Sunteți pe pagina 1din 6

Violenta verbala in familie

Din nefericire, in ultimii ani in Romania, se inregistreaza un numar alarmant de cazuri de


agresivitate verbala. Chiar daca nu se ajunge la violenta fizica,tonul nepotrivit poate fi sursa unor
probleme psihologie pentru copilul crescut intr-un astfel de mediu. La varsta adolescentei, un
mediu familial ostil poate fii sursa nasterii unor problem serioase:depresii,anxietate,crize de
plans, izolare si refuzul de a comunica cu parintii. El se poate simti ca prins intr-o capcana intre
cei doi parinti, fiecare incercand sa-l atraga de partea sa in momentul conflictelor sau,
dimpotriva, fiind timorat ca si cum nu ar exista. In plus, adolescentul devine mult mai predispus
sa intre in grupuri cu factor mare de risc, consumatoare de substante interzise,cu problem de
integrare.
Apar si probleme in mediul scolar, intrucat adolescentul nu mai este motivat si sustinut.
De asemenea, pentru multi adolescenti acest comportament este strigatul lor de protest si modul
indirect prin care atrag atentia parintilor asupra problemelor din familie si asupra modului in
care si ei, ca membrii ai familiei, sunt afectati.
Violenta varbala devine in timp un mod firesc de exprimare pentru adolescent in toate
laturile vietii sale: la scoala, pe strada sau printre prieteni, el se obisnuieste sa tipe sau sa
vorbeasca urat, pentru ca acesta este modelul pe care l-a avut ani in sir in fata.

Recunoastem familiile predispuse la violenta verbala?


Exista o preconceptie a faptului ca violenta de tipul verbal sau fizic este o caracteristica a
familiilor sarace sau needucate. Realitatea este insa alta. Din nefericire, agresivitatea verbala este
intalnita in toate mediile sociale. Cauze:
-neintelegerile si lipsa de comunicare in cuplu. Chiar daca la inceput se intelegeau
foarte bine, partenerii au pierdut in timp legatura unul cu celalalt. Fara a se gandi ce vrea celalalt
sa spuna, ei se simt din ce in ce mai putin auziti si atunci ei simt nevoia de a tipa din ce in ce mai
tare. Familia devine camp de lupta, consummator de energie, si, in astfel de cazuri, copilul este
de obicei primul sacrificat. El este martorul unui mediu bolnav si-si formeaza o imagine gresita
despre familie, care il poate afecta de-a lungul intregii sale existente. Ajunge si el sa tipe pentru a
se face auzit si, de cele mai multe ori, nici tipetele nu sunt suficiente.
-Probleme socio-economice. Aparitia somajului la unul din membrii cuplului, lipsa
banilor, diferente intre asteptarile unuia dintre parteneri si ceea ce ofera celalalt. Lipsa inseamna
frustrare. Atunci cand ea nu poate fi compensata, exista tendinta de a-i invinovati pe cei din jur
pentru propriile neimpliniri. Diferenta intre posibilitati si asteptari este de asemenea frustranta.
Pe de alta parte, adolescentul incepe sa valorizeze gresit situatia materiala si isi poate construi
niste reguli de viata false, conform carora banii inseamna fericirea, iar lipsa lor existentiala nu
are niciun sens.

