
1,8
to/mc
x
10,45
m
.=
18,81
to
TOTAL ARTICOL:
.=
18,81
to
4 TRA01A01P Transportul pmntului cu autocamionul la 1 km
TO
94,1
1,8 to/mc
41,80
+
10,45
.=
52,25
mc
52,25
.=
94,05
to
1,80
x
TOTAL ARTICOL:
.=
94,05
to
5
TSE03B1 Finisarea manuala a taluzurilor
100 MP
1,9
2,0 mp/ml ;
95,00
x
2,00
.=
190,00
mp
TOTAL ARTICOL:
.=
190,00
mp
6
IFB09A1 Strat de nisip pilonat 5 cm grosime
MP
190,0
2,0 mp/ml ;
95,00
x
2,00
.=
190,00
mp
TOTAL ARTICOL:
.=
190,00
mp
7
TRA01A25 Transportul rutier nisip cu autobasculanta pe distana de 25 km.
TO
16,15
1,7 to/mc
9,50
x
1,70
.=
16,15
to
TOTAL ARTICOL:
.=
16,15
to
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

PEREU DIN PLACI DE BETON SIMPLU, TURNAT PE LOC IN

CAMPURI SEPARATE PANA LA 2 MP SUPRAFATA, CU GROSIMEA
DE 10 CM
2,10 mp/ml
95,00
x
2,10
.=
199,50
TOTAL ARTICOL:
.=
199,50
2100945
Procurare beton B150 la executie santuri
TOTAL ARTICOL: 199,50
x
0,10
x
1,008
.=
0,101
TRB01B11 TRANSPORT BETON DE CIMENT CU ROABA LA 10 M
2,46 to/mc
0,101
x
2,46
.=
0,25
TOTAL ARTICOL:
.=
0,25
TRA06A20 Transportul rutier beton cu autobetoniera pe distana de 25 km
2,46 to/mc
0,101
x
2,46
.=
0,25
TOTAL ARTICOL:
.=
0,25
IFA03C1
9
10
11
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 12/113
MP
199,5
mp
mp
MC
mc
TO
to
to
TO
to
to
0,1
0,248
0,248
HARGHITA
HARGHITA
Categorie 1.5. Rigole carosabile
Nr.
UM
Cantitate
10
11
12
TSC03G1
Sptur mecanic cu excavatorul cu cup 0,4 - 0,7 m3 cu descrcare n auto

pentru rigola
0,70 mc/ml
80,00% x
744,00
x
0,70
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
TSA07D1
Sptur manual n teren tare pentru rigola
0,70 mc/ml
20,00% x
744,00
x
0,70
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
TRB01B11 Transportul pamantului cu roaba la 10 m.
1,8 to/mc
104,16
x
1,80
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
TRA01A01P Transportul pmntului cu autocamionul la 1 km
1,8 to/mc ;
416,64
x
1,80
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
IFB09A1
Strat de nisip pilonat 5 cm grosime
0,70 mp/ml ;
744,00
x
0,70
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
TRA01A25 Transportul rutier nisip cu autobasculanta pe distana de 25 km.
1,70 to/mc
520,8
x
0,052
x
1,70
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
PC02A1
Cofrarea rigolei si a dalei si decofrarea pe santier
4,93 mp/ml ;
744,00
x
4,93
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
PD01A1
Montarea armaturilor
38 kg/ml ;
744,00
x
38,00
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
CZ0305C1 Confectionare armaturi pentru elemente de beton armat la rigole si dale
1.015 kg/kg ;
28272,00
x
1,015
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
PB09A1
Turnare beton B250 la rigole armate
0,335 mc/ml ;
744,00
x
0,335
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
2100969
Procurare beton B250 la rigole armate
0,335 mc/ml ;
744,00
x
0,335
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
TRB01B11 Transportul betonului de ciment cu roaba la 10 m.
2,51 to/mc
251,23
x
2,51
.=
100 MC
416,6 mc
4,2 100 mc
MC
104,2 mc
104,2 mc
TO
187,49
to
187,49
to
TO
418,44
to
418,44
to
MP
520,80 mp
520,80 mp
TO
46,04
to
46,04
to
MP
3667,92 mp
3667,92 mp
KG
28272,00 kg
28272,00 kg
KG
28696,08 kg
28696,08 kg
MC
249,24 mc
249,24 mc
MC
249,24 mc
249,24 mc
TO
630,60
to
4,2
104,2
187,5
418,4
520,8
46,0
3.667,9
28.272,0
28.696,1
249,2
251,2
630,6
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
TOTAL ARTICOL:
13
TRA06A25 Transportul rutier beton cu autobetoniera pe distana de 25 km.
2,51 to/mc ;
251,23
x
2,510
TOTAL ARTICOL:
14
TRA01A30 Transport armaturi, cofraje pe distanta de 30 Km
28696,08
:
1000
48 kg/mp;
3667,920
x
0,048
:
1000
TOTAL ARTICOL:
pag. 13/113
.=
630,60
.=
.=
630,60
630,60
.=
.=
.=
28,70
0,18
28,87
to
TO
to
to
TO
to
to
to
630,6
28,9
HARGHITA
HARGHITA
Categorie 1.6. Drumuri laterale si statii de incrucisare
Nr.crt.
UM
Cantitate
TSE05C1
Nivelare platforme cu autogrederul
SUTE MP
.=
280,00
mp
280,00
mp
TOTAL ARTICOL:
.=
Pregatirea platformei in vederea asternerii unui strat de balast cu compactare
SUTE MP
2
TSE06B1 cu rulou static autoprop
.=
280,00
mp
mp
TOTAL ARTICOL:
.=
280,00
SUTE MC
3
TSD07H1 Compactarea platformei inainte de asternerea stratului de fundatie.
mc
280,00 x
0,25 .=
70
TOTAL ARTICOL:
.=
0,7 sute mc
Strat agregate naturale cilindrate (balast) cu funcia de rezisten filtrant,
DA06B1
MC
izolatoare, antigeliv, cu aternere mecanica
4
80%
70 x
0,8
.=
56
mc
mc
TOTAL ARTICOL:
.=
56
Strat agregate naturale cilindrate (balast) cu funcia de rezisten filtrant,
MC
5
DA06A1 izolatoare, antigeliv, cu aternere manual
mc
20%
70 x
0,25 .=
17,5
mc
TOTAL ARTICOL:
.=
17,5
6
TRA01A25 Transportul rutier balast cu autobasculanta pe distana de 30 km.
TO
to
56 x
1,311 x
1,7
.=
124,81
to
67 x
1,311 x
1,7
.=
149,32
to
TOTAL ARTICOL:
.=
274,13
7
TRA05A01 Transport ap cu autocisterna la 1 km pentru compactarea balastului existent.
TO
0,232
70,0 x
1,00
TOTAL ARTICOL:
8
DB01A1
TOTAL ARTICOL:
9
DB02A1
TOTAL ARTICOL:
10
DZ04A1
16,24
16,24
Amorsarea suprafeelor
2 x
280,00
.=
.=
280,00
280,00
.=
.=
560
560
Bitum filerizat
0,1
.=
.=
Strat de legtur (binder) de pietris concasat executat la cald
0,05 x
280,00
.=
2,37 to/mc
14,0 x
2,37 .=
Spor 9 kg/mp
280,00 x
0,009 .=
0,56
0,56
14,0
33,18
2,52
2,8
0,7
56
17,5
274,13
16,24
to
to
MP
Curirea mecanic a suprafeelor
5,6 x
TOTAL ARTICOL:
11
DB13B1
.=
.=
2,8
mp
mp
100 MP
mp
mp
TO
to
to
TO
mc
to
to
280
5,6
0,56
35,7
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 14/113
to
TO
to
to
TOTAL ARTICOL:
12
7000007
.=
35,7
Procurarea binderului de criblura (BAD 20), executat la cald cu bitum
35,7 x
1,003 .=
35,81
TOTAL ARTICOL:
.=
35,81
mbrcminte de beton asfaltic cu agregate mrunte executat la cald, n
13
DB16D1 grosime de 4 cm, cu aternere mecanic
.=
280,00
TOTAL ARTICOL:
.=
280,00
14
7000010 Procurarea betonului asfaltic (BA 16), executat la cald cu bitum
280,00 x
0,04 .=
11,2
2,35 to/mc
11,2
2,35 .=
26,32
TOTAL ARTICOL:
.=
26,32
15
DZ19F1 Preparare nisip bitumat
280,00 x
0,003 .=
0,84
TOTAL ARTICOL:
.=
0,84
16
TRA05A25 Transportul rutier bitum cu autocisterna pe distana de 25 km.
.=
0,56
TOTAL ARTICOL:
.=
0,56
35,81
MP
280
mp
mp
TO
mc
to
to
TO
to
to
TO
to
to
TO
to
17
TRA01A25 Transportul rutier mixturi si nisip bitumat cu autobasculanta pe distana de 25 km.

35,81 +
26,32 +
0,84 .=
62,97
TOTAL ARTICOL
.=
62,97
26,32
0,84
0,56
62,97
to
HARGHITA
HARGHITA
Categorie 1.6.Podete tubulare D = 800 mm (amplasate pe drum comunal DC78)
Nr.
UM
Cantitate
crt
0
1
2
3
SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM CU UMIDITATE NATURAL
1
TSC03G1
100 MC
0,9
DESC.AUTO.TEREN CAT 3
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
80%
109,92
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE 1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN
2
TSA07D1
PAM.CU UMID.NAT.ADINC.0,0-2M,T.F.TARE
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
20%
109,92
x
TOTAL ARTICOL:
3
TRB01C11
TRANSPORT PAMANT CU ROABA
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
1,5
0,20
.=
.=
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
4
PI06A1
MONTARE SI MANIPULARE ELEMENTE PREFABRICATE
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
21,98
0,80
1,80
5,00
TOTAL ARTICOL:
5
6418998
PROCURARE TUB PREMO D 800 mm
87,94 100 mc
87,94 100 mc
21,98
21,98
39,57
39,57
MC
22,0
mc
mc
TO
39,6
to
to
BUC
.=
7,5
buc
.=
buc
BUC
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
.=
buc
TOTAL ARTICOL:
TRA02A200 TRANSPORT TUBURI LA 200 KM
.=
buc
TO
16,8
to
to
MP
1,2
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
2,24
TOTAL ARTICOL:
7
H1E05A2
ETANSARE ROSTURI CU CHELOCHIT
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
TOTAL ARTICOL:
0,20
.=
16,80
.=
16,80
.=
1,20
mp
.=
1,20
mp
PROIECTANT GENERAL

SC. PROTEUS SRL
CA01D1
pag. 15/113
TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3-20CM GROSIMELA

CONSTRUCTII IN ELEVATIE
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
TOTAL ARTICOL:
9
PC02A1
COFRAJ PENTRU BETON PE SUPRAFETE PLANE
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
10
Nr. pr.
420/ 2013
9 mp/podet
.=
.=
55,50
55,50
MC
55,5
mc
mc
MP
67,5
.=
67,50
mp
TOTAL ARTICOL:
PC02B1
COFRAJ PENTRU BETON PE SUPRAFETE CURBE
.=
67,50
mp
MP
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
.=
1,1 mp/podet
7,50
7,50
9,00
1,10
8,25
mp
TOTAL ARTICOL:
.=
8,25
TRA02A200 TRANSPORT COFRAJE
to/mp
0,048
x
75,75
.=
3,64
TOTAL ARTICOL:
.=
3,64
STRAT AMORSAJ APLICAT CU PERIA DIN BITUM CU WHITE SPIRT
12
PF04A1
RAFINAT
mp
TO
to
to
11
13
MP
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
.=
75,75
mp
TOTAL ARTICOL:
TRA06A20
TRANSPORT AUTO CU BETONIERA LA 20 KM
.=
75,75
mp
TO
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
.=
139,30
to
.=
139,30
to
to/mc
2,49
55,94
TOTAL ARTICOL:
8,3
3,6
75,8
139,3
HARGHITA
HARGHITA
Categorie 1.7.
Podete tubulare D = 600 mm
Nr.crt
UM
Cantitate
.
0
1
2
3
1
TSC03G1
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM CU UMIDITATE

NATURAL DESC.AUTO.TEREN CAT 3
80%
38,10
0,80
TOTAL ARTICOL:
2
TSA07D1
20%
38,10
x
TOTAL ARTICOL:
TRB01C11
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
TOTAL ARTICOL:
CA01D1
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
1,5
.=
.=
7,62
7,62
1,80
3,00
TOTAL ARTICOL:
H1E05A2
ETANSARE ROSTURI CU CHELOCHIT
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
7,62
0,20
.=
13,72
TOTAL ARTICOL:
.=
13,72
PI06A1
MONTARE SI MANIPULARE ELEMENTE PREFABRICATE
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
30,48
30,48
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE 1M CU SPRIJ.SI EVAC

.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.ADINC.0,0-2M,T.F.TARE
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
.=
.=
100 MC
0,20
100 mc
100 mc
MC
7,6
mc
mc
TO
13,7
to
to
BUC
.=
4,5
buc
.=
4,5
buc
MP
.=
.=
TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3-20CM
GROSIMELA CONSTRUCTII IN ELEVATIE
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
PC02A1
COFRAJ PENTRU BETON PE SUPRAFETE PLANE
CONF TABEL PODETE
5 mp/podet
4,50
x
5,00
.=
0,30
mp
0,30
mp
MC
32,30
32,30
22,50
0,3
mc
mc
MP
mp
4,5
0,3
32,3
22,5
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 16/113
TUBULARE
TOTAL ARTICOL:
.=
PC02B1
COFRAJ PENTRU BETON PE SUPRAFETE CURBE
CONF TABEL PODETE
TUBULARE
10
11
0,6 mp/podet
4,50
.=
mp
MP
2,70
mp
TOTAL ARTICOL:
.=
2,70
TRA02A20
TRANSPORT COFRAJE
to/mp
0,048
x
25,20
.=
1,21
TOTAL ARTICOL:
.=
1,21
STRAT AMORSAJ APLICAT CU PERIA DIN BITUM CU WHITE
PF04A1
SPIRT RAFINAT
mp
TO
to
to
0,60
22,50
MP
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
.=
25,20
mp
TOTAL ARTICOL:
TRA06A20
TRANSPORT AUTO CU BETONIERA LA 20 KM
.=
25,20
mp
TO
CONF TABEL PODETE

TUBULARE
.=
81,07
to
.=
81,07
to
TOTAL ARTICOL:
to/mc
2,49
32,56
2,7
1,2
25,2
81,1
HARGHITA
HARGHITA
Categorie 1.9.Lucrari accesorii si siguranta circulatiei
Nr.
UM Cantitate
crt.
0
1
2
3
1
DF18A1 Plantarea stlpilor metalici
BUC
24,0
TOTAL ARTICOL:
.=
24 buc
2
2100945 Procurare beton B150 la fundatie stalpi
MC
2,4
24,00 x 0,100
.=
2,40 mc
TOTAL ARTICOL:
.=
2,40 mc
3
TRB01B11 Transportul betonului de ciment cu roaba la 10 m.
TO
5,9
2,46
to/mc
2,40 x
2,46
.=
5,90 to
TOTAL ARTICOL:
.=
5,90 to
4 TRA06A20 Transportul rutier beton cu autobetoniera pe distana de 20 km.
TO
5,9
2,46
to/mc
;
2,40 x
2,46
.=
5,90 to
TOTAL ARTICOL:
.=
5,90 to
5
DF19A1 Montarea indicatoarelor pe stlpi gata plantai
BUC
24,0
TOTAL ARTICOL:
.=
24 buc
Semnalizarea rutier pentru asigurarea continuitii circulaiei n timpul execuiei
6
DF24A1
BUC
10,0
lucrrilor, cu indicatoare
TOTAL ARTICOL:
.=
10 buc
Piloi pentru dirijarea circulaiei pentru asigurarea fluenei traficului pe durata
7
DF27A1
ORE
960,0
execuiei lucrrilor
8
x
20 x 6,000
.=
960,00 ore
TOTAL ARTICOL:
.=
960,00 ore
8
DF16A1 Marcaje rutiere longitudinale cu vopsea
KM
3,0
.=
3,00 km
TOTAL ARTICOL:
.=
3,00 km
9
DF01B1 Confectionarea pe santier, din beton a indicatorilor hectometrici
BUC
9,0
.=
9,00 buc
TOTAL ARTICOL:
.=
9,00 buc
10
2100945 Procurare beton B150 la indicatori hectometrici
MC
1,4
9
x 0,157
.=
1,41 mc
TOTAL ARTICOL:
.=
1,41 mc
11
Procurare mortar la indicatori hectometrici

MC
0,2
9
x 0,023
.=
0,21 mc
TOTAL ARTICOL:
.=
0,21 mc
12 TRB01B11 Transportul betonului de ciment, mortar cu roaba la 10 m.
TO
3,9
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
13
14
15

2,45
to/mc
1,41 x
2,45
.=
2,20
to/mc
0,21 x
2,20
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
TRA06A20 Transportul rutier beton, mortar cu autobetoniera pe distana de 20 km.
2,45
to/mc
;
1,41 x
2,45
.=
2,20
to/mc
0,21 x
2,20
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
DF03A1 Plantarea indicatorilor hectometrici, inclusiv vopsirea si scrierea
TOTAL ARTICOL:
.=
TRA01A20 Transport diverse (indicatoare, stalpi, pe distanta de 20 Km
.=
TOTAL ARTICOL:
.=
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 17/113
3,46
0,46
3,92
3,46
0,46
3,92
9
2,45
2,45
to
to
to
TO
to
to
to
BUC
buc
TO
to
to
3,9
9,0
2,5
2.2. MEMORIILE TEHNICE PE SPECIALITI

2.2.1. Memoriu tehnic Drum
Suprafaa ocupat de lucrare. Proprietarii terenului
Suprafaa ocupat de drumul comunal DC78 ce urmeaz a fi modernizat este de cca 4300 m2, fiind
reprezentat de platform, drumuri laterale i anuri laterale. Aceste suprafee vor fi ocupate definitiv de
obiectivul de investiie. Suprafeele existente ocupate aparin domeniului public al comunei BILBOR din
judeul HARGHITA, i au n prezent folosina drum.
Instalaiile existente n zona drumului nu sunt afectate de execuia lucrrilor de modernizare a
drumurilor. Aceast suprafa de teren ndeplinete urmtoarele condiii:
- este liber de orice sarcin;
- nu face obiectul unor litigii n curs de soluionare la instanele judectoreti, cu privire la
situaia juridic;
- nu face obiectul revendicrilor potrivit unor legi speciale n materie sau dreptului comun;
Elemente geometrice si constructive
OBIECT I - Drumul comunal DC78 n lungime de 854,0 m
Lungime total drum = 854,0 m.
DRUMUL ARE ELEMENTELE GEOMETRICE ALE PLATFORMEI DRUMULUI CONFORM
STAS 863/1985 SI STAS 2900-89
Clasa tehnic a drumuluia V-a
DRUM COMUNAL DC78 FUNDOAIA-LUNCA:
- limea platformei:
=5,0 m ;
- partea carosabil
= 4.00 m;
- acostamente
= 0,50 m;
- viteza de proiectare/baza : Vp = 25 km/h
Supralrgirile platformei in curbe sunt calculate i prezentate in breviarele de calcul.
Descrierea soluiei tehnice
In conformitate cu prevederile H.G. nr. 261/1994 privind stabilirea categoriei de importan,
lucrarea se incadreaz in Categoria de importan C ,construcie de importan normal a cror
neindeplinire nu implic riscuri majore pentru societate si natur si se va verifica la cerina A4.
Conform Ordinului ministrului transporturilor nr.46/1998 i a Normelor tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor publice, drumurile care fac obiectul prezentei documentaii sunt de clas
tehnic V, cu dou benzi respectiv o singur band de circulaie, n zon de deal, viteza de proiectare de 25
km/h si cu limea platformei n aliniament de 5,00 m, cu parte carosabil de 4,00 m cu acostamente de
0,50 m.
La proiectare au fost respectate elementele geometrice n curbe cerute de STAS 863/85 si n
Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor,
permind in acest mod realizarea unui traseu fluent.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 18/113
Platforma existent a drumurilor prezint o mpietruire care va fi scarificat pe o grosime de 10 cm,

mpietruire care va constitui un strat de fundaie inferior. Stratul de fundaie superior va avea grosimea de
25 cm balast amestec optimal 0 63 mm.
Adoptarea elementelor geometrice ale drumului i a soluiei tehnice s-a fcut astfel nct limitele
proprietilor particulare ale locuitorilor din localitatea BILBOR s nu fie nclcate i deci s nu fie nevoie
de exproprieri sau schimburi.
Intrrile n gospodriile particulare sunt n prezent amenajate cu rigole carosabile si podete peste
anul de pmnt existent. Curirea sau refacerea acestor podete nu fac obiectul prezentei documentaii,
beneficiarul angajndu-se c se va ocupa de aducerea acestora n parametri de funcionalitate prin
contribuia localnicilor.
anurile laterale (din pmnt sau pereate) proiectate se vor racorda la aceste podee, astfel nct
lungimea corespunztoare acestor podee a fost sczut din lungimea total a anurilor necesare.
La realizarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementrilor in
vigoare.
Materialele folosite vor fi in concordan cu prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995.
Drumul proiectat are ca punct de plecare drumul judeean DJ 174A.
Pe lungimea de 854.0 m drumul are curbe tratate conform STAS 863/85, racordarea aliniamentelor
fcndu-se cu arc de cerc, meninndu-se cat mai mult traseul drumului existent.
Traseul proiectat pstreaz n proporie de 100% traseul actual al drumurilor, avnd o sinuozitate
redus, pentru care a fost necesara imbunatatirea elementelor geometrice ale curbelor de racordare n plan
dar care sa nu conduca la lucrari importante ca demolari i pentru a nu fi necesare corectari sau retrageri de
garduri ale proprietatilor particulare.
Pe baza celor sus amintite, se mentioneaza ca prin lucrarile prevazute in proiect, se imbunatatesc
conditiile de circulatie si nu intervin modificari in ceea ce priveste amenajarea teritoriului, lucrarile
proiectate avind amplasamentul in cadrul zonei existente a drumurilor nefiind necesare exproprieri.
Elemente tehnice de proiectare in profil longitudinal
In profil longitudinal linia rosie a fost in general proiectata cu circa 24 cm peste cota drumurilor
existente incat sa se pastreze zestrea existenta de balast.
Tabel 1.1 TABEL CU COTE I DIFERENE DE NIVEL
Pozitia
Nr.crt. Punct metrica
m
1
1010
0,00
2
1011
8,52
3
1012
37,10
4
1013
60,00
5
1014
65,69
6
1015
90,00
7
1016 120,00
8
1017 122,03
9
1018 146,53
10
1019 150,00
11
1020 171,02
12
1021 177,78
13
1022 180,00
14
1023 182,11
15
1024 210,00
16
1025 223,14
17
1026 240,00
18
1027 264,16
19
1028 270,00
Distanta
picheti
Distanta
aplicabila
0,00
8,52
28,58
22,90
5,69
24,31
30,00
2,03
24,50
3,47
21,02
6,76
2,22
2,11
27,89
13,14
16,86
24,16
5,84
4,26
18,55
25,74
14,30
15,00
27,16
16,02
13,27
13,99
12,25
13,89
4,49
2,17
15,00
20,52
15,00
20,51
15,00
9,43
Cota teren Cota proiect

m
930,09
929,87
929,80
929,93
930,26
930,36
931,13
932,25
932,32
932,99
933,07
933,48
933,64
933,68
934,60
935,19
935,55
936,70
937,02
m
930,09
930,01
929,95
929,99
930,31
930,44
931,21
932,37
932,44
933,14
933,21
933,58
933,74
933,79
934,67
935,24
935,98
937,01
937,25
Diferenta
0,00
0,14
0,15
0,06
0,05
0,08
0,08
0,12
0,12
0,15
0,14
0,10
0,10
0,11
0,07
0,05
0,43
0,31
0,23
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Pozitia
m
20
1029 283,03
21
1030 300,00
22
1031 314,43
23
1032 330,00
24
1033 345,84
25
1034 357,64
26
1035 360,00
27
1036 379,06
28
1037 390,00
29
1038 400,48
30
1039 420,00
31
1040 442,10
32
1041 450,00
33
1042 452,38
34
1043 462,65
35
1044 480,00
36
1045 509,58
37
1046 510,00
38
1047 523,11
39
1048 536,64
40
1049 540,00
41
1050 558,50
42
1051 570,00
43
1052 583,43
44
1053 600,00
45
1054 608,37
46
1055 626,04
47
1056 630,00
48
1057 637,10
49
1058 648,17
50
1059 660,00
51
1060 680,74
52
1061 685,49
53
1062 690,00
54
1063 690,25
55
1064 713,00
56
1065 718,12
57
1066 720,00
58
1067 723,25
59
1068 750,00
60
1069 768,59
61
1070 778,41
62
1071 780,00
63
1072 788,22
64
1073 798,21
65
1074 806,54
66
1075 810,00

Distanta
picheti
Distanta
aplicabila
13,03
16,97
14,43
15,57
15,84
11,80
2,36
19,06
10,94
10,48
19,52
22,10
7,90
2,38
10,27
17,35
29,58
0,42
13,11
13,53
3,36
18,50
11,50
13,43
16,57
8,37
17,67
3,96
7,10
11,07
11,83
20,74
4,75
4,51
0,25
22,75
5,12
1,88
3,25
26,75
18,59
9,82
1,59
8,22
9,99
8,33
3,46
15,00
15,70
15,00
15,71
13,82
7,08
10,71
15,00
10,71
15,00
20,81
15,00
5,14
6,32
13,81
23,47
15,00
6,77
13,32
8,44
10,93
15,00
12,47
15,00
12,47
13,02
10,82
5,53
9,08
11,45
16,29
12,75
4,63
2,38
11,50
13,94
3,50
2,57
15,00
22,67
14,21
5,70
4,91
9,11
9,16
5,89
4,17
Cota teren Cota proiect

m
937,69
938,26
938,73
939,30
939,89
940,33
940,42
941,06
941,43
941,89
942,74
943,64
943,94
944,03
944,45
945,16
946,38
946,40
947,03
947,66
947,84
948,83
949,59
951,02
951,69
951,93
951,80
951,97
952,29
952,82
953,10
953,73
953,87
954,06
954,07
955,02
955,23
955,27
955,33
955,87
956,24
956,66
956,76
957,06
957,41
957,69
957,80
m
937,76
938,39
938,89
939,42
939,97
940,37
940,45
941,13
941,53
941,94
942,73
943,65
943,98
944,08
944,51
945,24
946,50
946,52
947,14
947,80
947,96
948,99
949,89
951,06
951,90
952,05
952,33
952,41
952,56
952,83
953,16
953,85
954,02
954,20
954,21
955,11
955,28
955,34
955,43
955,97
956,38
956,70
956,76
957,08
957,47
957,82
957,99
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 19/113
Diferenta
0,07
0,13
0,16
0,12
0,08
0,04
0,03
0,07
0,10
0,05
-0,01
0,01
0,04
0,05
0,06
0,08
0,12
0,12
0,11
0,14
0,12
0,16
0,30
0,04
0,21
0,12
0,53
0,44
0,27
0,01
0,06
0,12
0,15
0,14
0,14
0,09
0,05
0,07
0,10
0,10
0,14
0,04
0,00
0,02
0,06
0,13
0,19
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 20/113
Pozitia
Distanta Distanta Cota teren Cota proiect
Diferenta
picheti aplicabila
m
m
m
67
1076 814,88
4,88
7,50
958,07
958,25
0,18
68
1077 824,99
10,11
9,63
958,72
958,82
0,10
69
1078 834,15
9,16
7,51
959,16
959,19
0,03
70
1079 840,00
5,85
4,58
959,25
959,34
0,09
71
1080 843,31
3,31
7,00
959,31
959,40
0,09
72
1081 854,00
10,69
5,35
959,41
959,51
0,10
Elemente tehnice de proiectare in profil transversal
Pentru drumul comunal DC 78 ce urmeaz a fi modernizat limea platformei drumului in
aliniament este de 5,00 m, iar a prii carosabile de 4,00 m, cu acostamente de 2 x 0,50 m cu panta
transversal de 2,5% i a acostamentelor de 4%.
Tabel 2.1 TABEL CU ELEMENTE GEOMETRICE CURBE DC78 FUNDOAIA- LUNCA
ELEMENTE GEOMETRICE CURBE
CURBA
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
C12
C13
C14
Ti / Te
(m)
8,53
65,69
122,04
171,02
182,12
264,16
283,03
345,84
357,65
400,48
442,11
462,66
509,59
536,65
558,50
608,38
626,04
648,18
680,75
690,00
713,00
723,26
768,59
788,23
798,23
814,88
824,99
843,32
(gr)
R
(gr)
T
(m)
B
(m)
C
(m)
L/2
(m)
70,00
30,28
6,27
57,16
28,58
14,29
184,407 15,59 200,00
24,62
1,51
48,99
24,49
12,25
150,255 49,75 105,00
43,25
8,56
82,05
41,02
20,51
176,478 23,52 170,00
31,77
2,94
62,81
31,41
15,70
183,958 16,04 170,00
21,53
1,36
42,84
21,42
10,71
192,303 7,70
170,00
10,29
0,31
20,55
10,28
5,14
193,110 6,89
250,00
13,54
0,37
27,06
13,53
6,76
154,640 45,36
55,00
20,47
3,68
39,19
19,59
9,80
191,711 8,29
170,00
11,08
0,36
22,13
11,07
5,53
198,487 1,51
400,00
4,75
0,03
9,51
4,75
2,38
198,367 1,63
400,00
5,13
0,03
10,26
5,13
2,57
168,756 31,24
40,00
10,02
1,24
19,63
9,82
4,91
186,739 13,26
80,00
8,36
0,44
16,66
8,33
4,17
170,830 29,17
40,00
9,33
1,07
18,33
9,16
4,58
148,015 51,99
(m)
L/4
Tabel 2.2 TABEL CU SUPRAFAA CAROSABIL DC 78 FUNDOAIA- LUNCA

