Sunteți pe pagina 1din 26

INTRODUCERE

Prezenta pe Terra intr-o enorma diversitate de forme, viata este expresia fenotipica
originala a ripostelor pe care organismele de tot felul le dau influentelor mediului
inconjurator, reprezentat pe biosfera de combinatii particulare si extrem de complexe ale
factorilor ecologici.
Viata tuturor organismelor este expresia mediului in care traiesc si mor, fiind
permanent influentata si conditionata de o serie de factori ai acestuia. Mediul, prin
componentele sale, se modifica permanent prin reactia organismelor care-l populeaza de
unde rezulta ca pe Terra nu exista medii abstracte, ci numai concrete, proprii unor
organisme individuale sau comuunitarii de organisme. Din asamblarea acestor medii
particulare se constituie mediul general al planetei" a carui "fizionomie" este la scara
istoriei intr-o permanenta dinamica.
Asupra mediului inconjurator omul exercita o serie de actiuni deliberate, destinate
modificarii sale in raport cu necesitatile umane imediate sau de perspectiva.
Influentele umane s-au amplificat in ultimul timp in asa fel incat astazi se poate
afirma ca nu exista zona de pe suprafata planetei in care sa nu fie remarcata intr-o oarecare
proportie prezenta omului. Ca urmare a acestei situatii, mediul inconjurator poate fi divizat
in mediu natural si mediu antropizat (artificializat) .
Mediul antropizat este o portiune de mediu natural in care omul desfasoara
activitati specifice biologiei sale, conform gradului de civilizatie atins in evolutia sa
istorica. In fond, mediul locuit de oameni este de fapt un mozaic de medii naturale si
artificiale corelate mai mult sau mai putin ecologic, si care se poate denumi in sens mai
larg prin notiunea de oikumen, iar in sens mai restrans prin notiunea de sit.
Lumea moderna, ca urmare a actiunii omului tinde sa distruga armonia cadrului
natural in care traieste. Capacitatea tehnicii moderne de transformare a habitatului natural
al omului este astazi considerabila si va fi si maine. Avantul tehnic, paradoxal, impinge
civilizatia spre distrugere. De aceea rezervele planetei trebuie gospodarite cu intelepciune,
iar natura trebuie ocrotita.
Omul trebuie sa fie convins ca nu are dreptul moral de a provoca distrugerea unor
specii de plante si anima1e, poluarea mediului, exploatarea nerationala a resurselor
naturale etc.
Pornind de la ideea fundamentala ca omul trebuie sa coopereze cu mediul, sa
devina in mod constient un protector al acestuia, se impune realizarea cresterii economice
in deplin acord cu cerintele de a conserva si proteja mediul inconjurator.

CAPITOLUL I
EXPLOATARILE MINIERE
1.1 Impactul asupra solului:
Rezervele de lignit din Oltenia sunt cantonate stratiform, au dezvoltare neuniforma
atat pe orizontala cat si pe verticala. Adancimea variabila la care sunt situate straturile de
carbune, grosimea acestora, conditiile morfologice si geo-hidro-miniere, precum si
interesul economic de a recupera cat mai mult din zacamant, fac ca metoda de exploatare
sa difere in cadrul aceluiasi perimetru de la o zona la alta.
Oricare din metodele de exploatare a carbunelui necesita terenuri pentru
amplasarea lucrarilor miniere si a constructiilor din infrastructura acestora. In zona
exploatarilor miniere au loc transformari importante in litosfera, atmosfera, pedosfera si
biosfera.
Exploatarile la zi modifica structura litologica naturala a terenului pe adancimi de
la 2-3 m la 150-200 m. In afara terenului cuprins in limitele perimetrului de exploatare,
suprafete mari de teren sunt ocupate definitiv pentru depunerea sterilului in haldele
exterioare, cu inaltimi de la 15-20 m pana la 90-100 m. In majoritatea cazurilor haldele
exterioare de steril se prezinta sub forma unei movile artificiale formate pe un teren initial
plat, sau in alte cazuri umplu total sau partial o vale, fiind amplasate in afara perimetrului
exploatarii la zi. Se produce astfel o transformare completa si durabila a configuratiei
initiale a teritoriului si, in consecinta, a utilizarii lui ,economice. Halda exterioara se
formeaza in spatiul excavat, care este umplut progresiv cu steril din decopertare, de obicei
pana atinge nivelul avut mainte de inceperea excavarii.
Suprafata totala a teritoriului transformat de lucrarile miniere depinde de
dimensiunea carierei si de volumul de carbune si steril extras. Ea variaza in general intre
500 ha pentru o productie anuala de 2-5 milioane tone carbune si 10-20 milioane m 3 steril
pe an, pana la aproape 3000 ha pentru o productie anuala de 25-40 milioane tone carbune
si 80-120 milioane m3 steril pe an.
O parte din suprafetele ocupate sunt scoase definitiv din circuitul productiv (cca.
25%), fiind ocupate cu constructii social-edilitare, cai de comunicatie sau albii de ape.
Cealalta parte (cca. 75%) este scoasa temporar din fondul agricol sau silvie de la 23 ani la 15-20 ani, perioada dupa care, devenite libere de sarcini tehnologice, conform unor
proiecte de amenajare, recultivare, ameliorare sunt readuse treptat la potentialul productiy
initial si redate in circuitul economic.
Datorita exploatarilor miniere la suprafata, in litosfera se produc schimbari in
formele convexe si concave ale reliefului. In plus, transformarile morfologice se produc
sub forma de eroziune prin apa si vant, prabusiri si roaderi de taluze. Schimbari evidente
au de asemenea loc in mediul ambiant mineral sub forma transformarilor petrografice,
hidrogeologice si stratigrafice.
2

Dar cele mai importante schimbari pentru locuitorii zonelor cu rezerve de lignit si
exploatari miniere constau in distrugerea localitatilor, a cailor de comunicatie, a
campurilor agricole si padurilor, a rezervelor de apa potabila, in schimbarea cursului
raurilor, reducerea biodiversitatii, poluarea aerului, surse de zgomot, distrugerea siturilor
istorice etc.
Cel mai grav efect al exploatarilor miniere la zi constituie scoaterea din circuitul
economic al unor suprafete mari de teren si reducerea capacitatii de productie a unor
terenuri limitrofe prin dereglarea regimului hidrologic. In zonele cu exploatari miniere de
mica adancime terenurile sunt degradate atat prin ocuparea cu constructiile necesare
exploatarilor miniere, cat si datorita proceselor de subsidenta si dereglarii regimului
aerohidric al solului. In procesul de exploatare miniera factorul sol a disparut, chiar daca
orizontul arabil a fost exploatat selectiv pentru a fi utilizat la copertare in vederea reducerii
perioadei de ameliorare.
Materialele depuse in halde sunt foarte eterogene din punct de vedere fizic si
chimic, sunt lipsite de activitate biologica si sunt foarte diverse din punct de vedere
mineralogic (nisipuri, pietris, argile, marne) ceea ce face ca si potentialul de fertilitate va fi
coborat.
Haldele sunt incadrate in clasa a V -a de fertilitate, nota de bonitare variind intre 2
si 15 puncte, ceea ce indica necesitatea aplicarii unor intense masuri pedoameliorative in
vederea atragerii lor in circuitul agricol.
Raportul dintre suprafetele afectate de activitatea miniera si suprafetele redate sau
amenajate in scopul redarii in circuitul productiv este de 8 la 1 (nu au fost luate in calcul
suprafetele afectate pentru utilitati miniere si nici suprafetele amenajate pentru alte
destinatii decit cele pentru agricultura si silvicultura).
In conditiile economice si legislative actuale situatia nu se va imbunatati intr-un
timp relativ scurt. Se impune deci crearea unui cadru legislativ specific si implementarea
acestuia dupa modelul altor state (SUA, Germania, Anglia) daca dorim sa apara un
echilibru intre activitatile miniere si cele de protectia mediului in general in Romania .
1.2. Haldele de steril - influenta lor asupra mediului
Haldele sunt constituite dintr-un amestec neomogen de nisipuri, marne, argile
nisipoase, argile carbunoase si cu carbuni neexploatati.
Depozitele de steril sunt supuse unor intense procese de modelare; siroirile,
ravenarile si alunecarile sunt fenomene frecvente ce afecteaza taluzele. Daca haldele
interioare si cele de pe terenurile orizontale (lunci, terase) nu ridica probleme deosebite,
cele exterioare, de versant sau din vai pot crea situatii deosebite, mai ales daca in spatele
haldelor se produc acumulari de apa. Cantitati enorme de material din halda este antrenat
de precipitatii si colmateaza albiile raurilor si bazinele de acumulare ducand nu numai la
reducerea duratei de viata a acestora, ci si la distrugerea vietii acvatice. Deseori au loc
surpari de maluri la marginea exploatarii sau necesitatea de a acoperi acesti pereti pentru a
evita scurgerile acide din rocile formatoare de acizi aduse la zi. Se impune deci o umplere
si nivelarea cu steril a acestora, realizarea unor pante normale pe care sa se poata instala
3

