Sunteți pe pagina 1din 54

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

STUDIUDE CAZ LA S.C.DANART IMPEX SRL

CONF.UNIV.DR.POPA DORINA

MASTERAND
BRANDUSAN GEORGIA ANDRA

ORADEA

2011

CUPRINS
Capitolul 1 Consideraii Generale...pg 4
Capitolul 2 Realizarea diagnosticului financiar..................................pg 5
2.1.1 Analiza ratelor de structur ale activului........................................pg 6
2.1.2 Analiza ratelor de structur ale pasivului........................................pg 8
2.2 Analiza echilibrului financiar.........................................................pg 9
2.2.1 Situaia neta(SN).............................................................................pg 9
2.2.2 Fondul de rulment(FR)....................................................................pg 10
2.2.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)....................................................pg 11
2.2.4 Trezoreria neta(TN).........................................................................pg 12
2.3 Analiza soldurilor intermediare de gestiune.................................pg 13
2.3.1 Marja comerciala(Mcom)..................................................................pg 13
2.3.2 Producia exercitiului(Qex).pg 13
2.3.3 Valoarea adugat(VA)...................................................................pg 14
2.3.4 Excedentul brut de exploatare(EBE).pg 14
2.3.5 Rezultatul exploatarii(RE).pg 15
2.3.6 Rezultatul current(RC)...pg 15
2.3.7 Rezultatul net(RN)..........................................................................pg 15
2.4 Analiza ratelor de structura ale capitalului...................................pg 16
2.4.1 Ratele de echilibru..........................................................................pg 16
2.4.1.1 Rata de finanare a imobilizarilor(RFR)........................................pg 16
2.4.1.2 Rata de finantare a fondului de rulment propriu(RFRP)...pg 17
2.4.1.3 Rata de finanare a nevoii de fond de rulment(RNFR)...................pg 17
2.4.2 Ratele de lichiditate.........................................................................pg
18
2.4.2.1 Rata lichiditatii generale(R lg ).......................................................pg
18
2.4.2.2. Rata lichiditii reduse (R lr )........................................................pg
18
2.4.2.3. Rata lichiditii imediate (R li ).....................................................pg
19
2.4.3 Capacitatea de autofinanare(CAF)................................................pg
20
2.4.4. Ratele de ndatorare.......................................................................pg 21
2.4.4.1. Rata levierului (L).......................................................................pg 21
2.4.4.2. Rata datoriilor financiare ( R DF ).................................................pg
21

Pagina
2

2.4.4.3. Rata capacitii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea


de autofinanare (R CAF
).............................................................................pg 22
2.4.4.4. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( R Ch. fin . )...................pg
22
2.5. Analiza ratelor cinetice (de gestiune)............................................pg 23
2.5.1. Durata de rotaie a stocurilor (D ST )................................................pg
23
2.5.2. Durata de ncasare a creanelor (D CR )...pg 24
2.5.3. Durata de achitare a furnizorilor (D FZ )..........................................pg
24
2.6 Analiza rentabilitatii........................................................................pg 25
2.6.1 Rata de rentabilitate economic brut nominal(RebN)...................pg 25
2.6.2 Rata de rentabilitate economica bruta reala(RebR)...........................pg 26
2.6.3 Rata rentabilitii economice nete nominale(RenN)..........................pg 26
2.6.4 Rata rentabilitii financiare(Rf)......................................................pg 27
2.7 Analiza pragului de rentabilitate din exploatare..pg 28
2.8 Analiza riscului de faliment............................................................pg 30
2.8.1 Metoda lui Altman..........................................................................pg 30
2.8.2 Metoda centralei bilanurilor franceze............................................pg 32
2.8.3 Metoda Conan-Holder.....................................................................pg 34
3.Analiza rapoartelor statice si dinamice dintre indicatorii valorici
..................................................................................................................pg 35
3.1 Rapoarte statice pg
35
3.2 Rapoarte dinamice.....pg
35
4. Analza factoriala a cifei de afaceri..pg36
4.1 Modelul descompunerii pe fractiipg36
5. Analiza valorii adaugate.pg38
6. Analiza factoriala a productivitatii muncii..pg41
7. Analiza eficientei.pg43
7.1 Analiza eficientei mijloacelor fixepg43
8. Analiza cheltuielilor cu salariile.pg46
9. Analiza cheltuielilor cu dobanzile..pg47
10. Analiza rentabilitatii economice...pg50
11. Analiza rentabilitatii financiarepg51
12. Concluzii............................................................................................pg54
12.1 Puncte tari..pg54
12.2 Puncte slabe..pg55
Pagina
3

12.3 Masuri propuse pentru imbunatatirea situatiei financiare.pg55

Capitolul 1. Consideraii Generale


Evoluia cifrei de afaceri, a rezultatului net i
a activelor totale ale societii

DESCRIERE GENERAL SOCIETATE

SC. DANART IMPEX SRL.


SC. DANART IMPEX SRL. a fost infiintata in 1994, avand un capital
social de 200 RON, capital subscris integral subscris statului in calitate de
actionar unic.
SC. DANART IMPEX SRL. este situata pe: str. TRANSILVANIEI,
nr.10, bloc K1, ap. 46, sc. B, tel. 413186, inregistrata la Registrul
Comertului sub nr: J05/1731/1994 , avand C.F: 562879
Principalele obiecte de activitate ale acestei societati sunt:
1. Productie de pavaje rutiere si pietonale
2. Constructii

Pagina
4

In anul 2007, societatea a inregistrat o cifra de afaceri egala cu 147784 RON


si o pierdere neta de 0 RON iar in anul 2008 a realizat o cifra de afaceri in
valoare de 120131 RON si un profit net de 8641 RON

Principalii indicatori financiari ai societii comerciale SC Alpha SA


pentru anii AN I i ANII sunt:
Indicator
2007
2008

%
Cifra de Afaceri
22300
27250
-27653
81.29%
Rezultatul Net
6156
2807
-24410
26.14%
Active totale
270977 255438
-15539
94.27%
PREZENTARE REZULTATE TABEL

Pagina
5

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1.1 Analiza ratelor de structur ale activului

Denumire indicator

Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
Active imobilizate
Stocuri
Creane
Investiii financiare pe
TS
Disponibiliti bneti
Active circulante
Cheltuieli in avans
TOTAL ACTIV

valoric

2008
procentual

valoric

2009
Procentual

0.00%

0.00%

4996
0

12.82%
0%

7276
0

-3695
-1185

2.7%
-0.44%

4996

12.82%

7276

16.69%
0.00%
16.69%

-4880

2.26%

0%

12127

5.61%

1358

3.12%

5778

2.41%

0%

1608

4.13%

0.00%
0
32350
33958

0.00%
83.05%
87.18%

0%

38954

100%

0.00%

34953

80.19%

-23668

-8.48%

36311

83.31%

-5763

-0.46

0.00%

-4896

-1.80%

43587

100%

-15539

0.00%

PREZENTARE REZULTATE
Rata activelor imobilizate
Rata imobilizrilor necorporale
Rata imobilizrilor financiare.
Rata imobilizrilor corporale.
Rata activelor circulante.
Rata stocurilor.
Rata creanelor.
Rata disponibilitilor bneti
Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului
fix. In perioada 2008-2009 aceasta rata a crescut ajungand de la 12.82%la
16.69%.