CALCULUL SUPRAFETEI PARTII CAROSABILE
(m)
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
CURBA

Pozitia Lungime
metrica
curba
hm. intrare
8,53
hm. iesire
65,69
hm. intrare
122,04
C2
hm. iesire
171,02
hm. intrare
182,12
C3
hm. iesire
264,16
hm. intrare
283,03
C4
hm. iesire
345,84
hm. intrare
357,65
C5
hm. iesire
400,48
hm. intrare
442,11
C6
hm. iesire
462,66
hm. intrare
509,59
C7
hm. iesire
536,65
C8
hm. intrare
558,50
hm. iesire
608,38
hm. intrare
626,04
C9
hm. iesire
648,18
hm. intrare
680,75
C10
hm. iesire
690,00
hm. intrare
713,00
C11
hm. iesire
723,26
hm. intrare
768,59
C12
hm. iesire
788,23
hm. intrare
798,23
C13
hm. iesire
814,88
hm. intrare
824,99
C14
hm. iesire
843,32
TOTAL ELEMENTE CURBE
(m)
C1
Raza
(m)
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 21/113
Supralargi
Suprafata
Suprafata
Suprafata
re curba
racordarii
curbei (m2)
totala
(m2)
(m)
(m2)
57,16
70,00
0,60
354,39
30,00
384,39
48,98
200,00
0,25
269,39
12,50
281,89
82,04
105,00
0,35
467,63
17,50
485,13
62,81
170,00
0,25
345,46
12,50
357,96
42,83
170,00
0,25
235,57
12,50
248,07
20,55
170,00
0,25
113,03
12,50
125,53
27,06
250,00
0,00
135,30
0,00
135,30
49,88
55,00
0,60
309,26
30,00
339,26
22,14
170,00
0,25
121,77
12,50
134,27
9,25
400,00
0,00
46,25
0,00
46,25
10,26
400,00
0,50
61,56
25,00
86,56
19,64
40,00
1,00
137,48
50,00
187,48
16,65
80,00
0,50
99,90
25,00
124,90
18,33
40,00
1,00
128,31
50,00
178,31
487,58
2825,28
290,00
3115,28
LATIME MEDIE PARTE CAROSABILA (M)
366,42
854,00
1832,10
4947,38
5,79
4,59
STRAT DE UZURA DIN BA16 - 4 cm + STRAT

DE LEGATURA DIN BAD20 - 5 cm (MP)
3922,58
STRAT DE PIATRA SPARTA - 12 cm (MC)
470,71
515,00
1236,85
LUNGIME ALINIAMENTE (m)

LUNGIME DRUM (m)
SUPRAFATA ALINIAMENT (MP)
SUPRAFATA PLATFORMA DRUM (MP)
LATIME MEDIE PLATFORMA DRUM (M)
VOLUM ACOSTAMENTE BALAST (MC)

VOLUM FUNDATIE BALAST - 25 cm (MC)
Sistemul rutier va avea urmtoarea alctuire:

La alegerea alternativei fezabile de modernizare a drumurilor stradale, a parcrilor laterale i a
trotuarelor s-a tinut cont de urmatorii factori decizionali:
Traficul de perspectiva;
Starea de degradare a mpietruirii;
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 22/113
Rata de interes a drumurilor (categoria de importanta);

Perioada de la ultima reparatie facuta;
Perioada cu care se va putea prelungi durata de exploatare;
Posibilitatile financiare;
In conformitate cu dorina beneficiarului cat si datorita starii functionale necorespunzatoare a
suprafetei de rulare, starii de degradare a mpietruirii s-a adoptat urmatoarea solutie de sistem rutier:
SISTEM RUTIER DRUM COMUNAL DC78 FUNDOAIA-LUNCA SISTEM RUTIER SUPLU
strat de fundaie inferior mpietruire existent scarificat 10 cm grosime;
strat de fundaie balast amestec optimal 0 63 mm n grosime de 25 cm;
strat de baza din piatra sparta de 12 cm ;
suprastructur drum din mbrcminte asfaltic n dou straturi: strat de legtur din BAD20 n
grosime de 5 cm i strat de uzur din BA16 n grosime de 4 cm;
Grosimea straturilor rutiere a rezultat prin dimensionare, din ipoteza satisfacerii cerinelor traficului
preconizat pe aceste drumuri. Dimensionarea sistemului rutier s-a realizat n conformitate cu prevederile
Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide (metoda analitic) indicativ
PD 177-2001 i cu ajutorul programului de calcul Calderom 2000, pentru o perioad de perspectiv de 15
ani, rezultnd un sistem rutier suplu.
Reprofilarea mpietruirii existente, coroborat cu grosimea de 46 cm a noului sistem rutier va face
ca trecerea de pe drum n curile limitrofe s se fac lin, cu minimum de amenajri de racordare. n felul
acesta, localnicii nu vor fi nevoii s-i refac accesele n curte.
Drumurile laterale care intersecteaz / se racordeaz drumurile stradale proiectate va fi amenajat cu
acelasi sistem rutier ca i drumul proiectat cu excepia fundaiei din balast amestec optimal care va avea
grosimea de 25 cm. Poriunea amenajat va fi msurat de la marginea prii carosabile a drumului axial
proiectat i va avea lungimea de 15,0 m. Aceasta amenajare are rolul de a asigura o zon minim pentru
scuturarea de pmnt a roilor vehiculelor i de a realiza trecerea lin pe drumul axial, n condiii de
siguran. Limea carosabila a acestor drumuri laterale va fi de 4,0 m
Tabel 2.3 TABEL CU DRUMURILE LATERALE
Volum
Pozitia
Lungime Suprafata
Volum
Volum
BA16
Podet Amplasament
kilometrica
(m)
(mp)
balast mc BAD20 mc
mc
D = 600
0+289.00
15,00
75,00
18,75
3,75
3,00
drum lateral
mm / 5 m
D = 600
0+661.00
15,00
75,00
18,75
3,75
3,00
mm / 5 m drum lateral
TOTAL
30,00
150,00
37,50
7,50
6,00
2.2.2. Memoriu tehnic - Siguranta circulatiei si lucrri accesorii
Lucrrile prevzute constau n montarea si amplasarea de indicatoare rutiere pentru orientarea i
reglementarea circulaiei n zonele periculoase (forma i dimensiunile indicatoarelor sunt conform STAS
1848/1,2,3 2008), vor fi amplasate:
Drum comunal Dc78:
trecere pietoni
3
inters cu drum fara prioritate
8
curba la dreapta
3
curba la stanga
1
indicator rutier DC78
1
precum i marcaje cu vopsea pe partea carosabil menite s ntreasc i s completeze semnificaia
semnelor de circulaie plantate conform STAS 1848/7 2004.
2.2.3.
Memoriu tehnic - Lucrri de art
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 23/113
Lucrrile de art proiectate i cu caracter definitiv sunt dimensionate static la convoiul de calcul
A30-V80, conform normativelor n vigoare i sunt dimensionate hidraulic s evacueze debitul Q 3% cu
verificare la Q1,0%.
Au fost proiectate podee tubulare pentru subtraversarea drumurilor laterale la racordarea cu
drumul proiectat. Aceste podee au tuburi Premo cu diametrul de 600 mm.
Podeele tubulare sunt constituite din trei pri distincte: fundaia, tubul propriu-zis i racordrile cu
terasamentele. Fundaia este din beton simplu clasa C12/15 (marca B200) i constituie elementul de legare
la teren a podeului. Patul pe care se aterne fundaia se cur n prealabil de resturile organice (materiale
lemnoase, sol vegetal) pn la stratul de teren sntos. Acolo unde terenul prezint denivelri pronunate n
lungul podeului i n zonele adncite, legtura cu terenul natural se face prin subzidiri din piatr brut, sub
stratul de fundaie.
Tuburile sunt de tip PREMO, din beton precomprimat, i se procur de la furnizori autorizai
pentru producerea acestor elemente prefabricate la lungimea de 5,0 m. Manipularea tuburilor se face cu
macaraua pentru a se evita deteriorarea lor. Montarea pe stratul de fundare se face tot cu macaraua i nu
prin mpingere cu lama buldozerului. Rosturile se etaneaz cu mortar i celochit. Tuburile prefabricate cu
diametrul de 600 mm se transport auto pe o distan de cca. 200 km din judeul Buzu.
Racordarea podeelor cu terasamentele se face prin timpane i camere de priz cu fundaia din
beton clasa C12/15 (marca B 200).
Tabel 5.1 TABEL CU PODEE TUBULARE D600mm LA DRUMURI LATERALE
Volum
Pozitia
Volum beton podet
L (m)
Sens
Procurare tub
sptur
kilometrica
m3
podet m3
0+289
5,00
drum lateral
5,00
12,5
10,5
0+661
5,00
drum lateral
5,00
12,5
10,5
0+722
7,50
transversal
7,50
13,1
11,3
TOTAL
17,50
17,50
38,1
32,30
Tabel 5.2 TABEL CU PODEE TUBULARE D800mm
Pozitia
kilometrica
L (m)
Sens
Procurare tub
0+004 m
0+033 m
0+229 m
0+388 m
TOTAL
15,00
7,50
7,50
7,50
17,50
Inters. DJ 174A
transversal
transversal
transversal
-
15,00
7,50
7,50
7,50
17,50
2.2.4.
Volum
sptur
podet m3
46,32
21,20
21,20
21,20
109,92
Volum beton podet

m3
20,25
11,75
11,75
11,75
55,5
Memoriu tehnic - Lucrri de colectare i evacuare a apelor
Colectarea si evacuarea apelor de suprafa

Se vor respecta urmtoarele:
- scurgerea apelor de pe carosabil se realizeaza prin santuri de pmnt sau dalate proiectate
(anurile laterale pereate cu beton de ciment clasa C12/15);
- scurgerea apelor de suprafata dirijate in rigole sau santuri sunt preluate apoi de podete existente
deprtndu-se de zona drumului;
- pantele platformei drumului n profil transversal vor fi de 2,5 %;
Pentru a evita degradarea corpului drumului, reducerea capacitii portante a terenului de fundaie,
degradarea terenurilor limitrofe se proiecteaz construcii anexe in conformitate cu STAS 10796/1, STAS
10796/2, STAS 10796/3.
- anurile longitudinale vor avea cota la fund sub cota stratului de form cu minim 15 cm;
- acostamentele se vor executa din materiale cu permeabilitate redus (balast) si cu decliviti de 4%;
- pe porinea pe care anurile vor fi betonate va fi realizat i impermeabilitatea acostametelor prin
betonare (Vezi Plana 4 Profile transversale de execuie)
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 24/113
- dirijarea apelor s-a fcut ctre emisari cu o capacitate suficient de preluare a debitelor acumulate.
Pentru asigurarea scurgerii apelor in lungul drumului studiat au fost prevazute:
Tabel 6.1 TABEL CU ANURI DIN PMNT
Pozitia metrica
L (m)
de la
pana la
40,00
75,00
35,00
80,00
95,00
15,00
100,00
145,00
45,00
150,00
245,00
95,00
250,00
285,00
35,00
290,00
335,00
45,00
440,00
455,00
15,00
460,00
575,00
115,00
580,00
615,00
35,00
705,00
740,00
35,00
745,00
849,00
104,00
665,00
700,00
35,00
705,00
722,00
17,00
725,00
849,00
124,00
TOTAL
750,00
Sens
stg
stg
stg
stg
stg
stg
stg
stg
stg
stg
stg
dr
dr
dr
Sectiune
(mp)
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
Tabel 7.1 TABEL CU ANURI TRIUNGHIULARE PEREATE CU BETON

Sectiune Sectiune
Pozitia metrica
L (m)
Sens
beton
nisip
de la
pana la
(mp)
(mp)
Santuri protejate cu beton Hs = 0.40 m
5,0
20,0
15,0
dr
0,24
0,11
25,0
35,0
10,0
stg
0,24
0,11
620,0
660,0
40,0
dr
0,24
0,11
665,0
675,0
10,0
stg
0,24
0,11
680,00
700,0
20,0
stg
0,24
0,11
TOTAL
95,0
Tabel 8.1 TABEL CU RIGOLE CAROSABILE ARMATE
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Pozitia kilometrica
5,00
229,00
292,00
20,00
35,00
75,00
95,00
145,00
245,00
285,00
335,00
355,00
435,00
455,00
229,00
281,00
660,00
25,00
40,00
80,00
100,00
150,00
250,00
290,00
340,00
360,00
440,00
460,00
Volum (mc)
3,5
1,5
4,5
9,5
3,5
4,5
1,5
11,5
3,5
3,5
10,4
3,5
1,7
12,4
75,00
Volum
Volum
beton
nisip (m3)
(m3)
3,6
2,4
9,6
2,4
4,8
179,94
L (m)
Amplasare
224,00
52,00
368,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
dreapta
dreapta
dreapta
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
1,65
1,1
4,4
1,1
2,2
85,69
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

15
16
17
18
19
20
21
22
23

575,00
580,00
615,00
620,00
660,00
665,00
675,00
680,00
700,00
705,00
700,00
705,00
722,00
727,00
740,00
745,00
849,00
854,00
TOTAL
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
5,00
744,00
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 25/113
stanga
stanga
stanga
stanga
stanga
dreapta
dreapta
stanga
stanga
-
La dimensionarea anurilor s-a inut cont de STAS 1846-83 Determinarea debitelor de ap de

canalizare i STAS 9470-73 Ploi maxime intensiti, durate, frecvene.
2.2.5.
Memoriu tehnic - Terasamente
Terasamentele de pmnt se execut conform normelor Ts i Normativului C 182 - 82, mecanizat

cu buldozerul pentru platforma drumului n proporie de cca. 90% i manual n proporie de cca. 10 %.
Spturile se vor executa pentru anurile laterale din pmnt manual i pentru nou platform a
parcrii amenajate mecanic i manual, astfel nct patul cii s rezulte cu pant de 2,5%, n vederea
asigurrii scurgerii spre anurile laterale a apelor din precipitaii czute direct pe platforma drumului.
Transportul pmntului se realizeaz la distane de pn la 1,0 km pentru realizarea umpluturilor,
pmntul va fi mprtiat mecanic 80% i manual 20%.
Compactarea terasamentelor se realizeaz mecanizat, cu cilindrul compresor pe zone ntinse i
manual n spatele culeelor podeelor.
nainte de realizarea sistemului rutier proiectat se vor executa lucrri de scarificare pentru o grosime
de minim 15 cm mpietruire existent i se va pregti platforma existent a drumurilor prin lucrri de
udare i compactare a acesteia.
Terasament
Terasament
Scarificare
Fundatie balast Grosime
umpluturi
sapaturi
pietruire existenta
Nr. Pozitia Distanta
fundatie
Pichet metrica aplicabila Sectiune Volum Sectiune Volum Sectiune Volum Sectiune Volum
m
mp
mc
mp
mc
mp
mc
mp
mc
1010 0,00
4,26
1011 8,52
18,55
3,67
68,08
0,5
9,28
1,78
33,02
0,25
1012 37,10
25,74
2,92
75,16
0,5
12,87
1,65
30,61
0,25
1013 60,00
14,30
0,64
9,15
1,54
22,01
0,25
1014 65,69
15,00
0,5
7,50
1,46
21,90
0,25
1015 90,00
27,16
3,40
92,33
0,5
13,58
1,25
33,94
0,25
1016 120,00 16,02
3,29
52,69
0,5
8,01
1,25
20,02
0,25
1017 122,03 13,27
0,15
1,99
0,52
6,90
1,25
16,58
0,25
1018 146,53 13,99
0,91
12,73
0,5
6,99
1,25
17,48
0,25
1019 150,00 12,25
3,05
37,35
0,5
6,12
1,20
14,69
0,25
1020 171,02 13,89
0,15
2,08
0,2
2,78
0,5
6,95
1,25
17,36
0,25
1021 177,78
4,49
0,18
0,81
0,67
3,01
0,5
2,25
1,28
5,75
0,25
1022 180,00
2,17
0,2
0,43
2,80
6,06
0,5
1,08
1,74
3,77
0,25
1023 182,11 15,00
0,85
12,75
0,51
7,65
1,80
27,00
0,25
1024 210,00 20,52
0,63
12,92
0,49
10,05
1,85
37,95
0,25
1025 223,14 15,00
0,20
3,00
0,44
6,60
0,5
7,50
1,50
22,50
0,25
1026 240,00 20,51
0,15
3,08
0,40
8,20
0,5
10,26
1,35
27,69
0,25
1027 264,16 15,00
0,22
3,30
0,15
2,25
0,53
7,95
1,36
20,40
0,25
1028 270,00
9,43
2,10
19,81
0,5
4,72
1,24
11,70
0,25
1029 283,03 15,00
2,45 36,75 0,42
6,30
0,5
7,50
1,27
19,05
0,25
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 26/113
Terasament
Terasament
Scarificare
umpluturi
sapaturi
pietruire existenta
fundatie
m
mp
mc
mp
mc
mp
mc
mp
mc
1030 300,00 15,70
2,4
37,68
0,5
7,85
1,27
19,94
0,25
1031 314,43 15,00
1,03 15,45 0,12
1,80
0,5
7,50
1,34
20,10
0,25
1032 330,00 15,71
0,21
3,30
0,46
7,22
0,54
8,48
1,25
19,63
0,25
1033 345,84 13,82
0,84
11,61
0,5
6,91
1,26
17,41
0,25
1034 357,64
7,08
0,21
1,487
1,23
8,71
0,25
1035 360,00 10,71
1,18
12,64
0,5
5,36
1,20
12,85
0,25
1036 379,06 15,00
0,18
2,70
2,40
36,00
0,5
7,50
1,35
20,25
0,25
1037 390,00 10,71
0,42
4,50
0,5
5,36
1,32
14,14
0,25
1038 400,48 15,00
0,16
2,40
0,51
7,65
1,35
20,25
0,25
1039 420,00 20,81
0,71
14,78
0,52
10,82
1,32
27,47
0,25
1040 442,10 15,00
0,43
6,45
0,5
7,50
1,28
19,20
0,25
1041 450,00
5,14
1,43
7,35
0,54
2,78
1,29
6,63
0,25
1042 452,38
6,32
2,43
15,37
0,5
3,16
2,10
13,28
0,25
1043 462,65 13,81
3,43
47,37
0,52
7,18
1,30
17,95
0,25
1044 480,00 23,47
0,12
2,82
2,45
57,49
0,5
11,73
1,32
30,97
0,25
1045 509,58 15,00
5,43
81,45
0,64
9,60
1,60
24,00
0,25
1046 510,00
6,77
6,43
43,50
0,52
3,52
1,24
8,39
0,25
1047 523,11 13,32
5,4
71,93
0,5
6,66
1,26
16,78
0,25
1048 536,64
8,44
0,14
1,18
2,78
23,48
0,5
4,22
1,23
10,39
0,25
1049 540,00 10,93
2,84
31,04
0,5
5,47
1,24
13,55
0,25
1050 558,50 15,00
3,2
48,00
0,5
7,50
1,64
24,60
0,25
1051 570,00 12,47
3,48
43,38
0,5
6,23
1,33
16,58
0,25
1052 583,43 15,00
3,24
48,60
0,51
7,65
1,26
18,90
0,25
1053 600,00 12,47
3,56
44,39
0,5
6,24
1,27
15,84
0,25
1054 608,37 13,02
0,15 1,953 0,54
7,03
0,5
6,51
1,80
23,44
0,25
1055 626,04 10,82
0,12 1,2978 0,57
6,16
0,5
5,41
1,84
19,90
0,25
1056 630,00
5,53
0,08 0,4424 0,62
3,43
0,5
2,77
1,78
9,84
0,25
1057 637,10
9,08
0,5
4,54
0,5
4,54
1,10
9,99
0,25
1058 648,17 11,45
1,26
14,43
0,5
5,72
1,10
12,60
0,25
1059 660,00 16,29
1,2
19,54
0,5
8,14
1,10
17,91
0,25
1060 680,74 12,75
1,47
18,74
0,5
6,37
1,10
14,02
0,25
1061 685,49
4,63
0,8
3,70
2,45
11,34
0
0,00
1,90
8,80
0,25
1062 690,00
2,38
0,64
1,52
1,32
3,14
0,52
1,24
1,84
4,38
0,25
1063 690,25 11,50
1,42
16,33
0,51
5,87
1,78
20,47
0,25
1064 713,00 13,94
0,25
3,48
0,98
13,66
0,52
7,25
1,64
22,85
0,25
1065 718,12
3,50
0,43
1,51
0,5
1,75
1,54
5,39
0,25
1066 720,00
2,57
0,32
0,82
0,5
1,28
1,48
3,80
0,25
1067 723,25 15,00
6,50
97,50
0,5
7,50
1,40
21,00
0,25
1068 750,00 22,67
0,31
7,03
0,15
3,40
0,5
11,34
1,84
41,71
0,25
1069 768,59 14,21
4,10
58,24
0,5
7,10
2,68
38,07
0,25
1070 778,41
5,70
0,20
1,14
0,5
2,85
2,14
12,21
0,25
1071 780,00
4,91
0,34
1,67
0,5
2,45
1,96
9,61
0,25
1072 788,22
9,11
3,70
33,69
0,5
4,55
1,87
17,03
0,25
1073 798,21
9,16
1,02
9,34
3,65
33,43
0,5
4,58
1,57
14,38
0,25
1074 806,54
5,89
1,61
9,49
3,84
22,64
0,52
3,07
1,40
8,25
0,25
1075 810,00
4,17
2,32
9,67
0,5
2,09
1,31
5,46
0,25
1076 814,88
7,50
1,94
14,54
0,5
3,75
1,27
9,52
0,25
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 27/113
Terasament
Terasament
Scarificare
umpluturi
sapaturi
pietruire existenta
fundatie
m
mp
mc
mp
mc
mp
mc
mp
mc
1077 824,99
9,63
4,21
40,56
0,5
4,82
2,12
20,43
0,25
1078 834,15
7,51
0,6
4,50
0,11
0,83
0,5
3,75
1,91
14,33
0,25
1079 840,00
4,58
1,23
5,63
0,5
3,10
1,85
8,47
0,25
1080 843,31
7,00
3,27
22,89
0,5
3,50
1,83
12,81
0,25
1081 854,00
5,35
3,27
17,48
0,5
2,67
1,67
8,93
0,25
TOTAL 854,00
118
1605
427
1237
MSURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
Amplasarea, constructia si intretinerea infrastructurii rutiere au un impact asupra mediului
concretizat prin ocuparea unor suprafete de teren, consumarea de materiale de constructii din litosfera si
folosirea unor tehnologii poluante care au efecte asupra omului cit si asupra atmosferei, faunei, vegetatiei,
apei si solului.
Prin modernizarea drumului s-au luat masuri pentru inbunatatirea conditiilor de circulatie (starea
suprafetei de rulare, elemente geometrice in plan, declivitati) care sa permita circulatia cu viteza cit mai
uniforma diminuind astfel emisia de noxe.
Pentru diminuarea zgomotului si vibratiilor din rularea autovehiculelor s-au luat masuri privind
obtinerea unei planeitati sporite si alegerea unei imbracaminti rutiere din beton asfaltic din agregate
marunte in stratul de uzura.
Se va avea in vedere ca resturile rmase in urma lucrarilor de intretinere s nu afecteze cadrul
natural. Beneficiarul va urmri n permanent curirea cursurilor de ap afluente si adiacente de resturi de
exploatare, curairea anurilor si gurilor de scurgere, pentru ca acestea sa functioneze la intreaga lor
capacitate.
Lucrari de refacere a amplasamentului
Eroziunea la suprafata provocata de deversarea apelor de ploaie sau provocata de actiunea vntului
si de schimbarile de temperatur va fi controlat prin protectia destinata cresterii vegetatiei care, in
decursul anilor va reprezenta singura solutie de durat.
Dupa realizarea obiectivului de investitii, taluzele si depozitele se planteaza cu specii comunale
specifice din zona sau se vor nierba pentru refacerea peisajului.
4. MSURI PENTRU PROTECIA MUNCII
Trebuie avute in vedere urmatoarele prescriptii de protectie a muncii:

Dotarea personalului care participa la realizarea lucrarii cu echipament si protectie adecvat;
Instruirea personalului care participa la realizarea lucrarii asupra proceselor tehnologice pe care trebuie
sa le execute, precum si prezentarea factorilor de risc;
Acordarea alimentatiei de protectie si materialelor igienico sanitare specifice;
Se vor marca pe teren, prin plcute avertizoare, zonele periculoase.
Dup executarea instructajului se va proceda la verificarea personalului i consemnarea n fiele de

instructaj. Zilnic, nainte de nceperea lucrului, se vor avertiza muncitorii din subordine asupra riscurilor
specifice pe care le ridic procesul de producie.
Constructorul are obligaia de a confeciona panouri de avertizare pentru marcarea locurilor primejdioase,
care se vor monta n locuri vizibile pe msura desfurrii activitii.
Responsabilii locurilor de munc, ct i cei ce organizeaz procesul de munc trebuie s asigure acordarea
corect i la timp a primului ajutor n caz de accidente. Astfel, se vor asigura truse sanitare de prim ajutor,
mijloace de transport i angajai instruii pentru acordarea primului ajutor n caz de accidentare.
n timpul executrilor lucrrilor propuse se vor respecta normele de protecie a muncii prevzute de legile
i regulamentele de msuri, din care se reamintesc urmtoarele:
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 28/113
- muncitorii vor ncepe lucrul numai dup ce n prealabil li s-a fcut instructajul corespunztor; toi vor fi
echipai cu casc i echipament de protecie;
- la executarea terasamentelor, naintea lucrrilor de spturi, se vor lua msurile necesare pentru a
preveni surprile de teren, procednd la desprinderea straturilor care sunt pe punctul de a se prbui;
- sprijinirea malurilor susceptibile de rupere;
- se interzice practicarea, metodei prbuirilor, prin spturi la baz;
- dup ploi toreniale i de durat se vor cerceta malurile, pentru a se constata dac nu s-au produs
crpturi i alunecri de straturi, lundu-se msuri pentru consolidarea terenului;
- dac spturile se fac la o adncime mai mare de 1,00 m n terenuri instabile, se vor executa sprijiniri. Se
interzice muncitorilor s stea n timpul repausului, furtunilor i descrcrilor electrice n incinta
spturilor, sub maluri, sau sub arbori, mai ales a celor dezrdcinai;
- se interzice transportul persoanelor pe ncrctura camioanelor, remorcilor, basculantelor;
- muncitorii care transport manual vor fi dotai cu roabe, trgi, cldri, etc. care vor avea rezistena ceruta
de natura materialelor transportate;
- depozitarea materialelor de construcii se poate face pe maluri, la o distan de marginea gropii, cel puin
egal cu adncimea spturii;
- deservirea utilajelor, tractoarelor, buldozerelor se va face de ctre persoanele crora li s-au ncredinat i
au calificarea necesar;
- la toate locurile de munc se vor afia instruciunile de protecie a muncii;
- vor fi montate panouri avertizoare pentru persoanele strine de antier;
- nu vor fi angajai la lucru muncitorii care sufer de boli cardiovasculare sau ru de nlime;
- punctele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare de prim ajutor.
Aceste indicaii sunt minimale efii de echip, de lot i brigad, sunt obligai s ia msurile de protecie a
muncii, n vederea evitrii accidentelor.
5. ACCESUL LA AMPLASAMENT
Accesul la amplasament este asigurat din drumul judeean DJ174A pe partea stng.
6. ASIGURAREA TRAFICULUI
Pe perioada execuiei lucrrilor se va urmri ca circulaia s nu fie ntrerupt pe aceste drumuri.
Devierea traficului va fi semnalizat conform prevederilor n vigoare.
7. ORGANIZAREA DE ANTIER
Organizarea de antier se asigur de ctre executant, care va intocmi in acest scop, o documentaie
tehnic pentru organizarea execuiei lucrrilor (D.T.O.E.) pentru ntreaga lucrare: MODERNIZARE
DRUM COMUNAL DC78, FUNDOAIA-LUNCA,SAT BILBOR, COMUNA BILBOR, JUDEUL
HARGHITA n care va ine cont de bazele de producie din dotare.
8. DISPOZIII FINALE
Beneficiarul va urmri ca s se realizeze toate lucrrile prevzute in acelasi timp, deoarece recepia
final nu se poate face fr ca toate lucrrile s fie finalizate.
Documentaia se va supune spre verificare de ctre verificatori atestai conform prevederilor Legii
nr. 10/1995 si HG nr. 925/1995.
Pe timpul execuiei se va respecta programul pentru controlul calitii lucrrilor.In vederea
asigurrii calitii, in conformitate cu normele in vigoare, este absolut necesar ca supravegherea si
urmrirea lucrrilor s fie asigurate de o persoan numit de conducerea unitii si atestat de ctre I.C.
9. SISTEMUL CALITII N PROIECTARE
Are la baz prevederile din LEGEA 10/24 ian. 1995 Privind calitatea n construcii, cele din
SR EN ISO 9001 / SEPT. 1995 Sistemele calitii Model pentru asigurarea calitii n
proiectare, dezvoltare, producie, montaj i service precum i cele din H.G.925: 1995 Regulament
de verificare i expertizare tehnic a proiectelor, a execuiei lucrrilor i construciilor.
Proiectantul a avut n vedere dispoziiile din LEGEA 10 art. 9 din CAPITOLUL II sistemul
calitii n construcii [aliniatele a),, k)] , precum i detalierea lor n art. 10, , art. 20. acolo unde
articolele prin coninutul lor specific atribuii ce revin acestuia n ceea ce privesc:
reglementrile tehnice n construcii n vigoare la data execuiei proiectului;
calitatea produselor folosite la realizarea lucrrii;
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 29/113
prevederea soluiilor i procedeelor de execuie agrementate de M.LP.A.T. INCERTRANS

