ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT : ELABORAREA PROGRAMULUI DE PRODUCTIE INTR-O

SOCIETATE AGRICOLA

PROFESOR COORDONATOR
DOBRE IULIANA

STUDENT

Cuprins

Cap.1. Programul de productie

Cap.2. Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole
2.1 Prezentarea exploataiei agricole
2.2. Analiza potenialului tehnico-productiv
2.3. Analiza forei de munc
2.4. Rezultatele economico-financiare
2.5. Analiza SWOT
2.6. Piaa
Cap.3. Elaborarea programului de producie
3.1. Prognozarea produciilor medii
3.2. Optimizarea structurii de producie
3.3. Programul de comercializare
3.4 Programul financiar

Cap 1. Programul de productie

Programul de productie, respectiv produsele care se obtin, constituie o

componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia,
cum ar fi: cea de marketing,vnzarea si promovarea produselor sau componenta
financiara.
Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestnd redresarea situatiei
economice, sau cnd se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util
n relatii cu institutiile financiare. Din punctul de vedere al continutului
disciplinei de fata, accentul cade pe elaborarea unor programe de productie, ca o
formalizare a ceea ce trebuie sa se nfaptuiasca n acest domeniu, dar si cu
referire la unele elemente (de exemplu, cheltuieli de productie) care fac trecerea
spre diferite componente ale planului de afaceri .
Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a
orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna
la un an). n el sunt concretizate, n urma unei fundamentari riguroase,
principalele obiective de productie pentru intervalul de timp amintit.
Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise n
domeniul productiei (structura culturilor,dimensiunea si structura efectivelor de
animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce
vine n ntmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si,implicit, a
materializarii strategiei . Astfel de actiuni sunt posibile deoarece programul este
rodul propriilor preocupari ale exploatatiei, ale sistemului demanagement (acolo
unde exista) al acesteiaconsecinta a autonomiei depline a unitatilor private si
foarte largi n cazul celorlalte (ceea ce a facut sa dispara planificarea
centralizata,putndu-se manifesta numai cea la nivel microeconomic),obiectivele
si masurile ntreprinse fiind corelate cu conditiile de care se dispune, de la cele
naturale si economice, pna la cele de ordin social. Avnd n vedere faptul ca
elaborarea programului si transpunerea lui n viata este, n exclusivitate, atribut
al exploatatiei , aceasta urmeaza, fiind strict n interesul sau, sa-i asigure si
fundamentarea necesara. Este vorba de a ntreprinde o serie de masuri prealabile
definitivarii obiectivelor de productie, care de curg din strategie si din planul
strategic. Se asigura, n acest fel premisele elaborarii unui program n
concordanta
curealitatea,
cu
potentialitatile
unitatii,
imprimnd,
totodata,componentelor sale elasticitatea necesara (att ct permit ramurile
agricole) adaptarii la cerintele noi din perioada la care se refera. n acest sens,
pot fi avute n vedere :
4

a) asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de produsele

ce urmeaza a se obtine, la sistemul de relatii cu beneficiarii, cu furnizorii de
factori de productie, la concurenti potentiali, ceea ce conduce la o buna alegere a
produselor si permite modificarea obiectivelor strategice de productie adoptate
anterior si formularea celor curente, astfel nct ele sa fie adaptate noilor situatii
din mediul economic;
b) estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care
dispune exploatatia n perioada curenta,identificarea, n general, a posibilitatilor
de asigurare a tot ceea ce este necesar pentru obtinerea productiei previzionate:
suprafata de teren si/sau efectivele de animale, care reflecta partea principala
a potentialului de productie al exploatatiei;
disponibilitati de forta de munca, estimate pe diferite perioade si n corelatie
cu campaniile de lucrari;
nivelul nzestrarii tehnice, posibilitati de asigurare a mijloacelor de aceasta
natura (eventuale investitii) ca si scoaterea din functiune a unora dintre cele
utilizate n perioada trecuta;
asolamentul si rotatia culturilor, situatia privind am plasarea culturilor, care
vor constituii structura programului n cazul productiei vegetale;
potentialul biologic al animalelor, starea lor fiziologica,situatia montelor si a
fatarilor din perioada premergatoare celei pentru care se elaboreaza programul;
tehnologiile de productie utilizate n cultura plantelor si n cresterea
animalelor, soiurile de plante si rasele de animale;
alte resurse de care dispune exploatatia .
c) recurgerea la o serie de informatii rezultate din diagnosticul activitatii, care
vor fi utile, n masura n care factorii care le-au generat nu se vor schimba,
fundamentarii programului, cum sunt :
consumurile unitare de resurse;
nivelul productiei pe hectar nregistrat la diferite culturi sau pe cap e animal,
el intrnd n seria dinamica a acesteia pentru calculul de prognoza viznd
marimea sa
n perioada pentru care se elaboreaza programul;
modul n care s-a asigurat forta de munca, nivelul de salarizare (unde este
cazul), procurarea factorilor de productie si preturile acestora.
d) masurile ntreprinse de managementul superior (n exploatatiile care au
structura manageriala) cu privire la mbunatatirea organizarii productiei si a
muncii;
e) actualizarea tuturor informatiilor (avnd n vedere evolutia mediului ambiant)
si introducerea de noi informatii, cu trimitere speciala la subsistemul
informational dintr-o societate;
f) recurgerea la metoda de management participativ,urmnd ca la definirea
obiectivelor sa contribuie componentii ai organismelor manageriale (adunarea
generala a actionarilor,consiliul de administratie, comitetul de directie etc.),
5

ntlnite n societatile comerciale pe actiuni, ca si alti membrii ai acesteia; se

asigura, n acest fel, o mai buna fundamentare a obiectivelor si cresterea
aportului componentilor societatii la realizarea acestora, ceea ce are efecte
benefice pentru toti cei implicati, motivatia lor facndu-se la un nivel mai
ridicat;
g) corelarea rezultatelor de productie prevazute a se obtine cu cantitatile de
resurse utilizabile, astfel nct sa se asigure un anumit nivel al eficientei
economice si protejarea mediului natural ca si a produselor mpotriva poluarii de
diferite
feluri;
h) luarea n considerare a relatiilor dintre ramuri, a cooperarii dintre
subdiviziunile societatii comerciale ( ferme si sectoare), pentru a se putea
proportiona corepunzator diferitele activitati, astfel nct sa fie satisfacute
necesitatile reciproce de produse sau servicii; ramurile si subdiviziunile vor
avea, astfel, create conditiile pentru a-si desfasura activitatile potrivit
obiectivelor ce le-au fost prestabilite, iar subsistemul operational al unitatii va
functiona la parametrii programati, ceea ce va
conduce la obtinerea rezultatelor de productie scontate.
i)nu trebuie scapat din vedere faptul ca elaborarea programului are loc n
conditii de risc si incertitudine, ceea ce influenteaza, dupa cum se cunoaste, n
sensul diversificarii produselor.
Marea diversitate de exploatatii si conditiile foarte variate n care ele
functioneaza fac imposibila mentionar ea, n acest demers, a tuturor premiselor
de la care se porneste, n fiecare caz, n elaborarea programelor de productie. Ca
urmare, n functie de aspectele specifice ale fiecarei unitati si prin raportare la
cerintele mediului pot fi luate n considerare si alte elemente, care vor deveni tot
attea premise pentru o buna fundamentare a programului de productie.
Capitolul 2 Diagnosticul economico-financiar la SC.NORMAL.SRL
2.1. Prezentarea exploatatiei agricole
Societatea SC. NORMAL SRL,al carei obiectiv principal de activitate este
importarea si distribuirea la nivel national al culturii de grau , porumb , floareasoarelui , soia si orz a luat fiinta in anul 2005. Societatea detine echipament
agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate
echipe de management agricol din judetul Prahova.
Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje
agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza
materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de
schimb).
6

Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune
pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de
lucrare a solului si de recoltare.
Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau,
porumb, floarea-soarelui, soia si orz.
In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile
legii 65/1998.Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat
si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a
fondului funciar.
Arendatorii sunt persoane fizice din zona. care nu-si pot lucra pamantul din
diferite motive.
Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii
16/1994, legea arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata
arendei se poate face in produse sau in bani.
Suprafata societatii:
Nr crt
1.
2.
3.
4.
5.

