Sunteți pe pagina 1din 4

Timp de peste un secol, Anglia

a luptat pentru consolidarea


~i miirirea posesiunilor sale
in Franta ~i chiar ~i-a revendi-
cat pretentiile la tronul
Frantei. lnsii, in ciuda unor
victorii spectaculoase, efor-
turile Angliei s-au dovedit
zadarnice.

~ ZbaiUl de a suta de ani dintre Anglia ~i


Franta a durat din 1337 pan;l in 1453.
cesta nu a fast de fapt un singur
r;lzbai, ci a serie de canflicte intrerupte de
periaade lungi de pace. Principala sa cauz;l,
dac;l privim in urm;l la cucerirea narmand;l
din 1066, era faptul c;l regele Angliei era ~i
unul dintre cei mai rnari n:obili ai Frantei, can-

sabie lata

~
,
,"..,,",i'
"
-0

~
~

.jl~j suli,3
troland teritorii Intinse din interiorul acesteia. O Prima batalie a fast data la Sluys, in
Regii francezi au privit aceasta situatie ca pe Flandra, in 1340. Scapul flatelar militare
o amenintare ~i au Incercat sa reduca din pro- medievale era aprapierea de inamic ~i
prietatile monarhului englez. Din acest punct legarea carabiilar unele de altele, farmand
de vedere, Razboiul de o suta de ani astfel a platfarma pe care sa se poata lupta.
reprezenta etapa finala a unui conflict ce
durase deja peste 300 de ani. Nelntelegerile asupra acestuia ~i faptul ca
ril~ij francezii li sprijineau pe du~manii scotieni ai
'~i"~
!!'1 Izbucnirea razboiului lui Edward, au dus la izbucnirea unui razboi
~
cand Edward al lll-lea a devenit rege al la care Edward probabil se a~tepta. Aces~ era
" Angliei, principala sa proprietate din Franta o figura militara, avand alaturi o aristocratie
era ducatul de Aquitaine din sud-vest. nelini~tita pe care o tinea ocupaia cu aventuri
straine incitante.
Razboiul le-a oferit englezilor posibilitatea
de a jefui ~i de a-~i Insu~i averi In urma ras-
cumpararii prizonierilor de rang malt; de fapt
I ' multe campanii engleze~ti pareau expeditii de
jafuri m timpul carora zone Intinse ale Frantei
erau devastate. Din fericire pentru englezi,
ghioaca toate invaziile se Indreptau m aceea~i directie,
iar razboiul a avut loc doar pe teritoriu francez,
:"
O Arme folosite de din pricina unei victorii navale la Sluys (1340)
luptatori cu arbaleta, arca~i ce i-a oferit Angliei controlul asupra Canalului
~i oameni in armuri, inclu- Manecii pentru rnai mult de 30 de ani.
siv rapidul arc alungit.
Preten~ie la tron
La Inceputul conflictului, Edward al lII-lea a
O Regele francez Carol al ridicat miza prin pretentia la tronul Frantei,
V-Iea, la incoronarea sa. in bazandu-se pe faptul ca mama sa fusese fiica
ciuda victoriilor engleze de unui rege francez, Filip cel Drept, In timp ce
la Crecy ~i Poitiers, pana in Filip al VI-lea era doar descendent al fratelui
1375 Carol a recuperat mai tanar al acelui rege. Ca replica, avocatii
majoritatea teritoriilor ~ francezi au declarat ca dreptul la tron nu
franceze. ~ putea fi asigurat de o femeie.

89
RAzBOIUL DE O SUTA DE ANI

De vreme ce Filip se afla In functie, 00 Victoria O H3r1:i ale teri-

Edward nu se putea a~tepta sa i se impli- englezilor de la toriilor stapanite


neascadorinta. insa, probabil ca acestaa con- Crecy, din august de Anglia ~i ali-
siderat-o o buna tocmeala, cand cele doua 1346, a fost a1ii sai in diferite
parti au ajuns la negociere; ~i, de asemenea, rezultatul deciziei stadii ale
a creat motive de nemultumire fata de Filip al de a lua o pozi,ie razboiului.
VI-lea, in special celor din familia Fleming, o defensiva avanta-
scuza legitima pentru a-~i schimba loialitatea. joasa, folosind o O Figura
Totu~i, victoriile Angliei in Franta au fost fort,a militara mai Prin~ului Negru,
insemnate, iar pretentia la tron a jucat un rol bine organizata ~i o Edward pe
important Inultimele etape ale razboiului. arma deosebit de mormantul aces-
Pe uscatnu au avut lac batalii decisiveIn pri- eficienta: arcul tuia din catedrala
mele faze. Urn1ind o traditie engleza,Edward a alungit. Canterbury. Cel
mai mare dintre
fiji lui Edward a!
111-lea, l-a cap-
tu rat pe regele
francez Jean al Il-
lea in lupta de la l -
Poitiers (1356).