CESTRIN;
verificarea proiectului n conformitate cu art. 13 CAPITOLUL II din LEGEA 10;
sarcinile specifice proiectantului ce-i revin din conducerea i asigurarea calitii lucrrii;
utilizarea studiilor i ncercrilor specifice lucrrii executate de laboratoare de analize i ncercri
autorizate i acreditate n conformitate cu legislaia specific n domeniu;
aparatura pentru msurtori specifice lucrrii va avea acreditarea metrologic n conformitate cu
legislaia specific n domeniu;
recepia lucrrilor n conformitate cu art. 17 CAPITOLUL II din LEGEA 10;
comportarea n exploatare i intervenii n timp n conformitate cu art.18.CAPITOLUL II din
LEGEA 10;
postutilizarea construciei n conformitate cu ar. 19 CAPITOLUL II din LEGEA 10;

controlul de stat al calitii n construcii n conformitate cu art. 20 CAPITOLUL II din LEGEA
10.
10. OBLIGAIILE I RSPUNDERILE PROIECTANTULUI
Proiectantul a avut n vedere ansamblul de structuri organizatorice, responsabiliti, regulamente,
proceduri i mijloace care concur la realizarea calitii lucrrii, n conformitate cu principalele obligaii
ce-i revin din LEGEA 10 CAPITOLUL III, Seciunea 2 i anume:
- precizarea prin proiect a categoriei de importan a construciei;
- asigurarea prin proiecte i detalii de execuie a nivelului de calitate corespunztor cerinelor, cu
respectarea reglementrilor tehnice i a clauzelor contractuale;
- prezentarea proiectelor elaborate n faa specialitilor verificatori de proiecte atestai, stabilii de ctre
investitor, precum i soluionarea neconformitilor i neconcordanelor semnalate;
- elaborarea caietelor de sarcini i a instruciunilor tehnice privind execuia lucrrilor;
- stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuie determinate pentru lucrrile aferente cerinelor i
participarea pe antier la verificrile de calitate legate de acestea;
- stabilirea modului de tratare a defectelor aprute n execuie din vina proiectantului, la construciile la
care trebuie s asigure nivelul de calitate corespunztor cerinelor, precum i urmrirea aplicrii pe
antier a soluiilor adoptate, dup nsuirea acestora de ctre specialiti verificatori de proiecte
atestai, la cererea investitorului;
- participarea la ntocmirea crii tehnice a construciei i la recepia lucrrilor executate.
11. OBLIGAIILE I RSPUNDERILE EXECUTANTULUI
Executantul lucrrii va respecta att prevederile specifice din LEGEA 10 CAPITOLUL III,
Seciunea 3 obligaii i rspunderi ale executanilor ct i prevederile din Manualul propriu de
asigurare a calitii n construcii elaborat i aprobat n conformitate cu legislaia n vigoare.
Astfel principalele obligaii i rspunderi ale executanilor sunt:
- sesizarea investitorului asupra neconformitilor i neconcordanelor contestate n proiect, n vederea
soluionrii;
- nceperea execuiei lucrrilor numai n condiiile legii i numai pe baz i n conformitate cu proiectul,
verificat de specialist atestat;
- asigurarea nivelului de calitate corespunztor cerinelor printr-un sistem propriu de calitate conceput i
realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuia atestai;
- convocarea factorilor care trebuie s participe la verificarea lucrrilor ajunse n faze determinante ale
execuiei i asigurarea condiiilor necesare efecturii acestora n scopul obinerii acordului de
continuare al lucrrilor;
- soluionarea neconformitilor, a defectelor i a neconcordanelor aprute n fazele de execuie, numai
pe baza soluiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
- utilizarea n execuia lucrrilor numai a produselor i a procedeelor prevzute n proiect, certificate
sau pentru care exist agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinelor precum i gestionarea
probelor-martor, nlocuirea produselor i a procedeelor prevzute n proiect cu altele care ndeplinesc
condiiile precizate i numai pe baza soluiilor stabilite de proiectani cu acordul investitorului;
- respectarea proiectului i a detaliilor de execuie pentru realizarea nivelului de calitate corespunztor
cerinelor;
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

-

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 30/113
sesizarea, n termen de 24 de ore, a Inspeciei de Stat n Construcii, Lucrri Publice, Urbanism i

Amenajarea Teritoriului n cazul producerii unor accidente tehnice n timpul execuiei lucrrilor;
supunerea la recepie numai a construciilor care corespund cerinelor de calitate i pentru care a
predat investitorului documentele necesare ntocmirii crii tehnice a construciei;
aducerea la ndeplinire, la termenele stabilite a msurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de recepie a lucrrii de construcie;
remedierea, pe propria cheltuial, a defectelor calitative aprute din vina sa, att n perioada de
execuie, ct i n perioada de garanie stabilit potrivit legii;
readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniial, la terminarea execuiei lucrrii;
stabilirea rspunderilor tuturor participanilor la procesul de producie factori de rspundere,
colaboratori, subcontractani n conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitii adoptat i cu
prevederile legale n vigoare.
12. OBLIGAIILE I RSPUNDERILE INVESTITORULUI

Investitorul va respecta precederile specifice din LEGEA 10 Privind calitatea n construcii
CAPITOLUL III, Seciunea I Obligaii i rspunderi ale investitorilorct i din Manualul propriu
de asigurare a calitii n construcii elaborat i aprobat n conformitate cu legislaia n vigoare.
Intocmit
Vizat
Inspectoratul n Construcii HARGHITA
Program
pentru controlul calitii lucrrilor pe perioada execuiei
Beneficiarul Comuna Bilbor reprezentat prin diriginte (inspector) de antier..
S.C. PROTEUS S.R.L. SUCEAVA in calitate de proiectant, reprezentat ..
Executantul,reprezentat prin
In conformitate cu prevederile Legii 10/1995, privind calitatea in construcii a HG 766/1997
regulament cu privire la conducerea si asigurarea calitii in construcii, precum si a normativelor in
vigoare, se stabilete de comun acord prezentul program pentru controlul calitii lucrrilor de construcii.
Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5
6
Lucrri ce se controleaz, se verific sau se

recepioneaz si pentru care trebuie intocmite
documente scrise
1
Predarea amplasament
Pregtirea terenului si a stratului suport
(curirea de sol vegetal, scarificare)
Profilarea traseului si verificarea naturii
terenului
Verificarea calitii materialelor pentru strat de
impietruire, conform prevederilor din caietul de
sarcini
Verificarea execuiei terasamentelor si
scarificarii inainte de aternerea stratului de
pietruire, pe tronsoane de min 0,75 km
(respectarea elementelor geometrice proiectate,
grad de compactare, scurgerea apelor);
Verificarea execuiei stratului de fundatie din
Document scris:
Proces verbal -PV
Proces verbal lucrri
ascunse -PVA
Proces verbal recepiePVR
Intomete si
semneaz:
IC
Beneficiar
Executant
Proiectant
Geolog
2
PV
3
B+E+P
PV
B+E
PVA
B+E+G
PV
B+E
PVR
B+E+P
PVR
I+B+E+P
Observaii
Faz
determinant
Faz
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

balast
7
Turnarea stratului BAD20
PV
I+B+E+P
Turnarea stratului BA16
PV
I+B+E+P
Receptia lucrarilor
PV
I+B+E+P
Beneficiar
Diriginte de antier
Executant,
Proiectant,
SC PROTEUS SRL
Suceava
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 31/113
determinant
Faza
determinanta
Faza
determinanta
Faza
determinanta
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 32/113
PROGRAM PENTRU ASIGURAREA URMRIRII CURENTE A COMPORTRII

IN TIMP A LUCRRII
- PRIMARIA COMUNEI BILBOR
In calitate de beneficiar reprezentata prin:............................................................
- PROIECTANT: SC PROTEUS SRL SUCEAVA
Intruniti in baza:
Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii publicata in M.O. din 24.01.1995
H.G.R. nr. 766 din 21 noiembrie 1997 privind aprobarea Regulamentul privind calitatea in
constructii publicata in M.O. nr. Din 10.12.1997
Ordinul nr. 57/N din 18.08.1995 pentru aprobarea Normativului privind urmarirea comportarii in
timp a constructiilor indicativ p130-90.
Am stabilit urmatorul program:

Nr. Modul de
Crt. observare
1
Modul de Fenomen
observare urmarit
2
3
Imbracaminti Vizual
Fundatii
Vizual
Accesorii:
-taluzuri
-alte
amenajari
Vizual
Mijloace
sau
dispozitive
4
5
-fisuri
-ap foto
-crapaturi
-ruleta
-faiantari
-dreptar
-deplasari la -teodolit
rosturi
-fisuri
-ap. Foto
-crapaturi
-camera
-rupturi
video
-dislocari
-ruleta
-deplasari
-eroziune
-afuieri
-fisuri
-ap. foto
-crapaturi
-deplasari
-eroziuni
Periodicitate
6
Anual si dupa
evenimente
deosebite
(viituri,
accidente, etc)
Anual si dupa
evenimente
deosebite
(viituri,
accidente, etc)
Componenta
comisiei
7
Anual si dupa
evenimente
deosebite
(viituri,
accidente, etc)
INSTRUCTIUNI DE URMARIRE SI CONTROL

1.
Pe perioada existentei constructiilor, fenomenele enumerate se vor urmari prin observatii
vizuale si cu dispozitive simple de masura.
2.
Se vor urmari in mod deosebit partile expuse deteriorarii (rosturi, fundatii, parte carosabila,
acostamente, anuri pereate).
3.
Datele din verificarile periodice se vor pastra in fise si fisiere de catre beneficiarul lucrarii,
care vor fi interpretate de proiectant si va propune masuri de remediere in conditiile aparitiei unor
evenimente deosebite, respectiv:
accidente de circulatie;
explozii;
transporturi agabaritice;
aparitia de deformatii vizibile;
inundatii, cutremure;
alunecari de teren;
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 33/113
incendii provocate de rezervoare de combustibil amplasate in sau peste limita de

siguranta;
Admnistratorul lucrarii va chema proiectantul si impreuna vor propune masuri de remediere
urgente si ulterioare.
Evenimentele produse pe parcursul exploatarii, vor fi consemnate in rapoarte care in mod
obligatoriu vor fi atasate la cartea constructiei.
DURATA NORMALA DE FUNCIONARE A DRUMULUI
1. Urmarirea comportarii constructiei;
Instruciuni de exploatare i ntreinere
Urmarirea comportarii construciei, exploatarea i ntreinerea drumului se vor face n
conformitate cu "Regulamentul privind efectuarea recepiei lucrarilor i serviciilor de ntreinere i
reparaii a drumurilor publice".
Se precizeaza ca pentru asigurarea duratei normale de funcionare a drumului este necesara
aplicarea ntocmai a acestui normativ, din primii ani de funcionare.
Durata normal medie de exploatare a suprastructurii drumului este 6 - 7 ani.
2. Durata normala de functionare a drumului
Conform Hotarrii de Guvern nr. 2139/30.11.2004 privind Aprobarea clasificaiei i duratei
normale de funcionare a mijloacelor fixe durata normal de funcionare a drumului este de 25 de ani.
Intocmit
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 34/113
DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE

Caracteristici geotehnice ale pamintului din pat:
Categoria de pamint
Tipul de pamint conf.STAS 1243
Indicele de plasticitate Ip%;
Granulozitatea
Conditiile hidrologice si climatice :

Regim hidrologic conf. STAS 1709/2-1990
Scurgerea apelor de precipitatii
Drenarea apelor de adincime
Nivelul pinzei de apa freatica
Tipul climateric
Osia standard os115 KN are urm.caracteristici:
Sarcina pe osiile duble
Presiunea de contact:
Raza suprafeei circulare ech.sup de contact pneu-cale
coeziv
P4
IP
Argila
Praf
Nisip
>15%
30 - 100
0 - 70
0 - 70
defavorabil
santuri si rigole
nu
2b
1.54.0m
I
Sd =
Pc =
57.5 KN
0,625 MPa
0.171m
II.Etape de calcul :
1.Stabilirea traficului de calcul:
Grupa de vehicule
Traficul
mediu
Zilnic MZA
2005
Coeficient de
MZA
Coeficient de
echivalare
MZAxpkxfek
evolutie a traficului
2024
Specific
OS 115 KN
(pk2010+pk2025)/2
Biciclete si motociclete fara atas
0
Autoturisme , microbuze
0
Autocamioane i vehicule cu 2 osii
5
Autocamioane i vehicule cu 3,4 osii
6
Autovehicule articulate
1
Autobuze
8
Vehicole speciale, tractoare
2
Trenuri rutiere
1
Total:
23
Nc=365x0.000001xPpxCrtxnki x pkr+pkf/2 x fek
Perioada de perspectiva
Coeficient de repartitie transversala
Intensitatea medie zilnic anual a veh. Din grupa k MZA2000
Coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k 2005-2015
1,52
1,52
1,37
1,37
2,08
2,08
fek
7,52
9,80
1,02
10,65
3,42
2,80
35
0,4
0,6
0,8
0,6
0,3
0,8
3
6
1
6
1
2
19
15
1
ani
unde:
Pp=
Crt
nki
pkr
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

pag. 35/113
Coeficientul de evoluie al veh.din grupa k 2015

Coeficientul de echivalare al veh.din grupa k n osii 115 kN
Nc=
Nr. pr.
420/ 2013
0,11
pkf
fek
<
2.Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard:

Caracteristicile structurii rutiere:
Grosime medie
Modul de elasticitate
Denumirea materialului din strat
in cm
dinamic E in MPa
Strat de uzura din BA16
4
3600
Strat de legatura din BAD20
5
3000
Strat de piatra sparta
12
300
Strat de fundatie balast amestec optimal
25
300
Strat de forma din scarificare impietruire existenta
10
133
Patul drumului din pamint P4
$
70
Valoarea de calcul al modulului de elasticitate a balastului Eb este:
Eb =0.20xhb^0.45xE0=
133
Grosimea stratului de balast:
hb=
250 mm
Modul de elast.al pam.fundare
E0=
70 Mpa
3.Stabilirea comportrii sub trafic al structurii rutiere :
Grosimea necesar a straturilor din mat. granulare este cea pentru care se respect
condiia:
RDO < RDOadm
unde RDOadm = 1 pentru drumuri comunale
Rata de degradare la oboseala RDO = Nc / Nadm =
0,3677
Traficul de calcul Nc =
0,11
Nadm = 24.5 x 10^8 x r-3,97 =
0,2884
Deformatia radiala r =
317
Criteriul deformaiei specifice verticale adm. la nivelul pmntului de fundare este respectat daca:
z zadm
956
zadm = 600xNc-0,28 =
1124,67
Deformatia verticala la nivelul strat.de fundare z=
956
Calculul s-a verificat cu programul CALDEROM2000 pentru urmatoarele straturi ale structurii rutiere:
1.Strat de uzura din BA16:
4
cm
5
cm
12
cm
25
cm
4.Strat de forma/ fundatie de baza (balast):
10
cm
5.Patul drumului din pamint tip (STAS 1243) :
P4
Nota:Grosimea stratului de form din zestrea existenta s-a luat n consideraie la dimensionare.
M.O.S.
Coeficientul lui
Poisson
0,35
0,35
0,27
0,27
0,27
0,35
Mpa
< 1,00
m.o.s.
m.o.s.
microdeformatii
1124,67
microdeformatii
microdeformatii
grosime
grosime
grosime
grosime
grosime
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

II.Verificarea structurii rutiere la aciunea nghe-dezghet:

Verificarea structurii rutiere la aciunea nghe-dezgheului se face conform STAS 1709-90.
1.Date initiale:
1.1.Alcatuirea structurii rutiere :
Strat de uzura din BA16:
Strat de forma/ fundatie de baza (balast):
Patul drumului din pamint necoeziv
1.2.Caracteristicele zonei la actiunea inghet - dezghet:
Tipul climateric
Indicele de inghet Imed5/30=
Grosimea structurii rutiere alc.din straturi rezistente la inghet
Adincimea de inghet in pam. de fundatie f(Imed5/30)STAS 1709/1
2.Etape de calcul:
2.1.Calculul adincimii de inghet in complexul rutier:
zcr = z + z =
z=Hstr. - He =
2.2.Calculul grosimiii ech.de calcul a complexul rutier:
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 36/113
Tip
1.
2.
3.
4.
5.
P4
Grosime
hi (cm)
4
5
12
25
10
I
783^0Cxzile
Hstr.=
z=
Intocmit
56
105
cm
cm
138,2
33,2
He=hixci=
2.3.Calculul gradului de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier:

K=He/ZCR=
2.4.Verificarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier:
K=He/ZCR K adm=0.50 (pamant sensibil, tip climateric I)
Coeficient de ech.
c ti
0,5
0,6
0,7
0,7
0,7
22,8
cm
0,315
0,164
0,5
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 37/113
CAIETE DE SARCINI
I. TERASAMENTE
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Art.1 DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la realizarea terasamentelor pentru drumuri
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune executiei lucrarilor de excavatii,
transporturi, umpluturi, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
1.2. Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru unitatea de executie care realizeaza lucrarile de mai
sus.
Art. 2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativelor in vigoare, in
masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii si prin colaborarea cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3.Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului ,verificari suplimentare ,fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4.Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5.Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a terasamentelor, cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
2.6. In conditiile locale deosebite, se pot aproba derogari de la prezentul caiet de sarcini
2.7. In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor. Antreprenorul este raspunzator de pagubele rezultate in aceste intreruperi sau
din refacerea lucrarilor necorespunzatoare.
CAPITOLUL I
Art. 3. MASURI PENTRU REALIZAREA TERASAMENTELOR
3.1.Gropile si depozitele de pamant, clasificate conform STAS 8389/82,din care urmeaza sa se execute
umpluturile sunt precizate in tabelul nr.1.
Tabel 1
Procentul de Indicd
Unghi de Coeziune
Umidita
Categoria de pamant
Tipul fractiuni
de
frecare
a
te
argiloase
Plasticit interna
C
ate
W
Ip
8-12
15
0-10
25-27
0,00-0,05
10-30
5-25
22-25
0,05-0,15
12-15
Nisipuri si prafuri nisipoase

Nisipuri argiloase si prafuri
argilo-nisipoase
16-19
Argile prafoase, argile

nisipoase,pamanturi loessoide
30-50
15-35
15-22
0,15-0,30
19-25
Argile si argile grase
>35
>35
8-15
0,30-0,60
3.2. Pamanturile rezultate din excavatii in gropile de imprumut care prezinta alte caracteristici
geotehnice decat cele precizate in tabelul 1 vor putea fi utilizate la executia umpluturilor numai in conditii
speciale cu aprobarea dirigintelui si proiectantului.
3.3. Nu se vor utiliza pamanturile organice, malurile, namolurile, pamanturile turboase si vegetale,
pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum si pamanturile cu continut
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 38/113
mai mare de 5% materii organice. Nu se vor introduce in lucrare, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de
materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi,etc.).
Art. 4. APA DE COMPACTARE
4.1. Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
4.2. Adaugarea eventuala a unor materiale, destinate sa faciliteze compactarea
nu se va face decat cu aprobarea beneficiarului ,in care caz se vor preciza si modalitatile de utilizare.
CAPITOLUL II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
Art. 5. PICHETAJUL LUCRARILOR
5.1 Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la executarea pichetajului conform
planurilor de trasare, a reperilor si coordonatelor punctelor principale ale traseului.
5.2. Odata cu realizarea pichetajului, in afara axelor drumului, antreprenorul va materializa prin tarusi si
sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii in ax
- ampriza drumului
- inclinarea taluzurilor
5.3.Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor, de a-I restabili
daca este necesar.
5.4.Cu ocazia pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene , electrice , de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor , in vederea mutarii sau protejarii acestora
conform documentatiilor tehnice.
Art.6. LUCRARI PREGATITOARE
6.1.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata (daca este cazul )
6.2. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv.
6.3. In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrarii, acestea trebuie abatute prin
santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei .
6.4.Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte
executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
Art.7. PREGATIREA TERENULUI DE FUNDARE
In afara lucrarilor de pichetare si pregatitoare aratate, mai sunt necesare si alte lucrari pregatitoare dupa
cum urmeaza:
7.1. In cazul in care pe ampriza drumului apar lentile de mal sau de pamanturi moi, cu exces de
umiditate,grosimea de material ce se va indeparta prin excavare ,ca si modul de tratare a zonei respective va fi
indicat de proiectant pentru fiecare caz in parte.
7.2. Dupa incheierea procesului verbal de lucrari ascunse, se trece la compactarea terenului de fundare
cu cilindrul compresor, cu respectarea prevederilor art.8.3.
Compactarea terenului de fundare, trebuie sa se faca astfel incat pe o adancime de 0,3m sa se realizeze
un grad de compactare cu valori cuprinse intre 93%si 100% fata de Proctor normal conform tabel nr.2.pentru
imbracaminti semipermanente .
Controlul compactarii terenului de fundare se va face similar cu al umpluturilor din corpul drumului
Tabel nr.2
Zonele de terasament la care se