vegetatia si controla eroziunea si depunerea in terase pentru un control mai bun al


scurgerilor. In plus, prin acest mod de organizare se revine la un peisaj asemanator celui
avut inainte de inceperea excavarii. Legea cere ca umplerea acestor gropi cu steril si
nivelarea, deci evitarea peretilor abrupti, sa se faca repede pentru a evita accidentele si a
reduce alunecarile si eroziunea.
Imediat dupa umplerea cu steril se coperteaza cu sol fertil si se cultiva.
1.3. Influenta exploatarilor miniere subterane
In cazul exploatarilor subterane ale carbunelui din Oltenia, suprafata terenului si
constructiile existente pe aceasta sunt degradate datorita fisurilor, fracturilor si tasarilor de
pana la 2-3 m. Deci principalele procese ce conduc la degradarea mediului sunt cele de
subsidenta.
Termenul de subsidenta se refera la trecerea unui punct de la suprafata pamantului
la un nivel mai coborat. De obicei subsidenta se refera la deplasarea verticala a punctului,
dar ea implica si miscarea orizontala a punctelor adiacente in virtutea deplasarii laterale a
pamantului provocata de miscarea de coborare.
Principalii factori ce contribuie la subsidenta naturala implica compactarea solului,
contractarea solului, subsidenta datorita dezvoltarii unui spatiu subteran liber prin trecerea
in solutie a rocilor gazda, subsidenta datorita activitatilor tectonice si vulcanice si a celei
provocate de om prin extractia mineralelor din depozitele subterane, mineritul prin
dizolvare, gazeificarea carbunelui, extractia petrolului si a gazelor naturale, drenarea apelor
subterane, sapaturi etc.
Factorii care afecteaza subsidenta datorita
activitatilor miniere
,
, sunt:
1. extinderea extractiei mineralelor;
2. grosimea extractiei;
3. adancimea la care se desfasoara activitatea miniera;
4. metoda de lucru;
5. directia de extragere a mineralelor cu privire la orientarea straturilor, panta, nivelul
straturilor;
6. ritmul extractiilor;
7. natura stratelor de acoperire ori procentul de strate tari;
8.
permeabilitatea rocilor din
acoperis;
9. inclinarea stratului;
10. natura presiunilor campului inainte de minerit.
In bazinele miniere ale Olteniei se foloseste metoda de excavare cu dirijarea
presiunilor prin surparea acoperisului in urma excavarii carbunelui, ceea ce duce la fisurari
si prabusiri ce afecteaza culturile si constructiile. Pentru protejarea constructiilor de
suprafata, in bazinele Olteniei se practica lasarea palierilor de siguranta prin neexploatarea
unor zone din stratele de carbune dimensionate astfel incit rupturile care se dirijeaza spre
suprafata sub un unghi de cca. 55 grade sa nu afecteze zonele prevazute a fi protejate la
suprafata terenului.
4

Totusi, datorita tasarilor, fracturilor si alunecarilor de teren modul de folosinta a


terenului se schimba. cel putin 5-10 ani pe suprafetele ce au fost exploatate in subteran nu
se pot amplasa constructii, iar peste 30-35% din suprafata nu se mai poate practica
agricultura.
Exploatarile miniere subterane, cauzeaza prabusiri, fracturari, separarea stratelor si
alunecari ale stratelor de acoperis a carbunelui. Toate aceste impacte asupra stratelor de
acoperire pot conduce la schimbari asupra surselor de apa freatica si de suprafata, daca
resursele de apa principale sunt in contact cu zona degradata. Marimea arealelor degradate
este in functie de grosimea stratului de carbune exploatat, metoda miniera viteza de
avansare si caracteristicile geologice ale straturilor de deasupra.
1.4. Impactul exploatarilor miniere asupra florei si faunei
Exploatarile miniere la zi ataca de asemenea componentele biosferei formate din
fitocenoze, zoocenoze si microcenoze.
Conditiile orografice si pedoclimatice deosebit de variate si specifice au permis
instalarea unei flore bogate si diversificate.
Flora spontana a cormofitelor cuprinde 806 specii din care 45 sunt endemite, specii
rare si periclitate. Un numar insemnat din aceste specii au un regim de ocrotire. Prezenta
semnificativa a terofitelor (anuale si bianuale) in cadrul bioformelor reflecta interventia tot
mai accentuata in ultimele decenii asupra vegetatiei naturale, cu consecinte semnificative
in diminuarea productivitatii si echilibrului ecosistemelor dominante.
Pe langa speciile comune altor zone ale tarii, in fauna zonei exploatarilor mini ere
din Oltenia sunt prezente si specii endemice, rare si periclitate, atat din fauna de vertebrate
si nevertebrate terestre cat si de nevertebrate de rau.
Acvifauna se caracterizeaza prin varietate si complexitate, cuprinzand 81 specii
tipice padurilor de foioase (35% din totalul speciilor din tara noastra) precum si 49 specii
accesorii si 10 specii cosmopolite. Arealul pasarilor este intrerupt in zona miniera, speciile
clocitoare fiind cele mai afectate.
Mamiferele cuprind 12 specii de chiroptere (raspandite mai ales in pesterile
Olteniei) sub forma de colonii si 6 specii de mamifere mari care traiesc cu precadere in
paduri.
Lucrarile miniere distrug si fragmenteaza arealul de existenta aspeciilor de animale
reducand genofondul.

1.5. Influenta exploatarilor miniere asupra


conditiilor
climatice
,
Exploatarile miniere la zi influenteaza negativ atmosfera prin schimbari de
temperatura, lumina, umiditate, precipitatii, vant, regim bioclimatic al microclimatului si
mezoclimatului, contaminarea cu emisii gazoase, lichide si solide.
Are loc dereglarea microclimatului, in sensul accentuarii fenomenului de aridizare
5

datorita cresterii temperaturii la nivelul solului, reducerii umiditatii relative a aerului,


scaderii capacitatii de atenuare a vitezei vanturilor, cresterii amplitudinii temperaturilor.
Treptele si formele de relief diferentiaza radiatia solara, orienteaza circulatia atmosferica
locala, iar marea varietate a suprafetelor subiacente (morfologia, declivitatea, spatiul ocupat
de paduri etc) determina o apreciabila diversitate a topoclimatelor naturale: de dealuri
subcarpatice, de depresiuni, de dealuri piemontane. Pe acest fond general se suprapun
topoclimate elementare naturale (de culmi deluroase, de depresiuni de obarsie, de lunca, de
complexe de alunecare, de platouri, de paduri) si antropice (de cariera, de halda, de incinte
indiguite, de dig de canale etc.) la care se adauga areale cu potential mare si mediu de
poluare.
Topoclimatul de cariera prezinta mai ales iama raciri radiative insotite de mici
inversiuni termice locale ce se rasfrang asupra conditiilor exploatarilor miniere.
Topoclimatul de halda unde suprafata are culoare inchisa, favorizand insolatia, iar
vegetatia lipseste, temperaturile sunt mai ridicate, vara aparand un accentuat fenomen de
aridizare.
Un potential mediu de poluare il au perimetrele exploatarilor de lignit in cariera,
unde pulberile expulzate in atmosfera stationeaza formand in timpul iernii nori lenticulari,
iar vara opacizeaza masa de aer din jur marind radiatia indirecta in conditiile filtrarii celei
directe .
Distrugerea unor suprafete mari de paduri a condus si la pierderea functiilor
specifice exercitate de padure, cum sunt:
- reglarea regimului hidrogeologic al teritoriului si hidric al solului;
- protectia solului;
- functia climatica;
- functia sanitar-igienica;
- retinerea poluantilor, producerea de oxigen, consum mare de CO2, producerea
de fitocide, imbunatatirea calitatii apei.
Toate aceste modificari au condus la schimbarea parametrilor climatici generali,
constatandu-se o usoara incalzire, durata anuala de stralucire a soarelui mai mare cu 70-90
ore, cantitatea anuala de apa cazuta mai redusa cu 160-170 mm, o frecventa mai redusa a
cetei.