-Nemultumiri din exteriorul familiei, care se rasfrang in interiorul acesteia. Atunci cand
parintii sunt foarte ocupati, ei aduna tensiuni in mediul professional si, neputandu-se desfasura
acolo, mai devreme sau mai tarziu aduc in casa intreaga incarcatura emotionala si frustrarea.
Atunci cand aceste nemultumiri nu sunt rezolvate in mod echilibrat in cuplu, violenta verbala
poate deveni o obisnuinta a familiei.
-consumul de alcool sau de alte substante narcotice de unul dintre parteneri. Regretabil,
in Romania sunt foarte multe familii in care consumul de alcool face parte din rutina zilnica, In
timp, acest lucru isi pune amprenta asupra familiei, deteriorand treptat relatiile intre soti si
ducand totodata la neglijarea sau izolarea copiilor. Multi adolescenti cu parinti alcoolici se simt
foarte rusinati si vinovati, se retrag din cercurile de prieteni, evita sa invite colegi acasa si devin
tot mai predispusi catre depresie.
-Diferente de educatie si reguli de viata intre cei doi parteneri. In aceasta situatie
membrii cuplului se pozitioneaza in conflict unul fata de celalalt, unul avand complexe de
inferioriate, iar altul complexe de superioriate. Casa devine un mediu agresiv in care fiecare
trebuie sa demonstreze tot timpul ca este mai puternic, mai bun sau mai destept. Inevitabl tonul
discutiilor se schimba si violenta verbala ajunge sa compenseze de multe ori lipsa argumentelor.
Intr-un astfel de mediu, adolescentul este foarte descurajat si este pus in situatia de a alege unul
dintre parinti, fiecare dintre cei doi incercand sa-l castige de partea sa.
-Modelul parental. Statistic, s-a observant ca multi copii crescuti in familii in care
violenta verbala este frecvent intalnita sunt predispusi sa adopte acelasi tip de comportament in
familiile pe care si le creaza ca tineri adulti. Altii gasesc o conotatie negativa a familiei in sine si
evita sa formeze cupluri sau o fac foarte tarziu si cu mari reserve.

Ce trebuie sa faci?
o Daca esti intr-o astfel de situatie e bine sa vezi ca lumea este mai mare decat
propria ta familie. Cauta in jurul tau modele de adulti care iti inspira respect si
admiratie. Pana la urma iti poti construi viata asa cum vrei tu si e alegerea ta daca
vrei sau nu sa repeti modelul comportamental al parintilor tai.
o Incearca sa vorbesti cu parintii tai si sa le spui in mod direct modul in care
problemele lor te afecteaza. E foarte posibil ca ei sa nu realizeze cat de mult se
rasfrange asupra calitatii vietii tale modul in care ei se adreseaza unul altuia.
o Propune-le sa stabiliti un consiliu de familie, in care fiecare parinte si fiecare copil
au drepturi egale. E important ca fiecare membru sa se simta valorizat si
responsabil in aceeasi masura indiferent de varsta. Poate ca parintii tai vor invata
astfel ca exista si alte modalitati de a rezolva problemele in afara de tipete.
o Vorbeste cu psihologul scolii. In mod sigur o sa-ti dea niste sfaturi foarte bune
care se vor potrivi mai bine pe profilul familiei tale. In plus, te va ajuta sa ai langa

tine pe cineva care te intelege si care te poate ajuta sa-ti imbunatatesti calitatea
vietii.
o Nu te izola de prieteni si nu incerca sa pari altfel decat esti in fata lor. Nu te simti
vonovat pentru greselile parintilor tai.
o Gaseste-ti activitati care sa iti faca placer pentru a elibera tensiunile si pentru a-ti
ocupa timpul in mod placut: arta, sport, dans etc.
o In cazul in care ai in grupul de prieteni o persiana care trece prin acest cosmar in
familie, incearca sa-l ajuti fiind deschis cu el si intelegandu-l atunci cand trece
prin perioade grele.