prescrie gradul de compactare
Pamanturi
necoezive
coezive
Imbracaminti
Imbracaminti
Imbracaminti
Imbracaminti
permanente
semipermanente
permanente
semipermanente
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 39/113
Gradul de compactare ,%
A)Primii 30cm ai terenului natural
de sub un rambleu cu inaltimea
h<2.00m
h>2.0m
b)In corpul rambleelor la
adancimea (h) sub patul drumului :
h<0.50m
0.50<h<2.00m
h>2.00m
c) In deblee pe adancimea de 30
cm sub patul drumului
100
95
95
92
100
97
93
92
90
100
94
90
100
100
100
95
97
92
100
97
92
100
100
100
7.3.Receptia terenurilor de fundare dupa compactare constituie faza de executie prin care se autorizeaza
inceperea umpluturilor in corpul drumului. Dupa aceasta recceptie ,se va continua realizarea umpluturilor
evitandu-se astfel deteriorarea terenului de fundare prin circulatia utilajelor ,umezire sau cresterea unei noi
vegetatii.
Ca si receptia lucrarilor ascunse, autorizarea se va consemna in registrul de santier.
Art.8. EXECUTIA UMPLUTURILOR
8.1. Prescriptii generale
8.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de
sarcini, sa fie verificate si acceptate. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in registrul
de santier.
8.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp ploios sau ninsoare.
8.1.3. Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de diriginte sau reprezentantul sau, la propunerea
antreprenorului.
8.2. Modul de executie al umpluturilor
8.2.1.Umpluturile se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontale, pe intreaga
latime si in principiu pe lungimi de 100-150m.
8.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosime de
20 cm. pentru pamanturi coezive, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul
definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a
asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa altor precizari aceste pante vor fi de minim 4%, fara urme
sau fagasuri mai adanci de 10cm.
8.2.3. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie
realizate cu tolerantele admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin metoda
rambleului excedentar.
8.2.4. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu escrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
8.2.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor
avea inclinarea 1: 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala date in tabelul 3.
Tabel 3
NATURA MATERIALULUI IN
H max. m
RAMBLEU
Argile prafoase sau argile nisipoase
6
Nisipuri argiloase sau praf argilos
7
Nisipuri
8
Pietrisuri sau balasturi
10
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 40/113
8.2.6. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea
inclinarea 1: 1,5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 3, in functie de caracteristicile
fizico-mecanice ale terenului de fundatie.
8.2.8. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:
- profil platforma fara strat de forma
+ 3 cm
- taluz neacoperit
+ 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.
8.3. Compactarea umpluturilor
8.3.1. Compactarea straturilor de 20cm. din materiale necoezive se va realiza cu cilindrul compressor.
Numarul de treceri pentru compactare se va stabili pentru fiecare tip de material pus in opera, pe piste de
incercare de minimum 30m lungime, care se includ in corpul drumului.
Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.
8.3.2. Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este 98% din valoarea
obtinuta prin incercarea Proctor normal efectuata anterior asupra materialului respectiv.
8.3.3.Pentru evitarea de zone slabe in corpul drumului, care se pot compacta eficient, se vor respecta
urmatoarele:
-in sectiune transversala se admit decalaje intre straturi care se compacteza in perioade diferite pana la o
grosime de strat.
Zonele de realizare a umpluturilor vor fi delimitate si marcate distinct pe teren pentru operatiunile aratate
mai sus de depunere, imprastiere si respectiv compactare.
8.3.4.Materialul depus care a fost murdarit sau dislocat prin circulatia utilajelor va fi inlaturat.
Eventualele fagasuri mai mari de 10cm. sau cruste rezultate in urma baltirii apei vor fi scarificate, nivelate si
recompactate.
8.3.5. Circulatia cilindrilor compresori va fi dirijata paralel cu axul drumului, fiecare trecere
suprapunandu-se pe minim 15 cm. peste cea precedenta .
Zonele de intoarcere a utilajelor vor fi in afara suprafetelor in curs de compactare.
8.3.6. La intreruperi mai indelungate ale lucrului suprafata ultimului strat va avea asigurata scurgerea
apei prin pante transversale si va fi compactata cu cilindrul neted.
Daca acest ultim strat este constituit din prafuri argiloase sau prafuri slab coezive, la reluarea depunerilor
el va fi scarificat.
8.4. Executia lucrarilor pe timp friguros
Nu se admite ca in corpul drumului sa se formeze zone de material inghetat. Pentru aceasta se vor lua
urmatoarele masuri:
8.4.1.Se intrerupe orice activitate de excavare ,transportat ,imprastiere si compactare ,daca temperatura
scade sub -5 0 C .
8.4.2.Daca in cursul zilei temperatura creste peste 0 0 C se va verifica daca straturile superficiale de la
sursa sau in baraj sunt inghetate .Reluarea lucrului se va face numai dupa ce stratul superficial s-a dezghetat.
8.4.3.Daca o perioada mai scurta de timp nu se produce dezghetarea materialului superficial in cursul
zilei, iar temperatura exterioara creste, materialul inghetat se va indeparta atat de la sursa cat si din corpul
barajului neadmitandu-se depunerea unui strat nou peste pamant inghetat sau folosirea pentru umplutura a unor
materiale inghetate. La reluarea umpluturilor, odata cu materialul inghetat, se va evacua de pe suprafata de
depunere , eventuala zapada sau gheata .
8.4.4.In zilele cu temperaturi negative se va renunta la stropirea materialului pentru asigurarea umiditatii
admise, lipsa de umiditate necesara fiind compensata
printr-o compactare suplimentara ( marirea nr. de treceri) pentru a se atinge gradul de compactare prescris.
8.5. Executia lucrarilor in perioade cu temperaturi ridicate .
In aceasta perioada evporatia este intensa si se reduce continutul de apa din straturile de compactare ,
simultan cu micsorarea gradului de compactare . Pentru a se evita aceste situatii in perioadele cand temperaturile
sunt peste 25 0 C se vor lua urmatoarele masuri:
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 41/113
8.5.1. Compactarea se va executa imediat dupa umectarea straturilor. Daca in perioada compactarii se
constata uscarea stratului superficial, se va continua udarea in timpul compactarii cu cca .2l/mp.
8.5.2. In perioadele de arsita se va urmari de catre personalul laboratorului starea de umiditate a stratului
de compactare prin probe cu frecventa marita (la cca.2 ore).
8.5.3.Daca stratul imprastiat ramane o perioada mai mare necompactat, inainte de inceperea compactarii
se va determina umiditatea din strat si se va completa pana la umiditatea admisa pentru compactare.
8.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul
de sarcini speciale, dirigintele lucrarii va putea prescrie antreprenorului:
- punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de imprumut la
locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;
- asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de
apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si reluarea ulterioara a compactarii.
Pentru aceste pamanturi dirigintele va putea impune antreprenorului prescriptii speciale in ce priveste
evacuarea apelor.
Art.9. EXECUTIA DEBLEELOR
9.1. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza se realizeaza si
taluzarea urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale.
9.2. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se
va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie dirigintele lucrarii si pe cheltuiala
antreprenorului.
9.3. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de
portanta dorita, dirigintele va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala administratiei.
Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor
normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor
normal.
9.4. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv intarit. Daca acesta difera de prevederile
proiectului antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta dirigintelui care va putea eventual dispune o
modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914 84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00
m sunt date in tabelul 4 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabelul 5
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide)
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
alterabilitate si de adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea
favorabila in ce priveste stabilitatea
INCLINAREA TALUZELOR
1,0 : 1,5
1,0 : 1,0 1,0 : 0,5
1,0 : 0,1
1,0 : 1,5 1,0 : 1,0
1,0 : 0,1
De la 1,0 : 0,1 pana la pozitia verticala
sau chiar in consola
9.5. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata antreprenorul trebuie sa ia de urgenta
masuri de consolidari si sa previna imediat dirigintele.
9.6. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata
de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor
normal.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 42/113
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in
tabelul 5.
Tabelul 6
Profilul:
Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma
+ 3 cm
+ 5 cm
Platforma fara strat de forma
+ 5 cm
+ 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit
+ 10 cm
variabil in functie de natura rocii
9.9. In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite , sa nu fie degradate sau imuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa
se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
9.10.Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, antreprenorul va trebui sa
mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii
necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
Art.10. FINISAREA PLATFORMEI
10.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat, respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+ 0,05 m, fata de ax
+ 0,10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
+ 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului
10.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata
transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti, plani inclinati cu 4 % spre marginea acestora.
In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4 %.
Antreprenorul va trebui in timp oportun sa solicite instructiuni dirigintelui asupra tipului de finisare de
adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul de dispozitii de santier.
Art.11. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
11.1. Controlul calitatii se va face in paralel cu executia acestora fara a afecta ritmul de lucru . Controlul
consta in :
- verificarea trasarii axului si amprizei drumului
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante
- controlul vizual
- control dimensional prin metode topo-geodezice
- controlul calitatii materialelor in surse si respectiv dupa punerea in opera efectuate in laboratoarele
de santier ale sucursalelor (brigazilor L.B.) societatea (antreprizei L.A.) si laboratoarele centrale
(L.C.)
- controlul comportarii patului drumului in perioada executiei lucrarilor.
11.2. Controlul vizual se va referi in special la inlaturarea stratului vegetal unde exista, din ampriza
drumului lucrarii ,depistarea zonelor cu terenuri maloase sau deseuri si indepartarea lor ,precum si a zonelor cu
exces de umiditate, schimbarea naturii terenului de fundare si a materialului din surse ,modul de depunere
,imprastiere si compactare a materialelor din corpul drumului , etc.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 43/113
Constatarile vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate in registrul de santier al
dirigintelui in care se vor prevedea si masurile locale ce trebuie luate.
11.3. Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru si consta din:
-pichetarea axului si amprizei tronsonului in lucru si profile transversale din 100m in 100m ori de cate
ori se schimba relieful profilelor ridicate la nivelul terenului de fundare.
-determinarea cotelor fiecarui strat de depunere dupa compactare.
11.4. Controlul prin incercarile de laborator se va face pe probe conform tehnicilor de incercare
standardizate sau prin metode simplificate, rapide ce se vor conveni intre laboratoarele centrale de specialitate
,beneficiar ,proiectant si constructor.
11.5. Controlul calitatii lucrarilor in cadrul unitatii de executie se va realiza prin :
- sefii de punct de lucru care vor verifica si semna buletinele de incercari efectuate pentru zona pe care
au executat lucrarile si vor lua la cunostinta de calitatea lucrarilor anterior terminate .
- seful compartimentului CQ al constructorului si dirigintelui de santier verifica zilnic sub semnatura
rezultatele incercarilor efectuate si trecute in registrul de santier.
- directorul societati (antreprizei )vizeaza registrul cu rezultatele incercarilor din 2 in 2 saptamani.
11.6. Controlul calitatii lucrarilor de catre organele Inspectiei in Constructii Constanta se face la faza
determinanta care, pentru lucrarile de terasamente, o reprezinta realizarea patului de fundatie al drumului.
Autorizarea trimestriala a continuarii lucrarilor se face pe controalele inopinate precum si pe baza
prelucrarii statistice a datelor din perioada anterioara.
11.7. Constatarile facute de organele de control ISC, proiectant, beneficiar,CQ constructor ,precum si
dispozitiile de santier ale proiectantului privind adaptarea la conditiile locale neprevazute vor trebui sa-si aiba
solutionarea printr-un act semnat de constructor si beneficiar prin care sa se arate cum s-au solutionat
problemele respective si sa fie inscrise in caietul de santier al dirigintelui.
11.8. Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate
asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor
efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
11.9. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de
executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului, toleranta admisibila
fiind de + 0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Art.12. INTRETINEREA IN PERIOADA DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa
lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o
proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceasi perioada si cererea scrisa a dirigintelui
toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi
responsabila .
CAPITOLUL III
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie )
unei receptii preliminare si unei receptii finale.
Art.13. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
13.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse ) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet
de sarcini.
13.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea
trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
13.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de punct de lucru, documentul ce
se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
13.4.Receptia pe faze de executie se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii
- compactarea terenului de fundatie
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 44/113
13.5 Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a
comisiei de receptie preliminara sau finala.
Art. 14. RECEPTIA LUCRARILOR
14.1.La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se:
Concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie.
Natura pamantului din corpul drumului.
Concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
14.2 Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze).
- nu se respecta pantele transversale si suprafata platformei.
- se observa fenomene de instabilitate ,inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor ,ravenari
ale taluzurilor ,etc.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
Art.15. RECEPTIA FINALA
La receptia finala se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute corespunzator.
II. STRAT DIN BALAST

PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic la execuia straturilor de fundaie din balast din structurile rutiere i
cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de materialele folosite, prevzute n SR EN 13242-2013.i de
stratul de fundaie realizat, prevzute n STAS 6400-84.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet
de Sarcini.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor
i normelor n vigoare.
Pentru definitivarea procedurii de execuie, Antreprenorul va executa sectoare de prob.
Dup executarea sectoarelor de prob, procedura de execuie va fi completat cu informaii privind
tehnologia de aternere i compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare,
vitez);
numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului
Caiet de Sarcini;
numrul de sub-straturi n care se va executa stratul de fundaie (atunci cnd gradul de compactare cerut nu se
poate realiza prin aternerea ntr-un singur strat);
grosimea stratului (sub-straturilor) nainte de compactare;
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de
prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma
msurtorilor, testelor i sondajelor.
1 MATERIALE
1.1
Agregate naturale
Pentru execuia stratului de fundaie din balast se va folosi balast natural care respect caracteristicile din
Tabelul 1.
Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau nghe i fr corpuri strine vizibile
(bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 45/113
Toate investigaiile, testele, chiriile i taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi suportate de
Contractor.
Balastierele i depozitele trebuie s nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente i nici s produc
eroziuni sub efectul apelor de suprafa sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fa de
persoane i orice daune aduse proprietii publice sau private, ca urmare a execuiei acestor lucrri.
Transportul i depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel nct s se evite
amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel nct s se
evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.
Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevzute cu pante si rigole n vederea drenajului
apei. Amenajarea va fi de aa natur nct s mpiedice amestecul sau contaminarea agregatelor din stoc.
Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care s indice sursa i dimensiunea agregatului.
Antreprenorul trebuie s asigure o zona de depozitare temporar a agregatelor refuzate. n cazul exploatrii
balastului de sub nivelul apei, Antreprenorul va asigura suprafeele necesare pentru depozitare provizorie, pn
la pierderea apei n exces.
Agregatele care depesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru , nu vor fi depozitate sau folosite
ca material de umplutur lng lucrrile care conin ciment (beton, balast stabilizat); distana minima fa de
acestea este de 1,0 m.
Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor
Caracteristici
Sort
Coninut de fraciuni %: < 0,02 mm
< 0,2 mm
0 - 1 mm
0 - 4 mm
0 - 8 mm
0 - 16 mm
0 25 mm
0 - 50 mm
0 - 63 mm
Granulozitatea
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min.
Uzura cu maina tip Los Angeles, %, max.
Valori admisibile
Balast
0-63
max. 3
3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90
80-98
100
Fig. 2 SR EN 13242-2013.
15
30
50
STAS
-
4606-80
4606-80
730-89
730-89
730-89
Verificrile asupra agregatelor dintr-un depozit, vor fi fcute conform Tabelului 2.

Tabel 2 - Testele fcute asupra agregatelor
Aciunea, procedeul de verificare
sau caracteristici care se verific
Certificatul de calitate
Granulozitatea
Echivalentul de nisip
Neuniformitatea
Rezistena la uzur cu maina tip Los Angeles
1.2
Frecvena minim la aprovizionare
STAS
La fiecare transport
O prob pentru fiecare 400 t
730-89
4606-80
O prob pentru fiecare 5000 t
730-89
Apa
Apa pentru corectarea umiditii trebuie s fie limpede, s nu conin suspensii organice sau anorganice, s nu
aib miros pronunat.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 46/113
2 EXECUIA STRATULUI DE FUNDAIE

2.1
Sectorul de prob
n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i compactare, nainte de

nceperea lucrrilor, Antreprenorul va executa cte un sector de prob pentru fiecare surs de agregate. Sectorul
de prob va avea cel puin 50 m lungime i va ocupa cel puin jumtate din limea platformei.
Cantitatea de ap care trebuie eventual adugat pentru obinerea umiditii optime de compactare va fi stabilit
de laboratorul de antier. Apa va fi adugat prin stropire, astfel nct s aduc amestecul la umiditatea optim
de compactare, uniform distribuit n masa amestecului.
Toleranele n umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaie se vor stabili utiliznd ncercarea Proctor
Modificat n conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83):
max..PM
= densitatea maxim n stare uscat (g/cm3);
W opt..PM
= umiditatea optim de compactare (%) .
Pregtirea, executarea lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi efectuate pe cheltuiala
Antreprenorului.
2.2
Condiii preliminare
Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundaie, baza stratului va fi cu minim 15 cm deasupra nivelului
maxim al apei n anurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru evacuarea apelor n timpul execuiei.
Este interzis aternerea ntr-un acelai sector de lucru, a balastului provenind din depozite diferite.
n cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota n Jurnalul de antier, limitele sectoarelor i sursele
folosite.
2.3
Transportul
Antreprenorul va lua toate msurile ca pe durata ncrcrii i transportului la locul de punere n oper, balastul
s nu-i modifice semnificativ compoziia (segregare, scderea sau creterea coninutului de ap, parte fin,
etc.).
2.4
Punerea n oper
Balastul va fi aternut pe terasamentul recepionat, ntr-unul sau mai multe straturi, n funcie de
grosimea prevzut n proiect i grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul experimental.
Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuial, ntreinerea necesar pentru straturile recepionate, pn
la acoperirea cu urmtorul strat.
Recepia oricrui strat va fi refcut atunci cnd ntre recepia iniial i acoperirea cu stratul urmtor, au
trecut mai mult de 7 zile .
Compactarea se va face ct mai curnd posibil dup ce materialul a fost aternut i nivelat, n conformitate cu
cerinele procedurii de execuie, aa cum a fost definitivat n urma executrii sectorului de prob.
Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:
ef = densitatea efectiv (g/cm3);
W ef = umiditatea efectiv pentru compactare (%).
ef
Gradul de compactare gc = x 100
max..PM
Acolo unde stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele vor fi completate
i compactate simultan cu execuia stratului de fundaie, astfel nct stratul de fundaie s fie permanent ncadrat
de acostamente, cu asigurarea evacurii apei din stratul de fundaie.
Pentru evitarea degradrilor accidentale, Antreprenorul va lua toate msurile pentru limitarea circulaiei pe
stratul compactat i finisat.
Este interzis aternerea stratului de fundaie atunci cnd:
umiditatea balastului este n afara limitelor specificate la punctul 2.1;
balastul este ngheat sau conine ghea;
o condiiile meteo determin ca patul drumului s nu mai rspund cerinelor pentru a fi acoperit.
3 CONTROLUL EXECUIEI i RECEPIA LUCRRILOR
Testele din timpul execuiei stratului de fundaie, vor fi fcute conform Tabelului 3.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 47/113
Tabel 3 - Testele asupra stratului de forma

Determinarea, procedeul de verificare
Frecvena minim la locul de punere n oper
sau caracteristicile care trebuie verificate
Examinarea documentelor de transport
Umiditatea optim de compactare
(Testul Proctor Modificat)
Grosimea stratului
Caracteristicile de compactare
- umiditatea
- densitatea
Gradul de compactare (prin
determinarea greutii volumetrice n
stare uscat)
Capacitatea portant
la fiecare transport
pentru fiecare surs i oricnd se consider
necesar
3 determinri la fiecare 2000 m2 de fundaie
6 probe la fiecare 2000 m2 de strat aternut
STAS
1913/13-83
1913/1-82
1913/5-85
12288-85
n fiecare zi, 6 probe la fiecare 2000 m2 de

strat aternut
1913/15-75
12.288-85
n fiecare profil transversal din proiect, pe la

fiecare 25 m pe fiecare band, inclusiv benzile
de staionare de urgen
Normativ
CD 31-94
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie va fi determinat cu deflectometrul cu prghie, n

conformitate cu Instruciunile tehnice departamentale CD 31-94.
3.1
Verificarea elementelor geometrice ale stratului
Grosimea stratului de fundaie va fi verificat oriunde se consider necesar dar n cel puin 3 puncte la 2000 m2
de fundaie executat; tolerana admisibil este de 2 cm.
Limea stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect;
tolerana admisibil este de +5 cm.
Panta transversal a stratului de fundaie este aceeai cu panta proiectat a mbrcminii rutiere i va fi
msurat oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect; tolerana admisibil
este de 0,4%.
Cotele stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal proiectat;
tolerana admisibil este de 1 cm.
3.2
Verificarea compactrii i capacitii portante
Stratul de fundaie va fi compactat pn la atingerea gradului de compactare de 100 % Proctor Modificat pentru
cel puin 95% din punctele msurate i a gradului de compactare de minim 98%, n toate punctele de msurare.
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie se consider realizat dac valoarea deformaiei
elastice (msurate conform prevederile normativului CD 31-94) este mai mic de 180 1/100 mm
Uniformitatea execuiei este considerat satisfctoare dac valoarea coeficientului de variaie este sub 35%.
3.3
Verificarea caracteristicilor suprafeei stratului
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se consider necesar, dar
cel puin:
n profil longitudinal, n axul fiecrei benzi de circulaie; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 2
cm;
n profil transversal, n seciunile transversale din proiect; denivelrile admisibile msurate sub lat sunt de 1
cm;
3.4
Recepia lucrrilor
Inspectarea lucrrilor care devin ascunse trebuie s stabileasc dac acestea au fost realizate conform proiectului i
prezentului Caiet de Sarcini.
Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor ncercrilor precum i examinarea
efectiv a lucrrilor.
n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz trecerea la faza urmtoare de execuie .
III FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 48/113
PREVEDERI GENERALE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia straturilor din piatra sparta pentru realizarea fundatiei
carosabilului, ce face obiectul proiectului si cuprinde materialele folosite si punerea lor in opera.
Piatra sparta se va aseza intr-un singur strat a carui grosime este cea din proiect.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea
tututror incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele va dispune intreruperea
executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Proiectantul are obligatia sa participe la verificarile de calitate impuse de fazele de executie determinante
stabilite prin proiect.
CAPITOLUL I
MATERIALE
Materialele din care se executa straturile de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in
conformitate cu prevederile standardelor respective ,dupa cum urmeaza :
agregate naturale de balastiera ,conform STAS 662/2002
piatra sparta pentru drumuri ,conform STAS 667/2001
ART. 1.AGREGATE NATURALE
a)Pentru fundatie din piatra sparta mare:
nisip 0-4mm(cf.STAS 662/2002) pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este
coeziv.piatra sparta sort 63-90 mm
split sort 16-25 mm pentru impanare
1.1Condiii tehnice de calitate
1.1.1. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
1.1.2. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate aratate in tabele 1 si 2 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune,
lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate, sa fie omogene in ce priveste structura si compozitia petrografica.
NISIP
Tabelul 1
Caracteristica
Sort
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un) % min
Echivalent de nisip (EN) min
Tabelul 2
Sortul
Continut de granule
Clasa tehnic
I - III
IV V
Condiii de admisibilitate
0-4
0 4
Continu
Continu
8
8
50
30
PROIECTANT GENERAL

SC. PROTEUS SRL

Denumir
ea
curenta
Savura
Split

Dimens Care
iuni
raman pe
mm
ciurul sup
(dmax)
%max
Care trec
prin ciurul
inf. (dmin)
%max
0-8
0-8
8-10
16-25
25-40
8-16
16-25
25-40
5
10
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 49/113
Piatra
necor
esp.
dimen
s.
%ma
x
-
Forma Uzura cu masina tip Los

granul Angeles(L.A)
-val
%max
medii
Corespunzatoare clasei
rocii astfel:
Clasa rocii
15
15
15
0,5
0,25
Trafic
f.greu
si greu
traficmediu
usor si
f.usor
Piatra
40-63
40-63
D
E
sparta si 63-90
-63-90 5
10
15
0,5
25
30
piatra
0,25
sparta
mare
Pentru incercari specifice,care necesita alte dimensiuni ale ochiurilor,acestea trebuie sa fie cele
prezentate in tabelul 3
Tabelul 3
Dimensiunea laturilor ochiurilor ptrate, mm
0.063
1.00
0.080
1.25
0.100
1.60
0.125
2.00
0.160
3.15
0.200
4.00
0.250
5.00
0.315
6.30
0.400
8.00
0.500
10.00
0.630
0,800
* Dimensiunile suplimentare n raport cu seria normal R20
12.50
14.00*
16.00
18.00*
20.00
25.00
31.50
40.00
50.00
63.00
80.00
125,00
n cazul utilizrii provizorii a ciururilor cu ochiuri rotunde, trecerea de la un tip de ciururi la cellalt tip se face cu
relaia.
d = d# * 1.25 sau d# = d * 0.80
Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale au ochiuri ptrate
conform SR EN 933-2.
Sitele de control cu ochiuri cu dimensiuni mai mari sau egale cu 4 mm trebuie s fie de tabl perforat cu
guri ptrate, iar cele cu ochiuri cu dimensiuni sub 4 mm trebuie s fie din estur metalic din srme esute n
unghi drept.
Setul de site cu ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2, trebuie s includ n orice caz n funcie de
dimensiunile produsului urmtoarele dimensiuni nominale: 0,063 mm, 0,125 mm, 0,250 mm, 0,500 mm, 1 mm, 4
mm, 8 mm, 16 mm, 25 mm, 31.5 mm, 40 mm, 63 mm.
Pentru ncercri curente, care necesit alte dimensiuni ale ochiurilor, acestea trebuie s fie cele prezentate
in tabelul 3.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 50/113
1.1.3.Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca
agregatele sunt corespunzatoare.
1.1.4. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii ,agregatele trebuie ferite de
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le
fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
1.1.5.Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului
3.
1.1.6.Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel :
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator .
1.1.7.Certificate de conformitate a calitii
La contractarea produselor, furnizorul trebuie s prezinte certificarea de conformitate a calitii produselor
livrate.
Declaraia de conformitate a calitii se prezint de ctre furnizor la livrarea acestora prin rapoartele de
ncercare a produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat s le verifice prin propriile ncercri.
1.1.8. Prelevarea i pregtirea probelor
Prelevarea probelor pentru verificrile periodice se face conform SR EN 932-1.
La recoltarea probelor se intocmete un proces verbal n care se specific datele necesare identificrii
probelor.
1.2 Natur i caracteristici petrografice mineralogice
1.2.1 Agregatele naturale utilizate pentru lucrri de drumuri trebuie s provin din:
roci omogene, fr urme de degradare,
-rezistente la nghe dezghe.
-lipsite de pirita,limonita sau saruri solubile
1.2.2 Natura i caracteristicile petrografice mineralogice trebuie s fie conform SR EN 932-3 si
STAS 6200/4.
1.2.3 Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un coninut de granule constituite din roci alterate, moi,
friabile, poroase i vacuolare mai mare de:
- 10% in cazul balastului i balastului concasat;
- 5% in cazul pietriului i pietriului concasat.
1.2.4 Determinarea coninutului de granule alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare se face vizual, pe
fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin separarea acestora de restul granulelor. Masa
granulelor selectate astfel nu trebuie s depeasc procentele menionate la 1.2.3.,formata din minimum 150
granule pentru fiecare sort granular in parte
1.3.Caracteristici fizico-mecanice ale agregatelor naturale
1.3.1.Rocile utilizate pentru obtinerea produselor din piatra naturala clasificate caracteristicile, folosite la aceste
lucrari trebuie sa se incadreze in clase conform tabelului 4
Tabelul 4
caracteristica
Clasa rocii
D
E
Metode de
determinare
Porozitate aparenta la presiune

normala ,%max
Rezistenta la compresiune,in stare
uscata,N/mmp,min
Uzura cu masina tip Los Angeles,
10
STAS 6200/13
100
80
STAS 600/5
25
30
STAS 730/89
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

%,mx
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune in stare uscata,%,min
Rezistenta la inghet dezghet:
-coeficient de gelivitate, 25 %,max
-sensibilitate la inghet, 25 %,max
60
50
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 51/113
STAS 730/89
STAS 730/89
25
Uzura cu masina tip Los Angeles si rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata se determina pe
piatra sort 40-63
1.3.2. Granulozitate
Granulozitatea agregatelor naturale reglementate prin prezentul standard trebuie s ndeplineasc condiiile
prevzute n tabelul 2:
ART.2. APA
Apa necesara straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din
urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
ART.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse
in tabelul 5 si 6
Tabel 5
Nr.
crt
Caracteristica
Natur i caracteristici
petrografice - mineralogice
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Piatra sparta
si piatra
sparta mare
Da
criblura
nisip
Metode de
ncercare
Da
Da
Coninut de granule alterate,

moi, friabile, poroase i
vacuolare
Porozitate aparenta la presiunea
normala
compresiune in stare uscata
Rezistenta la uzura(microDeval)
Uzura cu masina tip Los
Angeles
Rezistenta la slefuire prin
frecare(CPA)
Rezisten la inghe - dezghe
Da
Da
STAS 6200/4
STAS 9110
SR EN 932-3
Conform 2.2.5
Da
Da
STAS 6200/13
Da
Da
Da
STAS730/89
STAS4606
SREN 1097-1
Da
Da
STAS 730/89
Da
Da
Rezisten la aciunea repetata

a Na2SO4 (MgSO4)
Granulozitate
Da
Da
NF P18575;1990
STAS 6200/15
STAS 730/89
STAS 4606
Da
Da
Da
Forma granulelor
-coeficient de forma sau
Da
Da
STAS730/89
SR EN 933-2
STAS 730/89
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
12

coeficient de aplatizare
Continut de impuritati
-corpuri straine
-continut de fractiuni sub
0.1mm
-argila(VA)
AGREGATE
ACTIUNEA,PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE SE
VERIFICA
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate si declaratie de
conformitate
Corpuri straine :
-argila bucati
-argila aderenta
-continutul de carbune
Da
Da
STAS730/89
Da
SR 667/2001
FRECVENTA MINIMA
Tabel 6
Metode de
determinare
STAS 4606
La locul de
punerea in opera
La fiecare lot de
aprovizionare
In cazul in care se
observa prezenta
lor
Ori de cate ori

apar factoride
impurificare
STAS 4606
Aspectul si forma granulelor pentru

piatra sparta
O proba la max.
500 mc pentru
fiecare sort si
fiecare sursa
O proba la
max.500mc
pentru fiecare
sursa
Umiditate
Uzura cu masina tip Los

Angeles(L.A.)
Da
La aprovizionare
O proba la max.
500mc pentru
fiecare sort si
fiecare sursa

compresiune pe piatra sparta in stare
saturata la presiune normala
pag. 52/113
Da
Granulozitatea sorturilor
-agregate naturale
Nr. pr.
420/ 2013
O proba pentru
aprobarea sursei
ori de cate ori se
schimba sursa
O proba la
max.500mc
pentru fiecare
sursa
__
STAS730/89
SR EN 9332/98
STAS 730/89
__
___
STAS730/89
O proba pe sch.si
sort si de cate ori
se observa o
schimbare cauzata
de cond.
meteorologice
STAS 4606
__
__
STAS730/89
STAS4606
STAS 730/89
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 53/113
CAPITOLUL II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
ART.4. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare se stabilesc prin incercari preliminare de care laboratorul de
specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
3
- du max P.M.-greutatea volumetrica in stare uscata ,maxima,exprimata in g/cm
-Wopt.P.M.-umiditatea optima de compactare ,exprimata in %.
ART.5. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
5.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din
lucrari si anume:
3
- du ef -greutatea volumetrica in stare uscata efectiva,exprimata in g/ cm
W ef --umiditatea efectiva de compactare ,exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare
,gc.
.duef
x100
gc= .du max .P.M .
5.2. La executia straturilor de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la pct.5.1 pentru
umiditatea optima.
CAPITOLUL III
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
ART.6.MASURI PRELIMINARE
6.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente si a
stratului de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari .
6.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica toate utilajele si dispozitivele necesare realizarii
straturilor de fundatii.
6.3. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in
registrul de laborator.
ART.7.EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
7.1 Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii
straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie- din piatra sparta mare sort 63-90 de
min.10cm .grosime
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba de min,30m lungime si cel putin 3,5m
latime (dublul latimii utilajului de compactare)
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta ,componenta atelierului de
compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare,cerut prin caietul de
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 54/113
sarcini,daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat,reglarea utilajelor de raspandire
pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta.
7.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta dirigintelui ,efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren ,dupa cum este cazul,stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut ,antreprenorul va trebui sa realizeze o
noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :
grosimea maxima a stratului fundatiei

conditii de compactare (verificarea utilajelor de compactare si intensitatea de compacatre a utilajului).
7.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 ,se urmareste stabilirea corecta de atelierul de
compactare compus din rulouri compresoare si rulouri mijlocii, a numarului minim de terceri dupa asternerea in
doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime.
Cilindrarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe
suprafata fundatiei de piatra sparta ,iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in
stratul de fundatie si sunt sfaramate.
7.4.Partea din tronsonul executat ,cu cele mai bune rezultate ,va servi ca sector de referinta pentru restul
lucarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii
lucrarilor.
ART.8. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
8.1.Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia terasamentelor,conform STAS 2914/84 si
receptia substratului de nisip.
Executia substratului de nisip necesita urmatoarele operatii:
-asternerea si nivelarea la sablon a nisipului
-adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
detrminata de prin incercarea Proctor modificata ,conform STAS 1913/13-83
-compactarea nisipului prin pilonare conform prevederilor art.8.3
8.2.Executia straturilor de fundatie din sparta mare sort 63-90 necesita urmatoarele operatiuni:
-asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte.
Pana la inclestarea pietrei sparte ,compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede de 6t,dupa care
operatia se continua cu compactoare cu pneuri .
-impanarea cu split sort 16-25 a suprafetei stratului de piatra sparta si compactare
Avand in vedere ca stratul superior este din macadam nu se face umplerea golurilor si protectia stratului
de fundatie din piatra sparta
8.3. Executia fundatiilor din blocaj de piatra bruta necesita urmatoarele operatii:
-asternerea manuala a pietrei brute pe un strat din nisip. Piatra se aseaza cu baza mare in jos, pietrele fiind
dispuse cat mai strans unele langa altele, cu rosturile pe cat posibil tesute si cu lungimea mai mare in sens
perpendicular pe axa drumului;
- impanarea golurilor dintre pietre cu piatra sparta, astfel incat sa se realizeze o buna suprafatare;
-compactarea usoara a blocajului,concomitent cu introducerea de nisip sau piatra sparta in goluri;
- compactarea finala si corectarea suprafetei
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 55/113
8.4. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectandu-se tehnologia stabilita, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare .
8.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se
corecteaza imediat cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
8.6.Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta inghetata.
ART.9.CONTROLULCALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
9.1 In timpul executiei stratului de fundatie din piatra sparta 63-90 se vor face verificarile compactarilor,
incercarile si determinarile aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acest tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea
prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide",
indicativ CD31-94 sau determinarea cu placa Lucas.
9.2. Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidenta privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor

caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate
maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
nr.
crt.
1
2
3
4
5
DETERMINAREA ,PROCEDEUL
DE VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE SE
VERIFICA
FRECVENTELE MINIME
LA LOCUL DE PUNERE IN
LUCRU
Incercarea Proctor modificata

strat piatra sparta
_____
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS
1913/13
Determinarea umiditatii de
compactare
strat piatra sparta
Determinarea grosimii stratului
compactat
toate tipurile de straturi
Verificarea realizarii densitatii de
compactareQ/S
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice
pe teren
strat piatra sparta
minim 3 probe la o suprafata

de 2000mp de strat
4606
minim 3 probe la o suprafata

de 2000mp de strat
zilnic
Verificarea compactarii prin

incercarea cu p.s. in fata
compresorului
minim 3 incercari la o
suprafata de 2000mp
minim 3 pct. pentru

