Sunteți pe pagina 1din 2

In introducerea acestui articol autorul prezinta clar care este problema investigata

in studiu, si anume violenta din mass-media si efectele acesteia, adica agresivitatea


si comportamentul violent. Autorul face distinctia intre agresivitate, pe care o
considera ca fiind un concept mai larg, care include o serie de comportamente
suparatoare, dar nu neaparat ilegale, si comportamentul violent, care este mai
precis, axat pe exercitarea fortei fizice astfel incat sa poata rani sau abuza o alta
persoana.
Criminalistii sunt interesati de comportamentele agresive, care provoaca daune
fizice altora, intr-un mod care este desemnat ca fiind ilegal in codul penal. Daca
mass-media prezinta acte violente cu scopul reducerii criminalitatii, prin diferite
programe, este in ordine. Acest lucru demonstreaza importanta acestui studiu, prin
incercarea de a explica si de a reduce comportamentul violent, criminal, care este
atat de raspandit in lume.

Autorul precizeaza ca, in general, nu s-au facut multe studii care sa masoare efectul
violentei din mass-media asupra violentei criminale, fiind de cele mai multe ori
masurata doar agresivitatea. Precizeaza in acest articol si numele altor cercetatori
in domeniu, de exemplu: Paik si Comstock (1994) au identificat mai mult de 200 de
studii, in meta-analiza lor, cu privire la efectul televiziunii asupra comportamentului
antisocial; Savage (2004) a concluzionat faptul ca sunt 36 de studii legate de
efectele expunerii violentei in mass media asupra comportamentului violent.

Autorul considera ca aceste meta-analize prezentate sunt de folos celor interesati


de acest domeniu, estimarea marimii efectului putand, de asemenea, ajuta la
comparatii ale efectelor altor corelatii ale crimei violente, pentru a demonstra rolul
mass-mediei in violenta criminala. Obiectivele acestui studiu sunt de a preveni
crima violenta si pornesc, avand la baza un demers logico-teoretic, prin parcurgerea
literaturii de specialitate si a diferitelor studii din domeniu.

Astfel, in concordanta cu acestea, se formuleaza si ipoteza care urmeaza sa fie


testata, si anume: Daca literatura publicata stabileste sau nu o legatura intre
violenta prezentata de mass-media si violenta criminala. Ipoteza aceasta este
operationalizata in intrebari testabile. Metoda folosita pentru a testa ipoteza este
analiza studiilor empirice relevante, in limba engleza, din jurnalele scolare, care este
potrivita pentru a raspunde ipotezei studiului.
S-a folosit lista bibliografica a lui Savage (2004), cu studii si articole relevante in
acest domeniu, baze de date precum Proquest si Criminal Justice Abstracts pentru
cautarea de studii recente. Studiile selectate au fost limitate la cele cu variabila

dependenta care arata violenta criminala sau analogul acesteia. De asemenea, doar
studiile care foloseau masuri ale expunerii la violenta din mass-media, adica prin
televiziune sau filme, ca variabile independente, erau luate in considerare. S-au
inclus si studii in care s-a folosit frecventa violentei in programele preferate.

Ca si procedura, in prima faza de codare s-a creat pentru fiecare studiu in parte cate
o linie de date, pentru fiecare comparatie prezentata in tabele sau in text, relevante
pentru intrebarea din studiu. A doua faza a fost sumarizarea, adica reducerea
dimensiunii efectelor multiple la o dimensiune a efectului pentru fiecare studiu si
pentru fiecare analiza a unui subgrup de subiecti. In continuare, a urmat
transformarea din r in z a lui Fischer, pentru distributia de esantionare corecta, o
abordare a normalitatii, intrucat distributia pentru r ar fi fost denaturata. In final, s-a
facut ponderarea, pentru ca, in general se utilizeaza medii ponderate in metaanalize, avand in vedere dimensiunile mari ale esantionului.