FISA PENTRU PORTOFOLIU

CLASA a IX a
BALTA-ALBA-VASILE ALECSANDRI
TITLUL: Balta-Alba ( a fost scrisa in 1847, cu ocazia unei calatorii a scriitorului in localitatea cu acest nume si
publicata in 1848)
SPECIE LITERARA: povestire in rama
TEMA: istoria voiajului de 24 de ceasuri a unui zugrav( pictor) francez, la Balta-Alba, in Valahia, la mijlocul
secolului al XIX lea, tinut plin de contrasturi originale.
STRUCTURA:este aceea a povestirii in rama ( forma de incadrare a uneia sau a mai multor naratiuni de sine statatoare
intr-o alta naratiune, care constituie rama acestora;insertia/includerea unei naratiuni in alta rama- este anuntata in
aceasta povestire inca de la inceput printr-o formula specifica, pe care autorul i-o atribuie tanarului pictor francez:
dati-mi voie sa va istorisesc si eu partea cea mai curioasa din calatoria mea;la acest cadru initial se va reveni la
sfarsitul povestirii, calatorul adresandu-se din nou auditoriului : Iata, domnilor, istoria voiajului meu, la Balta-Alba.In
24 de ceasuri am vazut atatea lucruri nepotrivite, atate contrasturi originale, ca nu stiu nici acum daca Valahia este o
parte a lumii civilizate sau de este o provintie salbatica!)
CONFLICTUL:

Conflictul dintre civilizatii, mentalitati: dintre Orient si Occident;amestecul de modern si arhaic,de civilizatie si
inapoiere, dintre bogatie si saracie, pe care tanarul francez il percepe uimit.
Contrastul dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce pare si ceea ce este Balta-Alba, dintre ceea ce se asteapta
tanarul calator sa gaseasca in Valahia si ce gaseste de fapt.

SUBIECTUL OPEREI:
In expozitiune , un tanar pictor francez, plecat de la Paris pentru a intreprinde o calatorie in Orient, dupa moda vremii,
coboara cu vaporul pe Dunare, insa este impresionat de frumusetile pamanturilor Valahiei, despre care el crede ca ar
apartine Turciei. Afland ca tinutul minunat care-l impresionase si despre care vorbea toata lumea de pe vapor nu are
nimic de a face cu natia otomana, tanarul francez se hotaraste sa debarce la Braila, pentru a vizita aceasta tara,
necunoscuta lui pana atunci.Inainte insa de a debarca crede ca va avea de-a face cu niste salbatici, si, de aceea, se
pregateste sa infrunte tot ce poate sa fie mai rau, inarmandu-se chiar cu pistoale.Insa in loc de salbatici este intampinat

de consulul francez la Braila si de niste oameni primitori si binevoitori.Consulul ii recomanda o balta facatoare de
minuni, Balta-Alba, pe care decide s-o viziteze, ceea ce constituie intriga povestirii.
In desfasurarea actiunii este prezentat drumul cu caruta pana la Balta-Alba, calatorie ce se dovedeste a fi plina de
peripetii.Ajungand la Balta-Alba, unde credea ca va gasi o statiune de facture occidental, cu hotel si restaurant,
calatorul da peste un sat izolat de lume si este nevoit sa innopteze intr-o casa taraneasca, pe un pat de lemn, fara
asternuturi. Impresia francezului ca se afla intr-un tinut de salbatici se adanceste in dimineata urmatoare, cand este
trezit de zgomotele infernale ale cailor si trasurilor, care se indreptau spre balta facatoare de minuni.Contrastul frapant
dintre modern si arhaic, amestecul de civilizatie si inapoiere, discrepanta dintre bogatia unora si saracia altora, il vor
surprinde in continuare pe calatorul strain, pe parcursul sederii in Valahia.Astfel, el va petrece o zi intreaga in preajma
apei tamaduitoare,unde se va imprieteni cu trei tineri romani educati si buni vorbitori de limba franceza.Ei il vor invita
la un pranz,tipic romanesc, il vor duce apoi la o plimbare,cu un asa-zis vapor, care nu era altceva decat o pluta, pentru
ca seara sa-l conduca la un bal, unde bogatia echipajelor, frumusetea toaletelor, si conversatia frantuzeasca a doamnelor
sunt menite sa modifice impresiile pictorului asupra starii de salbaticie a Valahiei.De pe urma acestei calatorii,tanarul
francez ramane cu imaginea unei tari a contrastelor.
PERSONAJELE:
Personajul-narator este un calator strain, un zugrav ( denumire veche pentru pictor) francez, care intreprinde un
voiaj de o zi in Valahia. Prin utilizarea motivului literar al calatorului strainimpus in scrierile iluministilor francezi
din secolul al XVIII lea , Alecsandri atribuie observarea critica si satirica a propriei lumi( orientale)unei perspective
exterioare, si prin comparatie cu alta lume ( occidentala ).Calatorul francez, iesit din locurile natale,traverseaza spatii
necunoscute, intalneste o alta civilizatie ale carei caracteristici(identitate) le recunoaste ca diferite in raport cu ale
propriei civilizatii.
Postasul/vizitiul: un om salbatic, barbos,strentaros si inarmat cu un harapnic lung de un stanjin si taranul: un
soi de uries ingrozitor, care cata la mine, pare ca ar fi vroit sa ma inghita dintr-o imbucatura in casa caruia este gazduit
pictorul francez,sunt personaje representative pentru tipul bunului salbatic imagine a alteritatii in universal fictional.