1nftintat o coalitie anti-fumceza ce cuprindea


Flandra ~i printii gel1llani. Aceste aliante n-au
reu~it mare lucru, iar propriile inc4rsiuni ale lui
Edward in Franta au fost distrug~toare, dar f~
o valoare rnilitarn directa. Uneori ambele Parti
propuneau rezolvarea conflictelor intr-o ma-
niera cavalereasc~, la o singura intalnire. inainte
de a se gandi mai bine ~i de a se retrage.
I
Prima victorie
Prima mare victorie nu a fost deloc una cava-
lereasc~. in 1346, armata lui Edward a fost in-
coltit~ pe teritoriu str~in, ~i silil.I s~ dea b~l.Ilia
de la Crecy .Mai degrab~ disperarea decat pri-
ceperea militar~ i-a determinat pe englezi s~
foloseasc~ tacticile neortodoxe pe care le

90
Edward (nu stapanirea feudala, ci suveranita- na ca poporul francez suferea in unna actiu-
tea absoluta), asupra zonei din jurul portului nilor ambelor armate. Pe masura ce conflictul
Calais~i asupra unei Aquitaine marite la apro- evolua, francezii incepeau sa-i priveasca pe
xirnativ o treime din teritoriul Frantei. in plus, englezi nu ca pe ni~te lorzi feudali, ce puteau
Jean insu~i a trebuit sa fie rascumparatcontra fi chiar preferati in locul unui despot francez,
imensei sume de 3 milioane ecu de aur. De~i ci ca pe ni~te intru~i ce trebuiau alungati de
Edward renuntasela pretentiile sale la tron, tra- pe pamantul Frantei.
tatul reprezenta un mare triurnf in favoarea sa.
De~i aparent defmitiv, triumful a fost de Monarhii neputincioase
scurta durata. Jean a rarnas corect pana la Francezii ar fi putut foarte bine sa profite de
sfar~it; cand unul dintre fiii sai a cazut In cap- dificultatile englezilor in timpul dornniilor agi-
tivitate ~i apoi a evadat, s-a predat, murind ca tate ale lui Richard alll-lea ~i Henric allY -lea,
prizonier la englezi in 1364. momente in care Anglia era incapabila sa
Succesorulsau, Carol V, a avut rnai mutine ca~tige razboiul. insa, de~i o flota franceza
scrupule, iar cand razboiul a izbucnit din nou re1nnoitaa devastat coasta de sud a Angliei la
in 1369, a fost rnai bine pregatit -rnai ales 1nceputul domniei lui Richard al ll-lea,
datorita lui Bertrand Duguesclin, care fortifi- monarhia franceza a devenit in curand la fel
case multe puncte de rezistenta pe teritoriul de incapabila ca ~i rivala sa. Carol al Vl-lea a
francez ~i elaborase o strategie bazata pe venit la putere la varsta de 12 ani ~i a 1nnebu-
evitarea luptei, lasandu-i pe englezi sa-~iepui- nit in tinerete. in cea mai mare parte a dom-
zeze singuri fortele. Aceastatactica a functionat niei sale de lunga durata (1380- 1422),Franta
atat de bine incat, fara c~tigarea unor batalii s-a aflat sub controlul rudelor regale care au
foarte importante, francezii au recuperat trep- pradat veniturile coroanei ~i au avut nume-
O Portret al regelui englez Henric al V-Iea tat rnajoritateateritoriilor cedate la Bretigny. roase divergente 1ntre ele.
(1387-1422). Prima campanie militara a sa Dornnia lui Edward a luat sfaroit intr-un pana la 1nceputul secolului al15-lea, tara a
din 141 5, l-a facut posesorul portului mod ru~inos in 1377 ~i, deoar~ce Printul fost dezbinata de razboiul civil dintre doua
Harfleur in septembrie ~i ca~tigatorul bataliei Negru murise cu un an In urma, tronul a fost grupari, Armagnacii ~i Burgunzii; ~i de vreme
de la Azincourt o luna mai tarziu. mo~tenit de baiatul de 10 ani, Richard alll-lea, ce regele era controlat de primii, era aproape
ce avea sa se confrunte curand cu o revolta a
experimentaser:l,I:nainte,pe scotieni; in loc sa taranilor ~i cu alte probleme serioase.
incalece ~i sa intalneasca cavaleria franceza
intr-o confrontare deschisa, ei au descalecat, Avantajul francezilor
luind o pozitie defensiva, aliniind arca~ii in Dupa cum arata evenimentele prezentate mai
apropierea taberei adverse. Cind frnncezii au sus, In cele din urma situatia li favoriza pe
atacat, au fost decimati de un puhoi de sageti, francezi, care puteau pierde multe batalii, fara
pr:lbu~indu-sein fata englezilor. Acest lucro a sa piarda neaparat razboiul. Franta era o tara
.fost repetat de mai multe ori, multi membri ai mult mai mare ~i mai bogata decat Anglia,
" aristocrntiei frnnceze cazind pe cimpul de cele 12 milioane de locuitori ai acesteia de-
lupta, inainte ca insu~i Regele Filip sa fuga. pa~ind nurru1rulenglezilor de aproape 4 ori.
Batalia de la Crecy l-a trnnsformat in erou Francezii beneficiau de avantajul de a
pe Edward all1l-lea ~i a mentinut entuziasmul lupta pe pamant propriu, de~i aceastalnsem-
englezilor fata de razboi. Aceasta i-a determi-
nat pe frnncezi sa fie precauti in atacuri, in 00 Lupta de la Azincourt din octombrie
timp ce Edward a asediat ~i a capturat portul 1415 a izbucnit cand o imensa armata fran-
Calais -victorie insemnata, deoarece acest ceza a surprins armata lui Henric al V-Iea,
p~orta r:lmas in miinile englezilor o perioada mult mai redusa la numar, in timp ce se
de peste 200 de ani. deplasa de la Harfleur spre Calais.