Rata imobilizarilor necorporale este o atat in anul 2008 cat si in anul


2009.

Pagina
6

Rata imobilizarilor corporale care detin o pondere semnificativa in


cadrul activului total in anul 2008 aceasta fiind de 12.82% iar in anul 2009
aceasta creste ajungand la 16.69%
Rata imobilizarilor financiare este 0 atat in 2008 cat si in 2009.
Rata activelor circulante exprima ponderea activelor ciculante in
totalul activului. In anul 2008 valoarea acestei rate a fost de 87.18% dar a
avut o tendinta de scadere ajungand in 2009 la 83.31%
Rata stocurilor este 0 atat in 2008 cat si in 2009.
Rata creantelor scade in intervalul studiat atat din punct de vedere
valoric cat si din punct de vedere procentual.
Rata disponibilitatilor banesti este influentata de raportul dintre durata
medie de incasare a creantelor si durata medie de plata obligatiunii aceasta
rata se afla in scadere atat din punct de vedere procentual cat si din punct de
vedere valoric pierdandu-si calitatea de cel mai important element de activ.

Pagina
7

Cap 2.1.2 Analiza ratelor de structur ale pasivului

Denumire indicator

Capital social
Rezerve
Rezultatul reportat
Profit net
Repartizarea profitului
Capital Propriu
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
Venituri in avans
Datorii totale
Capital permanent
TOTAL PASIV

2008
valoric
procentual

valoric

2500
644
11981
6156
0

6.41%
1.65%
30.76%
15.8%
0.00%

2500
644
31710
2807
0

21281

54.63%

0
2081
0
2081

0%
5.34%
0.00%
5.34%

23362
38954

2009
Procentual

5.73%
1.47%
72.75%
6.44%
0.00%

0
0
19729
-3349
0

%
0.01%
0.53%
15.01%
-8.81%
0.00%

37661

80.40%

16380

6.74%

59.97%

0
3907
0
37661
41568

0%
8.96%
0.00%
86.40%
95.37%

0
1816
0
35580
18206

-9.86%
3.12%
0.00%
-6.74%
-3.12%

100%

43587

100%

4633

0.00%

Rata autonomiei financiare


Rata stabilitii financiare.
Rata de ndatorare global
Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta financiara
a sociateatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Aceasta
rata care in 2007 era relativ mica 55.12% a crescut ajungand in 2008 la
valoarea de 61.86% deci societatea incepe sa se bucure de autonomie
financiara.
Rata stabilitatii financiare exprima ponerea capitalului permanent in
pasivul total si in anul 2008 aceasta inregistreaza valori scazute.
Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in totalul
pasivului. In perioada analizata aceste datorii sunt in scadere, 44.88% in
2007si 38.14%in 2008.

Pagina
8

2.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR


2.2.1 Situaia neta(SN)
SN=AT-DT
AT=AI+AC+Cheltuieli in avans
AT=active totale
DI=datorii totale
AC= active circulante
AI= active imobilizate
AT0=4996+33958+0=38954
AT1=7276+36311+0=43587
DT=DTS+DTL+Venituri n avans
DTS= datorii pe termen scurt
DTL= datorii pe termen lung
DT0=2081+0+0=2081
DT1= 3907+0+0=3907

Pagina
9

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta cresterea valorii


patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii.
Situatia neta pozitiva este rezultatul profitului obtinut de societate din
activitatea desfasurata si a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni
economice sanatoase. Situatia neta reflecta valoarea capitalurilor proprii ale
societatii, acestea avand o evolutie crescatoare.

2.2.2 Fondul de rulment(FR)


FR=Cperm-AInete
Cperm=Cpr+DTL
Cperm=capitaluri permanente
Cpr=capital propriu
AInete=active imobilizate nete

Cperm0=36873+0=36873
Cperm1=39680+0=39680
FR0=36873-4996=31877
FR1=39680-7276=32404
Fondul de rulment este in prima perioada pozitiva dar apoi descreste
ceea ce reflecta dezechilibru financiar pe termen lung al societatii.Aceasta
reperzinta un deficit de surse permanente (capitaluri permanente) sub
nevoile permanente de acoperit (active imobilizate).Fondul de rulment are o
evolutie descrescatoare nefavorabila in perioada analizata, deoarece
cresterea capitalului propriu este dublata de o crestere mai mare a activelor
imobilizate.Datorita fondului de rulment descrescator societatea nu dispune
de o marja de securitate care sa o puna la adapost de evenimente
neprevazute.
FRP=Cp - AI nete

FRP=fondul de rulment propriu


Pagina
10

FRP0=36873-4996=31877
FRP1=39680-7276=32404
FRI=Datorii pe termen lung si mediu
FRI0=31877-31877=0
FRI1=32404-32404=0

FRI= fondul de rulment mprumutat

Sau
! FRI=FR-FRP !
Fondul de rulment propriu
Fondul de rulment mprumutat.
Fondul de rulment propriu este negativ ceea ce reflecta ca societatea
este lipsita de autonimie financiara, iar fondul de rulment imprumutat are
valori descrescatoare ceea ce reflecta faptul ca societatea si-a scazut datoriile
pe termen lung, acest lucru evidentiind o crestere a autonomiei financiare.

2.2.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)


NFR=Nevoi temporare-Surse temporare
Nevoi temporare=stocuri+creante+cheltuieli in avans
Surse temporare=datorii de exploatare+venituri in avans
NFR0= 1608-15418=31877
NFR1= 1358-22831=-21473
Nevoia de fond de rulment reprezinta echilibul pe termen scurt si are
in vedere finantarea activelor curente din surse ciclice. Atat in 2007 cat si in
2008 societatea a inregistrat un deficit de resurse termorare fata de sursele
temporare, lucru nefavorabil pentru aceasta. Acest deficit este generat de
rotatia mai rapida a platilor fata de cea a creantelor, adica platile se fac mai
repede decat se incaseaza creantele.
Totusi, in anul 2008 nevoia de fond de rulment a crescut mult fata de
2007 ceea ce este un lucru negativ pentru societate.
Pagina
11

2.2.4 Trezoreria neta(TN)


TN=FR-NFR
TN0=FR0-NFR0=31877+31877=63754
TN1=FR1-NFR1=32404+21473=53877
Trezoreria neta este pozitiva in ambele perioade analizate si are o
tendinta de scadere, ceea ce reflecta dezechilibrul financiar al societatii pe
termen scurt si foarte scurt.
Find descrescatoare, trezoreia neta reflecta un deficit moneta la
sfasitul exercitiului, adica o scadere a capacitatii reale de finantare a
investitiilor.

