Sunteți pe pagina 1din 13

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Metoda bilantului
Metoda consta in identificarea formele de energie care intervin intr-un proces
termodinamic care are loc intr-un sistem si verificarea cantitativa printr-o ecuatie de bilant.
Forma generica a ecuatiei de bilant este urmatoarea:
Variatia energiei
=
continute in sistem

Caldura neta transferata


in sistem

Lucrul mecanic
efectuat de sistem

In forma integrala si diferentiala, ecuatia de bilant va avea formele:


KE + PE + U = Q12 L12
dE = Q L

Unde s-au folosit urmatoarele notatii:


KE - variatia energiei cinetice
PE - variatia energiei potentiale
U - variatia energiei interne
Q12 - caldura neta transferata in sistem

L12 - lucrul mecanic efectuat de sistem


E - energia continuta in sistem

Daca se rapoateaza ecuatia la durata procesului se vor obtine succesiv urmatoarele forme:
E Q L
=

t t t
dE
= Q L
dt
dKE dPE dU
+
+
= Q L;
dt
dt
dt

Q - fluxul de caldura transferat in sistem; L - puterea efectuata de sistem.

Aplicarea metodei bilantului in cazul generatoarelor de abur


Se numeste generator de abur, sistemul termodinamic care foloseste caldura rezultata
prin arderea combustibililor pentru vaporizarea apei si eventual supraincalzirea aburului.
Categorii de combustibili:
- Solizi: carbune (carbune brun, huila, antracit), sisturi butuminoase, deseuri solide
combustibile; biomasa.
- Lichizi: pacura si derivati petrolieri, biodiesel, bioetanol.
1

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

- Gazosi: gaz natural si gaze de sonda, gaze reziduale (combustibili gazosi proveniti din
industria metalurgica, rafinarii), biogaz.
Schema de principiu a unui generator de abur este prezentata in schema de mai jos:
Gaze de ardere

Preincalzirea apei pana la


starea de saturatie.

Economizor
Supraincalzitor

Schimb de caldura catre


apa care se afla la starea de
saturatie si care preluand
caldura din focar, se
vaporizeaza.

Vaporizator
Combustibil +
Aer

Focar

Pentru scrierea ecuatiei de bilant se defineste conturul de bilant:


Abur
T=tambur
a
T
Purja

SI
a
ECO
VAP

Apa de
alimentare
aer de ardere
Gaze de ardere

Combustibil

Cenusa, zgura
Suprafata de referinta

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Conturul de bilant reprezinta suprafata de referinta sau frontiera sistemului termodinamic


la care se aplica ecuatia de bilant si ajuta la identificarea fluxurilor energetice intrate si
iesite din sistem.
Forma ecuatiei de bilant este urmatoarea:
Q& i = Q& abur + Q& p [kW ]

unde:
Q& i - fluxurile de caldura intrate prin contur.
Q& abur - fluxul de caldura util.
Q& p - fluxul de caldura asociat pierderilor.
In forma detaliata termenii din membrul stang se scriu dupa cum urmeaza:
Q& i = Q& c + Q& apa + Q& inj + Q& aer

[kW ]

unde:
Q& c - fluxul cald asociat combustibilului.
Q& inj - fluxul cald asociat aburului injectat.
Q& c = BQii + Bhc [kW ]

unde:
B - debit de combustibil.
Qii - puterea calorica inferioara a combustibilului.
hc - entalpia fizica a combustibilului.
Detalierea termenilor din ecuatia de bilant se realizeaza pana cand se identifica parametrii
care trebuie masurati pe fiecare flux energetic intrat si iesit din contur.
Se identifica numarul minim de parametrii care trebuie masurati in conditii economice,
restul parametrilor se determina din estimari statistice.
Se calculeaza termenii si se verifica ecuatia de bilant.
Pentru fiecare termen se analizeaza semnificatia fizica a acestuia si se refac calculele in
mod iterativ pana cand ecuatia de bilant s-a inchis si termenii din ecuatie au sens fizic.
Pe baza ecuatiei de bilant se identifica pierderile de energie, se analizeaza fluxurile in
vederea in vederea utilizarii eficiente a acestora si se propun solutii de crestere a eficientei
intregului sistem.

