ROMANIA IN CONTEXTUL UNIUNII EUROPENE

Echipa: Doua si unu (21)-Corina Hlcescu, Andreea Moldovan, Calin Cciuleanu

Institutie de invatamant: Liceul Teoretic Bilingv Miguel de Cervantes
Profesor coordonator: Cristian Ciocaniu

Cuprins

INTRODUCERE:...................................................................................................................................3
Romania in contextul U.E. vazuta de romani...............................................................................4
Romania in contextul U.E. vazuta de straini...............................................................................7
COLCLUZIE................................................................................................................................10

INTRODUCERE:

Uniunea Europeana este un parteneriat economic i politic unic n lume, care reunete
28 de ri europene i acoper aproape tot continentul. Aceasta vizeaza urmatoarele obiective:
promovarea unui progres economic si social echilibrat si durabil, crearea unui spatiu fara
frontiere interioare, si a unei monede unice; afirmarea identitatii proprii pe scena
internationala, indeosebi prin promovarea unei politici externe si de securitate comune,
incluzand si definirea unei politici de aparare comuna; intarirea proteciei drepturilor si
intereselor resortisantilor statelor membre prin instituirea unei cetatenii a Uniunii; si
mentinerea integrala a acquis-ul comunitar si dezvoltarea lui, in scopul de a examina, in ce
masura politicile si formele de cooperare instaurate prin tratat ar trebui revizuite in vederea
asigurarii eficacitatii mecanismelor si institutiilor comunitare.
Dupa aderarea ei din 2007, alaturi de Bulgaria, Romania a devenit un membru al UE.
Insa, intrebarile cu adevarat importante se invart in jurul avatajelor si dezavantajelor Uniunii
Europene pentru ca, pana la urma, rezultatul conteaza si cum afecteaza acest lucru Romania si
populatia tarii. In ceea ce priveste acest lucru, sunt mult mai relevante opiniile celor afectati in
mod direct, decat ceea ce ne este comunicat la nivel de teorie si de presupuneri, avand in
vedere ca ni se spune ca aderarea unei tari la Uniunea Europeana aduce numai beneficii.
Pentru a evidentia care este pozitia Romaniei in contextul Uniunii Europene si care
sunt efectele vom lua in considerare doua puncte de vedere pe care le vom analiza pe
parcursul eseului, iar la sfarsit vom concluziona, punand in balanta argumentele aduse.

Romania in contextul U.E. vazuta de

romani
Bucuria, fericirea, incantarea si nerabdarea au fost cateva dintre senzatiile care i-au
cuprins pe romani in momentul in care au aderat la Uniunea Europeana. Toti ne-am gandit
numai la avantajele pe termen scurt, cum ar fi deschiderea pietelor muncii, libera circulatie
sau accesul la Fondurile Structurale, dar ce rezultate au avut in timp aceste schimbari?

Cele mai mari beneficii

45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Deschiderea pietei de munca

Fondurile europene

Libera circulatie

Libera circulatie este ceea ce considera majoritatea persoanelor un avantaj. Desi,

acesta este privit in principal numai cu scop turistic, vedem cum turismul afecteaza economia
unei tari si de asemenea, popularitatea tarii respective. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, numarul turistilor straini care au venit in Romania a crescut cu 6,5% fata de anii
precedenti. Acestia au investit in domeniul touristic si indirect in bugetul statului.

Fondurile Structurale Europene sunt menite sa ajute la dezvoltare in principal, si