1.6. Influenta exploatarilor miniere asupra Hidrosferei


Zacamantul Rovinari are conditii fizico-geografice si litologice care favorizeaza
acumularea apelor subterane si formarea unor rezerve mari cantonate in toate formatiunile
pormlse (nisipuri, pietrisuri) apartinand Cuaternarului, Levantinului, Dacianului.
Extinderea mare a nisipurilor, grosimea si alcatuirea litologica au condus la
formarea unor orizonturi acvifere o formeaza precipitatiile si apele de suprafata.
S-au pus in evidenta urmatoarele orizonturi acvifere:
- orizont acvifer freatic din depozitele aluvionare cuatemare;
- orizont acvifer sub presiune din complexul carbunos;
6

- orizont acvifer artezian principal din nisipurile Dacianului inferior.


Apa din toate aceste orizonturi acvifere este de buna calitate, potabila, avand un
continut total mediu de saruri ce nu depaseste 0,3 g/l, si duritate totala sub 8 grade
germane.
In bazinul minier Rovinari alimentarea apelor freatice are loc pe toata suprafata de
94,2 km..p. ocupata de depozitele aluvionare prin infiltratii din precipitatiile atmosferice si
din apele superficiale. In cursul unui an hidrologic nivelul hidrostatic oscileaza in conditii
naturale intre 0,8-1,2m.
Dar in bazinul Rovinari pe suprafete intinse (cca. 28,5%) aluvionarului a fost
excavat pentru exploatarea lignitului ceea ce a determinat reducerea suprafetei de
alimentare si cresterea scurgerii de suprafata catre zonele de drenaj (Valea Jiului, afluentii
si zonele depresionare din cariere si asecarea drenarilor intense din cariera) ceea ce a dus la
formarea in jurul sistemului de captare a unor palnii depresionare cu raze de 500-800 m in
functie de proprietatile filtrante si grosimea aluviunilor, cresterea gradientilor hidraulici si a
vitezei curgerii subterane, de schimbarea directiei curentilor si concentrarea acestora catre
zonele excavate din cariera.
In perioadele lunilor secetoase de vara, in conditii naturale, inainte de a se incepe
exploatarea lignitului, curgerea de suprafata (Jiul si afluentii sai) nu mai drenau zona si se
constituiau in sursa de alimentare a orizonturilor freatice in cadrul schimbului permanent
de ape intre suprafata si subteran. Infiltrarea era marita si datorita vitezei reduse de curgere
a apei in conditii naturale (raul era meandrat, vegetatia de pe maluri reducea viteza,
adancimea in albie era diferita etc.)
In prezent acest schimb este redus datorita regularizarii albiei si construirii
ecranului. impermeabil care are tocmai rolul de a impiedica patrunderea apelor superficiale
in perimetrele miniere. In aceste conditii activitatea de exploatare a lignitului din bazinul
Rovinari a condus la diminuarea potentialului orizontului freatic prin:
- scaderea volumului de alimentare din precipitatii;
- scaderea volumului de apa din Jiu si ceilalti afluenti, mai ales in
perioadele secetoase;
- cresterea vitezei de curgere a apelor freatice catre zonele depresionare din
carierele de lignit ce determina golirea rapida a rezervelor statice freatice.
Se impune deci construirea sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor
invecinate exploatarilor mini ere pentru a inlocui sursele distruse.
Transformarile hidrogeologice privesc regimul hidrogeologic, apa freatica si
atmosferica.
In timpul lucrarilor de excavare se intretaie stratele acvifere, apa este indepartata
din zona de excavare si astfel se distrug orizonturile freatice, ceea ce duce la schimbarea
regimului hidrologic al zonei cu influenta negativa asupra culturilor agricole si silvice si
asupra modului de aprovizionare cu apa a populatiei.
Deseori apele sunt contaminate, si in acest caz pentru a evita un impact putemic
asupra cursurilor de apa se realizeaza o schimbare temporara a cursurilor contaminate, care
sunt conduse pe o ruta ocolitoare cu viteza redusa de curgere, realizandu-se zone de
7

linistire pentru sedimentare, zone de reducere a aciditatii prin realizarea unui contact cu
roci calcaroase, evitandu-se inundatiile si prevenind cresterea turbiditatii si cantitatilor de
sedimente in raurile receptoare. Se evita astfel si o crestere brusca a debitului cu ape
contaminate in apele curate, oferind conditii de supravietuire vietatilor acvatice.

1.7. Activitatile miniere - surse de zgomot si praf


Activitatea de excavare si transport al carbunelui si sterilului cu ajutorul
mijloacelor auto sau pe benzi este generatoare de zgomot si praf.
Deseori aceasta se desfasoara la mica distanta de asezarile umane si caile rutiere
fiind o sursa serioasa de disconfort. In aer sunt pulberi de carbune si de steril rezultate din
procesul de excavare si transport, pulberi rezultate din circulatia rutiera tehnologica si din
cea obisnuita si fondul natural de pulberi al atmosferei in zona respectiva.
Principalele surse de pulberi de carbune si steril in mediu sunt rezultatul
operatiunilor de taiere-deversare a cupelor excavatorului pe banda excavatorului si pe
benzile transportoare si punctele de deversare a materialului pe benzi la alimentarea sau
schimbarea de directie a acestora, deversarea la punctele de distributie - concentrarea
productiei, excavarea carbunelui din depozit, sortarea si concasarea carbunelui inainte de
expediere si ca efect al transportului rutier in cariera. Aceste pulberi au o tendinta de
sedimentare destul de ridicata astfel ca la o distanta de cca. 100 m concentratia in
atmosfera prezinta valori sub 0,5mg/m3, deci sub limita maxima admisibila. Chiar daca
cantitatea de pulberi antrenata de circulatia rutiera tehnologica este initial ridicata si
interfera cu pulberile degajate de transportul si manevrarea pulberilor de carbune si steril
se constata aceeasi tendinta de sedimentare rapida pe o distanta de 100-150 m.
Probleme mai mari ridica praful cu concentratie mai ridicata de Si02 liber. In
carbune, continutul de Si02 liber are valori de 1,6-2,2%, iar in steril 11,6-16,4%, ceea ce
arata ca poluarea cu praf de steril este mai periculoasa.
Principalele surse de zgomot le constituie utilajele de taiere si excavare a sterilului
si carbunelui, utilaje de transport (benzi rulante, masini de indircat si transportat, vagoane),
utilaje diverse (ventilatoare, compresoare, pompe, perforatoare) si mai ales cele produse de
explozivi.
Poluarea sonora exercita o influenta covarsitoare nu numai asupra vietii si
activitatii omului, afectandu-i randamentul muncii fizice si intelectuale, mai ales a celei ce
necesita o concentrare a atentiei, dar si asupra tuturor vietuitoarelor din zona afectata de
zgomot.

CAPITOLUL II.
CADRUL NATURAL
INAINTE DE EXPLOATARILE MINIERE
2.1 Geomorfologia, Hidrologia, Geologia si Litologia, Vegetatia, Clima, Solurile
1. Geomorfologia
Geomorfologia terenurilor pe care in prezent se afla obiective miniere s-a modificat
numai la nivel de mezorelief, microrelief, nanorelief.
La nivel de mezorelief, morfologia terenurilor pe care au fost amplasate sau
urmeaza a se amplasa obiective miniere in bazinul carbonifer Oltenia, se pot grupa astfel:
coame, platouri, versanti, creste, lunci si terase.
Pe terenurile afectate de obiective miniere morfologia terenurilor s-a modificat
radical, in cazul carierelor sau halzilor s-au modificat numai la nivel de macrorelief si in
mod exceptional la nivel de mezorelief, in cazul amplasarii obiectivelor miniere subterane.
a) Coamele si platourile - se prezinta sub forma unor terenuri
plane sau slab inclinate, la nivel de microrelief aspectul lor este usor ondulat.
b) Luncile si terasele - sunt bine dezvoltate pe cursurile mari de
ape (Jiu), moderat dezvoltate in cazul paraielor cu regim de curgere permanent si
lunci ingustate. de-a lungul retelei hidrografice secundare. Latimea lor este de la
cativa metri la ,mii de metri si sunt usor inclinate spre directia de curgere.
c) Versantii - au expozitii diferite, in functie de directia de
curgere a retelei hidrografice, aspectul lor este uniform sau ondulat mai mult sau
mai putin intens, in functie de tipul alunecarilor si intensitatea lor. Asadar, la nivel
de macrorelief versantii sunt putemic framantati datorita proceselor actuale
(eroziune, alunecari de terenuri, colmatari), procese ce se manifesta din plin, cu
precadere la obarsia retelei hidrografice secundare.
d) Crestele - se intalnesc de-a lungul zonei de contact dintre
dealuri si se disting printr-o putemica energie de relief, cu procese actuale
(colmatari, prabusiri, eroziune de suprafata si de adancime excesiva etc.) ce se
manifesta energic cu deschideri naturale (sub forma literei V), in care se disting
diverse aflorimente, inclusiv stratificatii de carbune.