Specificare
UM
Suprafata initiala
ha
Membrii asociati
pers
Suprafata adusa in ha
folosinta
Suprafata ce va fi ha
arendata
Total
ha

Cantitate
500
700
100
600

2.2 Analiza potenialului tehnico-productiv

ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII
Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde
obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In
cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a
Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva
fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului.
Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si
compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul
ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de
productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa
postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma,
sector, compartiment functional).Forta de munca de care dispune societatea
agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa
participe la procesul de munca.
7

AGA

Comisia de
cenzori

Consiliul de administratie

Director economic

Compartiment de marketing

Compartiment
Economico-financiar

Director tehnic

Compartiment de productie

F1- vegetala
F2- vegetala

Dintr-un total de 125 de salariati 75 sunt permanenti, in timp ce restul de 50

lucreaza sezonier.
Se observa ca 40,55% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte
bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 20,22% reprezinta salariatii
peste limita de varsta.
STRUCTURA DE PRODUCTIE
Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de
legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea
devine competitiva pe piata.
Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie,
societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de
care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:
Nr crt

Cultura

1
2
3
4
Total

Grau
Porumb
Floarea-soarelui
Soia

Suprafata
H
%
a
150
200
50
100
600

30
40
10
20
100

POTENTIALUL MATERIAL
Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor
proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri
de producie agricol sau a unui produs determinat
Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:
1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii
culturilor agricole;
2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;
3. sa amelioreze conditiile de munca
4. sa sporeasca productivitatea muncii
5. sa amelioreze conditiile de munca
6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului
Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si
au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.
9

Mijloace fixe existente

Nr
crt
1.
1.1
1.2
2.
3.
4.
5.
6.
7.

10

Specificare
Tractoare, din care:
U 650
U 800
Plug PP 3-30
Semanatoare SUP 29M6
Semanatoare SPC 8M
Disc GD 3.2
Remorca 2RB5A
Combina Sema 140

Numar
25
10
15
11
9
8
9
12
13

2.3. Analiza forei de munc:

Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii
societatii se afla:
Director general
Sef de ferma
Tehnician
Conducator auto
Agronom
Economist
Ecanizatori agricol
Structura fortei de munca:
Nr. crt
1
2

Specificare

Numarul

Total salariati
125
Salariati cu studii 35
superioare
Salariati
aflati 12
peste limita de
varsta

11

feminin
54
14
3

Sex
masculin
71
21
9

2.4. Rezultatele economico-financiare

12

Date privind activitatea financiara a societatii:

Nr crt

Indicatori

1
2
3
4
5
6
7
8

Stocuri
Active circulante
Active curente
TOTAL ACTIVE
Capitaluri proprii
Total datorii
Pasive curente
Cifra de afaceri
Productia vanduta
Venituri
din
vanzarea
marfurilor
Venituri din exploatare
Prestari servicii terti
Venituri financiare
Venituri exceptionale
Total venituri
Cheltuieli
pentru
exploatare
Cheltuieli
cu
servicii
prestate
Cheltuieli financiare
Cheltuieli exceptionale
Total cheltuieli
Profit brut
Impozit pe profit
Profit net

9
10
11

12
13
14
15
16

13

20047
71183089
98164046
98164046
216 733 692
126 346 281
90387411
75835824
128658245
128658245
0

Valoare
20058
9229996
13819511
13819511
29743843
16 657 398
13086445
15843753
14420002
14420002
0

20069
10501394
16901173
16901173
35 803 346
20 131 766
15671580
18737252
9650705
9650705
0

