Sunteți pe pagina 1din 3

Mai am cateva puncte pe care le putem urma: Statistici de folosire a prepozitiilor,

putem scrie numarul folosirii pentru fiecare in parte intr-un text.


Apoi trasaturi pentru fiecare pereche in parte, care sunt trasaturile de baza ale
fiecarei prepozitii, ce le deosebeste strict de prepozitia concurenta, de ce se
foloseste din si nu se foloseste dintre. Sunt acele structuri fixe in care avem doar
"din" si nu "dintre" sau invers. Apoi asemanari si deosebiri intre cele doua
prepozitii din perechile respective.
Sunt : - Prepozitii concurente in limba romana actuala
de-de catre
dintre-intre
din-dintre
de-despre(ar putea fi si neliterar)
prin-printre
Sau cele neliterare : pe .. dupa, de pe , dupe de..
Cred ca se mai pot gasi niste perechi de genul ala ca sa putem largi gama. eu
oricum ma mai gandesc si mai trimit idei.
Poate pe vineri-sambata ii trimit ceva profesoarei ca era cam speriata. Ea a si
scris un mail dupa ce i-am trimis planul si o sa il atasez aici.

Titul lucrrii: Prepoziii concurente n limba romn actual


Cuprins:
Capitoul I Aspecte definitorii
1.1. Definite
1.2. Relatia prepozitiei cu cei doi termeni cooncurenti
1.2.1. Relatia prepozitiei cu termenul care ii urmeaza: grupul prepozitional
1.2.2. Regentul grupului prepozitional
Capitolul II Structura morfematica a prepozitiei
2.1. Prepozitii neanalizabile
2.2. Prepozitii analizabile
2.3. Locutiuni prepozitionale

2.4. Locutiuni prepozitionale vs imbinari libere


Capitolul III Descrierea sintactico-semantica
3.1. Descrierea sintactica
3.1.1. Clasele de cuvinte care participa la alcatuirea grupului prepozitional
3.1.2. Regentul grupului prepozitional
3.2. Descrierea semnatica
3.2.1. Sensuri intrinsece si sensuri contextuale ale prepozitiilor
3.2.1. Prepozitii cu sens vag sau desemnatizate; sensuri ale prepozitiilor omonime
Capitolul IV Relatia cu alte clase lexico-gramaticale
4.1. Omonimii intre prepozitie si alte parti de vorbire: adeverbul, conjunctia
4.2. Statutul elementelor cat, decat, ca
4.3. Statutul elementelor aidoma, asemenea; conform, contrar, potrivit; referitor,
relativ, la
4.4. Statutul gruparilor alaturi de, aproape de, departe de, la un loc cu
4.5. Statutul elementelor dupa, fara, langa in functie de lexicalizarea sau
nelexicalizarea termenului asociat.
4.6. Schimbarea statului gramatical al unor prepozitii.

- Prepozitii concurente in limba romana actuala


Strict despre aceste prepozitii
Pe text
40 pg
de-de catre
dintre-intre
din-dintre
de-despre(ar putea fi si neliterar)
prin-printre
Sau cele neliterare :
pe ..
dupa, de pe , dupe
de
Corpus de text
In textul respectiv

Dintre apare in mom in care subs este la pl


In apare de ori
In limbajul uzual este mai uzual.
De ce prefer sa folosesc din (subst la sg) si dintre (subst.pl)
Nuante de limbaj
Prepoz literare si neliterare
Ne legam de grupuri
Cuprinsul facut legat de perechi si text
Clasificari
De ce
De cate ori
Ne legam de cvuintele de langa eleregent..iobser subs lasg si la pl
Limbajul popular si literar
In limbajul pop se foloseste mai mult.
Ce fel de regent are din si dintre
Ne legam si de fraza si de subiect
In urma art observam folosirea prep cu articolul etc.
Perechi de texte