2. Hidrologia

Terenurile afectate sau ce urmeaza a fi afectate de exploatarile miniere (cariere,


falde, subteran) au o hidrologie complexa, determinata de multitudinea factorilor
9

hidrologici ce actionau si actioneaza. Dintre acestia: reteaua hidrografica, apa freatica,


izvoarele, apa pluviana etc.
a)
Releaua hidrografica - raului Jiu ii este tributara toata
releaua hidrografica in sectorul cuprins intre Tg. Jiu si Turceni, prin intermediul
raurilor Tismana, Bistrita si Gilort si a paraielor Jilt si Cioiana. Reteaua
hidrografica secundara are un regim de curgere permanent sau temporar, periodic
torential in perioadele ploioase.
b)
Izvoarele - au regim permanent sau temporar sunt alimentate
de panze freatice propriu-zise sau false si se intalnesc pe versanti si/ sau la baza
teraselor.
c)
Apa pluviala - se intalnesc perioade mai mult sau mai putin
indelungate de stagnare pe platouri, lunci si terase si se coreleaza cu prezenta unor
zone usor depresionare si drenajul intern defectuos al solului.
3. Geologia si Litologia
a)
Geologia terenurilor pe care sunt sau vor fi amplasate lucrari
miniere este foarte complexa, complexitate determinata in principal de actiunea in
timp a retelei hidrografice in doua moduri:
-prin adancirea relelei hidrografice au fost aduse la zi materiale de
diferite varste si cu insusiri fizico-chimice diverse;
-prin actiunea de transport a retelei hidrografice pe arii
extinse au fost depuse materiale de o mare diversitate geologica.
In ambele cazuri aceste materiale aduse la zi sub o forma sau alta, sub actiunea
factorilor de mediu s-au solicitat, rezultand actualul invelis de soluri.
b)
Litologia - este la fel de complexa ca si geologia.
Indiferent de varsta materialului litologic, insusirile fizico-chimice ale acestuia siau pus amprenta asupra solurilor, ale caror roci parentale sunt.
4. Vegetatia
a) Naturala - lemnoasa, sub forma de paduri continand specii de fag, gorun, stejar,
cer. Sub padurile de foioase se dezvolta tufisuri si numeroase plante ierboase. Vegetatia
ierboasa spontana este in general mezofita si mezoxerofita fiind influentata de clima, relief
si sol. Zonele afectate de exces de umiditate sunt acoperite de vegetalie hidrofila: rogozuri,
trestie, pipirig.
b) Cultivata - aparline pomilor fructiferi, cerealelor, plantelor legumicole, uleioase
etc.
5. Clima
Tipul de clima este cel temperat-continental. Datele climatice preluate de la statia
meteorologica Tg. Jiu: temperatura medie multianuala 10,3 grade c, minima absoluta
10

inregistrata la Tg. Jiu - 31,00 grade C, media multianuala a precipitatiilor 753 mm,
vanturile dominante sunt din directia N, N-V.
Din punct de vedere climatic se apreciaza ca zona este favorabila pentru majoritatea
plantelor de cultura, cu observatia ca in perioada de vara pot sa apara brusc temperaturi
ridicate, peste 30 grade C, ce constituie adevarate socuri termice pentm plantele de cultura.
Repartizarea neuniforma a precipitatiilor determina o acuta perioada de seceta in
lunile de vara.
6. Solurile
Geneza si evolutia solurilor a avut loc prin interactiunea in timp a factorilor
pedogenetici zonali si locali: clima, organismele vegetale si animale, roca, relieful, timpul
si varsta.
Formarea solului, proprietatile lui, ca si repartitia lui in teritoriu sunt influentate de
totalitatea acestor factori care formeaza impreuna mediul natural specific fiecarui sol.
Invelisul de sol cuprinde o mare diversitate a sistematicii pedologice, caracteristica acestei
zone bioclimatice. Intreaga variabilitate de soluri determinata in parte de conditiile locale
de relief, de nivelul apei freatice, de cuvertura litologica etc. demonstreaza ca formarea si
repartitia solurilor sunt guvemate nu numai de legile zonalitatii bioclimatice, ci si de
factorii locali care, in unele situatii, au rol predominant in diversificarea invelisului de
soluri. Aceasta diversitate este amplificata la maxim in zonele cu relief fragmentat, de
procesele actuale ce s-au manifestat si se manifesta din plin, cum ar fi: alunecarile,
prabusirile eroziunea de adancime si suprafata, colmatarile etc.
Aflandu-ne in zona de silvostepa, procesul pedogenetic este cel de spalaredepunere.
, Din acest punct de vedere solurile se afla pe diferite trepte de evolutie.
Cateva procese pedogenetice importante intalnite in aceasta zona ar fi:
- eluviere-iluviere (spalare-depunere) ce consta in transportul compusilor chimici si
a argilei si depunerea lor in partea inferioara formand orizontul Bt.
- alterare "in situ" - caracteristica solurilor brune eumezobazice si consta in
alterarea partii minerale, rezultand un orizont Bv.
- pseudogleizarea, gleizarea, vertisolajul, procese influentate de umiditate.

11

CAPITOLUL III
CADRUL

NATURAL REZULTAT DUPA


OBIECTIVELOR MINIERE

AMPLASAREA

3.1 Geomorfologia, Hidrologia, Geologia si Litologia, Vegetatia, Clima, Solurile


1.Geomorfologia
Suprafetele au fost si sunt afectate diferit de exploatarile miniere in functie de
specificul tehnologiei. In acest sens, geomorfologia existenta a fost modificata mai mult
sau mai putin energic. Astfel, in cazul carierelor, unde scopul tehnologic a fost excavarea
materialului teros pana la depozitul de carbune, au rezultat forme geomorfologice
negative, pe arii extinse fata de nivele existente inainte. Carierele pot sa se extinda in
cadrul unei singure forme de relief (lunca, terasa, versant) sau pe mai multe forme de relief
(lunci si terase, terase si versanti, versanti si platouri etc.).
In carierele eliberate de sarcinile miniere, relieful rezultat este artificial bulversat,
ramanand in urma depozite izolate de material pamantos, trepte de exploatare, balti si
chiar suprafete intinse de luciu de apa.
Tehnologia de haldare consta in depunerea materialului pamantos excavat din
cariere - in cele mai multe cazuri pe forme de relief nederanjate de obiective miniere
(lunci, terase, vai inguste), rezultand forme geomorfologice artificiale create evident
pozitiv. Datorita faptului ca nu a fost respectata tehnologia de excavare, haldare, din punct
de vedere morfologic aceste forme de relief nou create (haldele) au in totalitate un caracter
haldic, cu diferente mari nivel pe spatii mici. Amenajarea lor in forme de relief uniforme
(terase, versanti) necesita un volum de munca mare.
Exploatarile subterane s-au produs la nivel de macrorelief. Pe formele de
mezorelief existente, aceste exploatari subterane au intensificat sau declansat procese
active (alunecari sau prabusiri, eroziuni de adancime, colmatari etc.), procese ce au dus la
modificari de microrelief foarte energice. Astfel de forme de relief care pana la amplasarea
obiectivului minier aveau un aspect normal, in prezent, datorita declansarii proceselor
actuale, in special alunecarilor, in aspectul terenului au aparut forme mici de microrelief
(monticuli de alunecare, pseudoterase de alunecare, valuri de alunecare, trepte, glimei si
lacuri de glimei, prabusiri, rape, ravene, ogase).
In aceasta situatie multe din terenurile ce dadeau productii economice pe
foiosintele pe care le aveau, au devenit slab productive, neproductive sau inaccesibile .
In concluzie, se poate spune ca prin amplasarea obiectivelor miniere (cariere, halde
si mine), pe cadrul geomorfologic existent, au aparut forme geomorfologice noi ce au
transformat terenurile nou create in terenuri neproductive.
2. Hidrologia

12

Amplasarea obiectivelor miniere, indiferent de specificul lor, a creat perturbatii


asupra tuturor aspectelor hidrologice.
Reteaua hidrografica: - multe cursuri de apa permanente sau temporare au fost
deviate, cn iufluente directe asupra apei freatice si stagnante (balti, lacuri) si indirecte
asupra mediului ambiant (flora, fauna, microclimat). Se mentioneaza cazul raului Jiu,
schimbat pe sectorul Dragutesti - Turceni - cca. 70 km, sau Tismana - sectorul Calnic Rogojelu.
Apa freatica - i s-a modifieat nivelul, eu precadere in preajma carierelor de mare
adancime ..
Apa stagnanta - in multe cazuri dupa inchiderea carierelor, nemaifunctionand
sisteme de asecare, s-au creat lacuri pe arii extinse, cu influente radicale asupra mediului
ambiant (flora, fauna, microclimat).
3. Geologia si Litologia
Terenurile pe care au fost amplasate obiectivele miniere au o geologie complexa,
devenita si mai complexa pe terenurile unde deja se afla obiective miniere (cariere, halde,
mine).
Complexitatea geologica a crescut foarte mult in primul rand datorita faptului ca au
fost amestecate prin excavare si haldare depozitele geologice intr-un mod foarte heterogen.
Practic nu se mai poate face o separare a depozitelor geologice in cadrul carierelor si
haldelor. Heterogenitatea materialelor geologice in cadrul haldelor si carierelor devine si
mai mare dupa ce se va face amenajarea lor in vederea redarii in circuitul agricol.
Toate aceste materiale (marne, argile, nisipuri) constituie materiale pe care vor
evolua in viitor soluri cu toate influentele pe care le vor avea asupra insusirilor fizice si
chimice ale acestora.
In cadrul suprafetelor afectate de exploatarile miniere subterane nu s-au produs
modificari esentiale in geologia zonei.

