IRLANDA

Pozitia geografica si limitele

Irlanda, situata pe insula cu acelasi nume, este scaldata de apele Oceanului Atl
antic, avand doar un vecin terestru, respectiv Regatul Unit (irlanda de Nord). S
uprafata Irlandei este de 70 284 km2 .

Relieful
Relieful predominant al Irlandei este dat de o depresiune cu aspect aparent de c
ampie sub 100m, dezvoltata pe roci ale unor structuri vechi (caledoniene si herc
inice). Este acoperita cu lacuri, mlastini si turbarii. Depresiunea este inconju
rata de o rama de coline si munti josi, care abia depasesc, in unele locuri, 100
0m.
Campia centrala a Irlandei este marginita de munti. Cea mai mare parte a ei este
folosita pentru agricultura. Muntii sunt foarte abrupti in multe locuri, cu vai
adanci. Varful cel mai inalt al insulei este varful Carranutohill (1040 m) din
muntii Macgilicuddys Reeks din sud-vest. Varful cel mai inalt din muntii de gran
it Wicklow din sud-est este varful Lugnaquilla (926m). Muntii Mourne sunt consti
tuiti tot din granit, aici se afla cel mai inalt varf al Irlandei de Nord, Sliev
e Donard (852m). Muntii Antrim, aflati si mai la nord sunt munti bazaltici. De-a
lungul coastei se insiruie cu miile stalpii de bazalt care formeaza renumitul G
iant s Causeway ( umplutura uriasului ). Lacul cel mai mare este Lough Neagh (396 km2)
din Irlanda de Nord.
Clima
Desi este situata la latitudini mari, Irlanda are o clima blanda, datorita infl
uentei curentului cald al Atlanticului de Nord. Calea maselor de aer nu este tai
ata de munti foarte inalti de aceea in afara teritoriilor din est unde clima est
e mai secetoasa, peste tot se intalneste clima umeda, ploioasa. Iarna temperatur
a medie este de 4o C la est si 7o C la vest. Temperatura medie a verii este de 1
4-16oC. Precipitatiile anuale in vest sunt de 1000mm, iar in est de 750mm.
Hidrografia
Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din numeroase rauri, dar scurte,
si multe lacuri. Cele mai importante lacuri sunt: Corrib, Ree, Derg si Neagh (3
96km2).
Vegetatia
Asociatia vegetala dominanta o reprezinta pasunile, care ocupa doua treimi din s
uprafata tarii, ceea ce inseamna cea mai ridicata pondere din Europa. Padurile s
unt restranse, Irlanda inscriidu-se intre tarile cele mai putin impadurite de pe
glob.
Populatia
Irlanda are un numar relativ redus de locuitori (2.548.000 milioane) si o densit
ate (50 locuitori/km2) sub cea a Europei. In schimb, inregistraza unul dintre c
ele mai ridicate sporuri naturale de pe continent si, ca urmare, are o important
a pondere a tinerilor in totalul populatiei.

Un numar mare de irlandezi a migrat in secolele XVII-XIX, in SUA, unde sunt acum
peste 40 de milioane de descendenti ai acestora.
O alta caracteristica o reprezinta concentrarea populatiei de-a lung
ul tarmurilor si indeosebi in capitala si imprejurimi (aproape o treime din popu
latia totala).
Orasele
Principalele orase sunt: Dublin, Limerick, Cork, Kingstown. Dublinul asezat la e
suarul raului Liffey este de secole un port important; alaturi de Dun Laoghaire
sunt de importanta nationala in comertul tarii. Este insemnat si in industria te
xtila, de alimente, industria berii si a constructiei de masini. Orasul Cork, as
ezat langa malul raului Lee, este cel de-al doilea oras ca marime, avand 174.000
locuitori. Este portul cel mai mare al coastei de sud si are si aeroport. Aici
este bine dezvoltata industria chimica, de alimente si cea a constructiilor de
masini. Al treilea oras ca marime este Limerick, este o piata de desfacere impor
tanta a agriculturii locale.
Resursele naturale
Irlanda este o tara saraca in zacaminte de subsol, dispunand de mici zacaminte d
e zinc, plumb si gaze naturale. Mai insemnate sunt resursele de sol, indeosebi p
asunile. Chiar daca din minele de carbuni este extrasa huila, necesarul de carbu
ne si titei, al industriei energetice trebuie importat. 87% din energia electric
a este produsa de termocentrale. In partea centrala a Irlandei se extrage turba
pentru micile termocentrale locale.
Industria
Este foarte importanta industria alimentara, in multe localitati existand fabric
i de prelucrare a carnii si a laptelui, si fabrici de bere. Este dezvoltata indu
stria textila si a constructiilor de masini mici, industria chimica (firelor sin
tetice), industria masinior de birotica si a calculatoarelor. Guvernul irlandez
cu ajutorul unor stimulente financiare impulsioneaza investitiile strainilor, de
exempu in industria filmului.
Agricultura
Agricultura irlandeza are un randament foarte ridicat si este specializata in cr
esterea animalelor, indeosebi ovine si bovine. De altfel, Irlanda detine unul di
ntre primele locuri pe glob la ovine si bovine raportate la numarul locuitorilor
.
Turismul
Turismul constituie principala sursa de venit a tarii, este foarte activ mai ale
s in Dublin, si de-a lungul coastei vestice in apropierea oraselor Killarney s
i Galway. Irlanda este vizitata anual de aproximativ 4 milioane de turisti.