Proiect

Probleme de reconstructive ecologica

Conform definitilor reconstructia ecologica reprezinta procesul de asistare

a procesului de refacere i de management al integritii ecologice
(SER 2002) si are ca scop refacerea complete a componentelor i
proceselor unui sit sau ecosistem distrus fa de starea acestuia la un
moment dat, la un standard contemporan sau ctre o condiie dorit
(Gayton 2001).

In Romania exista numeroase proiecte demarate pentru refacerea unoi

ecosisteme care au fost distruse fie in mod natural fie de catre mana omului.
Reconstructia se face pe baza unei scale:
Scala de
reconstrucie
La nivelul
proceselor

Example
Restaurarea zonelor inundabile
Restaurarea regimului hidrologic
Reintroducerea modelelor de perturbare natural
Creterea suprafeelor de vegetaie n cadrul peisajului
Initietierea sau accelerarea succesiunii stadiilor de restaurare
Restaurarea abundentei anterioare pe tipuri de vegetaie

La nivelul

Restaurarea trunchiurilor mari de copaci czui suport pentru

habitatelor

alte vieuitoare

(componente ale
ecosistemelor)

Restaurarea solului n zonele industriale i n zonele sensibile din

punct de vedere ecologic
Restaurarea caracteristicilor habitatelor slbatice specifice pentru
specii rare

La nivelul
speciilor

Reintroducerea speciilor native

Eradicarea /controlul speciilor exotice i potenial invazive sau
invazive

Restaurarea speciilor cheie ale ecosistemului

Restaurarea speciilor rare sau periclitate

In urmatoarele randuri vom prezenta diferite zone afectate si modul in

care vor reusi organele guvernamentale si neguvernamentale sa refaca
aceste ecosisteme.

Un prim exemplu este reprezentat de actiunile de reconstructie ecologica din zona

Calimani-Gurghiu utilizand fonduri europene. Reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului
Mures au decis ca in parteneriat cu Directia Silvica Mures, se deruleze actiunile de reconstructie
ecologica a 309,66 ha de pajisti cu Nardus stricta (teposica) in zona subalpina a Muntilor
Calimani- Masivul Retitis si in zona montana joasa din Muntii Gurghiului zona Partiei de schi
de la Sovata. Aceste habitate au fost afectate in urma exploatarii nerationale a pajistilor din
ultimii ani, respectiv prin subpasunat, su-prapasunat sau supratarlit. De asemenea in cadrul
acestora s-a acumulat un strat consistent de litiera, s-au dezvoltat excesiv speciile invazive ca
Veratrum album sau Deschampsia caespitosa (Tarsa), acestea fiind indepartate in cadrul
proiectului.
Banii provin din programul LIFE+ finantat prin componenta Natura si Biodiversitate. Actiunile
constau in pasunatul extensiv mixt, controlat cu garduri electrice cu diferite specii de animale:
vite, cai si oi. De asemenea in cadrul masurii de reabilitare a acestor pajisti degradate are loc
cosirea manuala a vegetatiei existente, indepartarea materialului vegetal rezultat si eliminarea
speciei invazive Veratrum album (Stirigoaie).

Un alt proiect de reconstructie ecologica s-a desfasurat in judetul Suceava pentru refacerea
zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, in anul 2013 s-au realizat
lucrari de remediere ecologica in valoare de 2,5 milioane de lei, evidentiaza Raportul de
activitate pe anul trecut al Agentiei pentru Protectia Mediului. Potrivit informarii institutiei

sucevene, in proportie covarsitoare lucrarile s-au efectuat in perimetrele miniere inchise Cariera
Ostra si Lesu Ursului, precum si la Uzina de preparare Tarnita, valoarea acestora ridicandu-se la
1,31 milioane de lei. Specialistii APM spun ca interventiile au constat, in principal, din lucrari de
punere in siguranta a iazului de decantare de steril uzinal Valea Tarnicioara, dar si a iazului de
decantare Valea Strajii. Pe de alta parte, in perimetrul minier inchis Negoiu Romanesc
Pietricelu Calimani, valoarea demersurilor de reconstructie ecologica nu depasesc 939.500 lei.
In anul 2013 lucrarile de inchidere si ecologizare in acest perimetru minier s-au derulat, din
lipsa de fonduri, doar in perioada octombrie-noiembrie se arata in raportul de activitate al
Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava.
Nu in cele din urma, Sucursala Suceava a Companiei Nationale a Uraniului a executat lucrari de
refacere a mediului in perimetrul minier Crucea Botusana.
Cuprinse in proiectul tehnic de stabilire a garantiei financiare anuale de refacere a mediului,
interventiile au insumat 168.180 lei.
In judetul Suceava exista 71 perimetre miniere cu activitatea sistata, dintre care 36 provenite din
activitatea de cercetare si explorare geologica, celelalte fiind perimetre miniere in care s-a
desfasurat activitatea de exploatare a zacamintelor. Deseurile miniere sunt depozitate in 190 de
halde de steril provenit din explorarea/exploatarea substantelor minerale utile, acestea ocupand o
suprafata de 280 de hectare si avand un volum de 45,52 milioane metri cubi.

In judetul Arges companiile Lafarge Agregate Betoane si WWF au demarat lucrari de

reconstructive ecologica printr-un proiet intitulat Zona Matasaru O noua viata pe malul raului
Arges. Inclus n reeaua european de arii protejate Natura 2000, suprafaa proiectului este de
circa 100 de hectare i face parte dintr-o exploataie de balastier veche de 50 de ani. Suprafaa
proiectului se situeaz pe malul stng al rului Arge, preponderent pe teritoriul comunei
Mtsaru, dar i n zona comunelor Costeti din Vale i Mogani. ntre anii 1980 i 1988, aceast
zon a fost folosit pentru extragerea agregatelor minerale de ctre societatea Agremin.