128658245
0
0
0
128658245
109534224

14420002
0
0
0
14420002
12105323

9650705
0
0
0
9650705
7434407

38053853

1947583

769343

0
0
109534224
19 124 021
2736957
16 387 064

0
0
12105323
2 314 679
103854
2 210 825

0
0
7434407
2 216 298
101846
2 114 452

Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:
1) Indicatori de lichiditate
Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente
Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente
Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100
Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
2) Indicatori de gestiune
Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante
3) Indicatori de rentabilitate
Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100
Anul 2007:
Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35
Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29
Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7%
Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98
Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31
Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45%
Anul 2008 :
Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28
Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87
Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99%
Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155
Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043
14

Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33%

Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121%
Anul 2009 :
Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34
Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90
Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77%
Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086
Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57
Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%
Nr crt
I
1.
2.
3.
4.

Indicator
i
INDICATORI FINANCIARI
Indicatori de lichiditate
-rata lichiditatii imediate
-rata lichiditatii curente
Indicatori de solvabilitate
-rata datoriilor totale
-solvabilitate financiara
Indicatori de gestiune
-viteze de rotatie a activelor
Indicatori de rentabilitate
-marja de profit
-rata rentabilitatii resurselor
consumate

Anul 2007

Valoare
Anul 2008

Anul 2009

0,35
1,29

0,28
0,87

0,34
0,90

41,7%
0,98

43,99%
1,155

43,77%
2,086

1,043

1,043

0,57

12,73%
17,45%

15,33%
19,121%

21,90%
29,81%

Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele:

-capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in
perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa
tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si
plati datoriile;
-rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente
din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare
inregistrandu-se in anul 2008;
-rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor,
asigurat de creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu
cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor
in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul
2007;
-marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea
mai mare valoare in anul 2009.
15

2.5.Analiza SWOT
AMENINTARI
-veniturile tot mai mici ale populaiei
-concurenta tot mai mare
-pia de desfacere neorganizat pentru produsele
agricole, care creeaz dificulti n valorificarea
produselor agricole
PUNCTE SLABE
-nu este cunoscuta decat pe plan local
-atragerea de clienti numai din zona
-reputatia proasta a societatii, ca urmare a
datoriilor acumulate de-a lungul timpului

2.6.Piata
Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o
gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de
ultima ora.
In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa
fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele
sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in
sistemul la sol.
Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt
reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care
doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos.
Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor
amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.
Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de
produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea
desfacerii produciei obinute.
Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta),
materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale
consumabile (combustibil, piese de schimb).

16

Furnizorii de materiale:
Nr
crt
1.

Furnizor

Produsul

Agrosem SA

Samanta
-grau
-proumb
-soia
-orz
-floarea-soarelui
Erbicide,
fungicide,
insecticide
Ingrasaminte
chimice/fertilizanti
-N
-P
-K
Combustibil
Piese de schimb

2.

Agricola Impex SRL

3.

Agroplant SRL

4.
5.

Petrom SA
Safkar Rom SRL

Cantitate
(%)

Pret de vanzare
(lei/kg)

100%
100%
100%
100%
100%
100%

5400
4500
4200
3800
6000
3900

100%
100%
100%
100%
100%

4500
4500
4500
38000
2000

Noua strucutura de productie

Nr crt
1
2
3
4
Total

Cultura
Grau
Porumb
Floarea-soarelui
Mazare

Suprafata
H
%
a
150
200
100
150
600

25
33.33
16.66
25
100

Clientii:AMC ProdImpex SRL;Morarit &Planificatie;AgraPlanr SRL;

Agrobanal.SA;Agroman SRL;Agromarket SRL;Albatros SRL;
Boromir SRL;
Concurentii:Apicultura,Agromon,Agricopan
Capitolul 3. Elaborarea programului de producie
3.1. Prognozarea productiei medii
Pentru prognozare am folosit metoda mediilor mobile.Aceasta se utilizeaza
cand productia medie din perioada anterioara este oscilanta.
Prognozarea pentru anul 2011 pentru urmatoarele culturi:
17

