Sunteți pe pagina 1din 27

PLANUL DE AFACERI

Colectarea , ambalarea si comercializarea produselor


agroalimentare Murgeni


1. INTRODUCERE ................................................................................................... 3
1.1. Obiectul si scopul studiului .......................................................................... 3
1.2. Initiatorul proiectului .................................................................................... 4
1.3. Afilierea la Organizatiilor Interprofesionale pentru Produsele
Agroalimentare ....................................................................................................... 7
1.4. Inregistrarea marcii la OSIM .......................................................................... 8
2. DESCRIEREA PRODUSELOR ......................................................................... 9
3. PIATA ............................................................................................................... 11
4. CONCURENTA ............................................................................................... 15
4.1. Fundamentarea pretului ................................................................................. 15
4.2. Actiuni promotionale ..................................................................................... 16
4.3. Lansarea produselor pe piata ......................................................................... 16
5. LOCALIZARE SI AMPLASARE .................................................................... 17
6. INVESTITII ...................................................................................................... 17
7. PERSONALUL................................................................................................. 18
8. PREVIZIUNILE FINANCIARE ...................................................................... 19
9. EFICIENTA INVESTITIEI .............................................................................. 20

1. INTRODUCERE
1.1.

Obiectul si scopul studiului

Acest Plan de Afaceri are ca obiect sustinerea documentata a eficientei si


rentabilitatii organizarii unei fabrici de compoturi si de congelare a fructelor si
legumelor precum si colectarea , ambalarea si comercializarea produselor
agroalimentare, in zona Murgeni unde livezile de pomi fructiferi , desfasurate pe
suprafata de 3.178 hectare, asigura anual o productie de 10 mii de tone de fructe
(mere, prune, cirese, visine, caise), la care se adauga alte 12 mii de tone de la pomii
razleti.
Aceasta documentare se va utilize si in scopul obtinerii surselor de finantare.
Proiectul urmareste sa asigure un segment al pietii romanesti precum si
export de compoturi si de fructe si legume congelate.
Existenta resurselor de materii prime a fost idee de baza in abordarea acestei
investitii.

Proiectul se inscrie in conceptul general de dezvoltare a industriei

alimentare, ca sector care asigura nevoi primordiale de consum si determina o


rentabilitate sigura. Este de amintit ca peste 60% din veniturile populatiei
Romaniei se cheltuiesc pentru bunuri alimentare, ceea ce constituie un suport de
piata solid pentru produsele fabricii.
Investitia propusa se bazeaza pe o tehnologie de varf, pentru care utilajele si
know how-ul sunt asigurate din import unde exista firme de referinta, ceea ce
confera soliditate proiectului.
Obiectivele curente pentru primul an de activitate sunt:
- Realizarea profit chiar din primul an de functionare
- Procurarea unei linii de prelucrare a fructelor si legumelor
3

- Implementarea tehnologiilor avansate si imbunatatirea lor continua


- Stabilirea unui relatii eficienta intre intreprindere si clienti pentru
o evaluare permanenta a satisfacerii clientului.
Obiectivele de lunga durata sunt:
- Amortizarea investitiilor
- Cresterea furnizarii
- Largirea pietii la export
- Imbunatatirea continua a tehnologiilor de prelucrare

1.2.

Initiatorul proiectului

Un grup de 5 tineri care isi propun infiintarea unei societati cooperative


agricola infiintata in baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea
cooperatiei si LEGE Nr. 566 /2004-Legea cooperatiei agricole .
Etapele infiintarii societatii cooperative

Societatea cooperativa se constituie prin contract de societate si statut , care


pot fi incheiate sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv .
Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata si se semneaza de catre toti
membrii fondatori.
Actul constitutiv al unei societati cooperative trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele prevederi :
a) numele, prenumele, codul numeric personal, locul, data nasterii, domiciliul,
cetatenia membrului cooperator, persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea
si codul unic de inregistrare ale membrului cooperator, persoana juridica;
b) forma si gradul societatii cooperative;
4

c) denumirea societatii cooperative, insotita de mentiunea "societate cooperativa"