2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE


2.3.1 Marja comerciala(Mcom)
Mcom=Venituri din vnzarea mrfurilor-Cheltuieli cu mrfurile
Mcom0=0
Mcom1=0
Pagina
12

M com % =

M com
100
Venituridi nvanzaream arfurilor

M0com0% = 0
M1com0% = 0
In perioada analizata marja comerciala este 0 atat in 2008 cat si in
2009

2.3.2 Producia exercitiului(Qex)


Q ex = Q vanduta + Q imobilizata + Q stocata
Q ex

=22300+4996+0=27296

Q ex 1 =27250+7276+0=34526
Producia exerciiului este format din producia vndut,
producia imobilizat i producia stocat. Productia exercitiului atat in 2007
cat si in 2008 este formata din productia stocata si din productia vanduta. Ea
prezinta tendinte de scadere ceea ce aste nefavorabil pentru societate.

2.3.3 Valoarea adugat(VA)


VA=Mcom+Qex-Consumurile externe
Consumurile externe=Cheltuieli materiale+Cheltuieli cu serviciile executate
de teri
Cons.ext0=3965+391=4356
Cons.ext1=3667+434=4101
VA0=27296-4356=22940
VA1=34526-4101=30425
Pagina
13

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea


factorilor de productie, in special a muncii si a capitalului, paste valoarea
materialelor si serviciilor cumparate de la terti.
In cazul acestei societati valoarea adaugata are valori pozitive
deoarece poductia exercitiului este mai mare decat consumurile externe.
2.3.4 Excedentul brut de exploatare(EBE)
EBE=VA+subvenii de exploatare-cheltuieli cu personalul-cheltuieli cu alte
impozite si taxe
EBE0=22940+0-5961-99=16880
EBE1=30425+0-2228-126=28071
Excedentul brut de exploatare reflect capacitatea de
autofinanare a investiiilor, de rambursare a datoriilor ctre bugetul statului
i de remunerare a creditorilor i acionarilor. Excedentul brut de exploatare
inregistreaza o tendinta favorabila crescatore in special datorita cresterii
productiei exercitiului realizat de catre societate.
2.3.5 Rezultatul exploatarii(RE)
RE=EBE+alte venituri din exploatare-alte cheltuieli din exploatare(cont
658) +venituri din provizioane din exploatare-cheltuieli cu amortizrile i
provizioanele din exploatare
RE0=16880+0-175+0-47=16658
RE1=28071+0-3264+0-270=-3534

2.3.6 Rezultatul current(RC)


RC=RE+venituri financiare-cheltuieli financiare
RC0=16658+0-0=16658
Pagina
14

RC1=-3534+0-61=-3595

2.3.7 Rezultatul net(RN)


RN=RC+venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare-impozit pe profit
RN0=16658-726=15932
RN1=-3595-1551=-5146

2.4 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE CAPITALULUI


2.4.1 Ratele de echilibru
2.4.1.1 Rata de finanare a imobilizarilor(RFR)
R FR =

C perm
AI nete

C perm = capital permanent


AI nete = active imobilizate nete
Pagina
15

R FR

258596
185804

=1.4

R FR

235798
180924

=1.30

Rata de finantare a imobilizarilor in prima perioada este supraunitara da are


o tendinta de scadere.

2.4.1.2 Rata de finantare a fondului de rulment propriu(RFRP)


C propriu

R FRP =

Anete

R FRP

R FRP

149370
=0.80
185804
158011
=0.87
180924

Rata fondului de rulment propriu este pozitiva dar este subunitara in ambele
perioade.Acest lucru reflecta o autonomie financiara scazuta a societatii.

2.4.1.3 Rata de finanare a nevoii de fond de rulment(RNFR)

R NFR =
R NFR

R NFR

FR
NFR

=
=

72792
37415

=1.95

54874
43165

=1.27

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment este pozitiva atat in


2007 cat si in 2008.
Pagina
16

Acest lucru reflecta echilibru financiar pe termen scurt, adica o trezorerie


neta pozitiva.
2.4.2 Ratele de lichiditate
2.4.2.1 Rata lichiditatii generale(R lg )
R lg =

AC
DTS

AC = active circulante
DTS = datorii pe termen scurt
80277
=6.48
12381

R lg

R lg

= 19640 =3.8

74514

Rata lichiditatii generale are valori bune in ambele perioade fiind


supraunitare ceea ce dovedeste faptul ca societatea are capacitatea de a-si
achita datoriile exigibile pe TS numai din activele circulante detinute in
patrimoniu. Rata lichiditatii generale are o tendinta defavorabila de scadere
datorita cresterii datoriilor pe TS.

2.4.2.2. Rata lichiditii reduse (R lr )

R lr =

Creante DB
DTS

DB = disponibiliti bneti
DTS = datorii pe termen scurt
R lr

6269 35377
12381

=3.36

Pagina
17

R lr

12047 11709
19640

=1.21

Rata lichiditatii reduse reflecta capacitatea societatii de a-si onora


datoriile scadente din creantele si disponibilitatile banesti din conturi
bancare si casa. Rata lichiditatii reduse este supraunitara peste nivelul de
referinta de 0.6 in perioada 2007-2008 inregistreaza o tendinta nefavorabila
de scadere in anul 2008, in special datorita scaderii disponibilitatilor banesti.

2.4.2.3. Rata lichiditii imediate (R li )


R li =

DB
DIE

DB = disponibiliti bneti
DIE = datorii imediat exigibile (datorii pe termen scurt)
R li

R li

=
=

35377
=2.86
12381
11709
=0.6
19640

Avand in vedere faptul ca nivelul de referinta pentru aceasta rata este de 0,30
si valorile acestor rate in anul 2007 sunt de 2.86 constatam ca in acest an
societatea inregistreaza valori peste nivelul de referinta. In anul 2008
situatia este redresata prin scaderea disponibilitatilor banesti nivelul
ajungand la 0.6, societatea fiind astfel capabila sa-si acopere datoriile
imediat exigibile pe seama disponibilitatilor banesti.

2.4.3 Capacitatea de autofinanare(CAF)

Pagina
18

Metoda deductiv

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de


exploatare(cont 658) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare+Venituri
extraordinare - Cheltuieli extraordinare Impozitul pe profit
CAF0=53035+2202-16222+1260-881-3028=36366
CAF1=28812+1746-14738+93-2402-3006=10505
CAF=CAF0-CAF1=10505-36366=-25861
Metoda aditionala
CAF=Profitul net + Cheltuieli cu amortizri i provizioane Reluri asupra
amortizrilor i provizioanelor
CAF0=33051+10400+7077-0=50528
CAF1=8641+13113-0=21754
CAF=CAF1-CAF0=21754-50528=-28774

Capacitatea de autofinantare repezinta potentialul financiar de crestere


economica a societaqtii, sursa intena de finantare generate de activitatea
comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o
anumita scadenta. Ea este un surplus financiar, degajat de activitatea
rentabila a sociateatii.
In anul 2007 capacitatea de autofinantare a firmei are o valoare pozitiva
dar are o tendinta nefavorabila de scadere astfel ca in 2008 are o valoare
pozitiva de 21754 ceea ce este un lucru nefavorabil pentru firma.