Din anul 2006, activitatea industrial a fost oprit, iar Lafarge a ncheiat cu WWF n luna
noiembrie a aceluiai an un parteneriat, care a fost rennoit n anul 2009 pentru perioada 20102013. Proiectul redactat i aprobat la nivel internaional n urm cu un an are o valoare total de
aproximativ

80.000

de

euro

urmnd

fie

implementat

pe

durata

doi

ani.

Proiectul i propune s dezvolte i s implementeze un model de reconstrucie ecologic a

zonelor afectate de activitile de extracie a agregatelor minerale. Lucrrile demarate astzi vor
include plantarea de copaci n vederea crerii unei perdele forestiere, conectarea a dou lacuri,
controlul speciilor invazive i igienizarea zonei.
Prin acest program vor fi plantai 15.000 de puiei de plop alb, anin i arbuti precum ctin alb,
mce, pducel, i se vor crea dou hectare de luciu de ap prin decolmatarea i colectarea a
dou lacuri deja existente. De asemenea, pe 20% din suprafaa proiectului vor fi aciuni de
control al speciilor invazive de plante. Totodat, se vor crea condiiile pentru dezvoltarea
speciilor native de tiuc i biban specifice lacurilor din zona proiectului, controlnd dezvoltarea
prdtorilor

invazivi

(de

exemplu

bibanul

soare),

potrivit

Lafarge

WWF.

Reprezentanii companiilor mai spun c peisajul zonei protejate se va mbogi cu o nou

insul de 1.500 metri ptrai, suprafa ideal pentru cuibritul viitor al speciilor de psri care au
nevoie de protecie: egreta, lebda, strcul cenuiu.

Conform raportului, biodiversitatea planetei a sczut cu 30% fa de 1970, iar consumul

global de resurse naturale depete cu 50% capacitatea de susinere a Pmntului. Raportul
avertizeaz c pierderile ecologice pot fi stopate numai prin investiii directe n capitalul natural
i prin reducerea amprentei de carbon. Lafarge i WWF afirm c efectele implementrii
proiectului sunt: extinderea i diversificarea habitatelor naturale, creterea numrului de psri
protejate care cuibresc n zon, precum i reducerea impactului activitilor umane asupra zonei
protejate.

Extractia unor minerale este un proces care are un impact important atat asupra peisajului
creand creand probleme ce necesita reconstructive ecologica. HeidelbergCement Group este
prima companie producatoare de ciment care a dezvoltat Ghiduri speciale de promovare a
biodiversitatii, in locatiile de extractie a mineralelor.
Grija fata de biodiversitate este integrata in toate planurile de refacere si renaturare a fostelor
locatii in care am avut exploatari. Iar aceste planuri iau in calcul atat aspectele economice, cat si
cele ecologice sau nevoile sociale ale comunitatilor invecinate. In 2008 o parte din lucrarile de
exploatare de la carierele de la Pucioasa si Malu Rosu au incetat, in acelasi an, in perioada
noiembrie-decembrie derulandu-se un proiect de reconstructie ecologica in cele 2 zone.
Obiectivele

propuse

in

proiect

au

fost:

Stabilizarea terenurilor, prin oprirea proceselor de degradare si eroziune, cu influente

pozitive asupra asezarilor umane si asupra suprastructurii (cai de comunicatii etc.);

Diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura mai ales),

imbunatatirea regimului hidric si hidrologic al solului si implicit asigurarea conditiilor
pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei forestiere;

Ameliorarea si imbunatatirea conditiilor de mediu, reducerea prafului din atmosfera,

purificarea aerului prin stocarea dioxidului de carbon si marirea continutului de oxigen in
atmosfera prin procese de fotosinteza;

Imbunatatirea aspectului peisagistic al zonelor limitrofe

Valoarea totala a investitiei a fost de aproximativ 30.000 Euro. Lucrarile au acoperit o suprafata
de teren de 1,67 ha, in cazul Carierei de Gips Pucioasa, si de circa 1.8 ha, in cazul Carierei de
Marna

Malu

Rosu.

Pentru fiecare zona s-a realizat, cu sprijinul Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, cate un
proiect tehnic. Acestea au plecat de la identificarea tipurilor si subtipurilor de sol. In acest scop s-

au recoltat probe si s-au determinat: pH-ul, continutul de humus, de azot total, de carbonati si
textura solului. In urma analizei s-au stabilit speciile forestiere cele mai potrivite pentru cele
doua suprafete de teren. Pe baza proiectului tehnic, activitatile de impadurire de la
Pucioasa au

constat

in:

Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de stejar rosu;

Plantarea pe versanti si platouri a 5.000 de puieti de maces (rolul acestora este sa

mentina umiditatea solului pe versantii insoriti, in perioada de vara, cand precipitatiile
sunt reduse);

Plantarea in macrodepresiuni a 1.000 de puieti de plop alb.

Bibliografie
***
http://www.realitatea.net/lafarge-si-wwf-au-demarat-lucrarile-dereconstructie-ecologica-a-zonei-matasaru-de-80-000-euro_762287.html
accesat pe 29.03.2015
***
http://www.ecomagazin.ro/info/reconstructie-ecologica/
28.03.2015

accesat

***http://www.heidelbergcement.ro/studii-de-caz/protectiamediului/protectia-biodiversitatii-in-carierele-de-gips-marna-si-calcar.html
acccesat pe 28.03.2015

pe