Violena fizica n familie


Majoritatea cazurilor de violen n familie presupun direcionarea furiei brbailor ctre
partenerele lor. Acest lucru pare s-i aib rdcinile n modul de socializare al bieilor; factorii
biologici nu par a fi rspunztori pentru diferenele semnificative de comportament n familie
dintre brbai i femei.
Femeile nsrcinate sunt n mod special expuse riscului de violen n familie deoarece
unii soi devin mai violeni n aceast perioad, ajungnd s loveasc cu pumnii i cu picioarele
n burta soiei. Aceste femei prezint un risc de dou ori mai mare de a pierde sarcina i de patru
ori mai mare de a avea un copil cu o greutate mic la natere.
Cercetri interculturale cu privire la violena ndreptat mpotriva soiei arat c n
aproape o cincime din societile rurale sau de mici dimensiuni nu exist violen n familie.
Existena unor asemenea culturi dovedete faptul c violena ndreptat mpotriva femeilor nu
este rezultatul inevitabil al structurii biologice sau al sexualitii masculine, ci mai degrab o
problem social, legat de cum este vzut masculinitatea ntr-o societate.
Studii realizate cu biei i fete la vrste fragede arat c dei bieii pot prezenta o
toleran mai redus la frustrare i o tendin spre ncierare, acestea sunt micorate prin
socializare i prin presiunea semenilor cu privire la rolurile de gen.
Gradul de rspndire a violenei n familie ntr-o anumit societate este, prin
urmare, rezultatul unei acceptri tacite din partea respectivei societi. Modul n care brbaii se
vd pe ei nii ca brbai i modul n care privesc femeile vor determina modul n care se
raporteaz la violena mpotriva femeilor, dac o vor folosi sau nu.
UNFPA a ajuns la concluzia c eliminarea violenei mpotriva femeilor
presupune schimbarea concepiilor culturale despre masculinitate, iar n acest proces trebuie
implicai n mod activ brbaii, fie ei creatori de politici, prini, soi sau biei.

Statistici privind violenta sexuala si traficul de persoane

Violena sexual
Prima experien sexual pentru multe adolescente din lume este forat. n Africa de sud,
30% dintre tinere spun c primul lor raport sexual a fost forat. Violena sexual compromite
dezvoltarea fetelor prin faptul c le mpiedic s rmn la coal, le distruge ncrederea n aduli
i semeni i le supune riscurilor infeciilor cu transmitere sexual, sarcinilor nedorite i
tulburrilor fizice i psihice pe termen scurt sau lung.
Bieii sau brbaii de multe ori tolereaz sau trec cu vederea constrngerea sexual.
Chiar i tinerele pot percepe violena sexual sau raportul sexual obinut prin for, team sau
intimidare ca fiind normal, reflectnd un fel de norme perverse n anumite comuniti sau
societi. Un studiu realizat n Africa de sud arat c violena sexual i constrngerea fetelor
erau att de rspndite nct purtau denumirea de dragostea de fiecare zi. ntr-un alt studiu
realizat pe 30.000 de tineri, 1 din 4 biei declara c a avut raporturi sexuale fr consimmntul
fetei. Majoritatea bieilor i a fetelor i-au exprimat opinia c forarea raportului sexual cu o
persoan cunoscut este doar sex dur, nu violen sexual, iar majoritatea femeilor au declarat
c femeile sunt vinovate de abuzul sexual.
Violena sexual poate crete n urma unui dezastru natural. Victimele sunt de obicei
femei i adolescente, care au fost separate de familiile i comunitile lor. n urma dezastrelor
naturale, femeile i copiii pot rmne de unii singuri n aer liber sau n adposturi temporare
iar haosul i prbuirea legii i ordinii duc la creterea violenelor.
Folosirea violenei sexuale ca arm de rzboi pentru a teroriza i a demoraliza
dumanul este la fel de veche ca rzboaiele. n numeroase conflicte trupurile femeilor devin
cmpuri de lupt, iar violul este folosit ca arm de rzboi pentru a umili, a domina sau a rupe
legturile sociale n cadrul comunitii inamice.
Adolescentele i tinerele sunt cele mai expuse riscurilor. Grupurile armate
adesea dau trcoale taberelor de refugiai cutnd copii, pentru a-i rpi i a-i recruta n poziia de
combatani, sclavi sexuali, buctari i concubini. Acolo unde normele sociale sunt sub asediu din
cauza dezastrelor naturale sau a conflictelor, chiar i membri comunitii i semenii pot
reprezenta o ameninare. Violena n familie i violul marital pot aprea de asemenea n mai mare
msur n cadrul populaiilor afectate de crize ntruct muli brbai care i-au pierdut slujbele,
statutul i stabilitatea i vars frustrrile asupra partenerelor.
Impactul violenei, n special al violului, poate fi devastator. Consecinele
fizice includ leziuni, sarcini nedorite i infectarea cu HIV. Vtmrile psihice au ca urmare
anxietatea, stresul post-traumatic, depresia i sinuciderea.
Femeile care supravieuiesc violenelor i nu primesc tratament i
consiliere adecvat sufer de pe urma traumelor ani i ani, nemaiputnd avea grij de ele i de
familiile lor. Astfel, familiile i comunitile de supravieuitori pot rmne, de asemenea,