1913/15
suprafete<200mp si minim
5pct. pentru suprafete>2000mp
de strat
6400/84
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Determinarea capacitatii portante la

nivelul superior al stratului de
fundatie
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 56/113
in cate doua puncte situate un

profil transversal pentru fiecare Normativ CD 31strada
2002
Se mentioneaza ca E ech.necesar=334 Mpa (conform calcul anexat)

CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.10. ELEMENTE GEOMETRICE
10.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
10.2.Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita admise la latimea prevazuta in proiect sunt de 5cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
10.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Abaterile admise la panta profilului transversal sunt de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m.
10.4. Declivitatile in profilul longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect, pot fi 10mm.
ART.11. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprfetei fundatiei se efectueazacu ajutorul latei de 3,0m lungime astfel:
in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de
9mm.
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt 5mm diferite
de cele admisibile sub care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.12.RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii de faza
determinanta stabilite prin proiect) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei s-a executat conform
proiectului si prezentului caiet de sarcini. Cu aceasta ocazie se va verifica respectarea proceselor tehnologice
aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale si suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea
executiei lucrarilor.
Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator.
Se incheie proces verbal de receptie conform reglementarilor in vigoare, specificandu-se eventualele
remedieri necesare.
Terminarea executarii platformei de pamant(patul) a carosabilului se considera faza determinanta.
ART.13. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii
prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor prezentului caiet de sarcini .
Referine normative
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 57/113
SR 179:95
Lucrri de drumuri. Macadam. Condiii generale de calitate
SR 183-2:1998
glisante.
Lucrri de drumuri. Imbrcmini de beton de ciment executate in cofraje

Condiii tehnice de calitate
STAS 599- 87
calitate
SR 667:2001
tehnice
Lucrri de drumuri. Tratamente bituminoase. Condiii tehnice generale de

Agregate naturale i piatra prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii
de calitate
Agregate naturale de balastiera pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice
de calitate
Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate i drumuri. Metode de ncercare
SR EN 932-1:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 1:
Metoda de eantionare
SR EN 932-3:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 3:Procedur i terminologie pentru descrierea petrografic simplificat
SR EN 933-2:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor
Partea 2: - Analiza granulometric. Site de control, dimensiunile nominale
ale ochiurilor
SR EN 1097-1:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale
agregatelor.
Partea 1: - Determinarea rezistenei la uzura (micro Deval)
STAS 1598/1- 89
Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcminilor la lucrri de construcii noi
i modernizri de drumuri. Prescripii generale de proiectare i de execuie
STAS 1913/5- 85
Teren de fundare. Determinarea granulozitii
STAS 1913/6- 76
Teren de fundare. Determinarea permeabilitii n laborator
STAS 1913/8- 82
Teren de fundare. Determinarea nlimii capilare n pmnturile necoezive.
Metoda coloanei de pmnt
STAS 4032/1- 90
Lucrri de drumuri. Terminologie
STAS 5089 - 71
Produse din piatr natural pentru construcii. Terminologie
STAS 6200/4- 81
Piatr natural pentru construcii. Prescripii pentru determinarea
caracteristicilor petrografice, mineralogice i a compoziiei chimice..
STAS 6200/15- 83 Piatr natural pentru construcii. Determinarea comportrii la nghe
dezghe.
STAS 6400- 84
Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii generale de
calitate.
SR EN 13242-2013
IV IMBRACAMINTI ASFALTICE
CAPITOLUL I
GENERALITATI
Art.1. Domeniu de aplicare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 58/113
1.1.Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintii asfaltice pentru

realizarea proiectului
1.2.Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la mbrcminile bituminoase cilindrate la cald,
realizate din mixtur asfaltic cu bitum neparafinos pentru drumuri.
Art.2. Prevederi generale
2.1.Imbracamintea asfaltica este alcatuita dintr-un strat de beton asfaltic
Tipul de mixtura asfaltica prevzuta pentru execuia stratului de uzur este BA 16 conform STAS 1741/2002.
2.2.La executarea lucrarilor de imbracaminti asfaltice si a lucrarilor aferente se vor respecta
prevederile din standardele si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin
prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a lucrarilor si a
rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor .
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini ,
consultantul poate dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun .
Prezentul caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice si tehnologice pentru imbracamintile
bituminoase cilindrate , executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos .
Imbracamintile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul betoanelor asfaltice
cilindrate de tipul BA16 , prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate ,
preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat .
2.3.Lucrarile pregatitoare inainte de inceperea efectiva a lucrarilor constau in:
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata .
- curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni .
CAPITOLUL II
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
Art.3. Agregate
Agregate pentru imbracaminti bituminoase.
Pentru imbracamintile bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi de agregate naturale neprelucrate
si prelucrate, care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662/2002 si STAS 667/2001 pentru nisip natural sort 0-4,
criblura sort 4-8; 8-16; 16-25, nisip de concasare sort 0-4 si filer.
Fiecare tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat n padocuri prevzute cu platforme
betonate avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea amestecrii i impurificrii
agregatelor.
Sitele i ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale au ochiuri
ptrate, conform SR EN 933-2.
Nisipul pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 1.
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur i la betoanele asfaltice deschise
pentru stratul de legtur se folosete nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din
amestecul total de nisipuri, nisipul natural este n proporie de maximum:
- 25% pentru BA 16
Tabel 1
Caracteristica
Sort
Granulozitate
0-4
Continu
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Echivalent de nisip (EN) min

Coninut de impuriti:
- corpuri strine
- humus (culoarea soluiei de hidroxid de sodiu)
- mic liber, % max
- parte levigabila, % max
Coeficient de neuniformitate (Un) % min
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 59/113
85
Nu se admit
Incolor sau galben
0.5
2
8
Criblura pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 2.
Tabel 2
Caracteristica /
Sort
4-8
8-16
16-25
Continut de granule care :
-raman pe ciurul superior (dmax),%,max
5
-trec prin ciurul inferior (dmin),%,max
10
Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase
5
si vacuolare,%,max
Coeficient de forma,%,max
25
Continut de impuritati :
-corpuri straine,%,max
Nu se admit
-continut de argila VA
2
-fractiuni sub 0,1 mm,%,max
1,50
1,00
0,50
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)%max.
Clasa A
18
Clasa B
20
Clasa C
24
Rezistenta la uzura (micro-Deval),max
20
Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare
65
uscata,%,min
Grad de spargere,%,min
90
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de
3
sodiu (Na2SO4) 5 cicluri ,%,max
Nisipul de concasare pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie
conform tabelului 3.
Tabel 3
Caracteristica
Sort
Granulozitate
Continut de granule care :
-raman pe ciurul superior (dmax),%,max
Coeficient de activitate, max :
-nisip de concasare cu max. 8% fractiuni (00,1mm)
-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (00,1mm)
0-4
continua
5
Nu se admit
1,5
2,0
Art.4.Filer
Filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539.
Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine recuperate de la
exhaustorul staiei de asfalt dect n cazul n care coninutul de argil determinat prin metoda valorii de albastru
(VA) conform SR 667 este maximum 2%.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 60/113
Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal, sau n silozuri cu ncrcare pneumatic.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art.5 Lianti
Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini, n
funcie de tipul mbrcmintei bituminoase cilindrate la cald, sunt:
Tabel 4
Tipul mbrcmintei bituminoase
Tipul liantului
mbrcminte bituminoas cu bitum
Bitum neparafinos pentru drumuri,
neparafinos pentru drumuri:
conform SR 754:
- strat de uzur i strat de legtur
- tip D 60/80 zon climateric cald
- tip D 80/100 zon climateric rece
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc condiiile
prevzute de SR 754 i o adezivitate de minimum 80% fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea
respectiv.
Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1338/1, STAS
1338/2, STAS 1338/3 i prin alte metodologii prevzute de reglementrile tehnice n vigoare, de ctre un
laborator de specialitate autorizat.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, n vederea stabilirii
coninutului optim de liant, sunt prezentate n tabelul 5.
Tabel 5
Nr.
Tipul stratului
Tipul
Coninutul de liant din
Categoria
Crt.
mixturii
masa mixturii asfaltice % tehnic a strzii
asfaltice
1
Strat de uzur
BA 16
6,37,3
III-IV
Art.6 Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare
Materialele destinate mixturilor asfaltice pentrul imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate
cu prescriptiile din standardele respective .
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
a. Nisip natural
Tabel 6
Nr.
Caracteristica
Metode de incercare
Crt.
1
Natura si caracteristicile petrografice mineralogice
Granulozitate
Echivalent de nisip (EN)

Coeficient de neuniformitate
-corpuri straine
-humus
-mica libera
-sulfati
-carbune
-fractiuni sub 0,1 mm
-fractiuni sub 0,2 mm
Parti levigabile
Conditie de filtru invers
Coeficient de permeabilitate
5
6
7
STAS 6200/4
STAS 910
SR EN 932-3
STAS 730
SR EN 933/2
STAS 730
STAS 730
STAS 4606
STAS 4606
STAS 4606
STAS 4606
STAS 4606
STAS 730
STAS 1913/5
STAS 4606
STAS 730
STAS 1913/6
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

b.
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 61/113
Criblura
Tabel 7
Metode de incercare
Nr.
Caracteristica
Crt.
1
Natura si caracteristicile petrografice - mineralogice
Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si

vacuolare
Porozitatea aparenta la presiune normala
Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare
uscata
Rezistenta la uzura (micro-Deval)
Uzura cu masina tip Los Angeles
Rezistenta la slefuire prin frecare (CPA)
Rezistenta la inghet-dezghet
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
c.

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu

(Na2SO4) 5 cicluri ,%,max
Granulozitate
Forma granulelor
-coeficient de forma sau de aplatizare
-continut de argila VA
-fractiuni sub 0,1 mm,%,max
STAS 6200/4
STAS 910
SR EN 932-3
Conform Tabelul 2
STAS 6200/13
STAS 730
STAS 4606
SR EN 1097/1
STAS 730
NF P18-575 : 1990
STAS 6200/15
STAS 730
STAS 4606
STAS 730
SR EN 933/2
STAS 730
STAS 4606
STAS 730
Nisip de concasare
Nr.
Crt.
1
Caracteristica
Natura si caracteristicile petrografice mineralogice
Granulozitate
Coeficient de activitate
Tabel 8
Metode de incercare
STAS 6200/4
STAS 910
SR EN 932-3
STAS 730
SR EN 933/2
STAS 4606
Stas 730
d. Filer
-finete (continutul in parti fine 0,09 mm) min .80%
-umiditate
max.2%
e. Bitum
Penetratie la 25 0 C STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69.
Bitumul coninut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la
aternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9 oC mai mare dect bitumul iniial utilizat
la prepararea mixturii asfaltice respective.
Art.7 Compozitia mixturilor
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 62/113
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supun aprobarii beneficiarului.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri
trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 9 i 10.
Nr.
Crt.
Tipul
mixturii
asfaltice
Tipul
bitumulu
i
Categoria
tehnic a
strzii
BA 16
D 60/80
III-IV
Tabel 9
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitatea (S) Indicele de
Raportul
Densitatea Absorbi
la 60oC, kN,
curgere (I),
S/I,
aparent
a de ap,
3
min
mm
kN/mm
kg/m ,
% vol
minimum
7,5
1,54,0
1,85,0
2300
25
Tabel 10
Nr.
Crt.
1
2
3
4
Caracteristica
Tipul mixturii asfaltice

BA 16
Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare

giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giraii, %, max
- Volum de goluri la 120 de giraii, %, max
Rezistena la deformaii permanente:
- Fluaj dinamic la 40oC i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min:
- zon climateric cald
- zon climateric rece
Rezisten la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15 oC,
min
5,0
7600
4200
3600
-
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, beneficiarul, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de antreprenor.
Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.
Tabelul 1-Caracteristicile bitumului
Caracteristici
Penetratia la 25o C, (1/10 mm)
Punctul de inmuiere IB, (oC)
Ductilitatea la 25oC, (cm), min.
Ductilitatea la 5oC, (cm), min
Punct de rupere Fraass, (oC), max.
Punct de inflamabilitate Marcusson, (oC), min.
Solubilitatea in solventi organici, (%), min
Stabilitatea prin incalzire in film subtire la 163oC
- pierderea de masa, (%), max.
- penetratia reziduala la 25oC, (%), min.
- cresterea punctului de inmuiere, (oC), max.
- ductilitatea reziduala la 25oC, (cm), min.
Continutde parafina, (%), max
Densitatea la 15oC, (g/cm3), min
Adezivitate pe agregat etalon, (%), min
Adezivitate pe agregatul folosit
Indicele de instabilitate coloidala, (), max
Emulsie bituminoasa
Valori
admisibile
STAS
60-80
48-55
100
4.0
-13
250
99
80-100
44-49
100
5,0
-15
250
99
42-68
60-69
SR 61-96
SR 61-96
113-74
5489-80
115-80
0,80
50
9
50
2.0
0,995
80
80
0.5
0,80
47
9
75
2.0
0,992
80
80
0.5
8099-74
Metoda II
8098-68
35-81
10969/3-83
10969/3-83
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 63/113
Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida, cu
respectarea prevederilor STAS 8877.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate prevazute cu pompe de recirculare si sistem de incalzire.
Stabilirea compozitiei
Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din agregate de cariera sau din
amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.
Tabelul 2 -Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase
Tipul mixturi asfaltice
betoane asfaltice bogate cu criblura
beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Agregate naturale utilizate

criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25
nisip de concasare sort 0-4
nisip natural sort 0-4
filer
pietris concasat sort 4-8, 8-16,16-25
nisip de concasare sort 0-4
nisip natural sort 0-4
filer
Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt cele din tabel:.
Tabel 3
Nr crt
1
2
3
4
5
Strat de uzura
Strat de legatura
BA 16
BAD20
Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm (%)
9-13
2-7
Filer si nisip fractiunea (0,1-4) mm (%)
Diferenta pana la 100%
Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm (%)
34-58
Pietris
concasat
cu dimensiunea peste 8 mm %)
39-58
Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm(%)
Fractiuni si agregate naturale din amestecul total
Nota : ContinutuI de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %

Tabel 4
BA16
25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0.63 mm
0.20 mm
0.10 mm
Zona de granulozitate a amestecului de
BAD20
trceri prin site cu ochiuri patrate-SREN 933-2 (%)

90-100
73-90
66-85
42-61
42-66
28-45
30-55
20-35
22-42
14-32
18-35
10-30
11-25
5-20
9-13
2-7
PROIECTANT GENERAL

SC. PROTEUS SRL
agregate naturale
Fig1
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 64/113
Fig 8
Art.8 Statia de preparare a mixturilor asfaltice

8.1. Stocarea si incalzirea liantului .
Statia de stocare trebuie sa dispuna de rezervoare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul
mediu zilnic si dispune de o joja in pealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la
temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
8.2. Stocarea si depozitarea filerului de aport.
Cantitatea de filer de aport va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de fabricatie.
Art.9.Fabricarea
Prepararea mixturilor asfaltice
Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii bituminoase va fi
stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont de respectarea conditiilor tehnice
precizate in acest caiet de sarcini.
Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator autorizat.
Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa cel putin
urmatoarele documente:
- analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate naturale, bitum, filer,
polimeri, aditivi, fibre etc.)
- incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a dozajului de bitum retinut.
Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte. Parametrii care
trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in tabelele 7, 8 si 9.
Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre, polimeri,
aditivi,etc.).
Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de greutatea totala a
materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit functie de greutatea mixturii
asfaltice.
Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se inscrie in limitele
indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS 174-1/2009, anexate. Reteta propusa va fi
aplicata pe sectorul de proba.
O atentie deosebita se va acorda respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin
observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari garnule sa fie asigurata
intr-un mod convenabil.
9.1. Predozatoarele instalatiei trebuie reglate prin incercari astfel incit curba de granulozitate a
amestecului de agregate obtinuta sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta astfel:
Tabel 11
Abateri (admise fata
de dozaj )(%)
Fractiunea (mm)
25.31.5
16.25
8.16
5
5
5
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 65/113
5
4
3
2
1.5
3.15.8
0.63.3.15
0.2.0.63
0.09.0.2
0.0.09
Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul (00.3)%.
9.2. Agregatele naturale se incalzesc in uscator, se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cintaresc
conform dozajelor stabilite si se trec in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat. Se introduce
bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice, in funcie de de tipul mixturii
si al liantului folosit sunt :
Tipul
liantului
D 60/80
D 80/100
D 100/120
Agregate
naturale
170190
165180
160180
Tabel 12
Bitum
Mixt.asf.la iesire
Din malaxor
165175
160180
160170
155170
150160
150160
9.3. Temperatra mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incit, in conditiile concrete
de transport (distanta si mijloace de transport ) si conditii climatice sa fie asigurate temperaturile de asternere si
compactare conform tabelului.
9.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190C, in scopul evitarii modificarii
caracteristicilor liantului in timpul procesului tehnologic.
CAPITOLUL III
MODUL DE PUNERE IN OPERA
Art.10.Transport
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice
care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Art.11. Lucrari pregatitoare
11.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile in care straturile
suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
11.2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se va amorsa stratul suport cu o emulsie de bitum cationica
cu rupere rapida. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de 100m.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele conditii:
-strat de baza din mixtura bituminoasa peste mixturi asfaltice existente
-strat de legatura peste stratul de baza din mixtura bituminoasa
-strat de uzura peste strat de legatura, cand stratul se executa la interval mai mare de trei zile de la
executia stratului de legatura.
In functie de compactitatea stratului suport se folosi 0.3-0.5 kg/mp material de amorsat.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase .
Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si compactare,
inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata
latimea caii.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 66/113
Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de exploatare a functionarii

statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei caracteristicilor mixturii stabilite in laborator
(retetei de fabricatie).
Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate pe cheltuiala
Antreprenorului. Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.
Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie, document de
referinta in executarea stratului.
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaitice, stratul suport trebuie foarte bine curatat, utilizand o perie
mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune. La asternerea imbracamintilor
bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida,
pulverizata in film subtire.
Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.
Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg/ mp.
Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi astenute straturile asfaltice trebuie sa fie uscata.
Transportul mixturilor asfaltice
Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate, prevazute cu prelate pentru
prevenirea pierderilor de temperatura.
Art.12 Asternerea
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu un finisor capabil de a le repartiza
fara sa produca segregarea lor,respectand profilele si grosimile fixate .
12.1.Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 0 C in perioada
martie -noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
12.1.1.Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat cu repartizatoare finisoare
prevazute cu sistem de nivelare automat pentru strazile de clasa tehnica III si care asigura o precompactare .In
cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual .
12.1.2.Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe lungimea unei benzi programata a se executa in
ziua respectiva .
12.1.3.In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mIxturii ramase
necompactata in amplasamentul repartizatorului, pina la 120 C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din
zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi ramase in
capatul benzii .Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si a grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica.
Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
12.1.4.Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere, in functie de tipul liantului, temperaturile:
Tipul
liantului
Temperatura
mixturii
Asfaltice la
asternere
C,
Min
Tabel 13
Temperatura mixturii asfaltice
la asternere ,C
min
Inceput
Sfirsit
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
D 60/80
D 80/100
D 100/120
145
140
135
140
135
130
pag. 67/113
110
100
100
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate
12.2.Imbracamintea se va executa din beton asfaltic fin, bogat in criblura, asternut intr-un singur strat pentru
covorul asfaltic si intr-una sau mai multe treceri succesive in functie de grosimea stratului si utilajele folesite la
straturile inferioare pentru rectificari sau preluare de denivelari. Pe suprafete mici se pot face si asterneri
manuale de catre asfaltatori cu categorie superioara, dar numai pe sectoarele in care asternerea mecanizata nu
este posibila.
Art.13.Compactarea
13.1.1.La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoarecare sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incit sa se obtina un grad de compactare de
minim 96%, conform SR 174-1.
Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice
compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura
asfaltic respectiv.
Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata
executat sau prin msurtori in situ cu gamadensimetrul.
ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea densitii
aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100200)
mm, netulburate.
Condiiile tehnice pentru densitatea aparent, absorbia de ap i gradul de compactare al mixturilor
asfaltice cuprinse n prezentul standard sunt conform tabelului 14.
Nr. Crt.
Tipul mixturii
asfaltice
BA 16
Densitate
aparent,
kg/m3, min
2250
Tabel 14
Absorbie de ap,
% vol
26
Grad de
compactare,
%, min
96
13.1.2.Pentru obtinerea unui gradului de compactare se determina pe un sector experimental numarul

optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si
grosimea stratului de imbracaminte .
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrare utilizind mixturi
asfaltice , preparate in conditii similare cu cele folosite in productia curenta.
13.1.3.Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale
compactoarelor este cel mentionat in tabelul de mai jos.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 15
Tipul stratului
Atelier de compactare
A
Compactor cu pneuri
160 KN
Strat de uzura
10
Compactor cu rulouri
netede120 KN
Numar de treceri minime
4
B
Compactor cu rulouri
netede 120 KN
12
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza
dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
La executia in mai multe straturi succesive asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru
fiecare strat in parte.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 68/113
Se amorseaza si rostul din marginea taiata. La asternerea stratului din banda adiacenta se
depaseste rostul cu 5-10 cm de mixtura repartizata. Acest surplus de material se impinge cu o racleta
peste mixtura proaspat asternuta astfel incit sa apara rostul.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate.
13.2.Dupa executarea stratului de uzura se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandirea
de 2-3 kg/mp nisip de 0-4 mm bitumat cu 2-3 %bitum, dupa care se cilindreaza.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu in prima luna de la darea in circulatie
13. 3.Verificarea calitatii imbracamintii asfaltice
Pe parcursul executiei lucrarilor ,dirigintele de santier isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a
se asigura ca nu exista abteri semnificative a rezultatelor obtinute .
Verificarea mixturilor se va face din punct de vedere al dozajului de bitum si al granulozitatii
agregatelor prin retinerea a doua probe de 10kg din toata cantitatea de mixtura ce va fi pusa in opera, precum si
prelevarea a doua placi de 40 x 40cm extrase din imbracamintea gata executata.
CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE
Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip si in profilele de lucru.
Grosimea minim a stratului compactat (cm):
- strat de uzur = 4,0 cm
Abaterile limita locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte vor fi de
maximum 10% n minus fa de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat
Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere la receptie .
Latimea partii carosabile va fi cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita admise vor fi de 50 mm.
Pantele la profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt prevazute in proiect .
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de 2,5 mm/m .
La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de :
- + 2,5 cm pentru stratul de baza sau suport
- + 1,5 cm pentru stratul de legatura si de uzura .
Denivelarea maxima admisa in lungul unei benzi sub dreptarul de 3,00 m este
de 5 mm .
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
Pe parcursul executiei se vor face receptii de lucrari pe faze, pregatirea stratului
suport fiind faza de executie de lucrari la care, pe langa antreprenor si dirigintele lucrarii, vor mai
participa si proiectantul .
In urma verificarilor se incheie un proces - verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza urmatoare .
Atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect sunt complet terminate si s-au efectuat toate
verificarile prevazute in caietul de sarcini se poate face receptia preliminara pe care antreprenorul o
solicita in scris .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice
si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele
de control ( beneficiar , proiectant , diriginte etc. ).
In urma acestei receptii se incheie procesul - verbal de receptie preliminara.
Art 14.Receptia pe faza de executie
In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii pe faza
determinanta stabilite prin proiect ) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei s-a executat conform
proiectului si prezentului caiet de sarcini.
Art.15 Receptia la terminarea lucrarilor
Fazele de executie cu care se incheie lucrarile in complexitatea lor la terminarea unui obiectiv si care nu
au fost supuse unor verificari consemnabile sunt in atentia comisiei de receptie.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 69/113
Receptia la terminarea lucrarilor pune in evidenta realizarea intregului volum de investitie prevazut in
proiect, incetarea activitatii de santier (exceptand remedierile pentru deficientele constatate) si punerea in
functiune .
Art.16 Receptia finala
Are loc dupa expirarea perioadei de garantie, care pentru categoriile de lucrari din prezenta documentatie
este de un an. In perioada dintre cele doua receptii, constructorul are obligatia de a remedia toate deficientele
constatate la receptia preliminara, inclusiv cele aparute ulterior.
Art.17.Faze determinante
Faza determinanta pentru realizarea suprastructurii :
-terminarea executiei covorului asfaltic
V . RIGOLE CAROSABILE SI SANTURI
1. GENERALITATI
Caietul de sarcini cuprinde conditiile tehnice speciale care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor
lucrari si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectului tehnic.
Lucrarea se masoara la ml de sant.
2. DESCRIEREA OPERATIUNILOR
Executia santului din dale prefabricate comporta urmatoarele operatii:
- trasarea amplasamentului si sablonarea sectiunii;
- executia sapaturii si compactarea taluzului;
- asternerea stratului de repartitie din nisip;
- montarea elementelor prefabricate;
- rostuirea pereului din dale.
2.1. Stratul de nisip de sub dalele prefabricate va fi de 5 cm grosime, bine
compactat (pilonat). Executia acestuia se va putea incepe numai daca s-a facut compactarea taluzurilor sapaturii
la 95%.
2.2. Montarea elementelor prefabricate
Se incepe cu montarea elementului de fund de sant, apoi a celor laterale. Se ataca intai tronsoanele din
aval (dinspre evacuare).
2.3. Rostuirea pereului din dale
Pentru rostuire se va folosi mortar de ciment M50 preparat la fata locului.
3. MATERIALE UTILIZATE. CONDITII DE CALITATE
Toate materialele utilizate (ciment, agregate, prefabricate) vor fi insotite, la
livrare, de certificatul de calitate.
3.1. Nisip
Pentru realizarea substratului de nisip se va folosi sortul 0 7 mm, care trebuie sa aiba continutul de
fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.
Stratul de nisip va fi bine pilonat.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural 3...7 mm sau savura.
3.2. Elemente prefabricate
Se vor folosi numai elemente prefabricate corespunzatoare calitatii, prevazute in proiectul de executie,
conform STAS 10796/2-79.
Rosturile nu vor depasi 2 cm grosime.
Montarea dalelor prefabricate se va face urmarind cotele stabilite prin detaliile de executie.
CAPITOLUL I
MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
Art. 1. CIMENTURI
1.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in
Romania.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 70/113
1.2. La prepararea betoanelor si mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland
P 40 conform
SR EN 197-1
- ciment Portland cu adaos
Pa 35 conform
SR EN 197-1
- ciment metalurgic
M 30 conform
SR EN 197-1
I ciment hidrotehnic
Hz 35 conform
SR 3011
1.3 Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet dezghet in stare saturata
de apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane
si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
Tipul de ciment
Pa 35
M30
Nr. Conditiile de executie

Clasa
Tipul de
crt. sau caracteristicile
Betonului
beton
P40
Hz35
elementelor
1. Elemente sau
C12/15
Oricare
I
R
U
I
constructii cu gropi
C16/20Oricare
U
R
I
I
mai mici de 1,5 m
C25/30
Elemente sau
C12/15
Oricare
I
R
U
U
2. constructii masive
C16/20Oricare
U
U
I
R
avand grosimea egala C25/30
sau mai mare de 1,5
m
3. Elemente sau
C28/35
Armat
U
I
I
I
constructii din
> C32/40
Armat
U
I
I
I
betoane superioare
NOTA: R ciment indicat a se utiliza
U - ciment utilizat in locul celui indicat
I ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice.
Nr.
crt
1.
2.
3.
1.4.
Tipul de mortar
Mortar de zidarie sau tencuilala de marca 50
Idem de marca 100
Mortare de completarea rosturilor dintre elementele
prefabricate
Tabel 2
Tipul de ciment
indicat a se
utilizabil in lipsa
utiliza
celui indicat
F 25
M 30
M 30
Pa 35
Pa 35
M 30
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.