2.4.4. Ratele de ndatorare


2.4.4.1. Rata levierului (L)
Pagina
19

L=

DT

DT = datorii totale

C propriu

L0 =

121607
149370

L1 =

97427
=0.62
158011

=1.23

Levierul sau rata indatorarii compara marimea DT cu cea a capitalului


propriu, normele bancare impun o rata mai mica decat 1. Societatea studiata
depaeste acest nivel in anul 2007 lucru care este cauzat de catre datoriile
mari pe care le are societatea dar in anul 2008 situatia este redresata.
Levierul prezinta o tendinta favorabila de reducere.

2.4.4.2. Rata datoriilor financiare ( R DF )

R DF =

DTL
C perm

R DF 0 =

109226
258596

=0.42

R DF

77787
235798

=0.33

Avand in vedere ca valoarea acestui indicator sunt in scadere si sunt situate ,


este 0.5 putem constata ca societatea are un grad extrem de redus de
indatorare pe termen mediu si lung si deci poate contracta fara probleme un
nou credit pe TL.

2.4.4.3. Rata capacitii de rambursare a datoriilor financiare prin


capacitatea de autofinanare (R CAF )
Pagina
20

DTL
CAF

R CAF =

R CAF 0 =

109226
2.16
50528

R CAF

77787
3.6
21754

Rata capacitii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea


de autofinanare exprima in numar de ani capacitatea societatii de a-si achita
datoriile pe TL contractate. Limita maxima stabilita de normele bancare este
de 3 ani atat in anul 2007 cat si in anul 2008 societatea studiata inregistreaza
valori ale acestei ratea de mult peste 1 an ceea ce dovedeste o capacitatea
proasta de rambursare a datoriilor financiare prin autofinantare.

2.4.4.4. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( R Ch. fin. )

R Ch. fin . =

Ch. fin
EBE

R Ch. fin.

R Ch. fin . 1 =

881
=0.02
53035
2402
28812

=0.08

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare separa societatile sanatoase din


punct de vedere financiar de cele falimentare. Limita maxima impusa de
normele bancare este de 0,6. Societatea analizata inregistreaza valori mult
sub aceasta limita datorita cheltuielilor financiare foarte reduse.

2.5. ANALIZA RATELOR CINETICE (DE GESTIUNE)


2.5.1. Durata de rotaie a stocurilor (D ST )
Pagina
21

D ST =

Soldul .stocurilor 360


CA

D ST

38631 * 360
=94.10
147784

D ST

50758 * 360
=152.11
120131

Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile necesar pentru


reinnoirea stocurilor. In 2007 durata de rotatie a societatii este de
aproximativ 94 de zile. Durata de reinnoire a stocurilor materiale si a
stocurilor de produse finite prin intermediul cifrei de afaceri creste in 2009
ajungand la 152 de zile.

2.5.2. Durata de ncasare a creanelor (D CR )


D CR =

Soldul .creantelor 360


CA

D CR

6269 * 360
=15.27
147784

D CR

12047 * 360
=36.10
120131

Pagina
22

Durata de incasare a creantelor reprezinta numarul de zile in care fondurile


financiare ale societatii sunt imobilizate in gestiunea clientilor. Se
recomanda ca durata de incasare a creantelor sa fie cat mai redusa si sa nu
depaseasca 30 de zile. In perioada analizata durata de incasare a creantelor,
in anul 2008 este de peste 30 de zile ceea ce este nefavorabil pentru societate
2.5.3. Durata de achitare a furnizorilor (D FZ )
D FZ

Soldul. furnizorilor 360


=
CA

D FZ

D FZ

6500 * 360
=15.83
147784
12116 * 360
=
=36.31
120131

In perioada analizata societatea a inregistrat durate medii de plata a


furnizorilor mai mari de 30 de zile, in anul 2007 societatea si-a incasat
creantele in 15.27 zile si si-a achiatat furnizorii in 15.83 zile, in anul 2008
societatea si-a incasat creantele in 36.10 zile si si-a achitat furnizorii in
aproximativ 36.31 zile. Avand in vedere faptul ca durata de achitare a
furnizorilor e putin mai mare decat de durata de incasare a creantelor
mentionam acest aspect ca unul favorabil deoarece plata furnizorilor se face
mai lent decat incasarea creantelor.
2.6 ANALIZA RENTABILITII
2.6.1 Rata de rentabilitate economic brut nominal(RebN)

Pagina
23

R ebN =

EBE
* 100
Cap.inv

Cap.inv.=Active fixe brute+NFR+Disponibiliti bneti


Cap inv0=184619+37415+35377=257411
Cap inv1=180924+43165+11709=235798
R ebN 0 =

53035
=0.21%
257411

R ebN1 =

28812
235798

=0.12%

Rata de rentabilitate bruta reflecta eficienta mijloacelor materiale si


financiare alocate intregii activitati a societatii. Ea evidentiaza eficienta
capitalurilor investite si ar trebuie sa fie superioara rate inflatiei, pentu ca
investitorii sa fie remunerate cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii din
economie.
Societatea inregistreaza in 2007 o rata a rentabilitatii peste rata inflatiei
(13.50%) , un lucru favorabil pentru societate, dar in 2008 aceasta rata a
scazut ajungand putin sub rata inflatiei din acest an (8.21%).
2.6.2 Rata de rentabilitate economica bruta reala(RebR)
R ebR =

Re bN Ri
* 100 ,
1 Ri

daca Ri>10

R ebR = RebN-Ri, daca Ri<10


Ri0=4.84%

Ri1=5.88%
RebR0=RebN0-Ri0=0.21%-4.84%=-4.63%
RebR1=RebN1-Ri1=0.12%-5.88%=-5.76%

Pagina
24

2.6.3 Rata rentabilitii economice nete nominale(R enN)


R enN =

Pr ofit din exp loatare


* 100
Capital investit

R enN 0 =
R enN1 =

35700
* 100 13.87 %
257411
13956
* 100 5.92 %
235798

Rata rentabilitatii economice nete tebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe


economia nationala ca societatea sa-si poata mentine substanta s-a
economica. In perioada analizata rata rentabilitatii economice nete nominale
e superioara ratei inflatiei in anul 2007, dar in anul 2008 scade avand 5,92%,
aspect nefavorabil pentru societate, acest lucru ne indica faptul ca societatea
nu e capabila sa-si pastreze intrgul activ economic.

2.6.4 Rata rentabilitii financiare(Rf)


=

Pr ofitnet
* 100
Cpr

f0

f1

33051
* 100 22.13
149370
8641
* 100 5.47
158011

Rata rentabilitatii reflecta randamentul utilizarii capitalurilor proprii, ea


trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii de pe piata interbancara.
Nivelul scazut al rentabilitatii financiare ne indica o activitate financiara
neprofitabila a societatii. Se observa o scadere foarte mare a ratei
rentabilitatii financiare in anul 2008 datorita scaderii nivelului profitului net.