si, daca este cazul, emblema;
d) sediul societatii cooperative;
e) obiectul de activitate al societatii cooperative, cu precizarea domeniului si a
activitatii principale;
f) capitalul social subscris si varsat, cu mentionarea aportului fiecarui membru
cooperator, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul
evaluarii;
g) numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor
sociale atribuite fiecarui membru cooperator pentru aportul sau;
h) durata societatii cooperative;
i) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si
cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul, nationalitatea si
codul unic de inregistrare ale administratorilor, persoane juridice;
j) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si
cetatenia cenzorilor;
k) modul de dobandire si de pierdere a calitatii de membru cooperator;
l) drepturile si obligatiile membrilor cooperatori;
m) modul de convocare a adunarii generale a membrilor cooperatori, atributiile
acesteia si conditiile de valabilitate a hotararilor sale;
n) sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea cooperativa,
sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare
infiintare;
o) modul de instrainare sau transmitere a folosintei cladirilor ori terenurilor aflate
in patrimoniul societatii cooperative;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii cooperative si destinatia activului
net.
Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie cand printre bunurile
subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren .
5

Oricare dintre membrii fondatori , administratori sau persoanele imputernicite de


acestia va solicita, in termen de 15 zile de la data semnarii actului constitutiv,
inmatricularea societatii cooperative in registrul comertului in a carui raza
teritoriala isi va avea sediul societatea cooperativa, in vederea obtinerii
certificatului unic de inregistrare, prin incheiere a judecatorului-delegat .
In cazul in care exista aporturi in natura , judecatorul-delegat numeste, in termen
de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor
autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de
evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde
numarului si valorii partilor sociale acordate in schimb, precum si alte elemente
indicate de judecatorul-delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luata in
considerare valoarea din factura.
Raportul va fi depus in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului si va
putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de alte persoane. La
cererea si pe cheltuiala acestora li se pot elibera copii integrale sau partiale de pe
raport.
Dupa verificarea indeplinirii conditiilor, judecatorul-delegat va dispune, prin
incheiere, inmatricularea societatii cooperative in registrul comertului si publicarea
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VII-a.
Societatea cooperativa este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul
comertului.

Etape ulterioare
- Declaratia de inregistrare fiscala se depune la Administratia Financiara
competenta in termen de 30 de zile de la data infiintarii societatii.
- Confectionarea stampilei societatii
Firmele specializate iti vor solicita copii de pe actele societatii, o delegatie
pentru reprezentantul firmei si o copie de pe actul de identitate al acestuia.
6

- Deschiderea contului bancar


La dosarul ce a fost depus la O.N.R.C. a fost atasata copie de pe chitanta
emisa de banca la care a fost depus capitalul social. Dupa inregistrarea firmei, va
trebui sa te intorci la banca, pentru deschiderea efectiva a unui cont al societatii,
prezentand chitanta originala.
- Confectionare tipizate: facturier, chitantier, etc

Avize si autorizatii functionare


Toate avizele sau actele de autorizare vor fi solicitate autoritatilor publice
in functie de obiectul de activitate al societatii.
Avize/autorizatii de la: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului , Directia de
Sanatate Publica , Directia Sanitar-Veterinara.

1.3.

Afilierea la Organizatiilor Interprofesionale pentru Produsele


Agroalimentare

In vederea recunoasterii, conform art. 3 din Ordinul MADR nr. 143/2010, OIPA
depun la registratura Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale o cerere de
recunoastere, insotita de urmatoarele documente:
a) Statutul organizatiei, care trebuie sa respecte, in mod obligatoriu, prevederile
art.6 din HG 1068/2009;
b) Documente justificative privind respectarea criteriilor de reprezentare, conform
prevederilor art. 4 din HG 1068/2009
c) Hotararea Adunarii generale a membrilor, prin care se solicita recunoasterea si
se mandateaza in acest sens reprezentantul legal al OIPA;
d) Documentul de strategie de dezvoltare a filierei produsului agroalimentar sau
angajamentul ca o va stabili si prezenta Comitetului OIPA, in termen de 12 luni de
la recunoastere;
e) Acordurile interprofesionale incheiate intre membrii OIPA.
7

Cererea de recunoastere se transmite secretariatului Comitetului OIPA, care o


inregistreaza si o publica in Registrul OIPA.
Comitetul OIPA analizeaza documentatia depusa si in termen de cel mult 30 de
zile ia o decizie privind aprobarea sau respingerea cererii de recunoastere.
Decizia de recunoastere se publica pe site-ul MADR si, in cazul in care nu exista
contestatii in termen legal, se va emite Ordinul de recunoastere a OIPA care se va
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si in Registrul OIPA.