acestea chiar au ajutat la dezvoltarea Romaniei, problema care a aparut insa, este ca aceasta
forma de finaintare nu este folosita mereu asa cum ar trebui si nu este folosita mereu cat sa
favorizeze cu adevarat tara si beneficiarii ei. Banii proveniti din fonduri se acorda in taranse,
de cele mai multe ori romanii renunta pe parcursul proiectului, scopul finantarii nefiind
indeplinit.
In general, populatia unei tari, nu realizeaza cat de importanta este deschiderea pietelor
muncii pentru o tara si cum afecteaza acest lucru, de fapt, atat economia ei cat si cetatenii in
egala masura. Instinctul intrinsic al oricarei persoane este de evolutie, tocmai din acest motiv
observam migratia Est-Vest. Din acest considerent, tarile din U.E. si-au deschis, in mare
parte, portile de munca pentru cetatenii straini, asta insemnand ca ei pot lucre mult mai usor in
alte tari, disparand problemele birocratice. Dar, ce s-a intamplat exact cu Romania in
momentul in care pietele de munca ale altor state au fost deschise pentru romani? Raportandune strict la aspectele pozitive, in Romania numarul somerilor este ridicat, iar cand s-au deschis
pietele muncii, acestia au plecat sa isi caute de munca in alte tari, tot ce s-ar fi intamplat daca
ramaneau ar fi fost sa ingroase numarul somerilor, iar statul sa cheltuie si mai multi bani din
buget pentru ajutoare de somaj, sau sa isi desfasoare munca cu o productivitate scazuta. De
asemenea, fluxul de capital venit de la cei care lucreaza in alte tari din U.E. este vital pentru
economia tarii, numai din ianuarie pana in iunie 2014 s-au trimis, in acest context, 1,83
miliarde de euro. Suma a fost reinvestita la randul ei si a favoritizat consumul, ceea ce a dus la
o crestere a bugetului statului.. Mai mult decat atat, Romania a si deschis pietele de munca
pentru alti cetatenii, astfel in Romania au venit manageri din afara, oameni cu experienta, care
au investit in Romania si si-au dezvoltat afaceri de success, care ajuta la randul lor la
dezolvtarea economiei si la crearea unor noi locuri de munca (influxul datorat migratiei a adus
crestere economica in tarile de destinatie de pana la 1% din PIB).
Insa, nu trebuie sa excludem aspectele negative si la ce au condus acestea. Ne
confruntam cu situatia in care, la momentul actual, forta de munca tanara alege sa paraseasca
Romania, iar astfel ne confruntam cu mari greutati in acoperirea fortei de munca calificata din
tara, iar pe langa acest lucru, statul are de pierdut din punct de vedere al investitiilor facute in
educarea si formarea acestor persoane. Vedem cum si in Polonia s-a intamplat un lucru similar
dupa deschiderea pietelor de munca, deoarece persoanele inalt calificate au ales sa lucreze in
Marea Birtanie sau Irlanda, de asemenea este ingrijorator faptul ca la momentul respective
60% dintre studenti doreau sa emigreze. Ceea ce s-a intamplat din cauza Uniunii Europene,

nu a fost dezoltarea propriu-zisa a tarii, ci incurajarea involuntara a populatiei pentru a

emigra.
Ceea ce pentru o tara poate parea,
aparent, superficial in ceea ce priveste
dezavatnajele

Unuiunii

Europene,

este

pierderea identitatii nationale. In momentul

in care ai aderat la U.E. incepi sa ai dubla
cetatenie, doua drapeluri, o singura moneda
(euro este moneda oficiala in 19 state), doua
imnuri. Aceste lucruri intervin peste cultura
deja nationala. Treptat, vedem cu obiceiurile
nationale sunt uitate si cum incetul cu incetul procesul de globalizare isi atinge scopul. Haosul
cu care ne confruntm astzi deriv din faptul c, pornind de la dezvoltarea tehnologic i
economic(care nu ar fi fost posibile fr susinerea dezvoltrii intelectualilor europeni, n
special), un numr important al activitilor umanitii se situeaz pe o scal i un orizont att
de mari, nct au depait graniele naionale, n limitele crora statele suverane i exercit
dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai
multe dect las s se neleag. Pe masur ce domeniul activit ilor umane se extinde dincolo
de reglementrile statului-naiune, legalitatea i regulile au devenit prea strmte. Printre
efectele sale cele mai vizibile se numr erodarea treptat a unor concepii-pivot ale
geopoliticii, cum ar fi frontiera, teritorialitatea sau sfera de influen, creterea rolului unor
actori ai politicii internaionale organizaiile internaionale sau companiile transnaionale
n detrimentul statelor, fenomene nsoite i de revizuirea ideilor privind suveranitatea, statulnaiune i naiunea. Indubitabil, Romnia este un actor n ecuaie european global, dar
statistic valorile deinute ne poziioneaz n primul sfert la suprafa i populaie, la o treime
vizitatori internet, undeva la jumtatea clasamentului pentru PIB i densitatea populaiei i
spre sfritul clasamentului la puterea de cumprare, indicele de dezvoltare uman, rata de
alfabetizare i colarizare.
n momentul de fa i pe termen mediu i lung Romnia va trebui s fac fa
provocrilor i sfidrilor globalizrii. Dar singur va putea cu greu s fac fa amenin rilor
globale, ceea ce necesit gasirea celor mai potrivite soluii de supravieuire. Acest lucru
presupune dezvoltarea unei cooperri ct mai bune cu celelalte state, ca o posibil soluie fa
de ameninrile globale, mai ales cae cel mai mare dezavantaj ar putea fi pierderea