Pagina
25

2.7 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE


INDICATOR
Cifra de afaceri neta(reala) CA
Cheltuieli variabile(CV)
Marja asupra cheltuielilor variabile MCV=CA-CV
Marja asupra cheltuielilor variabile(%)
MCV% =

CA PRzile =

1.79

3.89

0.49

1.08

0.99

0.99

147047.03

118829.71

199.53

91.32

CAPR
* 100
CAneta

Indicele de securitate
CAneta CAPR
CAneta

Pozitia absoluta fata de CA PR (flexibilitatea


absoluta)
=CAreala- CA PR
Pozitia relativa fata de CA PR (coeficientul de
volatilitate)
` =

22017.9
1301.29

CAPR
* 360 zile
CA

Rata riscului de exploatare

IS =

19581.25
736.97

CF
MCV %

Pragul de rentabilitate in zile

R PR =

2008
120131
99804.9
20326.1
16.92%

MCV
* 100
CA

Cheltuieli fixe(CF)
Pragul de rentabilitate din exploatare(punctul critic)
CA PR =

2007
147784
108524.35
39259.65
26.57%

CAPR

CF=5%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile) +20%*(cheltuieli cu


personalul) +cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de expl+cheltuieli cu
alte impozite si taxe
CF0=5%(90414+7567)+20%(17101)+10400+862=19581.25
Pagina
26

CF1=5%(79542+9136)+20%(17705)+13113+930=22017.9
CV=95%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile)+80%*cheltuieli cu
personalul+cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate
CV0=95%(90414+7567)+80%(17101+2202)=108524.35
CV1=95%(79542+9136)+80%(17705+1746)=99804.9
Societatea analizata nu prezinta un risc de exploatare ridicat in anul 2007
deoarece rata riscului de exploatre e extrem de redusa. Se observa o tendinta
nefavorabila de crestere a acesteia in anul 2008. Indicele de securitate are
aceeasi valoare in ambii ani analizati. Pozitia absoluta a societatii e foarte
mare acest lucru evidentiind capitalul social de a-si adapta productia la
cerintele pietei si indicand un risc de exploatare scazut in anul 2007 iar in
anul 2008 pozitia absoluta a societatii e in scadere, indicand un risc de
exploatre mare. Pozitia relativa inregistreaza valori mai mari cand riscul e
minim asa cum este si in cazul societatii studiate, unde pozitia relativa are
valori extrem de mari in anul 2007 si in scadere in perioada analizata. Pragul
de rentabilitate e in crestere in perioada analizata. Situatia societatii e una
confortabila deoarece cifra de afaceri neta depaseste cu mai mult de 15%
punctul critic.

2.8 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT


2.8.1 Metoda lui Altman
Pagina
27

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2
R1 =

RC
AT

RC=rezultatul curent

R2 =

CA
AT

AT=active totale

R3 =

Valoarea .de. piata.a.capitalurilor. proprii


Valoarea .datoriilor .totale

R4 =

Pr ofitul.reinvestit
AT

R5 =

AC
AT

R 12007 =

36079
0.13
270977

R 12008 =

11647
0.045
255438

CA=cifra de afaceri

R1 are semnificaia unei rate de rentabilitate economic, sau de


eficien a utilizrii activelor i este de dorit sa fie ct mai mare i s creasc.
147784

R 22007 = 270977
R 22008 =

0.545

120131
0.47
255438

R2 este un indicator de eficien a utilizrii activelor care exprim


rotaia activului prin cifra de afaceri. Cu ct activitatea societii este mai
eficient, cu att vanzrile sunt mai mari, iar activele se vor rennoi mai
rapid prin cifra de afaceri.
R 32007 =

149370
1.228
121607

R 32008 =

158011
1.621
97427

Pagina
28

R3 semnific gradul de ndatorare al ntreprinderii prin imprumuturi pe


termen scurt, mediu sau lung. Se recomand ca aceast rat s fie de o
valoare ct mai mare.

R 42007 =

33051
0.12
270977

R 42008 =

8641
0.03
255438

R4 are semnificaia capacitii de finanare intern a societii i se


recomand ca valoarea sa fie ct mai mare.
R 52007 =

80277
0.296
270977

R 52008 =

74514
0.291
255438

R5 are semnificaia flexibilitii societii i arat ponderea activului


circulant n activul total i se recomand ca acest raport sa fie ct mai mare.
Z2007=0.36+1.68+0.43+0.74+0.55=3.76
Z2008=0.35+0.042+0.15+0.97+0.47=1.98
In 2007 Z este mai mare decat 3 ceea ce ne indica faptul ca societatea
beneficiaza de o situatie financiara foarte buna, iar din punct de vedere
bancar societatea beneficiaza de un grad crescut de incredere deoarece e
solvabila, dar in 2008 Z este mai mic decat 3 lucru nefavorabil pentru
interprindere.

2.8.2 Metoda centralei bilanurilor franceze


100Z=-1,225R1+2,003R2-0,824R3+5,221R4-0,689R51,164R6+0,706R7+1,408R8-85,544
R1 =

Cheltuieli financiare
EBE
Pagina
29

R2 =
R3 =

Capital permanent
Capitalinvestit
CAF
Datoriitotale

R4 =

EBE
CA

R5 =

SoldFurnizor
* 360
Cumparari

R6 =
R7 =
R8 =

VA1 VA0
VA0
SoldCreane
* 360
CA
Investitiicorporale
VA

R 12007 =

881
0.016
53035

R 12008 =

2402
0.083
28812

R 22007 =

258596
1.004
257411

R 22008 =
R 32007 =

235798
1
235798
50528
0.415
121607

R 32008 =

21754
0.223
97427

R 42007 =

53035
0.358
147784

R 42008 =

28812
0.239
120131

R 52007 =

6500
* 360 23.882
67433 9587 236 13158 7567

R 52008 =

12116
* 360 49.186
57211 8909 1360 12062 9136
Pagina
30

R6 2007 =

70998 65000
0.092
65000

R6 2008 =

47447 70998
0.331
70998

R7 2007 =

6269
* 360 15.271
147784

R7 2008 =

12047
* 360 36.101
120131

R8 2007 =

184619
2.600
70998

R8 2008 =

180924
3.813
47447

Z2007=-0.019+2.011-0.341+1.869-16.454-0.107+10.781+3.660-85.544=0.84
Z2008=-0.101+2.003-0.183+1.247-33.889+0.385+25.487+5.368-85.544=0.85
Deoarece Z e mai mic decat -0.25 putem spune ca situatia interprinderii e
riscanta, interprinderea prezentand o vulnerabilitate ridicata si avand sanse
mari sa cunoasca dificultati economico-financiare.