4. Vegetatia
Au avut loc de asemenea schimbari radicale privind conditiile naturale de
crestere si dezvoltare a vegetatiei naturale si cultivate, in primul rand datorita faptului ca a
disparut suportul de crestere a si dezvoltare a vegetatiei - solul - cu insusirea lui
determinanta castigata in timp - fertilitatea. In locul lui au aparut materiale de o mare
diversitate fizico-chimica "moarte" din punct de vedere biologic si microbiologic.
In aceste conditii, pe terenurile reprezentate de halde si cariere, la inceput se
instaleaza o serie de specii mezo-xerofite ierboase, cu pretentii scazute fata de conditiile de
viata.
In mod izolat unele suprafete au fost cultivate cu grau si porumb, cu rezultate
nesemnificative.
Terenurile afectate de exploatarile miniere subterane au produs unele modificari in
13

ceea ce priveste distributia vegetatiei, in sensul ca pe multe terenuri folosite pentru arabil,
datorita declansarii alunecarilor sau reactivarii acestora, in locul vegetatiei cultivate s-a
instalat vegetatia natural a specifica zonei (ierboasa si lemnoasa).
5. Clima
Pe fondul unui climat general nemodificat, prin amplasarea obiectivelor miniere cat
si a altor lucrari de o deosebita anvergura (schimbarea unor cursuri de ape, crearea de
lacuri de acumulare, defrisarea unor suprafete importante de padure, construirea
termocentralelor Rogojelu si Turceni), au aparut, disparut sau modificat microclimate.

6. Solurile
Afectarea invelisului de soluri de catre obiectivele miniere s-a realizat diferentiat in
functie de tipul exploatarii, suprafata, respectiv subteran.
In cazul exploatarilor la suprafata (cariere, halde) invelisul de soluri dispare prin
excavare (fie ca se excaveaza separat si se depoziteaza, fie ca se excaveaza odata cu
sterilul, cu care se amesteca inseparabile) si apar roci subiacente la zi (argile, marne,
nisipuri) altfel spus "protosol antropic".
In cazul exploatarilor subterane, prin declansarea proceselor actuale, in primul rand
alunecarile, nu s-au produs modificari esentiale in ceea ce priveste invelisul de soluri.
Aceste modificari constau in fragmentarea reliefului, cu implicatii privind schimbarea
modului de folosinta.
In ceea ce priveste protosolurile antropice l'ntalnite pe halde si cariere, nu pot fi
diferentiate la nivel de subtip, ci doar la nivel inferior. Acestea se prezinta sub forma unor
materiale amestecate heterogen din punct de vedere textural. Rareori se intalnesc
protosoluri cu textura omogena pe intreaga sectiune de control.

3.2 Analiza comparativa a conditiilor naturale inainte si dupa amplasarea


obiectivelor miniere

Geomorfologia
Modificarile geomorfologice pe terenurile afectate s-au realizat diferentiat. In locul
unui relief de lunci, coame, platouri, versanti, in cea mai mare parte accesibil tehnologiilor
agricole, a aparut un relief puternic fragmentat, neaccesibil tehnologiilor agricole, deci
neproductiv.
Pe suprafetele afectate de exploatarile miniere subterane, geomorfologia in
ansamblu a ramas aceeasi, dar la nivel de microrelief s-au produs modificari substantiale,
determinate de declansarea sau reactivarea proceselor actuale (alunecari, eroziune de
14

suprafata si adancime, prabusiri etc.). Aceste procese au facut ca relieful acestor terenuri sa
fie putemic fragmentat cu variatii mari de pante pe spatii mici, cu implicatii asupra
pretabilitatii terenurilor si a modului de folosinta..
In acest sens multe terenuri arabile au devenit pretabile pentru folosinte
inferioare sau chiar neproductive.
Hidrologia
Prin amplasarea obiectivelor miniere s-au produs modificari substantiale
'
in hidrologia zonei. Reteaua hidrografica locala a fost modificata prin
schimbarea cursurilor unor ape (Tismana, Jiu, Bistrita).
Apa freatica este afectata prin modificarea nivelului freatic in cea mai mare parte
prin adancirea lui. Au aparut lacuri de acumulare pe cursul Jiului, lacuri si balti artificial
create - pe terenuri libere de sarcini miniere, cu implicatii directe asupra mediului ambiant.

Geologia si Litologia
Complexitatea geologica a crescut datorita aducerii la zi a unor materiale de mare
diversitate din punct de vedere geologic, cu insusiri fizico-chimice foarte diferite, fara
activitate microbiologica. In situatia in care aceste terenuri vor fi date in circuitul agricol
materialele aduse la zi vor deveni suport pentru sistemul radicular al culturilor. Tinand cont
de acest lucru devine absolut necesar sa se respecte tehnologia de decopertare si haldare,
iar amenajarea terenurilor sa se faca selectiv conform recomandarilor facute de studiile
pedologice executate in acest scop. De asemenea, aceste materiale sterile vor constitui
suportul pe care vor evolua solurile.
Vegetatia
Impactul exploatarilor miniere asupra vegetatiei a fost unul dintre cele mai dure.
Daca inainte de decopertare pe terenurile ocupate in prezent de obiective miniere se putea
intalni vegetatie naturala si cultivata specifica zonei (ierboasa dominant mezo-xerofita,
paduri de foioase in care pre domina stejarul, cultivata - cereale, legume, plante uleioase,
furajere, pomi fructiferi) dupa decopertare, pe materialele sterile aduse la zi, se instaleaza
specii fara nici o valoare.
Terenurile afectate de exploatarile subterane au capatat un mod inferior
de folosinta (pasune sau neproductiv).
Clima
Pe fondul unui climat general ramas neschimbat s-au produs mutatii la nivelul
microclimatelor, determinate in principal de defrisarea a mii de hectare de paduri, aparitia
unor acumulari de apa sub forma de lacuri de acumulare, lacuri naturale, balti permanente
sau temporare, modificari in schimbarea expozitiei terenurilor.
15

Solurile
Prin disparitia solului in urma decopertarii lui, trebuie inteles disparitia unui "corp
viu", format in timp cu to ate insusirile - in primul rand fertilitatea ce confereau mediul
propice dezvoltarii sistemului radicular la ecosistemele naturale sau cultivate specifice
zonei.
De asemenea, daca chimismul acestor zone poate fi ameliorat, in schimb, refacerea
biologic a in mod natural este o chestiune de timp.
Pe multe din suprafetele carierelor si haldelor, din cauza unor mari varietati fizice a
materialelor aduse la zi, este imposibil a incheia o cultura uniforma. Pe toate haldele
amenajate sau ce urmeaza a se amenaja, mai ales pe acelea care la suprafata contin
materiale cu o mare variabilitate a insusirilor fizice, se impune prezenta solului fertil.
In concluzie, solurile existente inainte de decopertare in bazinul Rovinari, erau
soluri eu insusiri morfo-fizico-chimice naturale specifice fiecarui sol in parte, pretabile
pentru folosinte agricole si neagricole specifice zonei.
Materialele aduse la zi ca urmare a tehnologiilor miniere - soluri antropice nu se
preteaza sau au permeabilitate scazuta pentru folosinte agricole sau chiar neagricole.