1.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie
de lucrare.
Tabel 3
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI
P 40
Pa 35
M 30
Hz 35
Inceputul prizei
1h
1h
1h
1h 30
Sfarsitul prizei
< 10h
<10h
<10h
<10h 30
Constante de volume pe
Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
turte
Rezistenta la intindere din
incovoiere minim N/mm2
- la 2 zile
3.0
- la 7 zile
4.0
- la 28 zile
5.0
5.5
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Constante de volum Le
Chatelier
Rezistente la compresiune
min N/mm2
- la 2 zile
- la 7 zile
la 28 zile
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 71/113
Marirea volumului < 10mm

17
40
10
35
15
30
20
35
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective.
1.7. In timpul transportului de la fabrica la santier ( sau depozit intermediar ), manipularii si depozitarii
pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
1.8. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.
1.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la dat livrarii de catre producator.
1.10. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea
starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 ( 7 ) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi
declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor si a
mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
1.11. Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23.
Art. 2. AGREGATE
2.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
- agregate concasate
- nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta
8-25 sau 8-40 mm
2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
2.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la
prepararea betonului sau mortarului.
2.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait
2.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
2.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabelul 4
CARACTERISTICI
CONDITII MINIME DE
OBSERVATII
ADMISIBILITATE
Forma granulelor
Agregatele care nu
b/a
0.66
indeplinesc aceste conditii
vor putea fi folosite numai
c/a
0.33
dupa o incercare prealabila a
betonului
1.6.
2.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din
tabelul 5.
Tabelul 5
Denumirea impuritatii
Conditii de admisibilitate
Nisip natural sau de
Pietris sau
concasaj
piatra sparta
Corpuri straine- resturi animale sau vegetale,
Nu se admit
Nu se admit
pacura, uleiuri
Nu se admit
Nu se admit
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
1%
granulele agregatelor
0.5
Mica, %, max.
galbena
galbena
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Carbune,%,max
Humus ( culoarea solutiei de hidroxid de sodiu )
Argila in bucati, %, max.
Parti levigabile, %,max.
Sulfati sau sulfuri
1%
2%
nu se admit
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 72/113
0.25
0.5
nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris
verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
2.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate
in tabelul 6.
Tabelul 6
Caracteristici fizico-mecanice
Conditii de
admisibilitate
Densitate aparenta, kg/mc, min.
1.800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min.
1.200
Porozitate totala pentru piatra spart % max.
2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max.
2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, %, max.
40
- pietris, %, max.
45
- piatra sparta, %, max.
55
Rezistenta la strivire %
- in stare saturata min
60
- in stare uscata, max
15
Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min.
0.80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in
90
stare saturata N/mmp, min.
10
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de
masa initiala, %, max.
2.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule
care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasaca 10%,
dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.
2.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
2.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din
tabelul 8
Tabelul 7
Sortul de
Treceri, in % prin sita sau ciurul de :
nisip
0.2
0.5
1
2
3.15
7.0
0-2
min.
10
45
90
50
85
100
max.
5
35
90
0.3 min.
30
75
100
max.
2
20
56
100
0.7 min.
21
70
87
100
max.
Balastul pentru
betoane
3.15
Tabelul 8
Treceri, in % prin sita sau ciurul de :
5
16
20
D max
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

0-31
min.
max.
0.71
min.
max.
0.40
min.
max
0.63
min.
max

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 73/113
20
50
55
85
80
100
10
30
35
65
80
100
30
60
55
85
80
100
25
25
45
80
80
100
2.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea
sunt corespunzatoare.
2.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le
fereasca de impurificare.
2.14. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Art.3. APA
3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta
sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS
790.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790. Verificarea se va face de catre un laborator de
specialitate la inceperea lucrarilor.
3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri
vegetale, argile, etc
Tabelul 9
Caracteristici chimice si fizice
Continutul total de saruri gr/l
max.
Sulfati gr. SO42 /litru
max.
Substante organice gr./l
max.
Cloruri gr. CL/litru
max.
Azotati gr. NO3/dm3
max.
Magneziu gr.Mg2/dm3
max.
Materii in suspensie gr.
max.
CAPITOLUL II
4
2
0.5
0.5
0.5
0.5
3
MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII

DE PIATRA BRUTA
Art. 4. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
4.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidararii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare
fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ceea ce priveste culoarea si compozitia minealologica,
sa aiba structura compacta.
4.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei terbuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Carcteristici
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare
uscata, N/mmp min.
Rezistenta la inghet-dezghet:
-Coeficient de gelevitate, la 25 cicluri pe
Tabelul 10
80
0.3
25
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 74/113
piatra sparta % max.

-Coeficient de inmuiere pe epruvete
% max.
4.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Carcteristici
Forma
Inaltimea mm
Dimensiunile bazei, mm - Iungime
- latime
Piatra necorespunzatoare
dimensiunilor, % max.
Tabelul 11
Neregulata, apropiata de un trunchi de piaramide
sau de o pana
140.180
egala sau mai mare ca inaltimea
80.150
15
4.4. Piatra bruta ,va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de de
cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
4.5. Pentru zidaria de piatra bruta ,pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de
cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 11 dimensiunea celei mai mari.
4.6. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente
prefabricate din beton de un tip agreat de beneficair, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie
precizate in caietul de sarcini speciale.
CAPITOLUL III
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Art. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
6.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor
de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
6.2. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare
balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in
tabelul 12. completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini,
eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
6.3. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul 12 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care
sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele din caietul de sarcini speciale nu va fi
admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului
prin grija Inginerului.
INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR
Tabelul 12
Incercari sau
Materialul caracteristici care se
verifica
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
Constante de volum
Timpul de priza
Metode
conform
SR 196/3
Frecventa incercarilor
Incercarea de informare
Incercarea
inainte de
utilizare
La fiecare lot
O determinare la fiecare lot
aprovizionat nu mai putin de
100 t pe o proba medie
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Ciment
Agregate
Piatra
bruta
pentru
pereuri si
zidarii de
piatra
Apa
Material
drenant

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 75/113
Rezistente mecanice la 2
(7)
Rezistente mecanice la
28 zile
Starea de conservare
numai daca s-a depasit
termenul de depozitare
sau au intarziat factorii
de alterare
Parte levigabila
SR EN 1961
O proba la 100 t sau la

fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul aprovizionat
SR EN 1963
La fiecare lot aprovizionat
SR 667
Humus
Corpuri straine, argila in
bucati, argila aderenta,
continut de carburanti,
mica
Granulozitatea sorturilor
STAS 4606
STAS
La schimbarea sursei
-
SR EN 933
O proba la max. 500 mc

pentru fiecare sort si sursa
STAS 730
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
STAS 730

Rezistenta la
compresiune a rocii pe
epruvete in stare uscata
Rezistenta la inghet
dezghet
O determinare pentru fiecare

sursa
O determinare la max. 500
mc pentru fiecare sort si
sursa
SR EN 1926
O incercare pe
lot de 100 mc
STAS
6200/15
O incercare pe
lot de 100 mc
Ori de cate ori
se schimba
sursa sau cand
apar conditii de
poluare
-
Analiza chimica
STAS 790

Granulometrie
Pentru apa potabila nu este

cazul. Pentru apa care nu
provine din reteaua publica
de apa potabila o analiza
pentru fiecare sursa
STAS 730
O determinare pentru fiecare

sursa
SR EN
933/1
O proba pentru fiercare sursa
MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR

CAPITOLUL IV
PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR
Art.7. Pichetarea lucrarilor
Doua
determinari pe
siloz sus si jos
O determinare
pe lot de 100
m3
O determinare
pe lot de 100
m3
O determinare
pe lot de 100
m3
O determinare
pe lot de 50 m3
-
O determinare
pe lot de 100
m3
O determinare
pe lot de 100
m3
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 76/113
7.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizei lucrarilor,
functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de
nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
7.2. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta
intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.
Art. 8. Executia sapaturilor
8.1. Sapaturile pentru vor fi efectuate conform desenelor de executie . Ele vor fi duse pana la cota
stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor.
8.2. Sapaturile pentru rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din
plansele cu detalii de executie ( latimea fundului,inaltimea) precum si a amplasamentului acestora fata de axul
drumului
8.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat.
8.5. Pamantul di sapaturi va fi excavat si pus in depozitul stabilit de Beneficiar la o distanta, care nu va
putea depasi 1 km
CAPITOLUL V
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
Art. 9. Compozitia si utilizarea mortarelor
9.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
Mortar M100 Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate, umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa 35 la mc
de nisip.
Art. 10. Prepararea mortarelor de ciment
10.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capaciate
prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
10.2. Mortarul este preparat manual, amestecul de nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si
orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv,
cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand
mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un
bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru
matari, s.a. delegatul beneficialrului poate sa accepte si alte consistente.
10.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va
incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
Art. 11. Clasificarea si utilizarea betoanelor
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 13 in care sunt indicate rezistentele pe
care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
Tabelul 13
Clasa
Destinatia betonului
Rezistenta
Cantitatea minima
betonului
caracteristica
de ciment m3
3
RbK N/mm
C 2,8/3,5
Beton de umplutura
3.5
115
C4/5
Beton in fundatii masive
5
150
C6/7,5
Beton in fundatii sau elevatii
7,5
180
C8/10
Beton simplu in elevatii si beton
10,0
240
C12/15
slab armat
15,0
300
C16/20
Beton armat
20,0
350
Beton armat prefabricat
Art. 12. Compozitia betoanelor
12.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca in caietul de sarcini
speciale se prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 77/113
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea
acestuia de catre Antreprenor:
- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;
- fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de
minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si
justificarile necesare.
12.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile codului de Practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat NE 012 luand in considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabel 13;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabel 14;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 16.
Tabelul 14
Apa, l/m3 pentru lucrabilitate
L2
L3
L4
C2,8/3,5.C6/7,5
160
170
C8/10C20/25
170
185
200
12.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 15.
Tabelul 15
Agregat Limite
% treceri in masa prin site sau ciurul de:
02
1
3
7
16
26
31
40
71
A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5
0-31
Max.
10
25
42
60
80
100
Min.
2
18
32
50
70
95
0-40
Max.
10
28
38
52
74
90
100
Min.
2
16
28
42
64
82
95
0-70
Max
8
18
32
45
61
70
77
84
100
Min
1
6
13
22
38
50
57
68
95
B. Pentru betoane de clasa < C 12/15
0-31
Max.
8
22
37
55
76
100
Min.
1
14
27
45
66
95
0-40
Max.
8
20
33
47
69
88
100
Min.
1
12
23
37
59
80
95
0-70
Max
8
18
32
45
61
70
77
84
100
Min
1
6
13
22
38
50
57
68
95
C. Pentru betoane de clasa > 16/20
0-31
Max.
7
18
32
50
72
100
Min.
1
10
22
40
62
95
0-40
Max.
6
16
28
42
64
86
100
Min.
1
8
18
32
54
78
95
Clasa betonului
12.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat
+/- 3%
- pentru ansamblu de agregate
+/- 2%
- pentru ciment
+/- 2%
- pentru apa totala
+/- 5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul
betaonarii.
12.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 16.
Tabelul 16
Varsta
Rezistenta la conpresiune N/ mm2
C8/10
C12/15
C16/20
C18/22,5
7 zile
11,7
15,3
18,8
20,8
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

28 zile


18
23,5
29,6
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 78/113
32,0
CAPITOLUL VI
ZIDARII DIN PIATRA BRUTA
Art. 13. Zidarii din piatra bruta
13.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra
bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
13.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de
lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura si este interzis de a fi inmuiat prin
adaugiri de apa .
13.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umolute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare
piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata
vazuta a zidariei de piatra bruta sau bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi
sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul piatrei brute.
13.4. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din piatra bruta sau bolovani bine alesi si bine asezati.
13.5. Paramentul vazut al zidariei, daca in caietul de sarcini speciale se prevede, va trebui sa fie rostuit.
Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine
netezit cu mistria.
13.6. Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza
mortarul, pa 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite
sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.
13.7. Pe timp uscat, zidriile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile
trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
13.8. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va
lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La
reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
CAPITOLUL VII
AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR
Art. 14. Prescriptii generale de amenajare
14.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor ( triunghiulare, trapezoidale ) sun cele indicate in
proiectul de executie, stabilite de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului,
mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele tebuie sa fie respectate
intocmai de Antrprenor.
14.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
- 0,25 % in teren natural
- 0,1 % in cazul santurilor si rigolelor pereate.
14.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor
depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
14.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul17.
Tabelul 17
Denumirea pricipalelor tipuri de pamanturi
Panta maxima admisa %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare
0.5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
nisipuri prafoase si argiloase
1
nisipuri argiloase nisipoase
2
argile prafoase si nisipoase
3
Pamanturi necoezive grosiere:
pietris ( 2-20 mm )
3
bolovanis ( 20-200 mm )
4
blocuri ( peste 200 mm )
5
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:

nisip fainos si fin ( 0.05.0.25 mm )
nisip mijlociu mare ( 0.252.00 mm )
nisip cu pietris
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 79/113
0.5
1
2
14.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul18.
Tabelul 18
Tipul protejarii santului, rigolei sau casiului
Panta maxima admisa
%
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit
5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de max 5 cm grosime ,
betonul fiind :
Clasa BC 7.5
10
Clasa BC 10
12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din
dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton
15
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul18, se vor
amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
14.6. Antreprenorul va executa lucararea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo
insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea
dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va
decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de
santier.
Art. 15. Pereu de piatra bruta pe fundatie de beton
15.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de
executie din beton de ciment C 6/7.5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra
bruta si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100
15.2 Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata
teoretica a carosabilului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de beton de sub aceasta
CAPITOLUL VIII
INCERCARI SI CONTROALE
Art. 16. Controlul de calitate si receptia lucrarilor
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarile de reteta privind calitatea materialelor
elementare care intervin in constitutia lucrarilor se va proceda la:
A. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE
Incercarile de control de caliatate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in
talebul 25 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
B. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in
momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul19, completate prin dispozitiile caietului
de sarcini speciale.
Tabelul 19
Denumirea lucrarii
Natura incercarii
Categoria de
Frecventa
control
A
B
C
Betoane > C 8/10
studiul compozitiei
Pentru betoane
incercari la compresiune
de clase >C8/10
incercari la intindere
Pe parti de
lucrare
Lucrari executate
Controlul dimensiunilor si
PROIECTANT GENERAL

SC. PROTEUS SRL

din beton sau
zidarie din piatra
bruta
Lucrari de protejare
a santurilor
rigolelor si
casiurilor

incadrarii in tolerante
Controlul corectarii finisarii a fetei
vazute
Amplasamentul lucrarilor
Dimensiunile si calitatea lucrarilor
Profilul longitudinal sectiunea si
grosimea protejarii
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 80/113
La fiecare
lucrare
La fiecare
lucrare
A: incercari preliminare de incercare

B: incercari de control de calitate
C: incercari de control de receptie
CAPITOLUL IX
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare
si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte
de a se trece la faza urmatoare de lucru, acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
Art.17. Receptia pe faze
17.1. In cadrul receptiei pe faza ( de lucrari ascunse ) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de
prezentul caiet de sarcini.
17.2. In urama verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibiliatea
trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
17.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca
urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Art.18. Receptia finala
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine
si daca au fost bine intretinute.
DOCUMETE DE REFERINTA
Ordin comun MT/MI nr.
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a
411/1112/200 publicat in
circulatiei si de intruirea restrictiilor de circulatie in vederea
MO 397/24.08.2000
executarii de lucrari de drumuri in zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului.
NGPM/1996
- Norme generale de protectia muncii.
Ordin AND nr.116/1999
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor
NE 012
- Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
SR EN 196-1
- Metode de incercari ale cimenturilor. Partea I: Determinarea
rezistentelor mecanice
SR EN 196-2
- Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimica a cimenturilor.
SR EN 196-7
- Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si
pregatire a probelor de ciment.
SR 227-2
- Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare
prin cernere pe proba de 100 g.
SR 338
- Ciment Portland.
SR 667
-Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.
Conditii tehnice de calitate.
STAS 790
- Apa pentru betoane si mortare.
SR EN 933-2
- Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor.
SR EN 1097-1
- Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
STAS 1275
STAS 6400
STAS 10796/1
STAS 10796/2

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 81/113
fizice ale agregatelor.

- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentei mecanice.
- Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
- Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor.
Prescriptii generale de proiectare.
- Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor,
rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.
VI. PODETE TUBULARE

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor de podete tubulare
El cuprinde conditiile tehnice speciale care trebuie sa fie indeplinite la
realizarea acestor lucrari si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform proiectului tehnic.
2. PREVEDERI GENERALE
Tipurile si dimensiunile podetelor ce urmeaza a fi realizate sunt aratate in proiectul tehnic.
In proiect sunt prevazute podete tubulare 800 mm, 600 mm, alcatuite din elemente prefabricate
(tuburi PREMO).
Elementele prefabricate realizate in uzina sau pe santier trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Proiectul podetului cuprinde si adaptarea la teren a acestuia, in conformitate cu Normativul
Departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri, indicativ P 19-86.
Executantul va studia cu atentie proiectul, standardele si normativele in vigoare la care fac trimitere
proiectul si prezentul caiet de sarcini, precum si cele generale care stabilesc conditiile de executie a lucrarilor de
terasamente si beton. Executantii sunt obligati sa pastreze la santier, pe toata durata executiei, intreaga
documentatie in baza careia se executa lucrarile, inclusiv dispozitiile de santier, procesele verbale ale lucrarii
ascunse si condica de betoane.
Ordinea principalelor operatii va fi urmatoarea:
- sapaturi pentru fundatii;
- lucrari de pregatire a terenului de fundare;
- turnarea betoanelor in fundatii;
- cofrarea si betonarea timpanelor si pintenilor;
- umplutura de piatra bruta, conform detaliu;
- montarea cu macaraua a prefabricatelor;
- monolitizarea prefabricatelor, executarea sapelor de protectie pe cale si a parapetului.
3. INFRASTRUCTURA
Lucrarile de terasamante incep numai dupa operatia de predare primire a
amplasamentului si a fixarii reperului de nivel, operatie ce se consemneaza intr-un proces verbal.
Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine:
- masuri ce se propun pentru evitarea inundarii gropii de fundatie;
- modul de sapare a fundatiilor;
- modul de evacuare a pamantului;
- masurarea eventualelor deplasari orizontale;
- compozitia si caracteristicile betoanelor;
- procesul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.
Inainte de inceperea sapaturii, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp
util, pentru a-i putea permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile si incadrarea in
tolerante.
Sapatura se va executa cu pereti verticali, taluzurile urmand sa fie sprijinite pe toata suprafata lor. Se admite o
avansare a sapaturii nesprijinite de maximum 0,50m, montandu-se spraituri provizorii, la terminarea fiecarui panou
urmand sa se monteze filatele si spraiturile definitive.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor vor corespunde claselor de
rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 82/113
4. MATERIALE DE CONSTRUCTIE
a) Agregate
Agregatele vor corespunde STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru
betoane si mortare cu lianti minerali si Normativul. NE-012/99
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale.
Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.
Pietrisul se va folosi pietris de rau sau criblura 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona foarte
buna a curbei granulometrice.
b) Cimentul
Cimentul va corespunde STAS 388-95 Lianti hidraulici ciment Portland,
SR 3011-96, SR 1500-96 si SR 7055-96.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel incat stocul rezultat sa fie consumat in maximum 2 luni.
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri.
Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din normativul NE-012/99 .
5. BETOANE
Inceperea lucrarilor de betonare se poate face numai cu acceptul beneficiarului, dupa verificarea
prealabila a calitatii materialelor pentru betoane, a retetei betonului, a trasarii elementelor de betonat si a
cofrajelor.
Cofrajele pentru radiere si pinteni vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu
acesta sunt:
- cofraje obisnuite, utilizate la suprafete nevazute;
- cofraje de fata vazuta utilizate la suprafetele expuse vederii;
In conformitate cu prevederile STAS 7721-90 cofrajele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplinesca
urmatoarele conditii:
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute
in proiect pentru elementele ce urmeza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute
in normativul NE-012/99 anexa III;
- sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate,
sau componentele cofrajele si sustinerilor;
- sa permita, la decrofrare, o preluare dreapta a incarcarii de catre elementele care se decrofeaza;
- sa aiba fetele ce vin in contact cu betonul, curate fara crapaturi, sau alte defecte;
Cofrajele trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
- sa permita compactarea cat mai buna a betonului;
- sa asigure posibilitatea de deplasare si de lucru a muncitorilor care executa turnarea si compactarea
betonului;
- daca se vor utiliza cofraje refolosite, inainte de montare cofrajele sa fie revizuite, curate, reparate si
spalate;
- suprafetele ce vin in contact cu betonul vor trebui tratate cu o substanta care sa usureze decrofarea in
scopul desprinderii usoare a cofrajului; in caz in care se folosesc substante lubrifiante ,uleioase, nu
este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
Betonarea lucrarilor poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea urmatoarelor conditii:
- compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa egala sau mai
mare de C16/20 se dispune de incercari preliminare suficiente;
- sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate,
ciment, piese inglobate, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi si de cofraje;
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau si au rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna, etc.)
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 83/113
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel
incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare ; se
admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de 30
minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte
si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in denivelari se va evacua ;
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele
de lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare;
- se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant dar cu acordul
beneficiarului;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elementele
cu latime maxima de 1m,respectiv1,5m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de tip
placa;
- betonul se va raspandi uniform in lungul elementului ,urmarindu-se realizarea de straturi orizontale
de max.50 cm inaltime;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerea acestora luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi;
- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este permisa
numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului.
Compactarea betonului se va face manual cu mai, vergele sipci sau prin ciocanirea cofrajului.
La executie se vor respecta prevederile cap.6 din Normativul NE-012/99, referitor la compactarea
betonului.
In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel ca betonarea
sa se faca fara intrerupere pe intregul element.Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili
prin proiect.
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura
mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim sapte zile numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea
a mediului nu este o diferenta mai mare de 12 C.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atat timp
cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor
minime recomandate la cap.6, din Normativul NE-012/99.
Avand in vedere ca lucrarile de betoane sunt lucrari ascunse, nu se trece la etapa urmatoare fara
semnarea procesului verbal de catre beneficiar.
Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra in prevederile
cuprinse in anexa III.1 din normativul NE-012/99.
Lucrarile executate cu betoane prefabricate
Prima operatie este receptionarea prefabricatelor livrate de uzina.Se vor verifica urmatoarele:
- prezenta certificatelor de calitate;
- lipsa fisurilor;
- prezenta ancorelor de manipulare si a mustatilor;
- inscrierea dimensiunilor in tolerantele admise(lungime +40/-20 mm; latime-
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 84/113
6mm; inaltime-5mm;grosime minima+3mm;grosime placa +2mm).

La depozitare si transport rezemarea se va face pe chituci de lemn.
6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
- verificarea calitatii materialelor;
- verificarea calitatii elementelor prefabricate;
- verificarea dimensiunilor conform proiectului de executie;
- verificarea terenului de fundare.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de sefii formatiilor de lucru si
de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor in cadrul activitatii sale de indrumare si
supraveghere.
Separat de aceasta se efectueaza verificari:
a) pe parcursul executiei, pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa
devina ascunse prin acoperire sau inglobare;
b) la terminarea unei faze de lucrari;
c) la receptia preliminara a obiectelor.
Verificarile de la pozitiile asi b se efectueaza conform instructiunilor pentru lucrarile ascunse ,iar
cele de la pozitia "c" se fac conform reglementarilor in vigoare pentru receptia obiectivelor de investitie .
7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Pe timpul executarii lucrariilor se vor avea in vedere :
- Instructiunile comune MLPTL - MI pentru semnalizarea lucrarilor pe
drumurile publice in timpul executiei lucrarilor.
- Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru
lucrari feroviare, rutiere si navale.
8. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse unei receptii preliminare si
unei receptii finale.
8.1 Receptia preliminara
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a
lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta cu prevederile caietului de sarcini si ale proiectului;
- daca verificarile prevazute au fost efectuate in totalitate;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organul de control.
8.2 Receptia finala.
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si
daca au fost bine intretinute.
9. CONSIDERATIUNI FINALE
Toate lucrarile enuntate mai sus se vor ataca in asa fel incat fazele procesului tehnologic sa se succeada
cat mai repede, fara decalaje intre diferite faze de lucru ce ar putea conduce la inmuierea patului de sub radier de
catre apele meteorice.
Turnarea betonului in toate elementele podetului tubular(radier, timpane, placa)se va face la temperatura
de cel putin +5 0C.
VII. MARCAJE RUTIERE

PREVEDERI GENERALE
Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine condiiile tehnice
pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul
Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 85/113
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor

i normelor n vigoare.
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute
de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma
msurtorilor, testelor i sondajelor.
MATERIALE
Condiii tehnice privind marcajele
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale:
Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent, solubila in ap (fr solveni
organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.
Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va fi
aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a marcajelor este de 18 luni.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa 1.
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in Anexa 2.
Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate
eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
CONTROLUL CALITII VOPSELEI PENTRU MARCAJE
Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform prevederilor
Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.
TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
MARCAJE LONGITUDINALE
Marcajele longitudinale sunt:
de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi;
de delimitare a benzilor;
de delimitare a prii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
linie simpl sau dubl continu;
linie simpl sau dubl discontinu;
linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi
Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului;
Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite depirea numai pentru sensul cu
linie discontinu;
Linie dubl continu, care nu permite depirea.
Marcaje de delimitare a benzilor
Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului.
Marcaje de delimitare a prii carosabile
Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor periculoase;
Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i de viraj fa de benzile principale
de circulaie.
Marcaje pentru supralrgirea n curbe
Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei;
Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din diferena peste 1m, iar banda
de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de peste 1 m.
MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire
Linie continu cu limea de 400 mm.
Marcajul Cedeaz trecerea
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 86/113
Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi.