2.8.3 Metoda Conan-Holder


Z=16*R1+22*R2-87R3-10R4+24R5
R1 =
R2 =
R3 =

AC stocuri
AT
Capitaluri. permanente
AT
Cheltuieli. financiare
CA

Pagina
31

R4 =

Cheltuieli.cu. personalul
Valoarea .adaugata

R5 =

EBE
Datorii.totale

R 12007 =

80277 38631
0.15
270977

R 12008 =

74514 50758
0.09
255438

R 22007 =

258596
1.75
147784

R 22008 =

235798
1.96
120131

R 32007 =

881
0.01
147784

R 32008 =

2402
0.02
120131

R 42007 =

17101
0.24
70998

R 42008 =

17705
0.37
47447

R 52007 =

53035
0.44
121607

R 52008 =

28812
0.30
97427

Z2007=2.40+38.50-0.87-2.40+10.56=48.19
Z2008=1.44+43.12-1.74-3.70+7.20=46.32
Deoarece valoare lui Z e pe intreaba perioada de analiza mai mare decat 16
nivelul bancar de referinta putem trage concluzia ca situatia interprinderii e
foarte buna iar riscul de faliment e mai mic de 10%.
Pagina
32

3.Analiza rapoartelor statice si dinamice dintre indicatorii valorici


3.1 Rapoarte statice
Rs0CA/QF=
Rs1CA/QF=
Studiaza modificarile intervenite in stocurile de produse finite, pentru
ca raportul scade atunci asistam la o scadere a cifrei de afaceri intr-o
proportie mai mare decat scade productia fabricata ceea ce rezulta o
crestere a valorii stocurilor de produse finite.
Rs0QF/Qex=
Rs1QF/Qex=
Pagina
33

Studiaza evolutia stocurilor de productie neterminata si evolutia


consumului intern, pentru ca raportul creste de la un an la altul, scade
ponderea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.
Rs0VA/Qex=
Rs1VA/Qex=
Reflecta modificarile intervenite in consumurile intermediare de la
terti in activitatea de productie, raportul de indica o scadere ceea ce la
randul ei ne semnalizeaza o crestere a consumurilor intermediare de la
terti.
3.2 Rapoarte dinamice
Rs ICA/IQf =

=0.9409

Reflecta relatia dintre ritmul vanzarilor si ritmul fabricatiei, reflecta o


crestere pentru ca este mai mic decat 1 si este subunitar si
inregistreaza o crestere a produselor fabricate si semifabricate.
RsIQf/IQex=

=1.0733

Reflecat evolutia dintre ritmul finalizarii productiei si ritmul


valorificarii activitatii de productie, este mai mare decat 1 si reflecta o
scadere a consumurilor intermediare de la terti.
RsIVA/IQex=

=0.8302

Reflecta evolutia gradului de valorificare a resurselor materiale


respectiv evolutia consumurilor de la terti.
Cauze nefavorabile a evolutiei raporturilor statice si dinamice
1.Modul de asigurare si utilizare a factorilor de productie
-tipul utilajelor utilizate
-resurse umane slab pregatite
-conditii nefavorabile ale pietei
Masuri:
Pagina
34

-un program de pregatire a resurselor umane


-adaptarea produselor companiei la conditiile de piata
4. Analza factoriala a cifei de afaceri
4.1 Modelul descompunerii pe fractii
CA=N*

it=
it0=
it1=

ra=
ra0=
ra1=

gv=
gv0=
gv1=
=
=3*23128.1666*1.9480*0.8887
3*22514.1066*2.3164*0.9445=
=120117.5857-147771.7754=
= -27654.1897
Pagina
35

Factori de influenta: N, it, ra, gv

=3*22514.1066*2.3164*0.9445
3*22514.1066*2.3164*0.9445=
= 147771.7754 147771.7754=
=0

=3*23128.1666*2.3164*0.9445
3*22514.1066*2.3164*0.9445=
=151802.1702 147771.7754=
=4030.3947

=3*23128.1666*1.9480*0.9445
3*23128.1666*2.3164*0.9445=
=127659.5698 151802.1702=
= -24142.6004

=3*23128.1666*1.9480*0.8887
-3*23128.1666*1.9480*0.9445=
=120117.5857 127659.5698=
= -7541.9841
Pe ansamblu cifra de afaceri a scazut, aspect negative din punct de
vedere economic.
1.Sub influenta lui N, CA a ramas constanta in ambele perioade,
deoarece N e acelasi in ambele perioade.
2.Sub influenta factorului it, CA a crescut, aspect pozitiv din punct de
vedere economic.
Cauze:
-mijloacele fixe achizitionate au crescut intr-o proportie mult mai
mare decat a crescut numarul de salariati
Pagina
36

-achizitii de noi mijloace fixe


3.Sub influenta lui ra, CA a scazut, aspect negativ.
Cauze:
-lipsa factorilor de productie corespunzatori
-personal necalificat corespunzator sau insuficient
-mijloacele fixe mai vechi au atins gradul de uzura foarte mare
4.Sub influenta factorului gv, CA a scazut, aspect negativ din punct de
vedere economic.
Cauze:
-activitate de marketing ineficienta
-concurenta mare pe piata
Masuri propuse:
-asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordant cu obiectivele
unitatii
-asigurarea cu materii prime de calitate
-cresterea randamentului mijloacelor fixe
5. Analiza valorii adaugate
VA=Mf*

ct=
ct0=
ct1=

ra=
ra0=

Pagina
37

ra1=

rVA=
rVA0=
rVA1=

=69384.5*0.9524*1.8345*0.3913
67542.32*0.9511*2.3449*0.4712=
=47436.1478-70979.308=
= -23543.161
Factori de influenta: Mf, ct, ra, rVA

=69384.5*0.9511*2.3449*0.4712 - .
32*0.9511*2.3449*0.4712=
=72915.230-70979.308=

=69384.5*0.9524*2.3449*0.4712 69384.5*0.9511*2.3449*0.4712=
=73014.893 - 72915.230=

=69384.5*0.9524*1.8345*0.4712 69384.5*0.9524*2.3449*0.4712=
=57122.189-73014.893=
=
Pagina
38

=69384.5*0.9524*1.8345*0.3913 69384.5*0.9524*1.8345*0.4712=
=47436.1478- 57122.189=
=
Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare rezultata din
utilizarea factorilor de productie peste valoarea materiilor si serviciilor
cumparate de terti.
VA e sursa pentru remunerarea angajatilor, din punct de vedere fiscal
VA e baza determinarii TVA-ului.
Pe ansamblu Va a scazut aspect, negativ din punct de vedere
economic.
1.Sub influenta factorului Mf, VA a crescut, aspect pozitiv din punct
de vedere economic.
Cauze:
-dotarea cu mijloace fixe corespunzatoare
-achizitii de noi mijloace fixe
2.Sub influenta compozitiei tehnologice, VA a crescut, aspect pozitiv
din punct de vedere economic.
Cauze:
-noile achizitii de mijloace fixe se concretizeaza in mijloacele fixe
active adica in utilaje si instalatii care participa direct la obtinerea
productiei
-perioada mai mare de timp in care mijloacele fixe active au fost puse
in functiune
3.Sub influenta randamentului mijloacelor fixe active, VA a scazut,
aspect negativ.
Cauze:
-personal necalificat pentru mijloacele fixe active existente
-atingerea parametrilor optimi de functionare nu s-a realizat
4.Sub influenta factorului ratei valorii adaugate, VA a scazut, aspect
negative.
Cauze:
-scaderea cantitatii vandute
Pagina
39