Razboiul continua
in ciuda suferintelor provocate de ciuma -
Moartea Neagr:l -in ambele tari, razboiul a
continuat. Filip al Vl-lea a murit in 135Q~i a
fost urmat la tron de Jean alll-lea, un rege ce
tineafoarte mult la onoarea feudala.
in 1356,fiul regelui Edward, Printul Negro,
, s-a aflat.la PG)itiersin aceea~isituatie ca tatal
f sau la Crecy cu 10 ani in urma. Jean alll-lea
~ a respins toate incercarile Printului de a nego-
I cia ~i a atacat. Batalia de la Poitiers a avut un
; curs similar cu cea de la Crecy, insa Regele
! Jean a intreprins un alt atac dezastruos dupa
I o perioada de trei ani. Cind lupta a luat
" sfir~it, floarea cavaleriei franceze a fost
doborita, regele insu~i cazind prizonier.
in urma acestui dezastru, s-au iscat multe
tensiuni in cadrul societatii frnnceze. Au
lzbucnit mi~cari sociale la Paris, iar marea
r:lscoalaa tarnnilor, denumita Jacqueria, a tul-
burnt tara pentru o perioada de timp.
Capacitatea guvemului frnncez de a inabu~i
aceste crize -chiar ~i in absenta regelui -a
demonstrat marea putere a monarhiei ~i difi-
cultatile englezilor de a-~i insu~i victoriile.
in fmal, prin Trntatul de le Bretigny (1360),
Jean -al ll-lea a recunoscut suvernnitatea lui

91
RAzBOIUL DE O surA DE ANI

sigur c;l Ducele de Burgundia nu se va opune O Carol al VIl-Iea a venit la putere la o