suveranitatii Romaniei in contextul Uniunii Europene, in sensul in care suntem agresati din
punct de vedere legal sa aplicam anumite legi pe care in mod normal nu le-am aplica.
Ce s-a mai schimbat in Romania din 2007 pana acum? Au aparut tot mai multe taxe,
de la taxe pentru mediu si poluare pana la taxe care afecteaza direct individul cat si
intreprinderile acestora. Suntem de acord cu faptul ca taxele sunt ceva normal si ca au un
scop, dar sa avem taxe peste taxe de la U.E., pe langa cele ale tarii noastre, avand in vedere ca
suntem una din tarile europene cu cel mai mic salariu, atunci incepem sa ne gandim daca nu
cumva beneficiile U.E. sunt mai mici scazute decat avantajele. Si totusi, o majoritate
considera ca Romania a fost schimbata mult in bine in contextul Uniunii Europene.

Romania in contextul U.E. vazuta

de straini

Sa asumama pentru moment iziunea unu strain care are toate datele despre UE,
si implicit despre Romania in fata, iar astfel vom ptea realiza mai usor comparatii veridice,
chiar daca partial subiective. Sa vorbim in termeni de educatie, Romania se afla in jur de
media europeana; conform statisticilor furnizate de Eurostat, procentul de populatie intre 15 si
24 de ani care urma un rogram de educatie secundara era de 33.65% in 2007, crescand pe
parcursul anilor de dupa intrarea in Uniunea Europeana pana la 36.29%, in 2012. Romania
este depasita de tari precum Ungaria, Slovacia, Polonia, Ungraia, Austria, Belgia (care
conduce acest clasamen) si Finlanda. De asemenea, in conditiile in care Islanda si Danemarca
aloca intre 7.6% si 8.8% din PIB pentru educatie si tinand cont de faptul ca media celor 28 de
state-membre ale UE este de 5.0%, cetatenii europeni sunt indreptatiti sa isi puna anumite
intrebari legate de importanta pe care Guvernul Romaniei il acorda acestui sector atat de
crucial in dezvoltarea unei societati, asumandu-si oficial repartizarea a 3.0% din PIB pentru
dezvoltare. Din aceasta perspectiva anterior mentionata, Romania nu se prezinta ca un stat

UE, deoarece nu pun ein aplicare reglementarile care I s-au impus la aderarea ei in 2007 si
care continua sa fie impuse, iar acest lucru nu poate decat sa fie nefast. Problema educatiei
este considerata prioritara de catre UE, urmarindu-se, pe de o parte, cresterea ratei
alfabetizarii si inscrierii intr-o forma de educatie si, pe de alta, parte scaderea abandonului
scolar. In acest moment, rata alfabetizarii in Romania este in jur de 97%, printre cele mai
scazute din UE, tara avand o imagine proasta din acest punct de vedere. Ramanand in aceeasi
zona, statisticile furnizate de Eurostat rata ca in educatia pre-liceala, raportul dintre numarul
elevilor si cel al profesorilor de clasa este de 18.1 la 1, desemnand una dintre cele mai
crescute rate de acest tip din cadrul uniunii.
Din punctul de vedere al familiei, Romania este vazuta ca fiind o tara
traditionala, si nu fara motiv, avand printre cele mai crescute rate de casatorie din UE (5.4 la
fiecare 1000 de persoane) si cele mai scazute rate de divort (1.1 la fiecare 1000 de persoane).
Astfel, cu aproximativ 1.53 copii per familie, Romania se pastreaza aproape de media de 1.58
a celor 28 de tari din UE.In contextul imbatranirii populatiei, tara prezinta un procent din
populatie de indivizi cu varsta peste 65 de ani de 16.5%, fiind un procent mediu in cadrul UE
(medie de 18.5%) Totusi, rata de mortalitate infantila ridica probleme in aceasta tara: in timp
ce media europeana se situeaza la 3.8 la mie, romanii se confrunta cu o rata de mai mult de
doua ori si jumatate mai mare (9 la mie in 2012, sczand de la 11 la mie in 2008), iar sporul
natural se mentine la valoarea negativa de -3.2 la mie, comparatov cu cel al UE de 0.2 la mie.
Pentru un cetatean european din afara Romaniei, un risc atat de crescut de mortalitate infantila
este aproape de neimaginat, date fiind diferentele care exista intre dotarile si numarul
spitalelor de pediatrie. Astfel, trebuie analizat sectorul sanatatii. Romania aloca 3.1% din PIB
catre acesta, de 2 ori mai putin decat media tarilor UE. Aceasta situatie este deplansa atat de
romani cat si de alti cetateni, dat fiind faptul ca multi medici care isi termina studiile in
Romania alegand sa profeseze in strainatate, bolnavi care sufera de boli ce necesita aparatura
de extrema specialitate sau de ultima generatie fiind nevoiti sa caute ajutor in afara granitelor
tarii, iar stsrea multor unitati spitalicesti fiind deplorabila. In acest caz, acele aproximativ 4
procente care despart cei doi termeni ai comparatiei fac o foarte mare diferenta, putand fi
investiti in crearea de noi unitati (si astfel de noi locuri de munca), in modernizare sau in
cercetare (0.39% din PIB repartizat pentru cercetare in toate domeniile in Romania in anul
2013).
Cand vine vorba de piata muncii, Romania depaseste tari aflata inca in faza cea
mai dura a crizei economice, precum Spania si Grecua, in termeni ai ratei somajului (36.1% in