16

CAPITOLUL IV
DIRECTII DE AMELIORARE A
TERENURILOR DEGRADATE

In Romania cele mai uzuale directii de punere in valoare a terenurilor degradate


sunt:
1. Recultivarea agricola (crearea de suprafete arabile, livezi, vii, fanete si pasuni).
2. Recultivarea silvica (crearea de plantatii silvice cu caracter protectional si plantatii
exploatabile).
3. Recultivarea cu scop igienico-sanitar si de agrement.
4. Crearea de lacuri cu destinatii diferite (lacuri de acumulare, bazine sportive, crescatorii
de peste si pasari).
5. Platforme industriale si de locuinte.
Directiile
, si metodele de recultivare sunt conditionate de caracteristicile
,
fizico-geografice locale, de tehnologia exploatarilor, de activitatea de gospodarire si de
dezvoltarea de perspectiva a zonei. De aceea recultivarea are un specific propriu fiecarei
zone ce urmeaza a fi atrasa in circuitul economic.
Recultivarea in etapa actuala este privita ca o problema complexa de reconstructie
si refacere a productivitatii landsaftelor degradate de activitatile economico-sociale, de
creare pe locurile degradate de noi landsafte optim organizate, culturalizate si echilibrate
ecologic
, care sa raspunda multiplelor cerinte ale omului.
Recultivarea haldelor de steril depinde in mare masura de pretabilitatea
pentru cultura a materialelor litologice rezultate din excavare, dar si de modul cum se
executa lucrarile de amenajare a haldelor.
Directiile
, si metodele de recultivare sunt conditionate de ,caracteristicile
fizico-geografice ale zonei, tehnologia de exploatare, activitatea economica si dezvoltarea
de perspectiva a zonei, cerintele sociale.
Se citeaza in acest sens crearea unui nou aeroport in Kentucky pe un teren afectat
de exploatarile miniere, crearea de terenuri de golf ce necesita spatii largi, recultivarea in
scop agricol si forestier, crearea unui cimitir si aparitia de noi localitati ce dispun de toate
facilitatile.
Haldele de steril se pot transforma in areale utilizate pentru cultivarea unor plante
ce constituie surse importante melifere pentru dezvoltarea apiculturii. Principalele plante
experimentate pe halde au fost: floarea-soarelui, rapita, facelia, sparceta, mazarichea,
trifoiul, saldimul,teiul, artarul, alunul, aninul, catina, salcia mirositoare etc., acestea fiind
utilizate mai ales pentru rezultate bune de productie si de fixare a taluzelor. In plus, aceste
specii sunt favorabile nu numai ca plante melifere, ci si ca specii utile in amenajarea
haldelor in vederea refacerii habitatului pentru animalele salbatice.
Restaurarea si imbunatatirea conditiilor de viata pentru animalele salbatice
constituie o preocupare tot mai serioasa in SUA, si constituie o prioritate in recultivarea
17

terenurilor miniere.
Si in Romania sunt multe exemple de utilizare a terenurilor de gradate pentru
constructia de localitati (ex. ora~ul Rovinari), de obiective industriale etc.
In procesul de recultivare sunt evidentiate doua etape: o etapa tehnicominiera si o
etapa de recultivare biologica.
Un teren se considera recultivat sau apt de redare in circuitul agricol atunci cand da
productii echivalente cantitativ si calitativ, la preturi de cost echivalente cu terenurile
zonale nedegradate.
In cadrul etapei tehnico-miniere sau de amenajare miniera se indica decopertarea
stratului vegetal inainte de inceperea exploatarii bogatiilor subsolului si depunerea acestuia
in afara exploaiarii. Este de asemenea indicata depunerea separata a stratelor litologice in
functie de favorabilitatea lor pentru recultivare. Aceste lucrari sunt completate cu lucrari de
depunere selectiva in halda a stratelor litologice, nivelare, amenajare a taluzelor,
amplasarea retelei de drumuri etc.
Etapa "biologica" are in vedere aplicarea tehnologiilor necesare pentru atragerea
acestor suprafete in circuitul agricol sau silvic.
Szegi si colab. (1983) arata ca in alegerea directiilor de recultivare in Ungaria se au
in vedere cerintele de conservare a solului, protectia mediului ambiant si eficienta
economica. In arealele unde nu se practica agricultura, aspectele cele mai importante sunt:
inierbarea, impadurirea, plantarea de arbusti. Dar unde a fost agricultura intensiva ea
trebuie sa revina.
Pe haldele calcaroase cel mai bine se dezvolta leguminoasele, care asigura rezultate
asemanatoare celor obtinute pe terenurile nedegradate. Dar si speciile silvice gasesc
conditii bune.
Cel mai des haldele sunt utilizate ca pasuni si fanete, diversele varietati de trifoi
dezvoltandu-se in bune conditii. pe haldele cu reactie slab acida-slab alcalina in timp ce
porumbul da rezultate slabe datorita carentei azotului.

4.1. Amenajarea haldelor de steril in vederea recultivarii


Exploatarile miniere la zi lasa in urma lor pe suprafete enorme, un relief deranjat,
haotic, format din amestecuri de roci, lipsit de vegetatie, putemic supus unui proces de
eroziune si cu un aspect de "landsaft lunar" sau, asa cum 1au denumit specialistii rusi,
"pustiu industrial".
Aceste amestecuri de roci sunt lipsite de fertilitate sau cu o fertilitate foarte redusa,
au grade de pretabilitate la recultivare foarte diferite si datorita eterogenitatii creeaza
probleme deosebite in procesul de recultivare, deoarece masurile culturale nu se pot
efectua diferentiat pe fiecare tip de material datorita suprafetelor neuniforme, reduse si cu
necesitati de tratament foarte diferite.
Se impune ca inca de la inceperea lucrarilor de excavare sa se aiba in vedere
necesitatea recuperarii pentru agricultura a viitoarelor halde si sa se faca deci o exploatare
18

si o depunere selectiva, care sa permita separarea unor materiale mai usor solificabile, cu
pretabilitate mai buna la recultivare si cu efort economic cat mai mic.
In legea fondului funciar nr.18/ 1991, in articolul 79, se stipuleaza ca "titularii
obiectivelor de investitii sau de productie amplasate pe terenuri agricole si forestiere sunt
obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor, de decopertare a
stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa-l depoziteze si
sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive indicate de organele agricole sau
silvice, in vederea punerii in valoare sau ameliorarii acestora", iar in articolul 80 se
stipuleaza ca "titularii lucrarilor de investitie sau de productie care detin terenuri pe care nu
le mai folosesc in procesul de productie cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii
prime - carbune, caolin, argila, pietris - sondele abandonate si altele asemenea, sunt
obligati sa ia masurile necesare de amenajare si nivelare, dandu-leo folosinta agricola, iar
daca aceasta nu e posibil, o folosinta silvica, in cazul neconformarii dispozitiilor acestui
articol nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri".
Experientele utilizate in camp si casa de vegetatie au scos in evidenta diferente
considerabile ale diferitelor orizonturi genetice ale solului, amestecuri de orizonturi
genetice si diferite strate litologice. La aplicarea acelorasi doze de ingrasaminte minerale,
variantele ce nu au avut in compozitie orizont A au dat minusuri semnificative de productie
fata de variantele ce au avut orizont A in amestec.
Grosimea stratului de orizont bioactiv A de sol ce se foloseste la copertare este in
functie de cantitatile de material disponibil, de caracteristicile materialului din halda si de
metoda de recultivare.
In procesul de recultivare, orizontul cu humus este esential pentru restabilirea
vegetatiei naturale si productia culturilor, pasunilor si padurilor. Continutul in elemente
nutritive si apa il fac mult mai pretabil pentru culturi decat materialele de decopertat.
Excavarea selectiva a orizontului cu humus si folosirea lui ca strat de copertare a haldei,
constituie o cerinta legala in SUA, in afara cazurilor cand se demonstreaza ca materialele
rezultate din excavare ofera conditii mai bune de crestere pentru plante. Deci orizontul cu
humus este indepartat selectiv inainte de inceperea excavarii si este depozitat in apropiere
pentru a fi utilizat la copertare. Orizontul superior al solurilor din clasa I de fertilitate si
chiar orizonturile subiacente trebuie manuite cu multa grija folosind tehnici de copertare
care sa minimalizeze compactarea pentru a permite o buna dezvoltare a sistemului
radicular si inmagazinarea apei necesara noilor plantule. Refacerea terenurilor agricole are
loc intr-un an, pierzandu-se deci un singur sezon agricol. In zona solurilor din clasa I de
fertilitate, se indeparteaza intai orizontul cu humus care se stocheaza, se preiau apoi
orizonturile subiacente care se transporta imediat si se depun pe halda amenajata, se
niveleaza si se depune apoi orizontul cu humus. Daca orizontul superior se pastreaza in
conditii bune, el isi pastreaza valoarea. Nivelarea orizontului cu humus se face cu
buldozere usoare pentru a evita compactarea. Intreaga operatiune de indepartare, transport
si copertare a orizontului superior se desfasoara in cateva ore, ceea ce duce la pierderi mini
me de bacterii la sol.
La depunerea in halda a materialelor se va avea in vedere necesitatea depunerii la
19

baza haldei a argilelor, materialelor calcaroase si scheletice, a piritelor si marcasitelor, a