1.4. Inregistrarea marcii la OSIM

Marca este un element esential al strategiei intreprinderilor: ea face distinctia


dintre produsele si serviciile intreprinderii si cele ale concurentei.
Depozitul poate fi facut fie direct, fie prin intermediul unui mandatar. Daca
depozitul este facut prin intermediul unui mandatar (mandatarul autorizat este
consilierul in proprietate industriala care poate avea si calitatea de reprezentare in
procedurile in fata OSIM ) acesta trebuie sa aiba o procura, care se va atasa cererii
de inregistrare de marca. Cererea de inregistrare se poate depune fie direct, la
registratura OSIM, fie prin posta.
Cererea de inregistrare a unei marci se intocmeste in limba romana, pe un formular
tip si trebuie sa contina:
- denumirea solicitantului, asa cum rezulta din actele oficiale de infiintare;
- sediul solicitantului, respectiv adresa unde titularul isi are sediul, eventual si
adresa pentru corespondenta, daca este cazul;
- numele si prenumele mandatarului, daca este cazul;
- prioritate invocata, daca este cazul, respectiv daca se invoca o prioritate de prim
depozit (cu mentionarea statului, a datei si a numarului actului doveditor) sau o
prioritate de expozitie;
8

- descrierea marcii: se va lipi o reproducere 6/6 cm pe cerere in locul indicat, sau se


va scrie denumirea marcii;
- culori revendicate, daca marca contine una sau mai multe culori pentru care se
solicita protectia;
- traducerea sau transliterarea marcii ,sau unor elemente ale marcii, daca este cazul
- lista de produse si/sau servicii pentru care se solicita inregistrarea marcii si care
fac obiectul activitatii titularului
- semnatura si stampila solicitantului, sau a mandatarului.
La aceasta cerere se vor anexa urmatoarele:
- dovada achitarii taxei de inregistrare si examinare a marcii
- 5 reproduceri ale marcii, maximum 6/6 cm , alb-negru foarte clare, daca se
solicita inregistrarea unei marci constituita dintr-o grafica deosebita sau un element
figurativ. In cazul in care se revendica si culori, vor fi anexate si 5 reproduceri
color ale marcii , maximum 6/6 cm;
- certificatul de prioritate , daca este cazul ;
- lista intreprinderilor indreptatite sa foloseasca marca colectiva si regulamentul de
folosire al acesteia , daca este cazul.

2. DESCRIEREA PRODUSELOR
Produsele :
Fructe si legume congelate - Conservarea produselor alimentare (fructe si
legume) prin congelare este o metoda mai progresiva comparativ cu alte metode. In
produsele congelate, in comparatie cu alte metode de conservare, se pastreaza la

maximum glucidele, substantele pectice,carotenii, substantele aromatice, celuloza,


micro si macro elementele, vitaminele - B,C, PP, acidul folic.
- Compoturi fructe si conseve legume

10

3. PIATA

Locul Romaniei pe piaa europeana a legumelor si fructelor
Conform datelor statistice furnizate de Organizaia Naiunilor Unite pentru
Alimentaie si Agricultura (FAO), comparativ cu arile din Europa, din punct de
vedere al suprafeelor cultivate in anul 2009, Romania se situa pe locul:
sase la cartofi (cu o pondere de 4,1% in totalul european), dupa: Federaia
Rusa, Ucraina, Polonia,Belarus si Germania;
cinci la legume (cu o pondere de 6,2% in totalul european), dupa: Federaia
Rusa, Ucraina, Italia si Spania;
opt la fructe (cu o pondere de 4,1% in totalul european), dupa: Spania,
Italia, Frana, Federaia Rusa, Portugalia, Serbia si Polonia.
Din punct de vedere al produciilor, Romania era poziionata pe locul:

noua la cartofi (cu o pondere de 3,2% in totalul european), dupa: Federaia


Rusa, Ucraina,Germania, Polonia, Olanda, Frana, Belarus si Marea
Britanie;

opt la legume si pepeni (cu o pondere de 4,0% in totalul european), dupa:


Federaia Rusa, Italia,Spania, Ucraina, Polonia, Frana si Olanda;

opt la fructe (cu o pondere de 3,3% in totalul european), dupa: Italia,


Spania, Frana, Polonia,Grecia, Federaia Rusa si Germania.

Caracteristici ale resurselor naturale


Comparativ cu alte ari europene, Romania are o structura avantajoasa a
suprafeei totale a fondului funciar, dupa modul de folosina, in anul 2009,
suprafaa agricola utilizata reprezentand 61,6%.
Cea mai mare suprafaa cultivata era deinuta de legume, care dupa o evoluie
fluctuanta a ajuns la 250,0 mii ha in 2010, ceea ce a reprezentat o scadere cu 10,7%
faa de 2006. Din punct de vedere a ponderii deinute in totalul suprafeei agricole
se poate afirma ca aceasta a ramas constanta pana in anul 2009, respectiv 1,8%.
11

Suprafaa cultivata cu cartofi, dupa o evoluie descrescatoare a ajuns la 247,0 mii


ha in 2010, ceea ce a insemnat o scadere cu 11,2% faa de 2006, in condiiile in
care si ponderea in totalul suprafeei agricole a scazut, respectiv de la 1,9% in anul
de baza al analizei, la 1,7% in anul 2009.
In anul 2010, suprafaa destinata livezilor pe rod a fost de 145,0 mii ha, in scadere
cu 7,6% faa de anul 2006. Plantaiile de pomi fructiferi au fost alcatuite in
principal din: 75 mii ha pruni, 52 mii ha meri, 7 mii ha ciresi si visini, 4 mii ha peri
si 3 mii ha caisi-zarzari.
Oferta romaneasca de legume si fructe si conserve din acestea
Desi Romania dispune de un important potenial agricol, in perioada
analizata, producia agricola a avut o evoluie difereniata datorita condiiilor
climaterice (seceta si inundaii) si a lucrarilor agricole specifice.
In anul 2010 s-au inregistrat producii de 3.304,0 mii tone la cartofi (-17,7% faa de
anul 2006) si la leguminoase pentru boabe 58,0 mii tone (-19,0%).
Produciile de legume, cu toate ca au avut evoluii fluctuante de la an la an, au
urmat un trend descrescator, ajungand la 3.601,0 mii tone in anul 2010, ceea ce a
reprezentat o reducere cu circa 13,0% faa de anul 2006. In cadrul acestei grupe de
produse agricole, in anul 2010 s-au inregistrat recolte de 738,0 mii tone tomate
(-11,6% faa de anul 2006), 352,0 mii tone ceapa uscata (-9,9%), 956,0 mii tone
varza (-13,6%), 224,0 mii tone ardei (-19,7%) si 660,0 mii tone pepeni verzi si
galbeni (+2,8%).
La fructe, dupa maximul inregistrat in anul 2006 (1.486,4 mii tone) produciile
totale au ajuns in anul 2010 la 1.394,4 mii tone, ceea ce a insemnat o scadere cu
6,2%. Recoltele inregistrate in anul 2010 au fost: 550,3 mii tone la prune (cu -8,1%
faa de anul de baza al analizei), 558,8 mii tone la mere (-5,4%),
55,6 mii tone de pere (-10,9%), 17,3 mii tone la piersici (-0.6%), 64,1 mii tone la
cirese si visine (-38,8%),24,0 mii tone la caise si zarzare (-38,1%), 21,7 mii tone la
capsuni (+0,5%).
12