traumatizate.
Violena sexual este o mare problem i n multe situaii
post-conflict, unde perpetueaz un cerc vicios al nelinitii i al fricii, care mpiedic recuperarea
i reconstruirea comunitii.

Traficul de persoane
Estimrile privind femeile i copiii traficai n fiecare an pe piaa sexual (adesea prin
for sau rpire) i pe piaa muncii forate variaz considerabil, ntre 700.000 i 4 milioane.
Vnzarea tinerelor pentru sclavie sexual, o nclcare grav a drepturilor lor i o ameninare
pentru sntatea lor, a crescut considerabil n ultimii 10 ani. Srcia extrem, statutul inferior al
femeilor i al fetelor, controalele vamale ndoielnice i implicarea celor care ar trebui s aplice
legea n activitile de trafic, toate acestea contribuie la rspndirea fenomenului.
n Asia i Europa de est, fete de 13 ani sunt traficate ca soii la comand (sursa:
UNICEF. The Progress of Nations, 1997). n India, se estimeaz c dou din cinci femei care
presteaz servicii sexuale au sub 18 ani. Conform unor estimri regionale, ntre 1 i 2 milioane
de brbai i femei sunt victime ale traficului n fiecare an, majoritatea n Asia. Peste 225.000
dintre ei provin din Asia de sud est, iar aproximativ 150.000 din Asia de sud.
Traficul de persoane a devenit o afacere global care genereaz profituri imense
pentru traficani. Noi rute pentru trafic sunt stabilite n mod regulat, iar piaa documentelor false
de cltorie, a transportului clandestin i a trecerii graniei n mod fraudulos devine tot mai bine
organizat.
Unele victime sunt ademenite prin reclame la locuri de munc atrgtoare. Altele
sunt vndute de rude, cunotine sau prieteni de familie. Traficanii aleg comunitile srace i i
fac apariia n timpul unei secete sau nainte de strnsul recoltei, cnd este lips de hran, pentru
a convinge familiile srace s-i vnd fetele pentru sume mici de bani.
Problema este larg rspndit. Dei cea mai mare parte a traficului are loc n Asia,
apare destul de mult i n Africa i America Latin. Recent, Comisia European i-a exprimat
ngrijorarea cu privire la creterea traficului de femei n Europa de est se estimeaz c
aproximativ 500.000 de femei au fost forate s se prostitueze. Conform unui raport al CIA,
aproximativ 50.000 de femei i copii sunt dui n SUA n fiecare an sub diverse pretexte i sunt
forai s se prostitueze, s munceasc abuziv sau s devin servitori. Puine cazuri ajung n
justiie.
Srcia i inechitatea sunt cauzele de baz ale traficului. Discriminarea de gen n cadrul
familiei i al comunitii, precum i tolerana fa de violena ndreptat mpotriva femeilor i a
copiilor, au i ele un rol important. Lipsa legislaiei corespunztoare i a voinei politice de a
aborda aceast problem, politicile de imigrare restrictive, globalizarea industriei sexuale i
implicarea reelelor transnaionale de crim organizat sunt alte cauze ale acestei probleme.