unei eventuale invazii engleze. varsta frageda, cand cea mai mare parte a
nordului Fran~ei se afla sub stapanirea engle-
Regele razboinic al Angliei zilor. A fost incoronat la Rheims, tradi~ionalul
in acest timp, Infruntea Angliei se afla un rege loc in care erau incorona~i regii francezi.
tamr, ambitios ~i mzboinic, Henric al V -lea
(1413-22). in 1415, Henric a trecut Canalul ~i, Frantei: fiul lui Hemic, In varst:1de un an ~i
sperand s;l cucereasc;l Normandia, a Inceput fostul Dauphin, ce purta acum numele de
asedierea ~i capturarea portului-cheie de la Carol al Vll-lea. De~i pozi1;iaenglezilor era mai
Harfleur. Deoarece aceasta era a operatiune pu1;in consolidata, francezii nu au Imegistrat
dificil;l, In octombrie, Hemic s-a Indreptat spre progrese pana la apari1;iacelebrei Ioana d'Arc.
nord-est, pentru a petrece iama la Calais.
Ne~tiind In ce pozitie se aflau francezii, Cruciada religioasa
acesta s-a pomenit fat;l In fata cu a mare ar- Aceast:1tanara tarancuta s-a Infa1;i~atla curtea
mat:l inamic;l. Nereu~ind s;l ajung;lla un com- lui Carol, ca trimisa a lui Dumnezeu, devenind
promis cu trnncezii, a fost silit s;l lupte In b;l- o figura marcanta In lupta Impotriva ~
t:llia de la Azincourt. in ciuda exemplelor de la englezilor, care luase alura unei cruciade reli- ~
Crecy ~i Poitiers, cavaleria francez;l, atacat:l de- gioase. Istoricii nu au cazut niciodat:1de acord
a lungul unui front lngust sub o ploaie de daca Ioana d'Arc a fost un geniu sau o simpla
s;lgeti, nu a reu~it s;l stmpung;l ap;lrarea engle- marionet:1,Insa scurta sa cariera a fost cu sigu-
zilor. Combatantii s-au strivit unii pe altii, ranta remarcabila. Punctele importante ale
c;lzand In noroi, fiind masacrati In numar mare. acesteiaau fosteliberarea ora~ului Orleans, In
B;lt:llia de la A2;incourt nu a contribuit direct 1429,~i o serie de succeseale francezilor ce 1-
la realizarea planului de cucerire allui Henric, au adus pe Carol la Rheims, unde a fost
lns;l i-a col1ferit un prestigiu important, lncu- Incoronat -eveniment de mare importanta.
rajandu-i pe englezi s;l continue mzboiul. a in 1430, Ioana a fost prinsa de Burgunzi.
alt:l consecint;l important:l a acestei b;lt:llii a Ace~tia au predat-o englezilor, care au jude-
constat In faptul c;l francezii nu doreau s;l-l mai cat-o In calitate de eretica ~i vrajitoare, crezand
lntalneasc;l pe Hemic pe campul de lupt:l, ast- ca prin condamnarea ei II vor discredita pe
fel acesta ~i-a petrecut doi ani asediind ~i Carol al Vll-lea. S-au In,5elat,Insa, deoarece,
cucerind nestingherit ora~e din Nortnandia. dupa condamnarea ~i arderea sa pe rug In
in timp ce figura lui Henric se impunea, 1431, francezii au venerat-o ca pe o martira.
Ducele de Burgundia a renuntat la neutrali- Treptat, razboiul s-a Incheiat. in 1435, Carol ~i
tate, formand o alianta cu inamicul. Aliatii au Ducele de Burgundia s-au Impacat, iar Parisul
Inceput In curand s;l-~i exercite controlul a cazut In anul urmator. Dupa un armisti1;iu,
asupra regelui Frantei ~i asupra Intregii regi- francezii au lansat o campanie care a eliberat
uni din nordul Loarei; iar prin tratatul de la Normandia In 1449-50,culminand Intr-o victo-
Troyes (1420) s-a decis c;ls;ltoria lui Hemic al rie decisiva la Formigny. Rezistentaenglezilor
V-lea cu fiica lui Carol al Vl-lea, Caterina, In sud-vest s-a prabu~it, lnt:1rireaacesteiafiind
urmand ca Hemic s;l devin;l rege dup;l moar- imposibila, deoarece Razboiul Rozelor a afec-
tea socrului s;lu. Singura opozitie, din sudul tat ? mare parte a An~liei.
Loarei, a fost sustinut:l de fiul lui Carol, In 1453, Razboiul de O Suta de Ani a luat
Dauphin; Ins;l acesta a fost respins, fiind con- sfar~it. Anglia ~i-a men1;inutst;lpanirea doar
siderat bastard, ~i p;lrea condamnat. asupra Calais-ului, care a fost recuperat, Insa,
Moartea subit:l a lui Henric al V-lea a com- In 1558. in urma acestor razboaie, Anglia ~i
plicat situatia. Dup;l moartea lui Carol, cateva Franta au renuntat la statutul lor de regate
luni mai tarziu, existau doi rivali la tronul feudale, devenind s~atede drept.

O casatoria lui
Henric al V-Iea cu
fiica lui Carol al VI-
lea al Fran1ei a fost
una dintre prevede-
rile Tratatului de la
Troyes.

O loana d' Arc pre-


tindea ca Dumnezeu
a trimis-o sa elibe-
reze Fran1a de sub
stapanirea engleza.

~
"3
"'

92