Producia de fructe a anului 2010, obinuta exclusiv din livezi pe rod, a fost mai
mare decat aceeasi producie din anul precedent, inregistrand 910,0 mii tone (+211
mii tone faa de anul 2009), conform datelor date publicitaii de catre Institutul
Naional de Statistica. Astfel recoltele de fructe au fost: 424,0 mii tone la pruni
(+175 mii tone faa de anul precedent), 411,0 mii tone la meri (+32 mii tone), 20,0
mii tone la peri (-4 mii tone), 31,0 mii tone la ciresi si visini (+7 mii tone), 9,0 mii
tone la caisi si zarzari (+2 mii tone).
In anul 2009, conform bazei de date EUROSTAT, in cadrul ramurii industriale de
prelucrare si conservare a legumelor si fructelor s-au produs in Romania:
13.664.030 litri in cadrul subramurii de fabricare a sucurilor din legume si fructe si
92.189.996 kg in cadrul subramurii de prelucrare si conservare a legumelor si
fructelor.
Comerul exterior al Romaniei cu legume si fructe
In perioada 2006-2010 exportul valoric de Legume, plante, radacini si
tuberculi, alimentare (Capitolul 07 conform Sistemului Armonizat - SA) a
deinut o pondere de 0,1% - 0,2% in totalul exporturilor romanesti. Importurile au
avut ponderi de 0,2% - 0,3% in totalul importurilor romanesti.
- Exporturile au avut o evoluie preponderent crescatoare (excepie facand
anul 2008), cele mai mici inregistrandu-se in anul 2006 (35,1 mil. euro) si
cele mai mari in 2010 (66,6 mil. euro). In anul 2010, grupele de produse care
au deinut ponderile cele mai mari in cadrul exporturilor capitolului au fost
Alte legume in stare proaspata sau refrigerata 40,1% (26,7 mil.
euro)Legume nefierte sau fierte in apa sau in abur, congelate 21,6% (14,4
mil. euro) si Castravei si cornison, in stare proaspata sau refrigerata 9,2%
(6,1 mil. euro).
- Importurile au avut o evoluie crescatoare, pana in anul 2008, cea mai mica
valoare fiind inregistrata in 2006 (75,1 mil. euro), iar cea mai mare valoare
fiind inregistrata in 2008 (155,6 mil. euro). In anul 2010 valoarea importului
a crescut faa de anul anterior cu circa 22,0%, ajungand la 148,8 mil. euro.
13

In acelasi an pe primele locuri se situau grupele Tomate, in stare proaspata


sau refrigerata cu 44,5 mil. euro (29,9%), Legume, nefierte sau fierte in
apa sau abur, congelate cu 20,7 mil. euro (13,9%) si Alte legume in stare
proaspata sau refrigerata cu 17,9 mil. euro (12,0%).
- Cele mai mari solduri pozitive au fost realizate in anul 2010, la balanele
comerciale cu Alte legume in stare proaspata sau refrigerata 8,8 mil. euro
si cu Legume uscate (altele decat cu pastai), chiar taiate felii sau bucai sau
chiar sfaramate sau pulverizate, dar nepreparate altfel 1,0 mil. euro. La
aceste grupe de produse s-au inregistrat si cele mai mari valori ale gradului
de acoperire al importurilor prin exporturi realizate cu legume in anul 2010,
respectiv 149,2% si respectiv 113,8%.
- La grupa Alte legume in stare proaspata sau refrigerata primele 5 ari
partenere la export in anul 2010 au fost Italia 68,6%, Germania 13,1%,
Bulgaria 4,9%, Austria 4,3% si Frana 3,1%, importul provenind din Italia
25,3%, Turcia 16,4%, Olanda 13,5%, Polonia 8,2% si Ungaria 7,3%.
Legume uscate (altele decat cu pastai), chiar taiate felii sau bucai sau
chiar sfaramate sau pulverizate, dar nepreparate altfel au fost exportate, in
acelasi an, in Italia 84,9%, Ungaria 6,3%, Germania 2,5%, Frana 2,3% si
Cipru 1,1%. Importul a provenit in principal din Germania 20,7%, China
19,1%, Polonia 12,2%, Italia 12,0% si India 5,7%.