-cresterea pretului factorilor de productie


-cresterea consumurilor intermediare
Masuri propuse:
-scaderea consumurilor intermediare
-cresterea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai buna
organizare a productiei si a muncii, prin asigurarea la timp cu factori
de productie corespunzatori
6. Analiza factoriala a productivitatii muncii
T0
T1
Si0
Si1
Wh0
675
669 A
65
55
650
35
45
745
5400
4683 B

Tz
Th

Wa=nz*h*
nz=
nz0=
nz1=

h=
h0=
h1=

=223*7*(55*690+45*950) 225*8*(65*650+35*745)=
=125972700-122985000=
=2987700
Factori de influenta: nz, h, si, whi
Pagina
40

Wh1
690
950

= 223*8*(65*650+35*745)-225*8*(65*650+35*745)=
=121891800-122985000=
= -1093200

=223*7* (65*650+35*745)- 223*8*(65*650+35*745)=


=106655325-12189180=
= -1093200

=223*7*(55*650+45*745)- 223*7* (65*650+35*745)


=108138275-106655325=
= 1482950

=223*7*(55*690+45*950)- 223*7*(55*650+45*745)=
=125972700-108138275=
= 17834425
Pe ansamblul perioadei analizate productivitatea anuala a muncii a
crescut, aspect pozitiv.
1.Sub influenta factorului numar mediu de zile lucrate pe ani de o
persoana, Wa a scazut, aspect negative din punct de vedere economic.
Cauze:
-pierderi de timp de ordinal zilelor
-mai multe sarbatori legale in timpul saptamanii
2.Sub influenta factorului durata medie a zilei de lucru, Wa a scazut,
aspect negative.
Cauze:
-o mai proasta organizare a timpului de lucru
-scaderea numarului mediu de zile lucrate determinate si scaderea
duratei medii a zilei de lucru

Pagina
41

3.Sub influenta factorului structura productiei, Wa creste, aspect


pozitiv, adica creste ponderea produselor care are factorul calitativ
mai mare decat nivelul mediu pe interprindere.
Cauze:
-modificari in structura cererii pe piata
-modificari in structura productiei din cauza aprovizionarii cu materii
prime de calitate
4.Sub influenta factorului productivitatea orara la sortimentul i, Wa a
crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.
Cauze:
-o mai buna organizare a timpului de lucru
-creste productivitatea pe ora datorita materiilor prime de calitate,
personal calificat corespunzator, utilaje mai performante
Masuri propuse:
-o mai buna organizare a timpului de lucru, respective ore si zile
-structura productiei sa fie corelata cu cererea de pe piata
7. Analiza eficientei
7.1 Analiza eficientei mijloacelor fixe
1.421

1.522

254442

225426

25000

25000

QfMf100

QfMf100=

=13771.219-1476.479=
5.26
Pagina
42

Factori de influenta:si, I, E, Ti, ri


100
MF

=
100
MF

=
=
=14504.06-14476.479=
=

100
MF

=
=14512.31-14504.06=
8.25
100
MF

=12857.36-14512.31=

100
MF

=13771.29-12857.36=
Pagina
43

=
Productia fabricata la 1000 lei mijloace fixe a scazut de la o perioada
la alta, aspect negativ.
1.Sub influenta factorului valoarea de inventor a mijloacelor fixe la
inceputul perioadei, productia fabricate la 1000lei mijloace fixe a
ramas constanta de la o perioada la alta, deoarece Si e constanta de la
o perioada la alta.
2.Sub influenta factorului intrari medii de mijloace fixe, productia
fabricate la 1000lei mijloace fixe a crescut, aspect pozitiv.
Cauze:
-in perioada t0 achizitia de mijloace fixe a fost mai mare astfel ca in
perioada t1 nu a mai fost necesara achizitia aceluiasi volum de
mijloace fixe.
3.Sub influenta factorului iesiri medii de mijloace fixe, productia
fabricate la 1000lei mijloace fixe a crescut, aspect pozitiv.
Cauze:
-noile achizitii de mijloace fixe nu au inlocuit in mare parte mijloacele
fixe mai vechi care nu s-au scos din functiune in totalitate
4.Sub influenta factorului fond total de timp de lucru efectiv,
productia fabricate la 1000lei mijloace fixe a scazut, aspect negativ.
Cauze:
-o slaba organizare a timpului de lucru, mai multe sarbatori legale in
timpul saptamanii
-lipsa de personal calificat, lipsa materii prime necesare, defectarea
unor utilaje
5.Sub influenta factorului randament orar, productia fabricate la
1000lei mijloace fixe a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere
economic.
Cauze:
-factori de productie calitativi
-modernizarea utilajelor
Masuri propuse:
-asigurarea la timp cu factori de productie calitativi
Pagina
44

-asigurarea cu mijloace fixe corespunzatoare obiectului de activitate


8. Analiza cheltuielilor cu salariile
Fs=

=3*1561*3.78 3*1800*3.16=
=17701.74 17064=
=637.74
Factori de influenta: N, th, sh
=3*1800*3.16 3*1800*3.16=
=0

=3*1561*3.16 3*1800*3.16=
=14798.28 17064=
= -2265.72
Pagina
45

=3*1561*3.78 3*1561*3.16=
=17701.74 14798.28=
=2903.46
In perioada analizata fondul annual de salarii a crescut, aspect
negative din punct de vedere economic.
1.Sub influenta factorului N, fondul de salarii a ramas constant de la o
perioada la alta, deoarece N e constant de la o perioada la alta
2.Sub influenta factorului numar mediu de ore lucrate de o persoana
intr-un an,fondul de salarii a scazut, aspect pozitiv din punct de
vedere economic.
Cauze:
-restrangerea activitatii firmei
-cresterea productivitatii muncii
3.Sub influenta factorului salar mediu orar pe unitate, fondul de
salarii a crescut, aspect negative.
Cauze:
-cresterea profitului firmei putandu-se oferii astfel un salariu mai mare
-personal mai calificat
-motivarea personalului datorita cresterii productivitatii muncii
Masuri propuse:
-adecvarea salariului mediu orar la situatia pietei
-eficientizarea numarului de salariati conform nevoilor
9. Analiza cheltuielilor cu dobanzile

DCA1000=

ecpm*k*rd*1000

Pagina
46

=1.96*0.07*0.002*1000 1.74*0.072*0.004*1000=
=0.2744 0.50112=
= -0.22672
Factori de influenta: ecpm, ki, rd
=1.96*0.072*0.004*1000 1.74*0.072*0.004*1000=
=0.56448-0.50112=
=0.06336