celor cu capacitate mica de schimb cationic, iar la partea superioara cel putin 1,5 m loess,
marne, sisturi calcaroase sau alt material usor solificabil.
Stratele de materie pamantoase care au o textura dominant mijlocie si care contin
fragmente sau resturi de carbuni sau intercalatii de materiale organice in diferite stadii de
descompunere, vor fi depozitate distinct in vederea utilizarii lor la copertarea materialelor
sterile (nisipuri, pietrisuri, alte roci) si la realizarea in procesul de reconstructie a unor
profile cat mai uniforme textural.
Indiferent de continutul de humus, nu se vor decoperta orizonturile afectate de
salinizare, solonetizare sau care prezinta exces de metale grele, pesticide sau alti poluanti.
Aceste strate se vor depune la cel putin 2 m adancime.
Nu trebuie uitat ca odata amestecate stratele fertile cu cele sterile, acestea nu vor
mai fi niciodata disponibile ca baza pentru productia agricola. Din punct de vedere
economic este vital ca metoda de constructie a haldei sa faca posibila inceperea recultivarii
intr-un timp cat mai scurt de la terminarea extractiei. Directia de recultivare trebuie
stabilita inca din faza de exploatare a amenajarii, pentru a se evita cheltuielile suplimentare
ce pot apare in timpul procesului de recultivare.
Cercetarile efectuate la Rovinari au arata ca prin copertarea cu pana la 40 cm
orizont A nu a avut influenta asupra elementelor de productivitate ale vitei de-vie. Este
insa absolut necesar ca dupa amenajarea haldei si asigurarea unei plante de cca. 1% sa se
astepte 2-3 ani pentru ca halda sa devina relativ stabila, sa fie nivelata si apoi sa se treaca la
plantare. Foarte important este ca pe o grosime de 1,5-2m la suprafata haldei sa fie depuse
materiale cu textura medie pretabile la recultivare. Prezenta unui procent ridicat de schelet
si chiar pietre, pe langa faptul ca distruge uneltele agricole, conduce la aparitia unui volum
mare de goluri in cultura.
S-a constat ca este necesar ca inainte de efectuarea copertarii deponiilor cu un strat
de sol fertil, timp de 3 ani sa se faca cultivarea deponiilor si incorporarea masei vegetale
obtinute in sol. In acest mod are loc o acumulare minima de materie organic a, stimularea
activitatii microbiene si ameliorarea insusirilor fizice si hidrofizice deteriorate prin
depunerea materialului in halda, nivelare si compactare.
Materiale haldate sufera un proces de tasare neuniforma foarte accentuat in primii
2-3 ani, ceea ce face ca la suprafata haldei sa apara crovuri, iar in aceste baltiri ce afecteaza
dezvoltarea plantelor si duc la intarzierea semanatului. Este deci necesar ca in primii 2-3
ani sa se faca nivelarea anuala a haldei pentru a evita deplasarile mari de steril si a elimina
efectul distructiv.
Necesitatea executarii acestor nivelari impune ca depunerea stratului fertil la
suprafata haldei sa nu se faca imediat ci dupa 2-3 ani, dupa ce s-au facut 2-3 nivelari si
halda are o stabilitate mai buna.
Se recomanda ca suprafetele ce vor fi cultivate cu cereale sa aiba panta maxima de
10%. Haldele cu panta intre 10 si 25% vor fi utilizate ca pasuni, iar cele cu panta peste
25% pentru paduri. Pentru paduri vor fi destinate si suprafetele cu continut ridicat de
pietre.
Grosimea straturilor litologice care constituie decoperta haldelor din cariera
20

Rovinari este de 22-60 m, grosime care este, insa, in continua crestere. Materialele haldate
sunt compuse din 2,4-4,4% sol, 27,3-53,3% materiale nisipoase si 43,7-68,3% materiale
lemnoase si argiloase.
Continutul de carbon organic al diverselor orizonturi variaza intre 0,18 si 14,12%,
sunt slap aprovizionate cu azot, fosfor si potasiu si au un pH intre 6,2 si 7,7.
Materialele lutoase si argiloase, de obicei marne, au o pretabilitate satisfacatoare la
recultivare, ele dispunand de o capacitate buna de retinere a apei si substantelor nutritive
si nu contin sub stante toxice. Prin fertilizare organica si mineral a au asigurat productii
satisfacatoare la grau, porumb, pomi fructiferi, vita-de-vie, alun, capsuni.
Prognoza de valorificare a haldelor prin recultivare biologic a (agricola si silvica)
se da pe baza studiilor pedologice si litologice. Pentru aceasta se executa analize fizice si
chimice ce au ca scop aprecierea cat mai exacta a restrictiilor in procesul de recultivare si
stabilirea masurilor de ameliorare.
Dupa gradul de pretabilitate pentru recultivare agricola si silvica se propune ca
materiale haldate sa fie clasificate in patru categorii: absolut pretabile; pretabile; pretabile
dupa ameliorare; nepretabile sau care necesita ameliorare radicala.
Rocile pretabile (categoria a II-a) sunt loessul si materialele loessoide, pe care pot
creste culturi agricole si silvice. Stratul de loess pentru coperta trebuie sa aiba grosimea de
cel putin 1,5 m pentru a asigura o buna dezvoltare a sistemului radicular. In cazul in care
din excavare rezulta materiale toxice, coperta va avea grosimea de 2-2,5 m.
Cercetarile efectuate pe haldele carierei Garla din zona miniera Rovinari au aratat
ca prin copertarea Cll 40-45 cm sol fertil se influenteaza semnificativ
recolta de struguri de soiul Pinot noir altoit pe Kober 5BB. Efectul benefic a fost observat
inca de la infiintarea plantatiei, prin cresterea procentului de prindere, reducerea golurilor
si vigoarea mai buna a plantelor.
Un alt factor restrictiv al capacitatii de productie pe haldele de steril il constituie
aciditatea prea ridicata. Produsele de oxidare a piritelor sunt surse principala a aciditatii
inalte gasite pe unele halde. Cresterea concentratiei ionilor de hidrogen, asociata cu
prezenta fierului si aluminiului in forma solubila actioneaza ca o bariera in cresterea
plantelor. Se impune deci amendarea suprafetelor cu reactie acida. Mulcirea cu resturi
vegetale si fertilizarea organica asigura plusuri de productie la toate culturile.
Dar solutia cea mai sigura (atunci cand piritele nu au ponderea cea mai mare in
materialele excavate) o constituie depunerea acestora la baza haldei, astfel incat ele sa nu
aiba contact cu aerul si sa fie copertate cu cel putin 2-2,5 m materiale cu reactie neutra sau
slab alcalina.

4.2. Evolutia solului pe haldele de steril


Incercarile facute in toate experientele de a urmari evolutia caracteristicilor
chimice ale protosolului supus recultivarii nu au dat rezultatele asteptate datorita marii
eterogenitati a materialelor haldate, duratei relativ reduse de experimentare si prezentei
21

resturilor de carbune in halda. Procesul de solidificare incepe cu instalarea vegetatiei


spontane pe halda si trebuie sa continue in ritm accelerat odata cu etapa de recultivare
biologica.
Toate lucrarile trebuie orientate in sensul intensificarii proceselor pedogenetice,
astfel ca intr-o perioada de 6-10 ani solurile sa ajunga in conditiile de productivitate si
eficienta a solurilor zonale. De aceea este obligatorie evitarea monoculturii, iar
asolamentul va cuprinde cel putin 60% cereale paioase si leguminoase care grabesc
refacerea structurii solului.
Klevenskaya si Trofimov (1983) aratau ca evolutia ecosistemelor recultivate
depinde de dezvoltarea tuturor componentelor vii (biota) si in particular de formarea
mecanismelor microbiene care imprima diferite tipuri de metabolism in solurile tinere. Ei
separa in evolutia ecosistemelor 3 faze:
l.Faza initiala (tehnogena), ce incepe odata cu amenajarea haldei, in care rocile de
adancime aduse la suprafata prin minerit sunt practic sterile si constituie "momentul zero"
de formare a cenozelor microbiene, timpul inocularii cu microorganisme din biocenozele
terenurilor invecinate.
Faza initiala a formarii microbiocenozelor este caracterizata prin predominarea
formelor de bacterii sporulate, prin absenta formarii "profilelor microbiologice", prin
specii intamplatoare. Activitatea microbiana se caracterizeaza prin oligotrofie pronuntata
cu privire la azot si mai putin extinsa catre hidratii de carbon (al caror continut este mai
tarziu relativ ridicat datorita acizilor humici din carbunele oxidat).
In prima faza a procesului de recultivare, procesele de formare a solului sunt dificil
de evidentiat. In aceasta perioada numai analizele biologice si biochimice (numarul de
microorganisme, produqia de CO2, activitatea enzimatica, descompunerea celulozei) dau
unele informatii valabile legate de geneza solului.
2. Faza post-tehnogena a ontogenezei ecosistemelor recultivate este caracterizata
prin dezvoltarea proceselor fizice si biochimice intensive pe pante, degradarea fractiilor
grosiere a eluviilor tehnogene ale haldei, prin schimbarea si sortarea produselor de
descompunere si prin formarea elementelor de migrare geo chimica.
Formarea structurii fitocenozelor si stadiile initiale ale profilelor tinerelor soluri in
orizonturi genetice se formeaza in aceasta perioada. Fenomenele de spalare si transport
joaca un rol important in procesele de mai tarziu. Formarea si acumularea humusului sunt
procese clare, dar sunt slab exprimate cantitativ. Fertilizarea minerala asigura prezenta in
substratul de cultura a azotului si fosforului sub forma accesibila si in acest mod, dupa
opinia cercetatorului german Vemer (1970), se reduce utilizarea acestor elemente din
substantele humice nou formate, ferindu-le de degradare si permitand acumularea lor in
substratul supus recultivarii.
Sub padure, formarea solului incepe odata cu aparitia si formarea litierei care
reprezinta si primul orizont clar al solurilor tinere. Cel mai bine evidentiaza inceputul
procesului de pedogeneza prezenta humusului si azotului, elemente indicatoare ale
acumuIarii de materie organica.
3. Faza optimizarii geochimice si biologice este caracterizata prin procese de panta
reduse, prin stabilizarea agrocenozelor cuIturale ori a ecosistemelor forestiere, de formarea
22