14

4. CONCURENTA
Concurenta pe piata de nord est este reprezentata de :
Sys-Quantum SRL Iasi -Distribuitor de legume si fructe conservate import
Polonia.
Voxmir SRL Galati-Comert en-gros legume, fructe, citrice.
Agrimat Matca SA - Servicii si productie agricola. Productie de cereale.
Cultivarea de plante tehnice. Furnizare de fructe din Romania. Productie de vin.
ATFAB SRL Tecuci-Producem: conserve din carne, conserve mixte, pate,
conserve legume, conserve fructe.
Conservfruct SRL Baltatesti-Neamt -

Productie de conserve din legume si

fructe. Producator de sucuri naturale si nectaruri.


Contec Foods SRL Galati- Grup Marathon - Productie de conserve din legume
si fructe. Productie de conserve/compoturi din fructe. Productie de conserve din
legume.
Horticom SA Piatra Neamt - Fructe de padure. Recoltare/comercializare.
SA Raducaneni - Productie de conserve din legume si fructe.
Saipem SRL Sanduleni-Onesti -Servicii si productie agricola. Comercializare de
legume si fructe.
Statiunea de Cercetari Legumicole Bacau - Productie de conserve din legume.

4.1. Fundamentarea pretului

Un element esential al marketingului il reprezinta politica de preturi.


Pretul este fundamentat pe urmatoarele criterii:
pretul de import al sortimentelor similare;
pretul de vanzare cu amanuntul pentru sortimentele de calitate
similara;
15

stabilirea unei marje de profit care sa situeze pretul de desfacere cu


amanuntul sub pretul practicat in prezent pe piata.

4.2. Actiuni promotionale

Avand in vedere ca produsele fabricii, in ce priveste calitatea, aspectul,


ambalajele etc., sunt diferite (in sens pozitiv) fata de cele din tara, reprezentand
avantaje, mai ales ca pret fata de cele din import, este necesara o sustinuta actiune
promotionala (reclama) pentru atragerea atentiei viitorilor cumparatori.
Organizarea publicitatii in mass-media, prin prezentarea investitiei ce
urmeaza a se realiza, desfasurarea lucrurilor, performanta utilajelor, calitatea
produselor si avantajele folosirii acestora (din punct de vedere medical, durata de
pastrare).

4.3. Lansarea produselor pe piata

- Publicitate ca mai sus si prin panouri pe drumurile publice si in orase;


- Spoturi publicitare la televiziune;
- Design special la ambalaje, etichete etc.;
- Concursuri cu premii pentru cei care fac dovada (bilete in ambalaj) ca sunt
mari consumatori de produse;
- Alte mijloace de promovare a produselor.
Pentru aceste actiuni s-au prevazut fonduri in perioada anteproductie, in
cadrul investitiei (3000 lei), iar dupa inceperea productiei, in costuri (2000lein).

16

5. LOCALIZARE SI AMPLASARE

Amplasarea in localitatea Murgeni judetul Vaslui a fost aleasa datorita


faptului ca acest judet si judetele limitrofe au mari suprafete de livezi, principala
materie prima necesara .
Pentru amplasarea fabricii se doreste inchirierea unui spatiu cu toate
utilitatile, aflat in proprietatea primariei Murgeni .

6. INVESTITII
Investitiile au fost proiectate pornind de la ofertele furnizorilor externi de
echipamente si utilaje , unele parti ale constructiei metalice pentru corpul central al
fabricii de ulei, know - how, engineering. Pentru ca investitia sa fie eficienta,
realizandu-se toti indicatirii proiectati - productie, (cantitatea si calitatea
produsului), costuri (consumuri specifice, cheltuieli cu: forta de munca, reparatiiintretinere, aprovizionare, transport, desfacere etc.), durata de executie, termen de
atingere a parametrilor, un rol principal il au performantele utilajelor specifice si
adoptarea tehnologiei la aceste utilaje.
Ca urmare se are in vedere achizitionarea utilajelor principale si a celor ce
determina realizarea productiei, de la furnizorul extern, care confera garantiile in
aceasta directie, cu asigurarea supravegherii montajului, a punerii in functiune si a
efectuarii probelor.