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Analiza ciclurilor termodinamice


Pentru ca o masina termica sa poata produce un efect util in mod continuu, aceasta trebuie
ca sa parcurga in mod ciclic o succesiune de transformari termodinamice. O astfel de
succesiune de transformari termodinamice reprezinta un ciclu termodinamic. Prima etapa
in modelarea functionarii unei masini termice consta in asocierea unui ciclu termodinamic.
Astfel masina cu abur cu piston functioneaza dupa ciclul Carnot, motorul cu aprindere prin
scanteie dupa ciclul Beau de Rochas Otto samd.
Fie un ciclul termodinamic oarecare reprezentat in figura
alaturata. Se oserva ca o caracteristica fundamentala a
unui ciclu termodinamic consta in faptul ca in urma
parcugerii unei serii de transformari termodinamice
sistemul revine periodic la starea initiala.
Tinand seama de aceasta caracteristica in aplicarea
principiului I al termodinamicii la un astfel de sistem,
obtinem succesiv:

Starea initiala

Eciclu = Qciclu Lciclu


Eciclu = 0 Qciclu = Lciclu
In consecinta, ultima ecuatie ne permite ca sa evaluam lucrul mecanic net efectuat sau
consumat pe ciclu pe baza analizei fluxurilor de caldura primite si cedate de sistem sau sa
sa verificam identificarea tuturor formelor de energie schimbate de masina pe un ciclu.
Daca ciclul se traseaza in coordonate p-V (diagrama dinamica), aria marginita de grafic
reprezinta lucrul mecanic net efectuat sau consumat pe ciclu.
Daca ciclul se traseaza in coordonate T-S, aria marginita de grafic reprezinta caldura neta
primita sau cedata pe ciclu.
Daca ciclul se deruleaza in sens orar (anti-trigonometric) ciclul este asociat unei masini
termice motoare care are ca scop producerea de lucru mecanic.
Daca ciclul se deruleaza in sens anti-orar (trigonometric) ciclul este asociat unei masini
termice generatoare care are ca scop transferul caldurii de la o sursa rece la o sursa calda pe
baza consumului de lucru mecanic.
Daca scopul principal al masinii este de a prelua caldura Q2 de la sursa rece, atunci avem o
masina sau instalatie frigorifica.
4

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Daca scopul principal al masinii este de a transfera caldura Q1 la sursa calda, atunci avem o
pompa de caldura.
Indicatorii de performanta pentru analiza agregatelor termice
1) Masina termica motoare:
SC- sursa calda.
SR- sursa rece.

SC
Q1
L = Q1 Q2

Definim ca indice de performanta randamentul


motorului:
Lciclu Q1 Q2
=
Q1
Q1
unde Q1 reprezinta energia consumata
reprezinta energia utila.

Q2

si

Lciclu

SR

2) Masina termica generatoare:

SC
Q1
L = |Q1 Q2|

Q2

SR

Definim eficienta frigorifica f care caracterizeaza


eficienta instalatilor frigorifice ca fiind raportul dintre
caldura preluata de la sursa rece si lucrul mecanic pe
ciclu consumat:
Q
Q2
f = 2 =
Lciclu Q1 Q2
In cazul pompelor de caldura se definieste eficienta
pompelor de caldura ca fiind raportul dintre caldura care
se transfera la sursa calda (efectul util) si lucrul mecanic
consumat pe ciclu:
p =

Q1
Lciclu

Q1
Q1 Q2

Unde reprezinta randamentul unei masini motoare care ar functiona in contact cu


aceleasi doua surse de caldura.

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Alte consecinte ale Principiului I: Determinarea legilor de evolutie a proceselor


termodinamice si calculul caldurii si a lucrului schimbate procesele termodinamice.
Se numeste transformare termodinamica, procesul pe parcursul caruia sistemul
termodinamic isi schimba starea si se evidentiaza prin schimbarea valorilor parametrilor de
stare. Un proces termodinamic incepe de la o stare de echilibru initiala si se finalizeaza cu
o stare de echilibru finala.
Pentru a putea urmari evolutia unui sistem in termodinamica este necesar ca sistemul sa
parcurga stari intermediare de echilibru. O astfel de transformare se numeste transformare
cvasistatica.
Transformarile care vor face subiectul acestui curs vor fi transformari cvasistatice.
Pentru a putea aplica acest model de transformare la transformarile reale, este necesar ca sa
se faca abstractie de factorul timp.
Forma generala a unei transformari de stare pentru gazul perfect (in sens cvasistatic) este:
F ( p, V , T ) = ct.

