Sunteți pe pagina 1din 22

Muntii Macinului

In

anul 1993 au fost initiate propunerile privind constituirea


ariei protejate in Muntii Macinului din Podisul Dobrogean,
propuneri care s-au concretizat in anul 2000 prin Legea nr.5
si s-au finalizat in luna mai a anului 2004 prin infiintarea
structurii de administratie in cadrul Directiei Silvice Tulcea
si atribuirea acestei arii statutul de parc national, avand o
suprafata de 11140,2 ha, din care 30 ha teren agricol si
11.110,2 ha fond forestier pe raza Ocoalelor Silvice Cerna si
Macin din cadrul Directiei Silvice Tulcea.
In prezent Regia Nationala a Padurilor-Romsilva
administreaza 10 parcuri nationale(Domogled Valea-Cernei,
Retezat, Cheile Nerei-Beusnita, Muntii Rodnei, Cheile
Bicazului-Hasmas, Calimani, Cozia, Piatra Craiului, SemenicCheile Carasului, Muntii Macinului) si 6 parcuri naturale
(Portile de Fier, Apuseni, Bucegi,Gradistea MunceluluiCioclovina, Balta Mica a Brailei, Vanatori-Neamt). Parcul
National Muntii Macinului a fost constituit in scopul
conservarii si valorificarii stiintifice si turistice a acestei
zone unice in Europa ca urmare a interferentei tipurilor de
ecosistemice danubiano-pontice, submediteraneene, ponticosarmatice si central europene.

Parcul National Muntii Macinului este localizat in Podisul Dobrogean, reprezentand


singura zona din Europa in care ecosistemele caracteristice stepei pontico-balcanice,
padurilor submediteraneene si balcanice, impreuna cu numeroase specii amenintate cu
disparitia, se dezvolta pe cei mai vechi munti din Romania - munti hercinici si unii dintre
primii formati pe continent

Muntii Macinului sunt cei mai vechi din


Romania formati in timpul orogenezei
hercinice, care a avut loc in urma cu 300-400
milioane de ani.
Relieful este foarte accidentat in partea de
nord-vest a muntelui. Altitudinea variaza
intre 7 m si 467 m. Se remarca Culmea
Macinului si Culmea Pricopanului.
Parcul National Muntii Macinului are o
suprafata de 11.140,2 ha, din care 11.110,2 ha
fond forestier (99,7%) si 30 ha pasuni(0,3%).
Caracteristica pentru parc este
predominarea ecosistemelor forestiere, care
asigura stabilitatea ecologica si habitatul
optim pentru speciile erbacee deosebite din
acest teritoriu. In padurile din nordul
Dobrogei se regaseste o biodiversitate
bogata si unica in lume, in care se includ
ecosisteme complexe forestiere, de stepa si
de silvostepa.

CLIMA

Reteaua hidrografica este foarte saraca, cu raurile Jijila, Luncavita,


Plopilar, Cerna si Taita. Datorita climatului arid, caracterizat prin
veri foarte calduroase si uscate, toamne lungi si secetoase si ierni
geroase si cu putina zapada, debitele de apa sunt reduse si cursurile
raurilor au caracter temporar, influentate si de insuficienta
alimentare subterana a vailor. Vaile sunt foarte largi, unele avand
numai temporar apa.
La aproape 12 km de Luncavita se afla Rezervatia Stiintifica Valea
Fagilor, una din cele mai vechi si cunoscute rezervatii din judetul
Tulcea, relict tertiar al codrilor seculari ce acopereau odata
Dobrogea. Aici se remarca prezenta fagului dobrogean cu dimensiuni
si calitati fizice impresionante, in amestec cu carpenul si teiul
argintiu.