Valoarea utilajelor
- import
- taxa vamala
TOTAL

36870 euro
3700 euro
40570 euro

Valoarea lucrarilor de constructii - montaj


17

- import

3500 euro

- tara

3700 euro

TOTAL

7200 euro

Alte cheltuieli de investitii- proiectare, know - how, taxe autorizare,


cheltuieli cu specialisti straini, , comision bancar, inchiriere-concesiune spatiu,
asistenta tehnica 3000 euro.

7. PERSONALUL
Personalul de conducere si administratie este dimensionat la minimul
necesar pentru un management eficient.
Date fiind automatizarea, complexitatea si performantele instalatiilor, numarul
personalul este scazut dar trebuie sa aiba un grad inalt de specializare si calificare.

Structura, organizarea si salarizarea personalului se prezinta astfel:

Nr.

Castig

Fond de

personal

lunar

salarii

Total

25

17900

1. Direct productivi si auxiliari

21

14700

Total
1 pers./3

Sef de tura

800

2400

2 pers./3

Muncitor - operator pe

700

4200

schimburi

instalatie

1 pers./3

Electrician intretinere

600

1800

schimburi

18

schimburi
1 pers./3

Laborant

700

2100

Muncitor - impachetare

700

4200

schimburi
2 pers./3
schimburi
2. Conducere si administratie

3200

Total
Birou contabilitate-preturi

700

700

Birou aprov.-desfacere

800

800

Birou organizare, pregatire

700

700

1000

1000

cadre
Administrator
Fond de salarii anual

= 17900 lei x

Contributii

12

= 214.800 lei

= 15.193 lei
TOTAL

= 229.993lei

8. PREVIZIUNILE FINANCIARE
Volumul veniturilor si cheltuielile de productie si de desfacere au fost
determinate pe baza consumurilor specifice materiale si energetice si a manoperei
directe prevazute in proiectul tehnic de furnizorul extern, precum si pe baza
compararii cu cheltuielile de la unitati similare din tara pentru cheltuieli generale
ale intrprinderii si a celor de desfacere.
19

Perioada - anii
Nr.

Indicatorul

UM

crt.

2012

2013

2014

1.

Volumul total de venituri

lei

529000

614200

628200

2.

Volumul total de cheltuieli

lei

322660

360310

377560

3.

Profitul brut

lei

206340

253890

250640

4.

Impozit pe profit

lei

33014

40622

5.

Profit net

lei

173325

213268

40102
210538

Comentarii: valoarea profitului permite rambursarea creditelor, acumularea


de fonduri pentru investitii de dezvoltare si o cota din profit pentru dividente.

9. EFICIENTA INVESTITIEI
Termenul de recuperare a investitiei Tr
- Costul investitiei este cca. 223388
- Profitul net mediu pe perioada de 5 ani (Cbm/an) = 203641
i

223388

Tr = -------------- = ---------- = 1.09 ani


20

Cbm/an

203641

in care:
Tr = termen de recuperare, in ani
i = total investitie
Cbm/an = profitul mediu anual
Termenul de recuperare de cca.2 ani defineste o investitie deosebit de
avantajoasa.
Indicatori de lichiditate

Rata lichiditatii generale RL


Lichiditatea exprima capacitatea fabricii de a face fata datoriilor, pe termen
scurt, din activele curente.
active curente
RL = ------------------pasive curente

Indicatorul

Perioada - anii
2012

2013

2014

2015

2016

Active curente

295670

223350

132320

74220

76310

Pasive curente

37700

39000

40000

40000

40000

RL

7.8

5.7

3.3

1.82

1.9

Evolutia descrescatoare a ratei lichiditatii generale, determinata de


acumularea de profit, este favorabila.

21

Rata lichiditatii imediate


active curente - stocuri
RTA = ---------------------------pasive curente

Indicatorul

Perioada - anii
2012

2013

2014

2015

2016

Active curente

295670

223350

132320

74220

76310

Stocuri

30000

32000

33000

35000

35000

Pasive curente

37700

39000

40000

40000

40000

RL

7.0

4.9

2.5

0.9

1.0

Rata lichiditatii indica posibilitatile firmei de respectare a obligatiilor


curente.