Astfel, fie un gaz perfect de masa m, inchis intr-o incinta si care parcurge o transformare de
la o stare 1 la o stare 2. Pentru cele doua stari se poate scrie ecuatia de stare dupa cum
urmeaza:
p1V1 = mRT1
p 2V2 = mRT2

De unde se obtine:
p1V1 p 2V2
=
= mR = ct.
T1
T2

Deci, ecuatia transformarii generale a unui gaz perfect are forma urmatoare:
pV
= ct.
T

Transformarile termodinamice pot fi simple sau complexe. Forma cea mai complexa a
tranformarilor termodinamice a gazelor perfecte este transformarea politropica.
6

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Legea transformarii politropice


Se numeste transformare politropica, transformarea termodinamica pe parcursul careia
sistemul schimba atat caldura cat si lucru mecanic cu mediul inconjurator. Pentru a
determina legea transformarii politropice se scriu urmatoarele ecuatii:
Ecuatia termica de stare:
pv = RT

(1)

Forma diferentiala a legii fundamentale a calorimetriei:


q = cdT q = cn dT

(2)

c = cn

unde cn reprezinta caldura specifica a gazului perfect pe durata transformarii politropice.


Principiul I al termodinamicii:
q = du + pdv

(3)

Unde:
du = cv dT

(4)

Relatiile lui Mayer:


c p cv = R

(5)

cp
cv

Pentru inceput inlocuim (2) si (4) in (3):


c n dT = c v dT + pdv dT =

pdv
c n cv

(6)

Diferentiem relatia (1):


RdT = pdv + vdp; R = c p cv

(c

cv )dT = pdv + vdp dT =

pdv + vdp
(c p cv )

(7)

Egaland relatiile (6) si (7) vom obtine:

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

c p cv
pdv
pdv + vdp
=

pdv = pdv + vdp


c n cv
c p cv
c n cv
c p cv
pdv + vdp = 0
1
c n cv
c p cn
pdv + vdp = 0 : pv

cv c n
c p cn
cu n care se numeste exponent politropic.
Notam
c
c

n
v
n

dv dp
+
= 0 integram n ln v + ln p = ln(const )
v
p

( )

ln pv n = ln (const )
pv n = const - LEGEA TRANSFORMARII POLITROPIC E
Tv n 1 = const
p

1 n
n

T = const

Particulariza transformarii politropice pentru celelalte transformari simple ale gazelor


perfecte.
1
n

Daca n p v = ct p = 1 v = ct (izocora).
Daca n = 0 pv n = ct p = ct (izobara).
Daca n = 1 pv n = ct pv = ct (izoterma).
c
Daca n = k = p (exponent adiabatic) pv n = ct pv k = ct (adiabatica).
cv

Calculul caldurii in transformarea politropica


Prin definitie:
2

q12 = c n dT = c n (T2 T1 ) = c n (T1 T2 )


1

Notam
q12 =

c p cn
cv c n

= n c p c n = n(cv c n ) c n =

ncv c p
n 1

ncv c n
(T2 T1 ) = cv n k (T2 T1 )
n 1
n 1

c n = cv

nk
n 1

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Calculul lucrul mecanic in transformarea politropica


Prin definitie:
2

2
1 n
p1v1n
n dv
n v
dv = p1v1 n = p1v1
1 n 1
vn
1 v

l12 = pdv =

Deoarece:
p1v1n
p v = pv p = n
v
n +1
dv
v
n
v n = v dv = n + 1
n
1 1

Rezulta ca:
l12 =

p1v1n 1 n
p vn
p vn 1
1
v 2 v11n = l12 = 1 1 v11n v12n = 1 1 n 1 n 1
1 n
n 1 v1
n 1
v2

din relatia v1n = v1 v1n 1


pv v
= 1 1 1 1
n 1 v2

n 1

dar p1v1n = p 2 v2n

v1 p 2
=
v 2 p1

n
, scriem mai departe :

n 1
n 1

p
pv
p n
1
= 1 1 1 2 =
p1v1 p1v1 2n 1

n 1 p1 n 1

p1 n

se pot scrie urmatoarele relatii :

p1
n 1
n
1

= p1

n 1
n

n n +1
n
1

=p

1
n
1

=p

n 1

n 1

p1n v1 p 2 n = p 2n v 2 p 2 n = p 2 v 2
in continuare scriem :
l12 =

p1v1 p 2 v 2
R
(T1 T2 )
=
n 1
n 1

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Variatia energiei interne:


u = cv dT = cv (T2 T1 )
u = q12 l12 = cv
u = cv (T2 T1 )

nk
(T2 T1 ) + cv k 1 (T2 T1 )
n 1
n 1

U = mcv (T2 T1 )