Pagina
47

= -0.01568

=1.96*0.07*0.002*1000 1.96*0.07*0.004*1000=
=0.2744 0.5488=
= -0.2744
Pe ansamblul perioadei analizate cheltuielile cu dobanzile la 1000 lei
cifra de afaceri scad, aspect pozitiv din punct de vedere economic.
1.Sub influenta factorului eficienta cu care e utilizat capitalul
permanent, cheltuielile cu dobanzile la 1000lei cifra de afaceri a
crescut, aspect negative din punct de vedere economic,creste capitalul
necesar obtinerii unei unitati de vanzare ceea ce determina scaderea
eficientei utilizarii capitalului permanent.
Cauze:
-exista o mare parte de active care nu participa la formarea cifrei de
afaceri
2.Sub influenta factorului cota de participare a imprumuturilor la
formarea capitalului permanent, cheltuielile cu dobanzile la 1000lei
cifra de afaceri scad, aspect pozitiv din punct de vedere economic,
scad imprumuturile firmei intr-o masura mai mare decat scade
capitalul permanent, adica creste gradul de autonomie financiara a
firmei si creste dependent fata de banca.
Cauze:
-trezorerie pozitiva
-existenta surselor proprii de finantare
3.Sub influenta factorului rata medie a dobanzii,cheltuielile cu
dobanzile la 1000lei cifra de afaceri a scazut, aspect pozitiv.
Cauze:
-evolutia cerere-oferta pe piata
-relaxarea conditiilor de creditare a bancii
Masuri propuse:
Pagina
48

-scaderea gradului de indatorare


-folosirea activelor firmei intr-o masura mai mare la formarea cifrei de
afaceri
10. Analiza rentabilitatii economice

=0.50*0.09*100 0.57*0.24*100=
=4.5 13.68=
= -9.18
Factori de influenta:

=0.50*0.24*100 -0.57*0.24*100=
=12 13.68=
= -1.68

Pagina
49

=0.50*0.09*100 0.50*0.24*100=
=4.5 12=
= - 7.5
In perioada analizata rentabilitatea economica a scazut de la o
perioada la alta, aspect negative din punct de vedere economic.
1.Sub influenta factorului viteza de rotatie a capitalului permanent,
rentabilitatea economica a scazut, aspect negative.
Cauze:
-cresterea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie
-scaderea ponderii imobilizarilor fixe active
2.Sub influenta factorului rata rentabilitatii comerciale,rentabilitatea
economica scade, aspect negative.
Cauze:
-cresterea costurilor
-scaderea volumului fizic al vanzarilor
Masuri propuse:
-optimizarea structurii capitalurilor
-reducerea nivelului stocurilor de materii prime, material, produse
finite
-reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a
acestora
-reducerea costurilor
-cresterea preturilor bazata pe imbunatatirea calitatii produselor
11. Analiza rentabilitatii financiare

Pagina
50

=0.76*0.07*100 0.98*0.22*100=
=5.32 21.56=
= -16.24
Factori de influenta:

=0.76*0.22*100 0.98*0.22*100=
=16.72 21.56=
= -4.84

=0.76*0.07*100 0.76*0.22*100=
=5.32 16.72=
= -11.4
In perioada analizata rentabilitatea financiara a scazut de la o perioada
la alta, aspect negative
din punct de vedere economic.
1.Sub influenta factorului viteza de rotatie a capitalurilor proprii,
rentabilitatea financiara a scazut, aspect negative.
Cauze:
-modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm inferior modificarii
capitalurilor proprii

Pagina
51

2.Sub influenta factorului rentabilitate comerciala, rentabilitatea


financiara a scazut, aspect negative din punct de vedere economic.
Cauze:
-cresterea cheltuielilor de exploatare
-scaderea volumului vanzarilor
-folosirea unui regim nefavorabil de calcul a amortizarii si
provizioanelor
Masuri propuse:
-modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm superior modificarii
capitalurilor proprii, sporirea
eficientei utilizarii acestuia
-modificarea profitului net in sensul cresterii intr-un ritm superior
modificarii cifrei de afaceri prin reducerea cheltuielilor de exploatare
-sporirea volumului vanzarilor
-folosirea unui regim, favorabil de calcul a amortizarii si provizioanelor

Capitolul 12. Concluzii


12.1 PUNCTE TARI
Structura activelor corespunde obiectivului de activitate al
societatii
Cresterea capitalului propriu, reflectata in situatia neta
Surplusul surselor permanente fata de nevoile permanente de
acoperit
Incheierea exercitiului financiar in 2008 cu profit
Existent unei capacitate de finantare in 2008
Durata de incasare a creantelor este mai mica decat durata de
achitare a furnizorilor, firma inregistrind un excedent de
trezorerie
Echilibru financiar pe termen scurt reflectat de nevoia de fond
de rulment
scade ponderea stocurilor de productie neterminata si a
consumului intern.
Pagina
52

noile achizitii de mijloace fixe se concretizeaza in mijloacele


fixe active adica in utilaje si instalatii care participa direct la
obtinerea productiei
mai buna organizare a timpului de lucru
factori de productie calitativi
cresterea productivitatii muncii
cresterea profitului firmei
trezorerie pozitiva
existenta surselor proprii de finantare
evolutia cerere-oferta pe piata

12.2 PUNCTE SLABE


Lipsa autonomiei financiare
Lichiditate redusa
Dezechilibru financiar pe termen lung datorita fondului de
rulment scazut
Nivelul scazut al rentabilitatii financiare
scadere a cifrei de afaceri intr-o proportie mai mare decat
scade productia fabricata ceea ce rezulta o crestere a valorii
stocurilor de produse finite
activitate de marketing ineficienta
personal necalificat pentru mijloacele fixe active existente
scaderea cantitatii vandute
cresterea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie
modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm inferior modificarii
capitalurilor proprii
o slaba organizare a timpului de lucru, mai multe sarbatori
legale in timpul saptamanii

Pagina
53

12.3 Masuri propuse pentru imbunatatirea situatiei financiare


Reinvestirea unei parti mai mari din profitul net
Reducerea gradului de indatorare, prin achitarea datoriilor
Reducerea ponderii datoriilor pe termen scurt si prin marirea
scadenetelor acestora
Micsorarea duratei de incasare a creantelor
modificarea profitului net in sensul cresterii intr-un ritm
superior modificarii cifrei de afaceri prin reducerea
cheltuielilor de exploatare
reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a
acestora
reducerea costurilor
cresterea preturilor bazata pe imbunatatirea calitatii
produselor
asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordant cu
obiectivele unitatii
structura productiei sa fie corelata cu cererea de pe piata
cresterea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai
buna organizare a productiei si a muncii, prin asigurarea la
timp cu factori de productie corespunzatori
eficientizarea numarului de salariati conform nevoilor

Pagina
54

S-ar putea să vă placă și