FISA DE LUCRU
CLASA a IX a
BALTA-ALBA-VASILE ALECSANDRI
1. Rezumati textul pe momentele subiectului.
2.Care este semnificaia acestor citate n evoluia aciunii povestirii?
a),, Voi mrtirisi ns c, cu ct m deprtam de centrul Evropei i m apropiam de rile d-voastre, curiozitatea mea
cretea. n toate prile videam o alt lume pe care nici o visasem. Din toate prile auzeam rsunnd pe podul
vaporului cuvintele: valah, Valahia i, n netiina mea vrednic de veacul de aur, nu nlgeam ce nsmna acele
enigma, pentru c eu eram ncredinat c, de la grania nemeasc i pn n Marea Neagr, se ntindea numai Turcia
Evropei.n sfrit cpitanul, ce vorbea puin franuzete, mi tlmci c pmntul ce se videa de-a stnga noastr se
numea Valahia i c era locuit de un neam de oamini cu totul strini de naia otoman!....S v spun mirarea mea la
aceast descoperire e peste putin! Atta numai voi mrturisi c, de-a fi avut atunci sub mn pe profesorul meu de
geografie, l-a fi aruncat n Dunre!Din ceasul acela m smii cuprins de un dor nemrginit de tiin i hotri a
studia cu de-amnuntul aceast ar necunoscut mie i-acel neam de oamini att de nou pentru mine.
b),,Iat, domnilor, istoria voiajului meu de la Balta-Alb. n 24 de ceasuri am vzut attea lucruri nepotrivite, atte
contrasturi originale, c nu tiu nici acum dac Valahia este o parte a lumii civilizate sau de este o provinie
slbatic!
3.Explicati titlul si tema acestei opera literare.

4.Precizati perspectiva narativa,prespectiva spatiala si temporala a acestui text.

5.Oralitatea stilului este definita si de stilul colocvial care cuprinde:
a) cuvinte si expresii populare, regionalisme si arhaisme:
b) cuvinte si expresii straine:

6.Scrie n spaiul punctat din dreptul fiecrei cifre, litera/literele corespunztoare unui rspuns corect i complet:
1. Formula de adresare de la nceput, ,,dai-mi
a. cltoria n Orient, dup moda
voie s v istorisesc i eu partea cea mai
vremii.
curioas din cltoria mea, anun
specia
2. Tema povestirii Balta- Alb este.
b. vaporul i crua.
3. Scopul iniial al voiajului n care pornete
personajul-narator este..
4. Mijloacele de transport menionate
c. intriga povestirii.
sunt
5. Fragmentul citat (,,Oprindu-se vaporul la
Brila, m hotri a m cobor pe uscat i a
d. curiozitatea.
ntrerupe cltoria mea n Orient, pentru a
m rtci ctva vreme n cmpiile Valahiei.
Speram s intru ntr-o via nou i plin de
e. un bru.
ntmplri originale.) constituie.
6. Motivul pentru care tnrul vrea s vad locul
numit Balta-Alb - ,,o balt fctoare de
f. de situaie.
minuni este
7. n timpul cltoriei spre balta factoare de
g. cltoria de 24 de ceasuri la Baltaminuni are loc un accident, n urma cruia se
Alb, n Valahia, a zugravului francez
rupe o roat. Vizitiul leag ,,schiele roii celei
pornit iniial spre Orient.
stricate cu .
8. n scena cazrii n bordeiul unui strjer este
h. ateptrilor nelate, aici cu efect
prezent comicul..
comic.
9. Naratorul ntreine suspansul pe parcursul
i. ,,attea contrasturi originale.
povestirii prin tehnica.
10. O sintagm care exprim n ce const
j. povestire n ram.
,,exotismul Valahiei, din perspectiva
cltorului strin, este..
7.Memorialul de cltorie este specia literar n care autorul consemneaz retrospective ,observaii, impresii asupra
evenimentelor sau faptelor la care a fost martor, descrieri de cltorie, de locuri i de oameni.
Scrie o pagin a unui memorial de cltorie n care s descrii parcurgerea itinerarului prin oraul tu sau printr-o
localitate de care eti ataat sufletete. Noteaz nume de strzi, descrie locurile, surprinde detalii care te
impresioneaz!
retrospectiv = adj. Care privete n urm, care se refer la fapte i situaii din trecut.
TEM:

Plecarea n cltorie, prsirea spaiului familiar, schimbarea orizontului cunoscut reprezint nceputul unei aventuri care nu
orienteaz privirea numai spre lumea exterioar, ci i (mai ales) spre cea interioar.
Alege dou opere literare studiate la clas sau citite de tine n care este dezvoltat tema Aventura, cltoria. Scrie un eseu de 1-2 pagini, n
care s prezini modul original n care aceast tem se concretizeaz n cele dou creaii literare epice.
n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele aspecte:
prezentarea modului specific de valorificare a temei n cele dou opere literare alese;
prezentarea structurilor prin care se dezvolt tema n fiecare dintre operele alese;
relevarea cel puin a unei asemnri i a unei deosebiri n dezvoltarea temei, n cele dou opere literare;
susinerea argumentat a unui punct de vedere personal privind mesajul generat, n fiecare oper, de tema prezentat.
NOT! Ordinea integrrii reperelor n cuprinsul lucrrii este la alegere.