Variatia entalpiei.
Entalpia caracterizeaza sistemem deschise si prin definitie H = U + pV ; h = u + pv
Prin definitie:
h = c p dT = c p (T2 T1 )

h = u + p 2 v 2 p1v1 = cv (T2 T1 ) + R(T2 T1 ) = c p (T2 T1 )

Transformarile gazului perfect


Transformarea izocora
p
T
p
= ct ; 1 = 1
T
p 2 T2
L12 = 0
V
( p 2 p1 ) [J ]
k 1
H 2 H 1 = Q12 + V ( p 2 p1 ) = mc p (T2 T1 ) [J ]

Q12 = U 2 U 1 = mcv (T2 T1 ) =

Transformarea izobara
V
T
V
= ct ; 1 = 1
T
V2 T2

L12 = p(V2 V1 ) = mR(T2 T1 ) [J ]

Q12 = H 2 H 1 = mc p (T2 T1 ) [J ]

U 2 U 1 = Q12 L12 = mcv (T2 T1 ) [J ]

10

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Transformarea izoterma
pV = ct ;

p1 V2
=
p 2 V1

L12 = p1V1 ln

V2
p
V
V
= p1V1 ln 2 = mRT ln 2 = p1V1 2,303 log 2 [J ]
V1
p1
V1
V1

Q12 = L12 [J ]

H 2 H 1 = U 2 U 1 = 0 [J ]

stiind ca:
dV

pdV = p V V

= p1V1 ln V

p1V1 = pV p =

p1V1
V

1 1

2
1

Transformarea adiabata
V
p
pV = ct ; 1 = 2
p 2 V1

T1 V2
=
T2 V1

k 1

p
= 1
p2

k 1
k


1
L12 =
( p1V1 p 2V2 ) = p1V1 1 V1
1
k 1 V2

L12 =

k 1

k 1
pV p k
= 1 1 1 2 [J ]
k 1 p1

p1V1 T2 mR
(T1 T2 ) [J ]
1 =
k 1 T1 k 1

Q12 = 0

U 1 U 2 = L12 = mcv (T2 T1 ) [J ]


H 2 H 1 = U 2 U 1 + ( p2V2 p1V1 ) =

k
( p2V2 p1V1 ) = k mR(T2 T1 ) = mc p (T2 T1 )
k 1
k 1

11

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Principiul I al termodinamicii aplicat sistemelor deschise.


In analiza sistemelor deschise se utilzeaza notiunea de volum de control - volum geometric
la care sunt precizate suprafetele prin care se schimba substanta.
z

B'

C'
A'
D'

A
B

Pentru aplicarea principiului I al termodinamicii este nevoie de introducerea termenului de


entalpie.
H = U + pV

ENTALPIE suma dintre energia interna a sistemului aferent volumului de control si


lucul mecanic de dislocare net pe care il primeste agentul termodinamic in procesul de
transformare.
Entalpia este o marime extensiva:
h = u + pv
H
h=
m
Fiind suma o doua marimi de stare, entalpia este o marine de stare:
dh = du + pdv + vdp (admite diferentiala totala exacta)
du = q pdv
dh pdv vdp = q pdv
dh = q + vdp - Expresia diferentiala a principiului I al termodinamicii pentru sisteme deschise.

De obicei, pentru sistemele deschise se scrie bilantul termic folosindu-se entalpia agentilor
termici.
12

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 7.01.07

Principiul I permite calculul caldurilor de reactie si a fluxurilor energetice asociate


proceselor chimice sau proceselor fizice.
Principala limitare ale principiului I al termodinamicii consta in faptul ca determina o
evaluare cantitativa a formelor de energie implicate in procese termice dar nu realizeaza o
evaluare calitativa a acestora, astfel valori egale de caldura sau de lucru mecanic sunt
echivalente din perspectiva principiului I al termodinamicii chiar daca au calitati diferite.

13