profilului tinerelor soluri. Structura solului la suprafata este asemanatoare celei a


terenurilor nedegradate, dar este mozaicata datorita abundentei niselor ecologice mici.
Cenoxele microbiene prin numarul lor si continutul speciilor sunt asemanatoare zonei.
Bacteriile prezinta cea mai mare importanta.
In terenurile de gradate humusul are un raport,C:N mai mare, o propoqie mai mare
a acizilor fulvici si un grad mai mic de condensare a moleculelor de humus. Cu timpul
acizii humici liberi descresc in cantitate , in timp ce cantitatea de humati de calciu creste.
Comparand rezultatele obtinute pe terenurile cu folosinta silvica fata de cele
agricole s-a constatat ca in solurile forestiere exista un continut mai ridicat de humus si o
activitate microbiologica considerabil mai intensa. Densitatea aparenta mai mica,
capacitatea pentru aer mai ridicata si o permeabilitate mai buna pentru apa si aer sunt
cauza unui stres mecanic mai mic, inradacinarii intense si activitatii biologice ridicate.

23

CONCLUZII
1. Exploatarile miniere produc modificari profunde ale factorilor de mediu. Cele mai
importante schimbari pentru locuitorii zonelor cu rezerve de lignit si exploatari miniere
constau in distrugerea localitatilor, a cailor de comunicatie, a terenurilor agricole si
forestiere, a rezervelor de apa potabila, in schimbarea cursului raurilor, reducerea
biodiversitatii, poluarea aerului, surse de zgomot, distrugerea siturilor istorice, modificari
de microclimat etc.
2. Pentru a grabi viteza de atragere in circuitul economic a terenurilor ce vor fi degradate se
impune ca pentru noile exploatatii miniere la zi odata cu proiectul de exploatare miniera sa
fie elaborat si proiectul de recultivare, creandu-se conditii astfel incat cele doua lucrari sa
mearga in paralel. Proiectul de recultivare trebuie elaborat pe baza studiilor pedologice,
hidrologice, soci-economice, peisagistice, climatice si pe baza carotelor de materiale
litologice rezultate din profilele geologice. Acest proiect de recultivare va fi imbunatatit in
momentul trecerii la executie.
3. Punand in balanta efectul social si cel economic al exploatarilor miniere si efectul
daunator asupra solului si productiei agricole se poate aprecia oportunitatea continuarii si
dezvoltarii exploatarilor miniere, dar se impune respectarea cadrului legal, care obliga la
recultivarea terenurilor libere de sarcini tehnologice. 1mbunatatirea continua a cadrului
legal si a tehnologiilor de refacere ecologica a terenurilor degradate constituie o cerinta
permanenta.
4. Activitatile miniere trebuie sa se limiteze strict la suprafetele aprobate pentru scoaterea
din circuitul agricol si silvic si sa se evite degradarea terenurilor limitrofe, mai ales printr-o
circulatie necontrolata.
5. Recultivarea reprezinta un sistem complex de masuri (tehnico-miniere, inginerie
tehnologica, ameliorative, agrotehnice etc.) care sa restabileasca fertilitatea terenurilor
degradate, sa creeze un nou landsaft, optim, organizat si culturalizat, care sa raspunda
multiplelor cerinte ale omului.
6. Toate cheltuielile necesare pentru recultivarea terenurilor trebuie suportate de cel ce a
produs degradarea. Este necesar sa se gaseasca diferite metode de stimulare a celor ce
exploateaza terenurile degradate, astfel incat sa se asigure aplicarea cu rigurozitate a
tuturor verigilor tehnologice.
7. Excavarea materialelor din cariera se va face selectiv, astfel incat orizontul cu humus de
la suprafata solului, (orizontul bioactiv al solului) sa fie pastrat in depozit in vederea
folosirii lui ca material pentru copertarea haldei. Grosimea orizontului cu humus ce va fi
decopertat selectiv este preluata din studiile pedologiee.
8. Depunerea in halda a materialelor se face seleetiv astfel incat argilele si materialele
scheletiee, materialele salinizate, piritele etc. sa fie depuse la baza haldei, peste acestea
depunandu-se nisipurile, iar in partea superioara a haldei trebuie sa asigure un strat de 1,5
m grosime, cu material pamantos cu textura apropiata de medie. La depunerea in halda a
materialului ce va fi supus recultivarii este necesar sa se evite cat mai mult tasarea. Acelasi
lucru este necesar si in cazul depunerii de sol fertil.
24

9. In judetul Gorj, terenurile rezultate in urma exploatarilor miniere au o favorabilitate


foarte slaba, sunt uneori nepretabile pentru culturile agricole, notele de bonitare variind
intre 5 si 20 de puncte. Nota medie de bonitare inainte de degradare a fost de 33 puncte, ea
variind intre.20 si 65 de puncte.
10. Pentru reducerea cheltuielilor de recultivare, pentru cresterea eficientei procesului de
ameliorare si exploatarea corecta a suprafetelor supuse recultivarii este important ca toate
taluzele si bermele sa fie redate circuitului silvic, iar platourile care au cel putin 10 ha
circuitului agricol. Odata cu recultivarea silvica taluzele si bermele vor fi insamantate cu
un amestec de graminee si leguminoase perene care sa asigure protectie impotriva eroziunii
si sa ofere hrana si conditii de habitat pentru animalele salbatice.
11. Hotaratoare in alegerea speciilor sunt: asigurarea stabilitatii gospodariei silvice si a
indeplinirii cu continuitate a functiilor de productie si de protectie a padurilor, sporirea
productivitatii si a valorii produselor ce se realizeaza, pastrarea si ridicarea capacitatii de
productie a solului prin folosirea rationala a mijloacelor biologice si tehnice. Pe haldele de
la Rovinari conditii bune de dezvoltare au gasit salcamul, ciresul salbatic, frasinul, artarul
si catina, iar conditii improprii gorunul. In primul an este necesar ca si speciile silvice sa
fie fertilizate. Dozele recomandate: N200; P160; K160/ ha.
12. In perioada de recultivare biologica suprafetele destinate culturilor agricole se vor
organiza tip ferma si vor ramane in folosinta unitatii miniere pana la aducerea la nivelul de
fertilitate dorit. Cand nivelul de productie si eficienta economica ajung la nivelul solurilor
zonale suprafata se poate considera apta pentru a fi redata fostilor proprietari sau pentru a
fi vanduta.
13. O atentie deosebita trebuie acordata proteetiei taluzelor impotriva eroziunii. Aceasta
impune insamantarea taluzelor cu scop protectional inca din primul an de amenajare a
haldei.

25

BIBLIOGRAFIE

Capitanu V., Dumitru M. , Toti M. , Raducu D., Popa D., Mitelica M "Impactul emisiilor
tennocentralelor asupra mediului ambiant.
Recultivarea haldelor de cenusa" Ed. Risoprint
Cluj-Napoca
Barnea M., Papadopol C.
"Poluarea si protectia mediului"
Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975 lonescu AI.
"Efectele biologice ale poluarii mediului" Editura Academiei
( 1973)

26

S-ar putea să vă placă și