2013), dar, spre deosebire de multe alte tari europene, Romania prezinta o scadere mai
profunda a ratei angajarilor intr-o perioada foarte scurta, de la 2.5% in 2012 la -1.2% in 2013,
scadera resimtindu-se in masura mai mare in cadrul populatiei active de sex masculin (de la
3.1% la -1.1%). Din aceeasi categorie merita mentionate si diferenetele uriase care exista intre
salariul minim din Romania de 217 euro pe luna (urmata de Bulgaria cu 184 de euro pe luna)
si alte tari ale UE, Olanda, Marea Britanie, Franta, Germania, Luxemburg si Irlanda avand
salarii minime ce depasesc suma de 1000 de euro pe luna. Acest lucru are in mod evident
implicatii si asupra imigratiei, fluxul migrational urmand sa se concentreze pe tarile acestea
care au salariul minim mai mare si, dupa cum urmeaza sa aratam, si o putere de cumparare
mai mare. Romnia se situeaza in prezent la 57% din nivelul de trai mediu al UE 28 in anul
2013, considerand consumul individual efectiv (AIC), care este determinat pe baza servciilor
si a bunurilor consmuate cu adevarat de o un anume inidivid, indifernet daca acestea au fost
platite de catre respectivul individ, organizatii non-profit sau de catre guvern. Daca se prefera
varianta care compara PIB-ul per capita cu puterea de cumparare standard, Romania se
situeaza la 55% din standardul UE. Aceasta diferenta de 2 procente se datoreaza faptului ca
ponderea platilor pe care un individ le realizeaza direct pentru obtinerea de servicii cu grad de
importana ridicat (sanatate, invatamant etc.) difera extrem de mult de la un stat la altul.
Alaturi de Letonia, Polonia, Lituania, Estonia si Slovacia, Romania se incadreaza intr-un grup
restrans de tari care sa inregistreze atat la nivel de PIB pe cap de locuitor ct i de AIC pe cap
de locuitor anumite majorari minore fat de media statelor membre UE. Totusi, Luxembourg
este tara cu cel mia ridicat nivel de AIC per capita din cadrul UE, fiind cu 36% peste media
UE 28. Aceasta este urmata de Germania, cu 22% peste medie, si Olanda, cu 13% peste
medie. In termeni clasici de PIB pe cap de locuitor, Luxemburg se mentine lider detasat, fiind
cu peste 250% peste medie, urmata la distanta de Olanda, 31%, si Irlanda, 30%.

COLCLUZIE
Uniunea European s-a nascut dintr-o idee generoasa. Ne punem la un loc resursele
umane i materiale, ne ajutam unii pe altii, in zonele n care est-europenii sunt ramasi n
urma, facem transfer de bune practici n domeniile sensibile, pentru ca in final sa ne bucurm
cu totii de un nivel de trai decent, avantajele statului de drept, mobilitatea fortei de munc si a
ideilor, comert liber intre state, securitate comuna, respectarea principiilor democratiei.
Dincolo de birocratia existent peste tot, balcanismul si proastele traditii romanesti, in privinta
disciplinei muncii, a cultului lucrului bine facut, reprezinta un handicap de care singuri am fi
scpat foarte greu, daca am fi scpat vreodata.
In concluzie, Romania are de castigat din integrarea n UE si chiar si putinii ani scursi
de la momentul aderarii arat un imens progres in zona justitiei, a statului de drept, a intaririi
societatii civile, si chiar si a economiei.