Indicatori de solvabilitate
Solvabilitatea exprima capacitatea fabricii de a-si onora obligatiile fata de
terti, din activele sale.
Rata datoriilor
total datorii
RD = ---------------total active
22

Indicatorul

Perioada - anii
2012

2013

2014

2015

2016

Total datorii

37700

39000

40000

40000

40000

Total active

659570

559550

440550

356750

335270

RD

0.06

0.07

0.09

0.11

0.12

Raportul subunitar reflecta capacitatea fabricii de a acoperi in orice moment


datoriile din activele sale.
Rata de acoperire a activelor fixe
- rata de acoperire a activelor fixe indica der cate ori valoarea activelor fixe
nete acopera suma imprumuturilor pe termen lung.
active fixe nete
RAA = -------------------------------------------------imprumuturi pe termen lung (dob.+credit)

Indicatorul

Perioada - anii
2012

2013

2014

2015

2016

Val.active fixe nete

363900

336200

308230

282530

258960

Rambursare

493830

363040

245050

139920

57230

0.7

0.9

1.2

2.0

4.5

(dob.+credite)
RAA

Valoarea activelor fixe nete fata de obligatiile de rambursare a creditelor


indica o situatie pozitiva, in continua ameliorare, pe masura restituirii acestora.

23

Indicatori de gestiune
Viteza de rotatie a stocurilor
Viteza de rotatie a stocurilor exprima viteza cu care firma isi roteste stocurile
de materii prime necesare, pentru a sustine nivelul volumului de ulei fabricat.
vanzari
RS = -----------stocuri

Indicatorul

Perioada - anii
2012

2013

2014

2015

2016

Vanzari

529000

614200

628200

628200

628200

Stocuri

30000

32000

33000

35000

35000

RS (rotatii/an)

17.6

19.2

19.0

17.9

17.9

Numarul de 18 - 19 rotatii pe an a stocurilor reflecta atat durata mica a


ciclului de fabricatie cat si de desfacere a produselor finite.

Viteza de rotatie a activelor circulante


vanzari
RAc = ---------------------------total active circulante

Indicatorul

Perioada - anii
2012

2013

2014

2015

2016

Vanzari

529000

614200

628200

628200

628200

Total activ. circul.

295670

223350

132320

74220

76310

24

RAc

1,8

2,7

4,7

Pe aceasta perioada analizata RAc

8,5

8,2

este crescatoare. Atat marimea

indicatorului, cat si evolutia acestuia, sunt favorabile in acest domeniu de


activitate.

Indicatori de rentabilitate
Marja de profit (rentabilitatea vanzarilor)
profit net
MP = --------------- x 100
vanzari

Indicatorul

Perioada - anii
2012

2013

2014

2015

2016

Profit net

173325

213268

210538

210538

210538

Vanzari

529000

614200

628200

628200

628200

34%

33%

33%

33%

Rata

rentabilitatii 32%

nete %

Rata profitului net arata ca proiectul este foarte avantajos din punct de
vedere al rentabilitatii.

25

Rentabilitatea activelor totale


profit brut
RAT = --------------- x 100
total active

Perioada - anii
Indicatorul
2012

2013

2014

2015

2016

Profit brut

206340

253890

250640

250640

250640

Total active

659570

559550

440550

366750

335270

RAT

31%

45%

57%

68%

74%

Rentabilitatea activelor totale creste pe masura cresterii profitului brut, dar si


pe masura scaderii acestor active, ceea ce demonstreaza o investitie rentabila.

Rata interna de recuperare a creditelor


profit net

profit net + amortiz.

IRR1 = --------------- ;

IRR2 = --------------------------

rambursari

Indicatorul

rambursari

Perioada - anii
2002

2003

2004

2005

2006

Profit net

173325

213268

210538

210538

210528

Profit net + amortiz.

203925

241318

236238

234098

232128

Rambursari

214680

117990

105130

82690

57230

26

IRR1

0,8

1,80

2,00

2,54

3,67

IRR2

0,94

2,04

2,24

2,83

4,05

Rezulta ca profit net, respectiv profitul net plus fondul de amortizare varsat
acopera (cu exceptia primului an) rambursarile de credite, ceea ce confera
credibilitate proiectului si constituie o sustinere pentru obtinerea de credite.

27

S-ar putea să vă placă și