Grau
T
Q

2006
2500
2800

2007
3100
2900
2850

2008
2700
2950
2925

2887.5

3075

2009
3200
3500
3225

2010
3800

2009
4400
4700
4375

2010
5000

2009
2000
1900
1850

2010
1800

2981.25

Porumb
T
Q

2006
3500
3800

2007
4100
3900
3850

2008
3700
4050
3975

3912.5

4175
4043.75

Floarea-soarelui
T
Q

2006
1500
1650

2007
1800
1700
1675

2008
1600
1800
1750

1712.5

1800
1756.25

Mazare
T
Q

2006
1500
1650

2007
1800
1700
1675
1712.5

2008
1600
1800
1750

2009
2000
1900
1850

2010
1800

1800
1756.25

O alta modalitate de a prognoza productia medie este metoda functiilor

matematice.
18

Mazare.

x- timp
y-productia
n=5
X
-2
-1
0
1
2
x=0

x2
4
1
0
1
4
x2=10

x3
-8
-1
0
1
4
x3=0

x4
16
1
0
1
16
x4=130

Determinarea coeficientilor:
=
B=60
C=-1.81
A=1573.5
Y=a+bx+cx2
Y2011=1573.5+60.3-1.81*9=1737.21

19

y
1400
1600
1500
1700
1650
y=7850

xy
-2800
-1600
0
1700
3300
xy=600

x2y
5600
1600
0
1700
6600
x2y=15500

3.2 Optimizarea structurii de productie.

Nr.crt

Specificari

Simbol

U.M

Cultura
inlocuita:soia

Productia la ha
Cheltuieli de
productie la ha
Pretul de vanzare
pe kg

q
ch

kg
lei

1000
1500

Cultura care se
introducerein
structura:mazare
2000
1200

lei

Pentru a fi eficienta inlocuirea culturii soia cu cea de mazare se utilizeaza

indicatorii formulati la bugetul partial.Acestia se regasesc in doua categorii
respectiv castiguri si pierderi.
Pierderi
A Cheltuieli la ha al culturii care se
introduce in strucura:mazare
1200
B Venituri de la cultura inlocuita:soia
6000

Castiguri
C Venituri de la cultura care se introduce in
structura:mazare
14000
D Cheltuieli la ha ale culturii inlocuite
1500

(C+D)-(A+B)=15500-7200=8300
3.3 Programul de comercializare
Nr.crt

Produsul

Beneficiar

Cantitate(Kg)

1
2
3

Grau
Porumb
Floareasoarelui
Mazare

SC.PANGRAN.SRL
SC.VETAN.SRL
SC.MARTINEL.SRL
SC.PANGRAN.SRL

4
TOTAL

Venituri

406000
800000
272000

Pret
vanzare/kg
0.5
0.7
1.2

210000

1470000
2559400

Arenda se va plati din productia de grau,respectiv 10%

100ha*2981.25kg=290000kg/ha
10%*290000=29000
50ha*2981.25=149062kg
La grau productia ramasa:149062+290000-29000=406 000
Pentru porumb,floarea soarelui si mazare cantiatea= cantitatea
preconizata*pretul

20

203000
560000
326400

Ponderea produselor in veniturile totale

Structura cheltuielilor totale

Nr.crt
1
1.1
1.1.1
1.1.2
1.1.3
1.1.4
1.2
1.3
1.4

Indicator
Total cheltuieli din care:
Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu seminte
Ingrasaminte
Combustibil
Alte cheltuieli materiale
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu arenda
Alte cheltuieli

Sume
Mii lei
1645000
1106000
444000
300000
350000
12000
500000
29000
10000

%
100
67.2
26.99
18.23
21.27
0.72
30.39
1.76
0.60

3.4. Programul financiar

Rezultatele economice ale exploatatiei.
Nr.crt
1
2
3
4
5
6

Indicator
Venitul total
Cheltuieli anuale
Prifit total
Profit total net
Rata profitului
Marja bruta

Sume
2559400
1645000
914400
768096
55.58%
30.01%

In urma inlocuirii culturii de soia cu cea de mazare,am optinut o productie mult

mai mare datorita rotatiei culturilor,solul fiind mai productiv.
S-a realizat un profit de pe urma acestei schimbari.
21