Marcaje pentru trecerile de pietoni
Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului:
linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or;
linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza 50 km/or.
Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm naintea trecerii
de pietoni pentru fiecare band de circulaie.
Marcaje de traversare pentru biciclete
Dou linii discontinue.
ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare
Utilizate pentru indicarea direciei pe care vehiculele trebuie s o urmeze n intersecie.
Marcaje pentru locuri interzise
Linii paralele nclinate, ncadrate de o linie de contur continu.
Marcaje pentru zone de parcare
la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului;
nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;
paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi
marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm.
Marcaje prin sgei i inscripii
Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri de vitez, etc. si au
dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i viteza de apropiere.
Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb.
Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele prin sgei, inscripii, figuri
precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot executa manual, cu ajutorul abloanelor corespunztoare.
APLICAREA MARCAJELOR
nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim 200m.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa, trebuie sa garanteze
vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare.
Grosimea filmului marcajului va fi de 600m.
La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura mediului
ambiant s fie de min. +150C.
LUCRRI PREGTITOARE
Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor legale.
TRASAREA MARCAJELOR
Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare;
Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului;
Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic;
Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului.
Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:
Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;
Cartea marcajului (filmul marcajului);
Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea)
Dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:
pre-semnalizarea sectorului
marcarea
pozare conuri pentru protecia vopselei ude
protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 87/113
recuperarea conurilor.
Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului
rutier.
Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848 / 7 85.
n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea i limea
benzii de vopsea.
CONTROLUL EXECUIEI I RECEPIA LUCRRILOR
Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii Consultantului, Procedura de
Execuie a marcajului.
Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele:
msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei;
verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei microbilelor.
Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de Beneficiar;
costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul i caracteristicile
suprafeei drumului, i condiiile de mediu.
Recepia lucrrilor de marcaj
n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri:
geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.
ANEXA 1
FIA TEHNIC - Vopsea de marcaj alb, ecologic, mono-component, diluabil cu apa (fr
solveni organici), reflectorizant pe suprafee uscate i ude
Caracteristicile vopselei lichide
tipul de liant
acrylic
densitate
conform productorului
substane nevolatile
minimum 85%
vscozitate
cenu (%) la 450oC
durata de depozitare
minimum 6 luni
Caracteristicile peliculogene
Buletin BAST
min. 4 Mio pentru film ud:
grosimea filmului de 2000 m (test de uzur)
raport BAST nr.
retro-reflexie
min. 150 mcd/Lx/m2
pe suprafa uscat
factor de luminan
min. 0,40
coeficient SRT
min. 40
rezistena la uzur
min. 85%
grosimea peliculei neuscate 2000 m
tipul microbilelor
buletin BAST
dozajul microbilelor g/m2
buletin BAST
Timpul de uscare a peliculei buletinBAST
Efectul ploii dup uscare
Garania vopselei i a microbilelor
Vopsea
buletin LGA - BAST
Microbile
Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar
Condiii de aplicare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 88/113
Temperatura pe durata aplicrii

aer
sol
Higrometrie
Diluie
Maina de marcaj
Toxicitate i protecia mediului
conform prevederii 91/155/EWG
Reguli de transport, prelucrare
i depozitarea n siguran
ANEXA 2
FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la aciunea aerului
Este folosit pentru a asigura aderena la suprafaa drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi
aplicat pe suprafee bituminoase noi i vechi sau pe marcajul rutier vechi.
Caracteristicile amorsei
Tipul de liant
acrylic
Densitate
Vscozitate
Durata de depozitare
minimum 6 luni
Condiii de aplicare
Temperatura aerului
Temperatura suprafeei
Umiditate relativ (%)
Modul de aplicare
Grosimea peliculei neuscate
Timp de uscare
max. 3-6 minute
Efectul ploii dup uscare
max. 15 minute
Toxicitate i protecia mediului
conform prevederii 91/155EWG
Reguli de transport, prelucrare
si depozitarea n siguran
conform productorul
VIII NTREINERE I REPARAII POST EXECUTIE
In scopul meninerii strii tehnice corespunztoare a strzilor, este necesar executarea periodic a lucrrilor
de ntreinere i reparaii de diferite categorii;
Aceste lucrri trebuie realizate la intervale adecvate, n condiii tehnice i economice corespunztoare, care
s asigure confortul i sigurana circulaiei, pentru toate categoriile de vehicule reglementate prin lege.
Lucrrile de ntreinere i reparaii trebuie s satisfac att cerinele traficului actual, ct i ale traficului de
la finele duratei normale de funcionare.
Lucrrile de ntreinere i reparaie a strzilor se clasific astfel:
- lucrri de ntreinere. (L.I.)
- lucrri de reparaii curente (R.C.)
- lucrri de reparaii capitale (R.K.)
- intervenii accidentale (LA.).
Art.1 Lucrrile de ntreinere (L.I.) au caracter permanent executndu-se n tot cursul anului pe ntreaga
reea stradal a unei localiti n scopul meninerii tuturor elementelor componente ale strzii n condiii tehnice
corespunztoare desfurrii continue i fr pericol a circulaiei. Lucrrile de ntreinere includ i operaiile pentru
asigurarea cureniei i esteticii strzii, precum i activitatea de combatere a poleiului i ndeprtare a zpezii.
Art.2 Lucrrile de reparaii curente (R.C.) - se execut periodic n scopul compensrii pariale sau totale a
uzurii sau degradrii elementelor componente ale strzii, spre a fi repuse n funciune n condiii normale de
exploatare i siguran a circulaiei. Lucrrile de reparaii curente asigur, dup caz, mbuntirea, repararea sau
chiar nlocuirea elementelor care au suferit deteriorri, n cazul n care nu mai pot fi remediate prin lucrri de
ntreinere.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 89/113
Art.3 Lucrrile de reparaii capitale (R.K.) - reprezint complexul de lucrri care seexecut la intervale
mai mari de timp - la sfritul unei durate normale de funcionare - n scopul compensrii totale a uzurii fizice i
morale a strzii. Reparaiile capitale vor asigura caracteristicile tehnice necesare elementelor componente ale strzilor
corespunztor creterii traficului pe durata normal de funcionare ulterioar reparaiei capitale. n cadrul
lucrrilor de reparaii capitale se cuprinde i refacerea la parametrii iniiali sau la un nivel tehnic superior, a
strzilor desfcute cu ocazia introducerii de instalaii tehnico-edilitare subterane.
Art.4 Intervenii accidentale (LA.) - sunt generate de cauze neprevzute i ca urmare sunt lucrri
neplanificate. Din aceast categorie de reparaii fac parte: eliminarea degradrilor provocate de accidente de
circulaie, burduiri aprute pe suprafeele carosabile datorit fenomenului de nghe-dezghe, restabilirea
urgent a circulaiei ntrerupt de calamiti naturale (inundaii, cutremure, alunecri de teren, etc),
interveniile la reelele edilitare.
Lucrrile de intervenii accidentale se realizeaz din punct de vedere tehnic n mod asemntor cu lucrrile
de reparaii capitale sau reparaii curente.
Lucrri de ntreinere (l.i.)
Art.5 Lucrrile de ntreinere se clasific astfel:
a. Lucrri privind sigurana circulaiei
b. Lucrri privind cile circulabile
c. Lucrri privind lucrrile de art: poduri, pasaje, podee, ziduri de sprijin etc.
d. Lucrri privind spaiile verzi
Intreinerea echipamentelor i construciilor pentru dirijarea i sigurana circulaiei
Art.6 Intreinerea echipamentelor i construciilor pentru dirijarea i pentru sigurana circulaiei
constituie o activitate permanent care const, n principal, din:
(1)
Confecionarea, instalarea sau nlocuirea stlpilor i a indicatoarelor de dirijare a circulaiei, a
portalelor i consolelor, precum i a mijloacelor de semnalizare a punctelor de lucru de pe cile
circulabile
(2) nlocuirea foliilor reflectorizante degradate sau a panourilor vopsite cu panouri cu folie reflectorizant
(3) revopsirea indicatoarelor de circulaie i a stlpilor acestora, a portalelor sau altor mijloace de dirijare
a circulaiei
(4) splarea periodic sau ori de cte ori este nevoie, a stlpilor i panourilor indicatoarelor de circulaie, a
oglinzilor parabolice, a portalelor, a indicatoarelor reflectorizante i a mijloacelor de semnalizare a
punctelor de lucru, pentru a fi n permanen curate i lizibile.
(5) repararea, nlocuirea, vopsirea i splarea parapetelor pentru pietoni i vehicule precum i a glisierelor de
siguran.
(6) ntreinerea marcajului orizontal de pe strzile modernizate, prin vopsiri la intervale de timp
reglementate n funcie de tipul de vopsea sau refacerea izolat a marcajului, de cte ori este nevoie, pe
sectoare unde s-a degradat.
(7)
ndeprtarea obstacolelor care reduc vizibilitatea indicatoarelor i semafoarelor pentru
dirijarea circulaiei, datorit dezvoltrii necontrolate a vegetaiei, amplasrii unor panouri, chiocuri,
etc.
(8)
controlul strii tehnice i funcionalitii lucrrilor de sigurana circulaiei.
(9)
efectuarea operaiilor de combatere a poleiului i de nlturare a zapezii.
Intreinerea cilor circulabile
Art.7 La ntreinereacilor circulabile, n cazul mbrc-minilor rutiere moderne, se va ine cont de
prevederile Normativului pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcaminile rutiere moderne" indicativ AND 547.
Activitatea de ntreinere a cilor circulabile const, n principal, din:
1. Repararea degradrilor din nghe-dezghe (burduiri izolate)pentru mbuntirea condiiilor de circulaie;
2. Intreinerea pavajelor din piatra cioplit comportnd decolmatarea rosturilor i refacerea local a
bitumrii acestora, nlocuiri de pavele rotunjite prin uzur pe suprafee izolate, etc;
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 90/113
3. Intreinerea mbrcrninilor din beton de ciment constnd din: desfundarea, curirea i colmatarea rosturilor, a
fisurilor i a crpturilor cu mastic bituminos, curirea rosturilor cu mastic n exces etc;
4. Intreinerea mbrcrninilor bituminoase prin efectuarea de plombri, bandijonri, colmatarea crpturilor,
nlturarea denivelrilor locale etc;
5. Aternerea de criblur sau nisip pe suprafeele lefuite (lunecoase) ale mbrcminilor asfltice cu
bitum n exces;
6. Intreinerea tratamentelor bituminoase efectuate n cadrul reparaiilor curente, prin reaternerea criblurii
ndeprtat de trafic;
7. Curirea i repararea locala a pavajelor, de bolovani de ru sau piatra bruta ntreinerea strzilor pietruite cu
materiale pietroase pentru compensarea uzurii precum i astuparea gropilor i a fgaelor;
8. Scarificarea.i reprofilareapietrairilor cu au far adaus de materiale pietroase.
9. Impermeabilizri ale pietruirilor existente,i stropiri pentru combaterea prafului;
10. Astuparea gropilor i fgaelor cu materiale locale la strzile din pmnt, tierea dmburilor izolate,
reprofilarea platformei,n vederea asigurrii condiiilor de circulaie i de evacuare a,apelor;
11. Aprovizionarea i aternerea de nisip sau balast la strzile din pmnt
12. Intreinerea i repararea cilor circulabile la interseciile de strzi;
13. Intreinerea cilor circulabile la locurile de parcare inclusiv a dotrilor aferente acestora, a benzilor de
staionare, a platformelor staiilor de transport n comun, staiilor de taximetre etc. n funcie de tipul
mbrcaminilor i tipul defeciunilor;
14. Repararea mbrcmintei i a structurii rutiere din dreptul traversrilor de conducte pe sub strzi, al
racordurilor i brana mentelor, a degradrilor izolate generate de lucrri privind conducte tehnicoedilitare
i
n
cazul
interveniilor
accidentale.
La
efectuarea
reparaiilor
se
va
ine
cont
de.componena
structurii
rutiere
existente
pentru a se realiza obun legtur ntre structura existent i cea nou;
15. Intreinerea trotuarelor i pistelor de cicliti, pentru eliminarea defeciunilor mbrcmintei modernizate
(mbrcminte bituminoas, dale de beton, beton monolit) dup caz, prin plombri, badijonri,colmatarea
rosturilor i crpturilor etc;
16. Intreinerea trotuarelor i a pistelor de cicliti cu mbrcmini semipermanente sau provizorii (bolovani
de ru, piatra brut, pietruiri, balastri) corespunztor categoriei de defeciuni;
17. Intreinerea bordurilor pentru aducerea lor n stare de bun funcionare;
18. Intreinerea lucrrilor edilitare de pe prile circulabile,curirea noroiului, desfundarea gurilor de
scurgere, nlocuireagrtarelor rupte, capace, cmine etc;
19. Intreinerea anurilor, rigolelor sau a canalelor deschise de scurgerea apelor, decolmatarea lor, asigurarea
pantelor transversale i longitudinale, desfundarea podeelor etc;
20. Tierea, reprofilarea sau completarea acostamentelor strzilor;
21. Intreinerea terasamentelor deteriorate local prin operaii de reprofilare, taluzari, politur,brzduire,
precum i a lucrrilor de sistematizare pe vertical din zona strzii;
22. Intreinerea lucrrilor de drenaj, a umpluturilor drenante, a cminelor de vizitare etc.
Intreinerea spaiilor verzi
Art.8 Intreinerea spaiilor verzi const n principal n:
-
Tierea de crengi pentru asigurarea vizibilitii asupra indicatoarelor de circulaie i a semafoarelor;

ntreinerea gardurilor de protecie a zonelor verzi aferente strzilor;
Cosirea ierbii de pe acostamente, taluzuri, anuri n zona strzilor;
Tierea i strpirea buruienilor, lstriului i a mrcinilor;
Eliminarea vegetaiei mai nalte de 20 cm de pe insulele de dirijare a traficului la intersecii;
ntreinerea spaiilor verzi ale interseciilor n condiiile asigurrii vizibilitii necesare n funcie de tipul
amenajrii iinterseciei;
Combaterea bolilor i duntorilor plantelor prin mijloace mecanice i chimice;
.
Tieri pentru regenerarea coroanei la arbori;
Sparea i udarea plantaiei tinere i a zonelor verzi;
Tierea sau defriarea vegetaiei uscate, inestetice, atinse de boli sau care a depit durata de exploatare;
Intreinerea pepinierelor.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 91/113
Periodicitatea lucrrilor de ntreinere

Art. 9 Periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere la strzi se definete ca fiind intervalul de timp Ia
care lucrarea respectiv se repet pentru acelai sector de strad. Aceast perioad se ncadreaz in interiorul
ciclului de reparaii curente i respectiv de reparaiicapitale.
Art.10 Elementele principale care determin periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere simt:
intensitatea traficului i structura acestuia, tipul de lucrri asupra cruia se intervine, calitatea materialelor folosite,
frecvena apariiei degradrilor datorit circulaiei i factorilor naturali, etc.Perioada dintre dou lucrri succesive de
ntreinere poate fi majorat dac lucrrile se, prezint n bun stare de funcionare.
Art.11 Periodicitatea lucrrilor pentru intreinerea. instalaiei de iluminat public, a semafoarelor pentru
dirijarea circulaiei, a reelelor tehnico-edilitare supra i subterane, a instalaiilor de contori, ceasuri publice sau
radioficare, precum i a salubrizrii strzilor.- cuprinznd mturarea i splarea strzii, colectarea i, evacuarea
.gunoaielor - se stabilete corespunztor prevederilor specifice acestor lucrri care, nefiind din categoria celor
rutiere, nu fac obiectul acestui caiet de sarcini.
De asemenea, ntreinerea viabilitii strzii n timpul iernii prin ndeprtarea zpezii de pe cile carosabile
i combaterea lunecuul sunt lucrri a cror periodicitate nu poate fi predeterminat, ele devenind necesare n
funcie de factorii atmosferici.
Activiti pentru urmrirea strii tehnice a strzilor i a caracteristicilor traficului
Art.12. Principalele activiti desfurate n scopul urmririi strii tehnice a strzilor i evalurii traficului
sunt:
1. Efectuarea de sondaje, msurtori de trafic efectuate automat cu contori sau manual i anchete de circulaie
origine/destinaie inclusiv operaiile de pregtire a acestor aciuni i de prelucrare statistic a datelor
nregistrate
2. Determinri privind pantele, denivelrile, planeitatea- i rugozitatea suprafeelor circulabile
3. Determinri privind capacitatea portant a structurilor rutiere
4. Elaborarea unui sistem de monitorizare a strii tehnice a structurii rutiere, care s includ 'investigaii
de teren referitoare la capacitatea portant a strzii i ia degradrile structurii precum i studii tehnicoeconomice n care. pe baza prelucrrii datelor din teren, se vor programa lucrrile de ntreinere i
reparaii
5. Intocmirea de studii i cercetri referitoare la perfecionarea metodelor de ntreinere i reparaie a strzilor
6. Intocmirea i completarea la zi a crii tehnice a strzilor i a bncii de date tehnice unde se vor prezenta
indicii de stare tehnica a strzii determinai n conformitate cu normativul AND 540 .
Planificarea lucrrilor de ntreinere i reparaii ale strzilor
Art.13 Executarea lucrrilor de ntreinere i reparaii ale strzilor se realizeaz cu respectarea urmtoarelor
principii de baz:
1. evitarea dispersrii fondurilor alocate;
2. crearea unor legturi continue ntre diferite zone ale localitii prin asigurarea unei reele corespunztoare de
strzi organizat astfel nct s fac fa cerinelor de transport att din punet de vedere funcional ct i
tehnic;
.
3. acordarea prioritii n planificarea lucrrilor pentru arterele magistrale de circulaie precum i pentru traseele
de strzi importante din punct de vedere economic i social
4. acordarea prioritii n sensul executrii n prim urgen a lucrrilor accidentale, rezultate ca urmare a
calamitilor naturale, pentru restabilirea circulaiei
5. alegerea soluiei optime de reparaie pe baza analizei comparative a diferitelor rezolvri tehnice
i.economice, astfel nct s,se obin eficien maxim a utilizrii fondurilor disponibile;
6. respectarea normelor tehnice specifice fiecrei activiti.
Art.14 Din punct de vedere tehnic, i economic, volumul i costul reparaiilor cresc apreciabil de la lucrrile
de ntreinere (minime) la reparaii curente (medii) i la.cele capitale (cele mai costisitoare), iar cele trei categorii de
lucrri se intercondiioneaz.Intrzierea executrii lucrrilor de ntreinere grbete executarea reparaiilor curente i
mrete volumul i costul lucrrilor de reparaii capitale.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 92/113
Art.15 Volumul lucrrilor de reparaii i fondurile necesare se stabilesc pe baz de documentaii

telmico-economice, respectiv proiecte elaborate n raport cu starea tehnic i funcionalitatea strzilor, innd
seama de compoziia i intensitatea traficului actual i n perspectiv. n acest scop se vor efectua periodic, la
intervale de 5 ani, recensminte i anchete de circulaie i anual msurtori tehnice cum sunt: relevee, revizii,
controale cantitative sau calitative i se va ine la zi evidena privind comportarea strzii n exploatare.
Documentaia tehnic pentru execuia lucrrilor se va ntocmi cu respectarea standardelor i a normelor
specifice precum i a cadrului de coninut pentru proiectele de drumuri i strzi.
Art.16 Propunerile privind programele de perspectiv se ntocmesc n funcie de realizrile din
perioada precedent celei planificate i de notele de fundamentare elaborate n acest scop.
Programele de perspectiv pentru lucrrile de ntreinere i reparaii cuprind volumele globale i
costurile totale cu justificarea prevederilor pe baza avantajelor funcionale, economice i sociale realizabile,
precum i evidenierea pierderilor care s-ar produce n lipsa executrii lucrrilor respective. Programele anuale pentru
aceste lucrri se defalc din programul de perspectiv n ordinea urgenei de realizat Prin aplicarea unui sistem.de
monitorizare a structurilor rutiere pot fi descrise diferite strategii n definirea politicii de ntreinere i refacere a
strzilor, innd cont de aplicarea eficient a investiiilor.
Lucrrile de reparaii capitale se nominalizeaz separat n programe pentru fiecare obiect, pe baz de
indicatori globali.
Art. 17 Programarea lucrrilor de ntreinere i reparaii se face avndu-se n vedere urmtoarele:
(1)
pentru lucrri de ntreinere se vor efectua evaluri globale inandu-se seama de lucrrile
similare realizate n anii precedeni,respectiv volumele de lucrri i preurile medii realizate pe categorii
de operaii, inclusiv modificrile survenite privind condiiile de execuie, preurile materialelor i
transporturilor;
(2)
pentru lucrrile de reparaii curente i reparaii capitale,detalierea se face pe baza devizelor i
a proiectelor de execuie ntocmite n prealabil;
(3)
pentru lucrrile accidentale, documentaiile de decontare se pot ntocmi ulterior execuiei pe baza
proceselor verbale de constatare, a dispoziiilor de antier, a situaiilor de lucrri i volumelor de lucrri efectiv
realizate;
Art. 18 Propunerile de plan pentru lucrrile de ntreinere i reparaii se fac de ctre administratorii
strzilor respective.
Art. 19 Cheltuielile necesare pentru ntreinerea i reparaia arterelor de circulaie din localiti se
finaneaz din bugetele locale precum i din alte resurse prevzute de legislaia n vigoare.
Art. 20 Lucrri de reparaii curente sau de reparaii capitale nu se pot propune pentru strzi noi sau pentru
care s-au executat recent R.C. sau R.K., respectiv pentru intervale de timp mai reduse dect durata normal de
funcionare stabilit
Se excepteaz situaiile n care dup efectuarea lucrrilor de R.C. sau R.K. apar elemente neprevzute care
determin evoluii ale traficului diferite de prognozele iniiale.
Proiectarea, avizarea i aprobarea documentaiilor tehnico-economice pentru lucrrile de ntreinere i reparaii
ale strzilor
Art.21 Documentaia tehnico-economic pentru lucrrile de ntreinere i reparaii ale strzilor se
elaboreaz de regul n fazele normale de proiectare - studiu de fezabilitate, proiect tehnic i detalii de execuie corespunztor categoriei de reparaie, a gradului de detaliere, a specificului i amploarei lucrrii.
Stabilirea listei lucrrilor care trebuie proiectate se face prin defalcarea din programele multianuale care au
fost elaborate pe baza datelor furnizate de sistemul de monitorizare a structurilor rutiere.
Art.22 Avizarea documentaiei tehnico-economice pentru lucrrile de ntreinere i reparaii a strzilor
se face de ctre comisiile tehnice ale administratorilor acestora i n funcie de specificul lucrrilor, de alte
autoriti, conform prevederilor legaie.
Aprobarea documentaiilor se face de ctre organul de conducere al administratorului strzii.
Execuia i recepia lucrrilor
Art.23 n vederea realizrii coordonate, integrale i n.condiii tehnico-economice corespunztoare a
lucrrilor de ntreinere i reparaii ale strzilor se vor ntocmi programe anuale pentru organizarea execuiei.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 93/113
Acestea se ntocmesc n primele ase luni ale anului care precede execuia lucrrilor, prin defalcare din programul
de perspectiv.
Art.24 La organizarea execuiei lucrrilor se vor avea n vedere urmtoarele criterii:
1. se va da prioritate reparaiei strzilor n stare rea, intens solicitate de trafic, n ordinea categoriei
tehnice a acestora;
2. pentru lucrrile de reparaii curente sau capitale care se execut pe ntreaga lungime a strzii, n
cazul unor volume mari de lucrri, se va organiza lucrul n 2 sau 3 schimburi prin prevederea
execuiei n flux continuu, cu procedee tehnologice ct mai eficiente,utilaje multifuncionale i
consumuri de energie reduse;
3. se va prevede de regul, execuia lucrrilor pe jumtate din limea prii carosabile, astfel nct pe
cealalt jumtate a strzii s se poat circula n ambele sensuri sau ntr-un singur sens, dar n acest caz
trebuie amenajate variante provizorii de circulaie pentru cellalt sens;
4. n toate situaiile se v da importan deosebit semnalizrilor rutiere pentru circulaia curent i pentru
avertizarea punctelor de lucru n vederea evitrii confuziilor i accidentelor, att ziua ct i noaptea;
5. cnd circulaia trebuie deviat pe o rut ocolitoare, aceasta va fi aleas dup o analiz atent a
traseului, a limii prii carosabile, capacitii portante a structurii rutiere a strzii, asigurnduseparcursuri minime.
Art.24 Lucrrile rutiere de ntreinere i reparaii a strzilor se realizeaz cu aplicarea procedeelor
tehnologice specifice n funcie de natura i soluia aplicat conform prevederilor din standardele i normativele
pentru execuia drumurilor.
Art 25 Programele de organizare a lucrrilor vor preciza:
1. amplasarea, categoria i volumul lucrrii;
2. cantitile de materiale de aprovizionat;
3. lucrrile de pozare sau de reparare a conductelor tehnico-edilitare sau alte echipri tehnice ale strzii
(ex.: iluminat public,semaforizare etc.) ce trebuie s precead lucrrile de reparaie ale strzii;
4. msurile de sigurana circulaiei i rutele ocolitoare pentru efectuarea circulaiei pe durata executrii
lucrrilor de reparaii.
Protectia muncii
Art. 26 La execuia lucrrilor de ntreinere, reparaii curente, reparaii capitale i intervenii accidentale, ce
fac obiectul prezentului caiet de sarcini, se vor asigura de ctre unitile executante toate msurile de protecia
muncii stabilite n standardele i normativele specifice n vigoare pentru diferitele categorii de lucrri, avnd n
vedere n special Normele de protecia muncii pentru lucrri de ntreinere i reparaii drumuri" aprobate de
M.T.Tc. cu ordinul nr. 9/1982.
Art. 27 Semnalizarea rutier a punctelor de lucru la lucrrile de ntreinere i reparare a strzilor, precum
i asigurarea circulaiei pe timpul execuiei lucrrilor se vor face n conformitate cu Normele metodologice privind
condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public i/sau pentru protejarea drumului" - emise de Ministerul de Interne i Ministerul
Transporturilor n octombrie 2000.
Dispozitii finale
Art. 28 Prevederile din din prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative putndu-se realiza, n cazuri
justificate tehnic i economic, variante de soluii cu tehnologii adecvate condiiilor locale, cu respectarea
normelor de execuie pentru asigurarea calitii lucrrilor.
Art. 29 Organizarea i realizarea ntreinerii i reparaiei strzilor se vor corela cu celelalte lucrri specifice
pentru echipare i instalaii din ampriza strzii i se vor realiza conform reglementrilor tehnice prevzute n standardele
i normativele de drumuri pentru fiecare categorie de lucrri (terasamente, consolidri, fundaii i substraturi, strat
de baz,= mbrcmini, ncadrri, trotuare, etc).
Art.30 Administratorul strzilor sau drumurilor de tranzit prin localiti va urmri comportarea acestora sub
trafic i n conformitate cu prevederile tehnice legale va interveni pentru asigurarea condiiilor de circulaie normal
att la perioadele normate pentru ntreinerea i reparaia strzilor precum i ori de cte ori apar necesare astfel de
lucrri.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 94/113
Documente de referinta
Art.31 In cuprinsul prezentului caiet de sarcini se fac referiri la prevederi care se regsesc n
urmtoarele documente:
(1) Legea nr. 82/98 - Lege pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 43197 privind regimul drumurilor
(2) Legea nr. 10/95 - Lege privind calitatea n construcii
(3) Legea nr. 50/91, republicat - Lege privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru
realizarea locuinelor
(4) HG 766/97, Anexa nr. 4 - Hotrre de Guvern pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
n construcii -Regulament privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp i postutilizarea
construciilor
(5) Ord. MT nr. 47 / 98 - Norme tehnice privind amplasarea lucrrilor edilitare, a stlpilor pentru instalaii i a
pomilor n localitile urbane i rurale
(6) Ord. MT nr. 49 / 98 - Norme tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localiti urbane
(7) Ord. MT nr. 50/98 - Norme tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile rurale
(8) Ord. MT nr. 346/2000 - Nomenclatorul lucrrilor i serviciilor de ntreinere i reparaii aferente
drumurilor publice
(9) Ord. MLPAT nr. 57/N/99 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor, P 130 - 99
(10) Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n
vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului-aprobate prin ordin comun
de
Ministerul
de
Interne
i
Ministerul
Transporturilor n octombrie 2000
(11) SR 4032/1 - 2001 - Lucrri de drumuri. Terminologie
(12) SR 174/1-2002 Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii
tehnice de calitate
IX CAIET DE SARCINI - PROTECTIA MEDIULUI

1. Generalitti
.
Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile privind protecia mediului ce trebuie respectate la
aplicarea
Msura 3.2.2 "Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii rurale"
Executantullucrrilor va respecta legislaia Uniunii Europene referitoare la protecia mediului i
legislaia romneasc n domeniu, dup cum urmeaz:
1. Legislaia Uniunii Europene:
DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice
i private asupra mediului (85/337/CEE)
Directiva Consiliului 97/11/CE din 3 Martie 1997 de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului
DIRECTIVA CONSILIULUI 90/313/CEE din 7 iunie 1990 privind libertatea de acces la informaii n domeniul
mediului
DIRECTIVA CONSILIULUI 86/278/CEE din 12 iunie 1986 privind protecia mediului, i in special a solurilor,
cnd se utilizeaz nmoluri de epurare n agricultura
DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1975 privind cerinele calitative pentru apa de suprafa destinat
preparrii apei potabile n statele membre (75/440/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 17 decembrie 1979 privind protecia apelor subterane impotriva polurii
cauzate de anumite substane periculoase (80/68/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI 98/83/EC Din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 95/113
DIRECTIVA CONSILIULUI din 4 mai 1976 privind poluarea cauzat de anumite substane i
periculoase deversate n mediul acvatic al Comunitii (76/464/CEE)
I
DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protecia apelor mpotriva polurii cu
nitrai provenii din surse agricole (91/676/CEE)
_DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE)
DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI 2000/60/CE din 23 octombrie
2000 de stabilire a cadrului comunitar de aciune n domeniul strategiei apelor
DIRECTIVA CONSILIULUI 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea i controlul integrat al
polurii
Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicata Legea nr. 137/1995 - Legea proteciei mediului
Legea nr. 26/1996 - Codul silvic Legea nr. 107/1996 - Legea apelor
Ordonana Guvernului nr. 27/1992 privind unele masuri pentru protecia patrimoniului cultural naional
Ordonana Guvernului nr. 33/1995 privind masurile pentru colectarea, reciclarea i reintroducerea n circuitul
productiva deeurilor refolosibile de orice fel
Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor
Hotrrea Guvernului nr. 101/1997 - pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i
mrimea zonelor de protecie sanitar
Ordinul ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiiilor tehnice
privind protecia atmosferei i a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici
produi de surse staionare
Ordinul ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii
de reglementare a activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului nconjurtor
Ordinul ministrului sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena i a recomandrilor privind
mediul de via al populaiei.
Ordinul ministrului transporturilor nr. 44 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind protecia
mediului c urmare a impactului drum-mediu nconjurtor
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deeuri lor
Ordinul ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru
aprobarea Reglementarii privind evaluarea polurii mediului
Legislaia Uniunii Europene va fi respectat cu precdere fa de legislaia romneasc:
2. Protecia apelor i a ecosisteme/or acvatice