Flora

Pe langa o mare diversitate de specii de flora si fauna, dintre care multe sunt rare pentru tara si pe plan
mondial, parcul National Muntii Macinului detine si protejeaza o serie de habitate prioritare: stepe vestpontice de colilie,stepe vest pontice cu Thymus zigioides,paduri moesice de stejar pufos cu Paeonia
peregrina (bujorul), paduri de stejar brumariu, tei, carpinita din Dobrogea.
Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial: militeaua dobrogeana (Silene compacta)
este la limita nordica,coada racului de stanca (Potentilla bifurca) este la limita vestica.
Valoarea internationala este subliniata prin prezenta a 6 specii incluse in Lista rosie europeana in
categoria vulnerabil dintre care mentionam: clopotelul dobrogean (Campanula romanica), merinana
(Moehringia grisebachi),ghiocelul cu frunze indoite (Galanthus plicatus), garofita pitica de stanca
(Dianthus nardiformis).
Se remarca prezenta unica si viguroasa a fagului dobrogean (Fagus taurica),cu caractere intermediare
intre Fagus silvatica si fagul oriental (Fagus orientalis).Fagii din rezervatie au dimensiuni si calitati fizice
impresionante: inaltime,diametru,rectitudine,elagaj.Adevarate coloane ale unui templu sfant si salbatic in
acelasi timp, inchinat naturii, frumusetii si maretiei.Unicitatea parcului este data insa si de interferenta
arealelor de tip pontic cu cele submediteraneene si central europene,prin prezenta a numeroase specii
relicte si endemice (comune cu cele din Muntii Crimeei sau din Peninsula Balcanica).
Parcul National Muntii Macinului are o suprafata de 11.140,2 ha,din care 11.110,2 ha fond forestier
(99,7%) si 30 ha pasuni(0,3%). Caracteristica pentru parc este predominarea ecosistemelor forestiere,
care asigura stabilitatea ecologica si habitatul optim pentru speciile erbacee deosebite din acest
teritoriu.In padurile din nordul Dobrogei se regaseste o biodiversitate bogata si unica in lume, in care se
includ ecosisteme complexe forestiere, de stepa si de silvostepa.
Padurile sunt constituite majoritar din arborete de foioase de amestec, in care specia de baza este
gorunul in nord si stejarul brumariu sau stejarul pufos in sudul parcului.
Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial: militeaua dobrogeana (Silene compacta)
este la limita nordica,coada racului de stanca(Potentilla bifurca) este la limita vestica.

IN MUNTII MACIN-PRIMAVARA SE
GASESC:
Viorele

Corn inflorit

Brebenei

Gainusa galbena

Gainusa alba

Bujor

un topora(tmior) i cmpul
lui ntreg de toporai,

Ghiocei

dedielul rar, preios, frumos, otrvitor,

Garofite

FAUNA

Parcul National Muntii Macinuluia fost format datorita existentei in acest areal a unui
numar foarte mare de plante si animale protejate si aflate in pericol de disparitie. Aici
exista in jur de 1.900 specii de plante in cadrul unei impresionante vegetatii naturale de
stepa neexistente in alta zona a Romaniei, 27 dintre acestea fiind declarate specii
endemice. In Muntii Macinului se intalnesc in jur de 2.000 specii de nevertebrate, 7 specii
amfibieni, 11 specii reptile, 187 specii pasari si 40 specii de mamifere.
Fauna Muntilor Macinului, mai putin studiata, se
caracterizeaza printr-o mare diversitate si importanta
deosebita datorita prezentei unor specii rare si protejate. O
importanta deosebita pentru stiinta si pentru biodiversitatea
Muntilor Macin o reprezinta speciile rare si pe cale de
disparitie: broasca testoasa (monument al naturii), balaurul
dobrogean, vipera cu corn, vulturul plesuv, ciocanitoarea
neagra, dumbraveanca (specii protejate pe plan
international). Printre fluturi se gasesc: Polia cherrug,
Chersotis laeta macini, Chersotis fimbriola niculescul,
reptilele sunt: testoasa de uscat (Testudo graeca ibera),
balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata), vipera cu corn
(Vipera ammodytes), pasarile sunt reprezentate de:
dumbraveanca (Coracias garrulus), soimul dunarean (Falco
cherrug), iar mamiferele de: popandaul (Citellus citellus),
dihorul patat (Vormela peregusna), pisica salbatica (Felis
silvestris), Jderul de piatra (Martes foina), cerbul carpatin
(Cervus elaphus), prezent in Dobrogea numai in Muntii
Macinului, capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus
scrofa), iepurele (Lepus europaeus), fazanul (Phasianus
colchicus), vulpea (Vulpes vulpes). Accesul in parc este facil,
se face mai usor cu autoturismul. Neexistenta unei retele de
unitati de cazare bine dezvoltata duce la practicarea in

Testoasa de uscat dobrogeana

Viperacu corn dobrogeana

Porc mistret

Numeroase specii de fluturi

Sunt interzise:
orice forma de recoltare, capturare, ucidere sau distrugere;
deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere sau de odihna;
recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea sau distrugerea acestor plante;
detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop fara autorizatie;
pasunatul este interzis cu desavarsire si se supune reglementarilor Legii 31/2000
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice si Legii 26/1996 - Codul Silvic;
comercializarea de produse alimentare pe teritoriul parcului;
camparea in alte locuri decat cele desemnate si semnalizate de administratia parcului;
aprinderea si folosirea focului in afara vetrelor special amenajate in acest scop din
campinguri;
abandonarea deseurilor de orice fel pe teritoriul parcului;
folosirea distrugerea barlogurilor, cuiburilor pasarilor sau colectarea oualor acestora
in parc;
radiourilor, casetofoanelor, si a oricaror alte instrumente muzicale la un volum care
poate perturba linistea faunei prin poluare fonica;
circulatia autovehiculelor dupa limita stabilita prin bariere pe drumurile forestiere
autorizate din perimetrul parcului;
orice activitate susceptibila de a genera impact negativ asupra patrimoniului natural
din perimetrul parcului.