Protecia apelor de suprafa i subterane i a ecosistemelor acvatice are ca obiect meninerea i
ameliorarea calitii i productivitii naturale ale acestora, n scopul evitrii unor efecte negative asupra
mediului,.sntii umane i bunurilor materiale.
La execuia lucrrilor de drumuri executantul va asigura protecia apelor de suprafata si
subterane i a ecosistemelor acvatice, care are ca obiect meninerea i ameliorarea calitii i
productivitii naturale ale acestora, n scopul evitrii unor efecte negative asupra mediului, sntii
umane i bunurilor materiale.
Conceperea i elaborarea traseului de drum s-a vor realizat prin alegerea soluiei optime, pentru evitarea
prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie a fost
proiectat pentru a proteja drumul i terenurile adiacente, pentru a fi compatibil cu mediul nconjurtor.
Lucrrile de execuie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protecie sanitar impuse
de legislaia n vigoare.
Execuia lucrrilor de infrastructur se va face astfel nct contaminarea potenial a cursurilor de apa,
lacurilor, pnzei freatice s fie evitat. Amplasarea lucrrilor de art - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele se va face astfel nct s se evite:
- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea seciunilor albiilor;
- ntreruperea scurgerilor apelor subterane.
Apele de pe suprafaa drumului se vor colecta n anurilor laterale drumului, prevzute i
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 96/113
dimensionate conform legislaiei n vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementarilor din acordul de
mediu.
Deversarea apelor uzate menajere n anurile laterale drumului este interzis. Evacuarea apelor uzate
menajare, provenite de la amenajrile colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin
instalaii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie s fie executate conform normativelor n
vigoare i amplasate la cel puin 10 m fata de cea mai apropiata locuin. Instalaiile se executa i se ntrein n
bun stare de funcionare de ctre beneficiarul acestor lucrri.
3. Protecia solului, a subsolului i a ecosisteme/or terestre

Protecia solului, a subsolului i a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodrire, conservare,
organizare i amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru executanii lucrrilor de construcii.
Antreprenorul este obligat ca, naintea amplasrii antierului, s obin acordul de mediu. Amplasamentul
organizrii de antier se face, de preferin, n zone nempdurite, zone care i-au pierdut total sau parial
capacitatea de producie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia fcndu-se pe baza de studii
ecologice, avizate de organele de specialitate.
Antreprenorii lucrrilor de drumuri, lucrri amplasate pe terenuri agricole i forestiere, sunt obligai s ia
masuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, n vederea refolosirii acestuia, de prevenire. a eroziunii
solului i de stabilizare permanenta a suprafeelor drumurilor n lucru, n special naintea perioadei de iarn.
Pe parcursul desfurrii lucrrilor de execuie a drumurilor, antreprenorul va lua masuri pentru asigurarea
stabilitii solului, corelnd lucrrile de construcie cu lucrrile de ameliorare a terenurilor afectate. La execuia
terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau n timp.
Beneficiarii lucrrilor de investiii, care dein terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea
acestora n conformitate cu legea privind regimul juridic la drumurilor.
Drumurile, prin lucrrile de exploata re i intreinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea
structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, intreruperea
cilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu alt destinaie productiva.
Pe durata exploatrii i intreinerii drumurilor se vor respecta msurile de protecie a mediului n
conformitate cu legislaia in vigoare:
- se vor menine in bun stare de funcionare amenajrile antipoluante i de protecie a mediului;
- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaie i prin informarea
publicului asupra importanei ecologice a-obiectivului;
- se vor realiza plantaii rutiere pentru protecia solului.
Executanii lucrrilor de construcii, care prospecteaz sau exploateaz resursele subsolului,
au urmtoarele obligaii:
a) s solicite i s obin acord i/sau autorizaie de mediu, potrivit legii, i s respecte prevederile
acestora;
b) s refac terenurile afectate, s asigure ncadrarea lor n peisajul zonei i le aduc la parametrii productivi i
ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcional, constituind n acest scop fondul de garanie necesar
conform prevederilor legale, i s monitorizeze zona;
c) s anune autoritile pentru protecia mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre orice
situaii accidentale care pun n pericol ecosistemul terestru i s acioneze pentru refacerea acestuia.
4. Protectia mediului forestier

.
n cursul execuiei lucrrilor de drumuri i pe durata exploatrii i intreinerii att antreprenorul general, cat
i administratorul drumului vor lua toate masurile de protecie a fondului forestier in conformitate cu cerinele
legislaiei in vigoare. Zonele in care s-au depozitat materialele provenite din excavaii vor fi reamenajate la
terminarea lucrrilor, conform condiiilor impuse prin acordul de mediu.
5. Protectia atmosferei
Prin protecia atmosferei se urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii i ameliorarea calitii acesteia
pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i a bunurilor materiale.
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 97/113
Executantullucrrilor are urmtoarele obligaii in domeniu:

a) s respecte reglementrile privind protecia atmosferei, adoptnd masuri tehnologice adecvate de
reinere i neutralizare a poluanilor atmosferici;
b) s doteze instalaiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de msura, s asigure corecta
lor funcionare, s asigure personal calificat i s furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru
conformare, autoritilor pentru protecia mediului, datele necesare;
c) s mbunteasc performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor i s nu pun in exploatare
instalaiile prin care se depesc limitele maxime admise;
d) s asigure, la cererea autoritilor pentru protecia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea
activitii generatoare de poluare;
e) s asigure masuri i dotri speciale pentru izolarea i protecia fonica a surselor generatoare de zgomot
i vibraii, s verifice eficienta acestora i s pun n exploatare numai pe cele care nu depesc pragul fonic
admis.
6. Protecia siturilor arheologice i istorice

Prin construcia unui drum se inlesnete accesul la siturile arheologice i istorice existente sau la altele
noi, descoperite n timpul lucrrilor de construcii. Pe durata execuiei este necesar s se prevad masuri pentru
se asigura o protecie adecvat a acestora.
7. Regimul deeurilar
Principalele produse generate de activitatea de construcie i intreinere a drumurilor, ce pot fi
clasate c deeuri, sunt materialele rezultate din decapri i din demolri.
n activitatea de construcie i intreinere a infrastructurilor rutiere se va tine seama de
reglementrile in vigoare in colectarea, transportul, depozitarea i reciclarea deeurilor.
Obligaiile ce rezulta din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt urmtoarele:
- se vor recicla deeurile refolosibile, prin integrarea lor, in msura posibilitilor, in lucrrile de
drumuri, in conformitate cu incercrile de laborator;
- deeuri le ce nu pot fi reciclate prin integrarea in lucrrile de drumuri se vor colecta, depozita i
preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diveri consumatori;
- se vor depozita deeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafee special amenajate in acest
scop;
- se vor respecta condiiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare, prevzute in
acordul i/sau autorizaia de mediu;
- ntreinerea utilajelor i vehiculelor folosite in activitatea de construcie i intreinere a drumurilor se
efectueaz doar in locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea mediului.
n cazul accidentelor in care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curtarea locului accidentului de
resturi de metal i sticla, decopertarea solului imbibat cu produse petroliere i alte substane periculoase,
refacerea vegetaiei, precum i repararea imbrcmintei rutiere i lucrrile de
consolidare a drumurilor avariate intra in sarcina celor vinovai de producerea incidentului, conform normelor in
vigoare privind stabilirea i sancionarea contravenienilor la normele privind exploatarea i meninerea in buna
stare a drumurilor publice.
Deeurile periculoase se identific i se inregistreaz la fiecare loc de producere, de descrcare sau de
depozitare.
Unitile care produc, valorifica, colecteaz sau transporta deeuri periculoase trebuie s asigure condiiile
necesare pentru depozitarea separata a diferitelor categorii de deeuri periculoase, in funcie de proprietile
fizico-chimice, de compatibiliti i de natura substanelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare
categorie de deeuri in caz de incendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deeuri periculoase,
precum i al deeurilor periculoase cu deeuri nepericuloase.
n scopul imbuntirii securitii operaiunilor de valorificare i eliminare, amestecul de deeuri periculoase cu
alte deeuri, substane sau materiale se poate face numai cu acordul autoritilor competente.
Productorii de deeuri au urmtoarele obligaii:
a) s ia masurile necesare de reducere la minimum a cantiti lor de deeuri rezultate din activitile
existente; b) s nu pun n circulaie produse, dac nu exista posibilitatea eliminrii acestora c deeuri; c) s
conceap i s proiecteze tehnologiile i activitile specifice, astfel nct s se reduc la
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 98/113
minimum posibil cantitatea de deeuri generat de aceste tehnologii;

d) s ambaleze produsele n mod corespunztor, pentru a preveni deteriorarea i transformarea
acestora n deeuri;
e) s evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse i subproduse ce se
pot deteriora ori pot deveni deeuri c urmare a depirii termenului de valabilitate;
f) s valorifice n totalitate, dac este posibil din punct de vedere tehnic i economic, subprodusele
rezultate din procesele tehnologice;
g) s nu amestece diferitele categorii de deeuri periculoase sau deeuri periculoase cu deeuri
nepericuloase;
h) s asigure echipamente de protecie i de lucru adecvate operaiunilor aferente gestionarii
deeuri lor n condiii de securitate a muncii; i) s nu genereze fenomene de poluare prin descrcri necontrolate
de deeuri n mediu; j) s ia masurile necesare astfel nct eliminarea deeurilor s se fac n condiii de
respectare a
re_lementarilor privind protecia populaiei i a mediului; k) s nu abandoneze deeurile i s nu le depoziteze n
locuri neautorizate; 1) s separe deeurile nainte de colectare, n vederea valorificrii sau eliminrii acestora;
PROIECTANT
A Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

Proiectantul: S.C. PROTEUS S.R.L.
Obiectivul: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR
BENEFICIAR COMUNA BILBOR JUDETUL HARGHITA
CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV
Valoarea, exclusiv TVA
Nr.
Nr. cap. / subcap
Cheltuieli pe categoria de lucrari
crt.
deviz pe obiect
Mii Lei
Mii Euro
0
1
2
3
4
1
I.2
Amenajarea terenului
2
1.3
Amenajari pentru protectia mediului si
aducerea la starea initiala
3
2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
necesare obiectivului
4
4
Cheltuieli pentru investitie
4
Cheltuieli pentru investitia de baza
5
Organizare de santier
5
5.1
Lucrari de constructii
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 99/113
6
5.2
Cheltuieli conexe
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):
Taxa pe valoarea adaugata:
TOTAL VALOARE:
B Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari
Proiectantul: S.C. PROTEUS S.R.L.
Obiectivul: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR
BENEFICIAR COMUNA BILBOR JUDETUL HARGHITA
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte
Valoarea, exclusiv TVA
Nr.
Nr. cap. / subcap
Cheltuieli pe categoria de lucrari
crt.
deviz pe obiect
Mii Lei
Mii Euro
0
1
2
3
4
1
4.I.
Lucrari de constructii
2
1
TERASAMENTE
3
2
INFRASTRUCTURA DRUM
4
3
IMBRACAMINTE BITUMINOASA
5
4
SANT PROTEJAT CU BETON
6
5
RIGOLE CAROSABILE
7
6
DRUMURI LATERALE
8
7
PODETE TUBULARE 600MM
9
8
PODETE TUBULARE 800MM
10
9
LUCRARI DE SIGURANTA CIRCULATIEI
11
TOTAL I
12
4.2
Montaj utilaje si echipamente
tehnologice
13
TOTAL II
14
4.3
Procurare
15
1
Utilaje si echipamente tehnologice
16
2
Utilaje si echipamente de transport
17
3
Dotari
18
TOTAL III
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):
Taxa pe valoarea adaugata:
TOTAL VALOARE:
C. Liste cantitati
Investitie Modernizare DC 78 in localitatea Bilbor
Beneficiar : Comuna Bilbor , Judetul Harghita
Obiect Terasamente
Categorie
1.1. Terasamente pmnt
Nr crt
Cod articol
1
TSC04G1
2
3
Denumire
Sapatura cu excavator cu descarcare
in auto
TSA02D1
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M

CU TALUZ VERT.NESPR.IN
PAM.NECOEZ.SI
SL.COEZ.ADINC.<0,75M T.F.TARE
TRA01A02P
TRANSPORT PAMANT
UM
Cantitate
100 m3
14,4
Material
Manopera
Utilaj
Transport
m3
160,5
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
2888,8
Material
Pret
Unitar
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
TSA07D1
TRB01C11
TSE03B1
10
11
TSD03C1
TSD01C1
TSD07H1
TSD14A1
TRA05A05

SAP.MAN.LA SANTURI,T.F.TARE
FINISARE MANUALA A
TALUZURILOR
mprtierea mecanica a pamantului
mprtierea manuala a pamantului
Compactarea umpluturii cu rulou

compresor 10-12 t exclusiv pmnt
coeziv, grad compactare 100 %
UDAREA MECANICA A
STRATURILOR DE PAMANT
Transport rutier cu autocisterna
TOTAL cheltuieli directe

material
manopera
utilaj
transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
CONCEDII SI INDEMNIZATII BOALA
FOND DE RISC
FOND DE GARANTIE CREANTE
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100MP
Material
Manopera
Utilaj
Transport
MP
Material
Manopera
Utilaj
Transport
MP
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100 m3
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100 m2
Material
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 100/113
368,2
662,7
7,1
0,9
23,5
1,2
11,8
11,80
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

CHELTUIELI INDIRECTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 101/113
10%
5%
LISTA CANTITATI 1.2

Obiect 1.2
Nr crt
Infrastructura Drum
Cod articol
Denumire
DA04B1
SCARIFICAREA MANUALA A
PLATORMEI DRUMULUI
EXECUTATA CU AUTOGREDER PE
ADANCIMEA DE 10 CM
DA03A1
SCARIFICAREA MANUALA A
PLATORMEI DRUMULUI
DA06B1
STRAT AGREGATE NATURALE

CILINDRATE (BALAST) CU FUNCTIA
DE REZISTENTA FILTRANTA,
IZOLATOARE, ANTIGELIVA, CU
ASTERNERE MECANICA
DA06A1
STRAT AGREGATE NATURALE

CILINDRATE (BALAST) CU FUNCTIA
DE REZISTENTA FILTRANTA,
IZOLATOARE, ANTIGELIVA, CU
ASTERNERE MANUALA
TRA01A25
TRANSPORTUL RUTIER BALAST

CU AUTOBASCULANTA PE
DISTANTA DE 25 KM
TRA05A01
TRANSPORT APA CU
AUTOCISTERNA LA 1 KM PENTRU
COMPACTAREA BALASTULUI
EXISTENT
7000001
7000002
TRA01A25
STRAT DE MACADAM CU
ASTERNERE MECANIZATA
STRAT DE PIATRA SPARTA CU

ASTERNERE MANUALA
TRANSPORT RUTIER PIATRA

SPARTA
UM
Cantitate
100Mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100MP
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
m3
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
m3
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
3,8
0,43
989,5
247,4
2756,6
286,9
423,64
47,08
800,27
Pret
Unitar
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
10

DA06A1
STRAT DE BALAST CU ASTERNERE

MANUALA PENTRU ACOSTAMENTE
TRA01A25
TRANSPORTUL RUTIER AL
BALASTULUI
11

material
manopera
utilaj
transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 102/113
mc
515,0
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
1147,8
Material
Manopera
Utilaj
Transport
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
LISTA CANTITATI 1.3

Obiect 1.3 IMBRACAMINTE BITUMINOASA
Nr crt
Cod articol
Denumire
DA01A1
CURATIREA MECANICA A
SUPRAFETELOR
DB02A1
AMORSAREA SUPRAFETELOR
DZ04A1
BITUM FILERIZAT
DB13B1
STRAT DE LEGATURA (BINDER)DE

PIETRIS CONCASAT EXECUTAT LA
CALD
7000007
PROCURAREA BINDERULUI DE
CRIBLURA EXECUTAT LA CALD CU
UM
Cantitate
3922,6
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100mp
78,5
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
7,85
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
500,1
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
501,6
Material
Pret
Unitar
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
DB16D1

IMBRACAMINTE DE BETON
ASFALTIC CU AGREGATE
MARUNTE EXECUTATE LA CALD, IN
GROSIME DE 4 CM, CU
ASTERNERE MECANICA
70000010
PROCURAREA (BA16) EXECUTAT

LA CALD CU BITUM, EXECUTAT LA
CALD CU BITUM PENTRU PANTE
DZ19F1
PREPARARE NISIP BITUMAT
10
TRA01A25
TRANSPORTUL RUTIER BITUM CU

AUTOCISTERNA PE DISTANTA DE
25 KM
TRA01A30
TRANSPORTUL RUTIER MIXTURI SI

NISIP BITUMAT CU
AUTOBASCULANTA PE DISTANTA
DE 30 KM

material
manopera
utilaj
transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 103/113
3922,6
368,7
11,8
7,8
880,6
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
LISTA CANTITATI 1.4

Obiect 1.4
SANTURI PROTEJATE CU BETON
Nr crt
1
Cod articol
TSC03G1
Denumire
Sptur mecanic cu excavatorul cu
cup 0,4 - 0,7 m3 cu descrcare n
auto pentru rigola
UM
Cantitate
100MC
0,,418
Material
Manopera
Pret
Unitar
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
10
11
TSA07D1
TRB01B12
TRA01A01P
TSE03B1
IFB09A1
TRA01A25
IFA03C1
2100945
TRB01B11
TRA06A20

Sptur manual n teren tare pentru

rigola
Transportul pamantului cu roaba la 20

m.
Transportul pmntului cu
autocamionul la 1 km
Finisarea manuala a taluzurilor
Transportul rutier nisip cu

autobasculanta pe distana de 25
km.
PEREU DIN PLACI DE BETON
SIMPLU, TURNAT PE LOC IN
CAMPURI SEPARATE PANA LA 2 MP
SUPRAFATA, CU GROSIMEA DE 10
CM
Procurare beton B150 la executie

santuri
TRANSPORT BETON DE CIMENT CU

ROABA LA 10 M
Transportul rutier beton cu

autobetoniera pe distana de 25 km

material
manopera
utilaj
Utilaj
Transport
MC
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100 mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
10,5
18,8
94,1
1,9
190,0
16,15
199,5
20,1
49,47
49,47
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 104/113
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 105/113
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
LISTA CANTITATI 1.5

Obiect 1.5
RIGOLE CAROSABILE
Nr crt
Cod articol
Denumire
TSC03G1
Sptur mecanic cu excavatorul cu

cup 0,4 - 0,7 m3 cu descrcare n
auto pentru rigola
TSA07D1
TRB01B11
TRA01A01P
IFB09A1
TRA01A25
Sptur manual n teren tare pentru

rigola
Transportul pamantului cu roaba la 10

m.
Transportul pmntului cu
autocamionul la 1 km
Transportul rutier nisip cu

autobasculanta pe distana de 25 km.
PC02A1
Cofrarea rigolei si a dalei si decofrarea

pe santier
PD01A1
Montarea armaturilor
UM
100MC
Material
Manopera
Utilaj
Transport
MC
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
kg
Cantitate
4,2
104,2
187,5
418,4
520,8
46,0
3667,9
28272,0
Pret
Unitar
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
10
CZ0305C1
PB09A1
2100969

Confectionare armaturi pentru

elemente de beton armat la rigole si
dale
Turnare beton B250 la rigole armate
Procurare beton B250 la rigole armate
11
12
13
14
TRB01B11
TRA06A25
TRA01A30
Transportul betonului de ciment cu

roaba la 10 m.

autobetoniera pe distana de 25 km.
Transport armaturi, cofraje pe distanta

de 30 Km

material
manopera
utilaj
transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
LISTA CANTITATI 1.6.

Material
Manopera
Utilaj
Transport
kg
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
28696,1
249,2
251,2
630,6
630,6
28,9
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 106/113
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Obiect 1.6
Nr crt

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 107/113
DRUMURI LATERALE
Cod articol
Denumire
TSE05C1
Nivelare platforme cu autogrederul
TSE06B1
Pregatirea platformei in vederea

asternerii unui strat de balast cu
compactare cu rulou static autoprop
TSD07H1
Compactarea platformei inainte de

asternerea stratului de fundatie
DA06B1
Strat agregate naturale cilindrate

(balast) cu funcia de rezisten
filtrant, izolatoare, antigeliv, cu
aternere mecanica
DA06A1
Strat agregate naturale cilindrate

(balast) cu funcia de rezisten
filtrant, izolatoare, antigeliv, cu
aternere manual
TRA01A25
TRA05A01
DB01A1
DB02A1
Transportul rutier balast cu

autobasculanta pe distana de 30 km.
Transport ap cu autocisterna la 1 km
pentru compactarea balastului
existent.
Curirea mecanic a suprafeelor
Amorsarea suprafeelor
10
DZ04A1
Bitum filerizat
11
DB13B1
Strat de legtur (binder) de pietris

concasat executat la cald
UM
Cantitate
100mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
100mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
2,8
2,8
0,7
56,0
17,5
274,13
16,24
280,0
5,6
0,56
35,7
Pret
Unitar
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
12
13
14
15
16
17

7000007
Procurarea binderului de criblura (BAD

20), executat la cald cu bitum
DB16D1
mbrcminte de beton asfaltic cu

agregate mrunte executat la cald, n
grosime de 4 cm, cu aternere
mecanic
7000010
DZ19F1
TRA05A25
TRA01A25
Procurarea betonului asfaltic (BA 16),

executat la cald cu bitum
Preparare nisip bitumat
Transportul rutier bitum cu

autocisterna pe distana de 25 km.
Transportul rutier mixturi si nisip

bitumat cu autobasculanta pe distana
de 25 km.

material
manopera
utilaj
transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
tone
Material
Manopera
Utilaj
Transport
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 108/113
35,81
280,0
26,32
0,84
0,56
62,97
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
LISTA CANTITATI 1.7

Obiect 1.7 PODETE TUBULARE D600mm
Nr crt
Cod articol
Denumire
UM
Cantitate Pret
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 109/113
Unitar
10
11
TSC03G1
TSA07D1
TRB01C11
PI06A1
H1E05A2
CA01D1
PC02A1
PC02B1
SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC

IN PAM CU UMIDITATE NATURAL
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE 1M

CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.CU
UMID.NAT.ADINC.0,0-2M,T.F.TARE
MONTARE SI MANIPULARE
ELEMENTE PREFABRICATE
ETANSARE ROSTURI CU
CHELOCHIT
TURNARE BETON SIMPLU IN

STRATURI DE 3-20CM GROSIMELA
COFRAJ PENTRU BETON PE

SUPRAFETE PLANE

SUPRAFETE CURBE
TRA02A20
TRANSPORT COFRAJE
PF04A1
STRAT AMORSAJ APLICAT CU

PERIA DIN BITUM CU WHITE SPIRT
RAFINAT
TRA06A20
TRANSPORT AUTO CU BETONIERA

LA 20 KM
100mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
buc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
0,3
7,6
13,7
4,5
0,3
32,3
22,5
2,7
1,2
25,2
81,1
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Nr. pr.
420/ 2013
pag. 110/113
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
material
manopera
utilaj
transport
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
LISTA CANTITATI 1.8

Obiect 1.8 PODETE TUBULARE D800mm
Nr crt
Cod articol
Denumire
TSC03G1
SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC

IN PAM CU UMIDITATE NATURAL
TSA07D1
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE 1M

CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.CU
UMID.NAT.ADINC.0,0-2M,T.F.TARE
TRB01C11
PI06A1
MONTARE SI MANIPULARE
ELEMENTE PREFABRICATE
6418998
TRA02A200
TRANSPORT TUBURI LA 200 KM
H1E05A2
ETANSARE ROSTURI CU
PROCURARE TUB PREMO D 800 mm
Pret
UM
Cantitate Unitar
100mc
0,9
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
22,0
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
39,6
Material
Manopera
Utilaj
Transport
buc
8,0
Material
Manopera
Utilaj
Transport
buc
8,0
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
16,8
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
1,2
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

CHELOCHIT
10
11
12
13
CA01D1
PC02A1
PC02B1
TURNARE BETON SIMPLU IN

STRATURI DE 3-20CM GROSIMELA

SUPRAFETE PLANE

SUPRAFETE CURBE
TRA02A20
TRANSPORT COFRAJE
PF04A1
STRAT AMORSAJ APLICAT CU

PERIA DIN BITUM CU WHITE SPIRT
RAFINAT
TRA06A20
TRANSPORT AUTO CU BETONIERA

LA 20 KM
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mp
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
LISTA CANTITATI 1.9
material
manopera
utilaj
transport
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 111/113
55,5
67,5
8,3
3,6
75,8
139,3
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL

Obiect 1.9 LUCRARI DE SIGURANTA CIRCULATIEI

Nr
Cod articol
Denumire
crt
DF18A1
2100945
TRB01B11
TRA06A20
Plantarea stlpilor metalici
Procurare beton B150 la fundatie

stalpi
Transportul betonului de ciment cu

roaba la 10 m.

DF19A1
Montarea indicatoarelor pe stlpi gata

plantai
DF24A1
Semnalizarea rutier pentru

asigurarea continuitii circulaiei n
timpul execuiei lucrrilor, cu
indicatoare
DF27A1
DF16A1
DF01B1
10
2100945
11
Piloi pentru dirijarea circulaiei pentru

asigurarea fluenei traficului pe durata
execuiei lucrrilor
Marcaje rutiere longitudinale cu

vopsea
Confectionarea pe santier, din beton a

indicatorilor hectometrici
Procurare beton B150 la indicatori

hectometrici
Procurare mortar la indicatori
hectometrici
UM
Cantitate
buc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
m3
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
buc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
buc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
ore
Material
Manopera
Utilaj
Transport
m3
Material
Manopera
Utilaj
Transport
m3
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
mc
Material
24,0
2,4
5,9
5,9
24,0
10,0
560,0
3,0
9,0
1,4
0,2
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 112/113
Pret
Unitar
Valoare
PROIECTANT GENERAL
SC. PROTEUS SRL
12
13
14
15
TRB01B11
TRA06A20
DF03A1
TRA01A20

Transportul betonului de ciment,

mortar cu roaba la 10 m.
Transportul rutier beton, mortar cu

Plantarea indicatorilor hectometrici,

inclusiv vopsirea si scrierea
Transport diverse (indicatoare, stalpi,

pe distanta de 20 Km

material
manopera
utilaj
transport
CAS
SOMAJ
SANATATE
FOND DE RISC
CAMERA DE MUNCA
TOTAL COTE
PROFIT
TOTAL GENERAL
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
buc
Material
Manopera
Utilaj
Transport
to
Material
Manopera
Utilaj
Transport
20.80%
0.50%
5.20%
0.85%
0.28%
0.25%
0.75%
10%
5%
Intocmit,
SC PROTEUS SRL SUCEAVA
3,9
3,9
9,0
2,5
Nr. pr.
420/ 2013
pag. 113/113

420.1.2 Antochi PT - DC 78.1 Fundoaia Lunca in Localitatea Bilbor

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

420.1.2 Antochi PT - DC 78.1 Fundoaia Lunca in Localitatea Bilbor

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTANT GENERAL

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

Proiect nr. 420/ 2013

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78

S.C. PROTEUS S.R.L. SUCEAVA

COMUNA BILBOR , JUDETUL HARGHITA

ing. Pavel Vasile.

ing Tebrean Tiberiu

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78

S.C. PROTEUS S.R.L. Suceava J33/706/1998 cod

Ing Tebrean Tiberiu

Nr. pagini Observaii

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

PROFIL TRANSVERSAL TIP

Elemente de ordin general

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

Caietele de sarcini pentru execuia lucrrilor

Listele cu cantiti de lucrri

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

S.C. PROTEUS S.R.L. Suceava

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

Din studiul geotehnic reiese ca terenul de fundare are urmatoarele caracteristici:

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

10. lucrrile pentru sigurana circulaiei lipsesc.

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

i). Trasarea lucrrilor

MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 FUNDOAIA - LUNCA, SAT BILBOR, COM.

SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.NECOEZ.SI

CONF TABELTERASAMENTE 1604,90 mc

SC. PROTEUS SRL

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

Categorie 1.2. Infrastructura drum (strat forma, fundatie si acostamente)

SCARIFICAREA MANUALA A PLATORMEI DRUMULUI EXECUTATA

DA01A1 CURATIREA MECANICA A SUPRAFETELOR

DB02A1 AMORSAREA SUPRAFETELOR

SC. PROTEUS SRL

PROIECT TEHNIC,- D.E, - C.S.

Proiect: MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 78 IN LOCALITATEA BILBOR